SPECIALIZAREA: FINANȚE-BĂNCI

DISCIPLINA: FINANȚE

ANALIZA STRUCTURII ȘI DINAMICII

CHELTUIELILOR PUBLICE DIN BUGETUL DE STAT
ȘI DIN BUGETELE LOCALE DIN ROMÂNIA

Conducător științific:
Prof. univ. dr. Bogdan FILIP
Student:
TOMA Ion
Grupa: 1224

Iași, 2015
 Cuprins

Capitolul I: Structura cheltuielilor publice din bugetul de stat și din bugetele

locale – criterii și componente (conform clasificației bugetare) .........................1
1.1. Clasificația bugetară a cheltuielilor publice .................................................................1
2.1. Diferențele dintre abordarea teoretică și legislativă .....................................................4

Capitolul II: Mutații în nivelul și structura funcțională a cheltuielilor publice

din bugetul de stat în perioada 2011-2013 ............................................................5
2.1. Evoluția nivelului absolut și relativ al cheltuielilor publice din BS ............................5
2.2. Dinamica relativă a cheltuielilor publice din BS .........................................................7
2.3. Mutații în structura funcțională a cheltuielilor publice din BS ....................................8

Capitolul III: Mutații în nivelul și structura funcțională a cheltuielilor publice

din bugetul centralizat al unităților administrativ-teritoriale în perioada 2011-
2013 ........................................................................................................................10
3.1. Evoluția nivelului absolut și relativ al cheltuielilor publice din BCUAT ..................10
3.2. Dinamica relativă a cheltuielilor publice din BCUAT ..............................................12
3.3. Mutații în structura funcțională a cheltuielilor publice din BCUAT .........................12
Concluzii ................................................................................................................15
Bibliografie ............................................................................................................16
 Capitolul I:

Structura cheltuielilor publice din bugetul de stat și din bugetele

locale – criterii și componente (conform clasificației bugetare)
Bugetul reprezintă o listă cu toate veniturile și cheltuielile, care se folosește pe larg în
practica financiară, având structură de balanță financiară, cu rol imperativ sau orientativ.
Bugetul de stat al României (sau bugetul public) este un document, un plan sau o balanță în care
se prevăd sumele de bani strânse la dispoziția statului, surse de proveniență a acestora precum și
direcțiile lor de utilizare.1 Bugetul de stat, este o componentă de bază a bugetului general
consolidat și a finanțelor publice în general. Termenul de buget își are originea în limba latină,
desemnând un sac cu bani, fiind regăsit cu același sens și în limba franceză, semnificând sau ca
pungă sau cufar în care se păstrau obiecte personale sau banii atunci când se intreprindea o
călătorie. Definirea juridică a bugetului este întâlnită în România, pentru prima dată, în anul 1929,
odată cu adoptarea Legii asupra contabilității publice și asupra controlului bugetului și
patrimoniului public.2

1.1. Clasificația bugetară a cheltuielilor publice

Cheltuielile publice reprezintă relații economico-sociale exprimate în formă bănească, la care

participă statul, pe de o parte și persoanele fizice și/sau juridice, pe de altă parte, cu scopul
repartizării și utilizării resurselor financiare ale statului, pentru îndeplinirea funcțiilor acestuia.
Clasificarea cheltuielilor publice se face în funcție de mai multe criterii, prin intermediul cărora se
cunoaște conținutul economic, rolul categoriilor de cheltuieli și structura lor.

Cheltuielile publice sunt clasificate după:

1) Rolul pe care îl au în înfăptuirea reproducției sociale:
cheltuieli negative;
cheltuieli pozitive;
2) Rolul lor la crearea condițiilor privind activitatea entităților publice:
cheltuieli de curente;

1
Gheorghe Olah, Macroeconomie, Editura Universității din Oradea, 2004, p. 135.
2
Marcel Boloș, Finanțele instituțiilor publice, Editura Universității din Oradea, 2010, p. 23.

