Conta Manageriale Probleme Rezolvate Contabilitate de Gestiune

7/23/2019 Probleme Rezolvate Contabilitate de Gestiune
2.1. Costurile şi cheltuielile
Problema 1. În legătură cu producţia şi desfacerea unei unităţi de

produs „P 312” se cunosc următoarele informaţii:
-- cost
preţ de vânzare
complet 1.500 lei;
comercial 1.200 lei;
- cost de producţie 1.000 lei;
- cheltuielile de desfacere sunt în raport cu cheltuielile generale
de administraţie de 3 la 1;
- cheltuieli indirecte de producţie 237,5 lei;
- cheltuielile cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor sunt o
pătrime din cheltuielile generale ale secţiei;
- materii prime şi materiale directe 500 lei;
- contribuţiile directe ale unităţii sunt de 31,25% aplicate la
mărimea salariilor directe;
Se cere să se determine:
a) profitul în mărime absolută şi relativă (cota de profit);
b) mărimea articolelor de calculaţie necunoscute: salariile directe,
accesoriile aferente salariilor directe, cheltuielile cu întreţinerea şi
funcţionarea utilajelor, cheltuielile generale ale secţiei, cheltuielile
generale de administraţie şi cheltuielile de desfacere.
a)
• calculul profitului în mărime absolută:
Profit = Pv – Ccc = 1.500 – 1.200 = 300 lei
unde:
Pv - preţ de vânzare;
Ccc - cost complet comercial.
• determinarea profitului în mărime relativă, a cotei de profit:
P rofit 300
Cota de profit = ×100 = ×100 = 25%
Ccc 1.200
b)
• calculul mărimii cheltuielilor generale de administraţie şi a cheltuielilor
de desfacere:
Cga + Cd = Ccc – Cp = 1.200 – 1.000 = 200 lei

164
http://slidepdf.com/reader/full/probleme-rezolvate-contabilitate-de-gestiune 1/101
în care:
Cga - cheltuieli generale de administraţie;
Cd - cheltuieli de desfacere;
Cp - costul de producţie.
Dar cum din datele problemei se ştie că Cd = 3Cga rezultă, înlocuind Cd
în relaţia precedentă, 4Cga = 200, şi deci Cga = 50 lei, iar Cd = 150 lei.
• determinarea mărimii cheltuielilor cu întreţinerea şi funcţionarea

utilajelor şi a cheltuielilor generale ale secţiei:
Cifu + Cgs = Cip = 237,5 lei
1 5
Însă Cifu = Cgs ⇒ Cgs = 237,5 şi Cgs = 190 lei, iar Cifu = 47,5
4 4
lei.
unde:
Cifu - cheltuieli cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor;
CGS - cheltuieli generale ale secţiei;
Cip - cheltuieli indirecte de producţie.

• calculul mărimii cheltuielilor cu salariile directe şi accesoriile aferente
acestora:
CD = Cp – Cip = 1.000 – 237,5 = 762,5 lei
CD = Mp + Sd + Asd = 762,5 lei
Însă Mp = 500 lei. Atunci rezultă Sd + Asd = 762,5 – 500 = 262,5 lei
Ştiind că Asd = 31,25%×Sd avem Sd + 0,3125Sd = 262,5 ⇒
Sd = 200 lei şi Asd = 62,5 lei.
în care:
CD - cheltuieli directe;
Sd - salarii directe;
Asd - accesorii la salariile directe;
Mp - materii prime şi materiale directe.
165
Verificare:
Cp = Mp + Sd + Asd + Cifu + Cgs ⇔
1.000 = 500 + 200 + 62,5 + 47,5 + 190 ⇔ 1.000 = 1.000
iar
⇔
Ccc
1.200= =Cp1.000
+ Cga + Cd
+ 50 + 150 ⇔ 1.200 = 1.200
Problema 2. Ştiind că, într-o perioadă de gestiune t 0, volumul

producţiei de bază de 250 unităţi de produs reclamă un consum de
materiale auxiliare în valoare de 400 lei, iar în perioada următoare de
gestiune (t1), cantitatea de 350 unităţi produse necesită cheltuieli cu
materialele auxiliare de 500 lei, să se calculeze indicele de variabilitate şi
să se stabilească natura cheltuielii.
• determinarea indicelui de variabilitate (Iv):
Cht 1 − Cht 0 500 − 400