1
 cheltuieli de investiții;
cheltuieli de transfer;
3) După conținutul material sau de muncă vie:
cheltuieli materiale;
cheltuieli de personal;
4) După caracterul permanent sau incidental:
cheltuieli ordinare;
cheltuieli extraordinare;

În comparație cu clasificările anterioare, în plan bugetar, mai există și alte tipuri de clasificări,
cunoscute și sub denumirea de clasificații bugetare:

Clasificații bugetare

Clasificația
administrativ - Clasificația funcțională
departamentală

Clasificația economică Clasificația financiară

Cheltuieli de Cheltuieli curente Cheltuieli

transfer definitive

Cheltuieli de Cheltuieli
capital temporare

Cheltuieli privind Cheltuieli virtuale

serviciile publice

2
Clasificația administrativ-departamentală are la bază instituțiile prin care se efectuează
cheltuielile publice; ministere, instituții publice autonome, unități administrativ-teritoriale, fiind
utilă deoarece alocațiile bugetare se stabilesc pe acești beneficiari.

Clasificația economică, clasificându-se în funcție de două criterii de grupare: primul, conform

căruia cheltuielile se împart în cheltuieli curente (de funcționare) și cheltuieli de capital (cu
caracter investițional); al doilea în: cheltuieli ale serviciilor publice și cheltuieli de transfer (de
redistribuire).
Cheltuielile curente sunt reprezentate de cheltuielile care asigură funcționarea instituțiilor
publice, reprezentând un consum definitiv.
Cheltuielile de capital se caracterizează prin achiziționarea de bunuri pentru sfera producției
materiale și dotării sferei nemateriale, care duc la dezvoltarea patrimoniului public.
Cheltuielile privind serviciile publice se caracterizează prin remunerarea serviciilor și a
furniturilor necesare pentru buna funcționare a instituțiilor publice.
Cheltuielile de transfer reprezintă transferal unor sume de bani de la buget la unele persoane
juridice (întreprinderi productive, instituții cu activități autofinanțate) sau fizice (șomeri,
pensionari, studenți și elevi) sau către alte bugete (bugetele locale).

Clasificația funcțională are în vedere clasificarea cheltuielilor publice pe ramuri, domenii,

sectoare de activitate spre care sunt dirijate resursele financiare publice, plata dobânzilor la
datoria publică.

Clasificația financiară presupune momentul în care se efectuează cheltuielile publice și modul

în care acestea afectează resursele financiare publice. Clasificația financiară împarte cheltuielile
publice în mai multe categorii: cheltuieli definitive, cheltuieli temporare și cheltuieli virtuale.
Cheltuielile definitive se caracterizează prin finalizarea distribuirii resurselor financiare, fiind
constituite din cheltuieli curente și cheltuieli de capital.
Cheltuielile temporare sunt operațiuni de trezorerie și sunt evidențiate în conturi speciale ale
trezoreriei, fiind cheltuieli care nu figurează în bugetele publice, gestionându-se separat prin
trezoreria publică.
Cheltuielile virtuale sunt acele cheltuieli, pe care statul le va efectua în anumite condiții, cum ar
fi cele legate de acțiuni neprevăzute.

3
1.2. Diferențele dintre abordarea teoretică și legislativă

Conceptul de cheltuială este utilizat cu mai multe sensuri, dintre care se disting cel juridic și cel
economic.
În sens juridic, noțiunea de cheltuială publică semnifică o plată legată de funcționarea instituțiilor
publice și, în general, de înfăptuirea activităților cu caracter public, inclusiv a întreprinderilor cu
capital de stat. În această primă accepțiune, apare în prim plan faptul că cheltuielile publice se
realizează printr-un complex de organe și entități publice (instituții, întreprinderi, etc.), cu
competențe în avizarea și efectuarea operațiunilor de plăți pe seama resurselor financiare publice,
respectiv în cheltuirea banului public, potrivit normelor legale.

Din punct de vedere economic, cheltuiala publică exprimă procesele economice de repartiție la
Produsului Intern Brut, concretizate prin alocarea și utilizarea resurselor bănești, pentru
realizarea acțiunilor considerate de interes public, la nivel național sau local. Această a doua
accepțiune include în sine și conținutul de procese economice de consum public de resurse, ce se
efectuează în legătură directă cu satisfacerea nevoilor de utilități sociale publice.

Diferența dintre cele două abordări constă în faptul că, din punct de vedere juridic, cheltuiala
publică este o plată de bani din fondurile publice pentru funcționarea instituțiilor publice, iar din
punct de vedere economic, aceasta reprezintă relații și procese economice de repartiție a PIB.

4
 Capitolul II:
Mutații în nivelul și structura funcțională a cheltuielilor publice din
bugetul de stat în perioada 2011-2013

2.1. Evoluția nivelului absolut și relativ al cheltuielilor publice din BS

Tabel 2.1: Nivelul nominal, nivelul real și modificările anuale ale cheltuielilor publice totale din
bugetul de stat în perioada 2011-2013

CHELTUIELI PUBLICE TOTALE DIN BUGETUL DE STAT

Cheltuieli Publice Perioada
Totale (milioane lei) 2011 2012 2013
Nivel nominal 106.088,7 104.569,8 110.128,0
Nivel real 101.036,8 101.524,0 106.920,3
Modificări nominale 3.460,9 (3,3 %) -1.518,9 (-1,4 %) 5.558,2 (5,3 %)
Modificări reale 4.218,2 (4,3 %) 487,2 (0,4 %) 5.396,3 (5,3 %)
(+)/(-) -26.717,5 -17.398,3 -19.566,7

Sursa: Calcule autor pe baza datelor Ministerului Finanțelor Publice

Nivelul nominal al cheltuielilor publice totale din bugetul de stat în 2011 este de 106.088,7
milioane lei, cel real fiind de 101.036,8 milioane lei. Modificările nominale al cheltuielilor
publice totale din bugetul de stat în 2011 înregistrează o creștere de 3,3% (3.460,9 milioane lei)
comparativ cu 2010, iar cele reale cu 4,3% (4.218,2 milioane lei) față de anul precedent. Pe lîngă
aceste creșteri a cheltuielilor în 2011, s-a înregistrat și un deficit de -26.717,5 milioane lei. Însă,
observăm că modificările reale ale cheltuielilor în acest an sunt mai mari cu 1% față de cele
nominale. În 2012, s-a înregistrat un nivel nominal al cheltuielilor publice totale de 104.569,8
milioane lei și un nivel real al cheltuielilor de 101.524 milioane lei. Comparativ cu anul
precedent (2011), nivelul nominal al cheltuielilor publice totale a scăzut cu -1,4% (-1.518,9
milioane lei), dar s-a înregistrat o creștere pentru nivelul real al cheltuielilor cu 0,4%

5
(487,2 mii lei). În 2012, s-a înregistrat, la fel, deficit (-17.398,3 milioane lei). În 2013, s-a
înregistrat o creștere mult mai semnificativă al cheltuielilor publice totale comparativ cu anii
precedenți (2011, 2012). În acest an, cheltuielile publice totale au ajuns la 110.128 milioane lei,
iar nivelul real al acestora a fost de 106.920,3 milioane lei. Comparativ cu 2012, în acest an
nivelul nominal al cheltuielilor a crescut cu 5,3% (5.558,2 milioane lei), la fel ca și cel real
(5,3%). În 2013, deficitul a fost de -19.566,7 milioane lei.
În această perioadă (2011-2013), observăm că în 2011 s-a înregistrat cel mai mare deficit (-
26.717,5 milioane lei), iar în 2013 o creștere semnificativă a cheltuielilor publice (110.128
milioane lei) comparativ și cu 2011 și cu 2012.

Tabel 2.2: Ponderile în PIB și în cheltuielile totale din BGC ale cheltuielilor publice totale din
bugetul de stat în perioada 2011-2013

Ponderile în PIB și în CPT din BGC ale CPT din BS

Anul Cheltuieli Cheltuieli PIB % din BGC % din PIB
Totale (BS) Totale (BGC)
2011 106.088,7 205.403,6 557.348,2 51,6 % 19,03 %
2012 104.569,8 207.922,1 596.681,5 50,2 % 17,52 %
2013 110.128,0 215.816,9 637.456,0 51 % 17,27 %

BS = Bugetul de Stat
BGC = Bugetul General Consolidat
PIB = Produsul Intern Brut
Unitate de măsură = milioane lei

Sursa: Calcule autor pe baza datelor Ministerului Finanțelor Publice și Institutului Național de Statistică

În anul 2011, cheltuielile totale din bugetul de stat au fost de 106.088,7 milioane lei, iar cele din
bugetul general consolidat de 205.403,6 milioane lei, PIB-ul fiind de 557.348,2 milioane lei.