×100 ×100
Cht 0 400 25
Iv = = = = 0,625
Qt 1 − Qt 0 350 − 250 40
×100 ×100
Qt 0 250
în care:
Cht1/Cht0 - cheltuielile cu materialele auxiliare consumate în
perioada t1/t0;
Qt1/Qt0 - producţia din perioada t1/t0.
Întrucât 0<Iv<1 cheltuiala este variabilă degresivă sau subproporţională.
Problema 3. Cunoscându-se că la o producţie de 1.000 u.f.
cheltuielile
o creştere a sunt de 400 u.m.,
cheltuielilor cu 200iaru.m.,
creşterea
să se producţiei
stabilească:la 2.000 u. f. atrage
a) creşterea procentuală a cheltuielilor degresive;
b) efectul degresiei asupra profitului;
şi să se interpreteze rezultatele.
a) determinarea creşterii procentuale a cheltuielilor degresive (Pch dg):
 Q − Q 
1 0  2.000 −1.000 
Pch dg = Id ×  Q   × 100 =
0
0,5 ×
 1.000 
 ×100 = 50%
166
Indicele de degresie (Id) este de fapt indicele de variabilitate, care

se numeşte aşa în cazul unei cheltuieli degresive, respectiv dacă Iv este
cuprins între 0 şi 1, şi s-a determinat astfel:
Cht 1 − Cht 0 600 − 400

×100 ×100
Cht 0 400 50
Id = = = = 0,5
Qt 1 − Qt 0 2.000 −1.000 100
×100 ×100
Qt 0 1.000
Majorarea cheltuielilor în raport cu modificarea volumului

producţiei are loc într-o proporţie de 50%. Aceasta înseamnă că la
dublarea mărimii producţiei, cheltuielilor cresc cu jumătate din valoarea
lor.
b) calculul efectului degresiei asupra profitului (Ed p):
 Q   2.000 −1 × (1 − 0,5)

Ed p = Chd 0 ×  1 −1
 × (1 − Id ) = 400 ×   = 200
Q
 0   1.000 
lei
Evoluţia degresivă a cheltuielilor are un efect favorabil asupra

profitului întreprinderii, concretizat într-o creştere a acestuia cu 200 lei.
în care:
Id - indicele de degresie;
Chd0 - cheltuieli aferente perioadei de bază;
Q1 - producţia fizică din perioada curentă;
Q0 - producţia fizică obţinută în perioada precedentă.
Problema 4. O întreprindere obţine din producţia proprie un

produs „Z”, în legătură cu care se cunosc următoarele informaţii:
- cheltuieli directe unitare 15 lei;
- regia de producţia variabilă unitară 2 lei;
- regia de producţie fixă 16.000 lei;
- capacitatea normală de producţie pentru produsul „Z”, estimată
de către contabilul de gestiune, este de 5.000 buc.;
- cantitatea
în perioada II. efectiv obţinută: 4.800 buc. în perioada I şi 5.200 buc
167
Să se afle costul de producţie unitar al produsului „Z” în cele

două perioade şi să se compare, formulând concluzii.
a) Dat fiind faptul că în perioada I producţia efectiv obţinută este mai

mică
(5.000decât
buc.),producţia
rezultă că:considerată normală, adică Qr (4.800 buc.) < Qn
Regia fixă alocată = Regia fixă x Qr/Qn = 16.000 lei x 4.800 buc./5.000
buc. = 15.360 lei
iar
Regia fixă recunoscută ca şi o cheltuială a perioadei = Regia fixă x (1-
Qr/Qn) = 16.000 lei x (1 – 4.800 buc./5.000 buc.) = 640 lei
sau
Regia fixă recunoscută ca şi o cheltuială a perioadei = Regia fixă – Regia
fixă alocată = 16.000 lei – 15.360 lei = 640 lei
Costul de producţie unitar = Cheltuieli directe unitare + Regia de

producţie unitară
în care
Regia de producţie unitară = Regia de producţie variabilă unitară + Regia
de producţie fixă unitară
iar
Regia de producţie fixă unitară = Regia de producţie fixă/Qe = 15.360
lei/4.800 buc. = 3,2 lei
Regia de producţie unitară = 2 lei + 3,2 lei = 5,2 lei

Costul de producţie unitar = 15 lei + 5,2 lei = 20,2 lei
b) În condiţiile unei producţii superioare celei normale în perioada II,

adică Qr (5.200 buc.) > Qn (5.000 buc.), avem:
Regia fixă alocată = Regia fixă = 16.000 lei