6
Pentru 2011, ponderea în PIB și în cheltuielile totale din bugetul general consolidat ale
cheltuielilor totale din bugetul de stat este cea mai mare, comparativ cu anii 2012 și 2013, care
au fost de 51,6% din cheltuielile totale din bugetul general consolidat și 19,03% din PIB. În anul
2012, în care s-a înregistrat un PIB de 596.681,5 milioane lei, cheltuielile totale din bugetul de
stat (104.569,8 milioane lei) au reprezentat 50,2% din cheltuielile totale din bugetul general
consolidat (207.922,1 milioane lei) și 17,52% din PIB. În 2013, cheltuielile totale din bugetul de
stat (110.128 milioane lei) au avut o pondere de 50,2% din cheltuielile totale din bugetul general
consolidat (215.816,9 milioane lei) și 17,27% din PIB.

2.2. Dinamica relativă a cheltuielilor publice din BS

Tabel 2.3: Modificarea relativă nominală, reală și elascititatea în raport cu PIB a cheltuielilor
totale din bugetul de stat în perioada 2011-2013

Modificarea relativă nominală, reală și elascititatea în raport cu PIB a CPT din BS

Cheltuieli Publice Perioada
Totale 2011 2012 2013
Modificări nominale 3,3 % -1,4 % 5,3 %
(%)
Modificări reale (%) 4,3 % 0,4 % 5,3 %
Elascititate 0,75 % -0,14 % 0,83 %

Sursa: Calcule autor pe baza datelor Ministerului Finanțelor Publice și Institutului Național de Statistică

Pentru 2011 și 2012, inclusiv 2013, avem o elascititate subunitară, reflectând astfel o tendință de
restrângere a ponderii cheltuielilor publice totale din bugetul de stat în PIB. Astfel, pentru 2011,
elascititatea este de 0,75%, pentru 2012 de -0,14%, iar pentru 2013, 0,83%. Pentru anul 2012,
coeficientul de elascititate este cel mai mic, ceea ce înseamnă că ponderea cheltuielilor publice
totale din bugetul de stat în PIB a fost cea mai redusă. În 2013, coeficientul de elascititate este
cel mai mare (comparativ cu anii precedenți), dar la fel subunitar, dar care tinde spre o
elascititate unitară, ceea ce rezultă că se tinde spre o menținere în timp a ponderii cheltuielilor
publice totale din bugetul de stat în PIB.

7
2.3. Mutații în structura funcțională a cheltuielilor publice din BS

Tabel 2.4: Structura funcțională a cheltuielilor publice din bugetul de stat pe principalele
componenete în perioada 2011-2013 (mărimi absolute)

milioane lei
Anul Cheltuieli Cheltuieli Bunuri și Dobânzi Subvenții Cheltuieli
totale de personal servicii de capital
2011 106.088,7 15.682,2 4.244,3 7.736,5 4.290,7 3.830,0
2012 104.569,8 17.141,6 4.429,5 9.221,1 3.996,2 2.108,4
2013 110.128,0 19.890,1 4.405,5 9.208,1 3.290,4 2.446,0

Tabel 2.5: Structura funcțională a cheltuielilor publice din bugetul de stat pe principalele
componente în perioada 2011-2013 (%)

Ponderile în CPT din BS ale cheltuielior pe principalele componenete

Anul Cheltuieli Cheltuieli Bunuri și Dobânzi Subvenții Cheltuieli
totale de personal servicii de capital
2011 106.088,7 14,7 % 4% 7,2 % 4% 3,6 %
2012 104.569,8 16,3 % 4,2 % 8,8 % 3,8 % 2%
2013 110.128,0 18 % 4% 8,3 % 2,9 % 2,2 %

Sursa: Calcule și prelucare autor pe baza datelor Ministerului Finanțelor Publice

Principalele componente ale cheltuielilor publice totale din bugetul de stat sunt: cheltuielile de
personal, cheltuielile pentru bunuri și servicii, dobânzile, subvențiile și cheltuielile de capital. În
2011 avem o pondere de 14,7% a cheltuielilor de personal, 4% a cheltuielilor pentru bunuri și
servicii, 7,2% pentru cheltuielile cu dobânzi, 4% pentru cheltuielile de subvenții și 3,6% pentru
cheltuielile de capital din cheltuielile publice totale din bugetul de stat (106.088,7 milioane lei).
În 2012 s-a înregistrat o creștere pentru cheltuielile de personal (16,3%), pentru cheltuielile de
bunuri și servicii (4%), pentru cheltuielile aferente dobânzilor (8,8%), față de anul precedent
(2011). Au scăzut cheltuielile pentru subvenții (3,8%) și cheltuielile de capital (2%), în
comparație cu 2011. În 2013 avem o creștere a cheltuielilor de personal (18%) față de anii
precedenți, 4,2% pentru cheltuielile de bunuri și servicii, 8,3% pentru cheltuielile aferente

8
dobânzilor, 2,9% pentru cheltuielile cu subvenții și 2,2% pentru cele de capital, din totalul
cheltuielilor publice din bugetul de stat (110.128 milioane lei).

Grafic 2.1: Structura funcțională a cheltuielilor publice din bugetul de stat pe principalele
componente în 2011-2013

Structura funcțională a CPT din BS pe principalele

componenente în 2011-2013 (milioane lei și %)
100%
2108.4 2446 2% 2%
3830 3.61%
90% 3996.2 3290.4 4% 3%
4290.7 4.04%
80%
9208.1 8%
70% 9221.1 9%
7736.5 7.29%
60%
4405.5 4%
4429.5 4%
50% 4244.3 4.00%

40%

30%
19890.1 18.06%
15682.2 17141.6 15% 16.39%
20%

10%

0%
2011 2012 2013 2011% 2012% 2013%

Cheltuieli de personal Bunuri și servicii Dobânzi Subvenții Cheltuieli de capital

Sursa: Calcule și prelucare autor pe baza datelor Ministerului Finanțelor Publice

9
 Capitolul III:
Mutații în nivelul și structura funcțională a cheltuielilor publice din
bugetul centralizat al unităților administrativ-teritoriale în perioada
2011-2013

3.1. Evoluția nivelului absolut și relativ al cheltuielilor publice din BCUAT

Tabel 3.1: Nivelul nominal, nivelul real și modificările anuale ale cheltuielilor publice totale din
bugetul centralizat al unităților administrativ-teritoriale în perioada 2011-2013

CHELTUIELI PUBLICE TOTALE DIN BCUAT

Cheltuieli Publice Perioada
Totale (milioane lei) 2011 2012 2013
Nivel nominal 53.058,6 56.080,8 58.009,0
Nivel real 50.532 54.447,3 56.319,4
Modificări nominale 2.427,4 (4,79 %) 3.022,2 (5,7 %) 1.928,2 (3,4 %)
Modificări reale 2.766,8 (5,8 %) 3.915,3 (7,7 %) 1.872,1 (3,4 %)
(+)/(-) -1.200,3 -2.639,1 -1.133,5

Sursa: Calcule autor pe baza datelor Ministerului Finanțelor Publice

Nivelul nominal al cheltuielilor publice totale din BCUAT în 2011 a fost de 53.058,6 milioane
lei, iar cel real de 50.532 milioane lei. S-au înregistrat creșteri și pentru nivelul nominal și pentru
cel real al cheltuielilor publice totale din BCUAT, de 2.427,4 milioane lei (4,79%) și respectiv
2.766,8 milioane lei (5,8%), față de anul 2010. În 2011, s-a înregistrat un deficit de -1.200,3
milioane lei pentru BCUAT. În 2012, cheltuielile totale din BCUAT au constituit 56.080,8
milioane lei, nivelul real al acestora fiind de 54.447,3 milioane lei, datorită unui IPC de 1,03 %.
La fel ca în 2011, în acest an, atât nivelul nominal cât și cel real au crescut comparativ cu 2011,
fiind cu 5,7 % (3.022,2 milioane lei) mai mare decât cel din 2011, respectiv cu 7,7 % (3.915,3
milioane lei) cel real. În 2012, de asemenea s-a înregistrat deficit pentru BCUAT (-2.639,1
milioane lei). În acest an, nivelul real a crescut cel mai mult, comparativ cu 2011 și cu 2013.

10
În 2013, nivelul nominal a crescut cu 1.928,2 milioane lei (3,4 %), iar cel real cu 1.872,1
milioane lei (3,4 %) față de anul 2012. Nivelul real al cheltuielilor în acest an a fost de 56.319,4
milioane lei, datorită unui IPC de 1,03. Cel nominal a fost de 58.009 milioane lei. Deficitul în
acest an, pentru BCUAT a fost de -1.133,5 milioane lei.

Tabel 3.2: Ponderile în PIB și în cheltuielile totale din BGC ale cheltuielilor publice totale din
bugetul centralizat al unităților administrativ-teritoriale în perioada 2011-2013

Ponderile în PIB și în CPT din BGC ale CPT din BCUAT

Anul Cheltuieli Cheltuieli PIB % din BGC % din PIB
Totale Totale (BGC)
(BCUAT)
2011 53.058,6 205.403,6 557.348,2 25,8 % 9,5 %
2012 56.080,8 207.922,1 596.681,5 26,9 % 9,4 %
2013 58.009,0 215.816,9 637.456,0 26,8 % 9,1 %

BCUAT = Bugetul Centralizat al Unităților Administrativ-Teritoriale

BGC = Bugetul General Consolidat
PIB = Produsul Intern Brut
Unitate de măsură = milioane lei

Sursa: Calcule autor pe baza datelor Ministerului Finanțelor Publice și Institutului Național de Statistică

Comparativ cu bugetul de stat, ponderile chetuielilor publice totale din BCUAT sunt mai mici,
deoarece și bugetul e mai mic. Pentru 2011, cheltuielile au constituit 53.058,6 milioane lei,
având o pondere de 25,8% din bugetul general consolidat și 9,5 % din PIB. În acest an, PIB-ul a
fost de 557.348,2 milioane lei. În 2012, cheltuielile totale din BCUAT (56.080,8 milioane lei) au
constituit 26,9 % din bugetul general consolidat (înregistrând o creștere comparativ cu 2011), iar
din PIB, ponderea lor a fost de 9,4 %. În anul 2013, ponderea acestora din bugetul general
consolidat a fost de 26,8 % și 9,1 % din PIB (ponderea acestora, diminuându-se comparativ cu
2011 și 2012).

11
3.2. Dinamica relativă a cheltuielilor publice din BCUAT

Tabel 3.3: Modificarea relativă nominală, reală și elascititatea în raport cu PIB a cheltuielilor
totale din bugetul centralizat al unităților administrativ-teritoriale în perioada 2011-2013

Modificarea relativă nominală, reală și elascititatea în raport cu PIB a CPT din BCUAT
Cheltuieli Publice Perioada
Totale 2011 2012 2013
Modificări nominale 4,79 % 5,7 % 3,4 %
(%)
Modificări reale (%) 5,8 % 7,7 % 3,4 %
Elascititate 1% 0,7 % 0,5 %

Sursa: Calcule autor pe baza datelor Ministerului Finanțelor Publice și Institutului Național de Statistică

Potrivit datelor din Tabelul 3.3, pentru anul 2011, avem o elascititate unitară (1%), refelctând
astfel, menținerea în timp a ponderii cheltuielilor publice din BCUAT în PIB. Pentru anii 2012 și
2013, elascititatea este subunitară (0,7 %, respectiv 0,5 %), rezultând faptul că s-a restrâns
ponderea cheltuielilor publice totale din BCUAT în PIB în acești ani.

3.3. Mutații în structura funcțională a cheltuielilor publice din BCUAT

Tabel 3.4: Structura funcțională a cheltuielilor publice din bugetul centralizat al unităților
administrativ-teritoriale pe principalele componenete în perioada 2011-2013 (mărimi absolute)

milioane lei
Anul Cheltuieli Cheltuieli Bunuri și Dobânzi Subvenții Cheltuieli
totale de personal servicii de capital
2011 53.058,6 15.646,0 13.371,5 773,4 2.112,2 10.562,3
2012 56.080,8 16.439,4 15.052,0 812,9 2.116,3 10.174,3
2013 58.009,0 18.712,8 15.864,9 843,4 1.857,4 8.335,4

12
Tabel 3.5: Structura funcțională a cheltuielilor publice din bugetul centralizat al unităților
administrativ-teritoriale pe principalele componenete în perioada 2011-2013 (%)

Ponderile în CPT din BCUAT ale cheltuielior pe principalele componenete

Anul Cheltuieli Cheltuieli Bunuri și Dobânzi Subvenții Cheltuieli
totale de personal servicii de capital
2011 53.058,6 29,4 % 25,2 % 1,4 % 3,9 % 19,9 %
2012 56.080,8 29,3 % 26,8 % 1,4 % 3,7 % 18,1 %
2013 58.009,0 32,2 % 27,3 % 1,4 % 3.2 % 14,3 %

Sursa: Calcule și prelucare autor pe baza datelor Ministerului Finanțelor Publice

Potrivit datelor din Tabelul 3.5, în anul 2011 s-a înregistrat o pondere de 29,4% a cheltuielilor
de personal, 25,2% a cheltuielilor pentru bunuri și servici, 1,4% pentru dobânzi, 3,9% pentru
cheltuielile cu subvențiile și 19,9% pentru cheltuielile de capital, din totalul cheltuielilor publice
ale BCUAT (53.058,6 milioane lei). În 2012, cheltuielile de personal au constituit 29,3 %, cele
pentru bunuri și servicii au fost de 26,8%, cheltuielile aferente dobânzilor, 1,4 %, cheltuielile
pentru subvenții au avut o pondere de 3,7 % și cele de capital de 18,1 % din totalul cheltuielior
publice din BCUAT (56.080,8 milioane lei). Pentru 2013 s-a înregistrat o creștere pentru
cheltuielile de personal (32,2 %), pentru cheltuielile de bunuri și servicii (27,3 %), deoarece și
cheltuielile totale din BCUAT au crescut (58.009 milioane lei). Cheltuielile pentru dobânzi au
rămas constante pentru toți cei trei ani (1,4 %). S-au diminuat cheltuielile pentru subvenții (3,2%,
comparativ cu anii precedenți) și cele de capital (14,3 %).

13
Grafic 3.1: Structura funcțională a cheltuielilor publice din bugetul centralizat al unităților
administrativ-teritoriale pe principalele componente în 2011-2013

STRUCTURA FUNCȚIONALĂ A CPT DIN

BCUAT PE PRINCIPALELE COMPONENENTE
ÎN 2011-2013 (MILIOANE LEI ȘI %)
Cheltuieli de personal Bunuri și servicii Dobânzi Subvenții Cheltuieli de capital

8335.4 14.4
10562.3 10174.3 19.9 18.1

1857.4 3.2
843.4 1.5
2116.3 3.6
2112.2 812.9 3.98 1.4
773.4 1.5

15864.9 27.3
13371.5 15052 25.2 26.8

18712.8 32.3
15646 16439.4 29.5 29.3

2011 2012 2013 2011% 2012% 2013%

Sursa: Calcule și prelucare autor pe baza datelor Ministerului Finanțelor Publice

14
 Concluzii
În concluzie, orice cheltuială trebuie apreciată din punct de vedere al necesității, al utilității și al
urgenței. O cheltuială trebuie să fie absolut necesară, indispensabilă pentru viața socială a
statului pentru ca ea să fie aprobată și făcută. De asemenea, este necesar ca o cheltuială să fie
utilă. Utilitatea trebuie văzută în lumina urgenței, întrucât este posibil, să fie utilă dar nu în
prezent.3

Cheltuielile publice, ale statului trebuie să servească scopurilor generale și primordiale, adică de
consecințele lor să beneficieze toți cetățenii, indiferent de clasa socială. Nu este indicat să se facă
cheltuieli numai pentru anumite regiuni geografice, clase sociale sau persoane. Statul poate
interveni cu cheltuieli doar pentru o anumită clasă socială sau doar o anumită regiune geografică
atunci când clasa respectivă este mai slabă în lupta pentru existență, sau regiunea este mai
defavorizată comparativ cu altele din același stat.

Toate cheltuielile publice trebuie efectuate bazându-se pe eficacitate și eficiență, deoarece,

resursele bugetare sunt limitate.

3
Lect. univ. dr. George Măgureanu Poptean, Considerații privind cheltuielile publice în sistemul bugetar,
Universitatea Româno-Americană, București, p. 117.

15
 Bibliografie

 Gheorghe Olah, Macroeconomie, Editura Universității din Oradea, 2004, p. 135.

 Marcel Boloș, Finanțele instituțiilor publice, Editura Universității din Oradea, 2010, p.
23.
 Lect. univ. dr. George Măgureanu Poptean, Considerații privind cheltuielile publice în
sistemul bugetar, Universitatea Româno-Americană, București, p. 117.
 www.mfinante.ro
 www.insse.ro

16