Regia de producţie fixă unitară = Regia de producţie fixă/Qe = 16.000
lei/5.200 buc. = 3,08 lei
Regia de producţie unitară = 2 lei + 3,0769 lei = 5,08 lei

Costul de producţie unitar = 15 lei + 5,08 lei = 20,08 lei
Sintetizând informaţiile cu privire la costurile aferente producţiei

obţinute în cele două perioade, comparativ cu producţia normală a
rezultat următorul tabel.
168
1. Cantitate efectiv obţinută Buc. 5.000 4.800 5.200

2. Cheltuieli directe Lei 75.000 72.000 78.000
3. Regia de producţie variabilă Lei 10.000 9.600 10.400
4. Regia de producţie fixă Lei 16.000 15.360 16.000
5. Regia de producţie totală Lei 26.000 24.960 26.400
(rd.3 + rd. 4)
6. Costul de producţie total Lei 101.000 96.960 104.400
(rd.2 + rd.5)
7. Costul de producţie unitar Lei 20,2 20,2 20,0769
(rd.6/rd.1)
Se pot trage următoarele concluzii:

 costul unitar este identic în cazul producţiei normale şi al
celei inferioare
menţinerea acesteia,
constantă dinfixe
a regiei perioada
unitare.I,Înde 20,2
cazul lei, asigurat
producţiei prin
superioare
din perioada II se înregistrează un cost unitar mai mic, de 20,08 lei,
explicat printr-o diminuare a regiei fixe unitare ca urmare a majorării
producţiei obţinute la aceeaşi mărime a regiei fixe de producţie.
Asigurarea unui cost unitar de 20,2 lei ar fi presupus includerea în costuri
a unei regii fixe de 16.640 lei, mai mari decât cea efectivă de 16.000 lei.
 în caz de subactivitate, ca în perioada I, o parte din regia
fixă se va recunoaşte ca o cheltuială a perioadei, fiind pentru
întreprindere o pierdere, un cost de subactivitate, de 640 lei;
 în caz de supraactivitate, ca în perioada II, reducerea regiei
fixe unitare de la 3,2 lei la 3,08 lei determină apariţia unui câştig, numit
şi profit sau primă de supraactivitate.
Problema 5. Ştiind că o întreprindere productivă realizează 2.500

buc. dintr-un produs „X” pentru care înregistrează cheltuieli variabile
totale de 5.000 lei, şi că veniturile realizate din vânzarea acestora sunt de
8.000 lei în„X”
de produs condiţiile
trebuieunor cheltuieli
fabricată fixe totalepentru
şi vândută, de 2.400
ca lei, ce cantitate
unitatea să nu
obţină nici profit, nici pierdere?
• determinarea cantităţii de produs „X” ce trebuie fabricată şi vândută

pentru ca unitatea să nu obţină nici profit şi nici pierdere presupune
calculul indicatorului punctul de echilibru (Pe):
Chf 2.400
Pe = pv X − chv X = 3, 2 − 2 = 2.000 buc.
169
în care:
Chf - cheltuieli fixe totale;
pvX - preţul de vânzare unitar al produsului „X”;
chvX - cheltuieli variabile unitare ale produsului „X”.
PvX s-a calculat raportând mărimea veniturilor realizate din
vânzarea produsului „X” la cantitatea de produse realizate, respectiv
8.000 lei / 2.500 buc. = 3,2 lei/buc., iar chv X prin împărţirea cheltuielilor
variabile totale la mărimea producţiei obţinută, adică 5.000 lei / 2.500
buc. = 2 lei/buc.
Verificare:
Profit/pierdere = desfaceri – costuri = (Q X x pvX) – (Chf + QX x chvX)
= (2.000 x 3,2) – (2.400 + 2.000 x 2)
= 6.400 – 6.400 = 0 lei.
unde: QX - cantitatea fabricată şi vândută din produsul „X”.
Problema 6. O unitate fabrică şi comercializează produse finite

pentru care cheltuiala variabilă unitară (chv) este de 3,75 lei, preţul unitar
de vânzare (pv) 5 lei, iar cheltuielile fixe ale perioadei (Chf) înregistrate
2.650 lei. Ce cantitate de produse (buc.) trebuie produsă şi vândută (Q)
pentru a realiza un profit (P) de 350 lei?
Chf + P 2.650 +350
Q= pv − chv
= 5 − 3,75
= 2.400 buc.
Verificare: P = desfaceri – costuri = (Q x pv) – (Chf + Q x chv)

= (2.400 x 5) – (2.650 + 2.400 x 3,75)
= 12.000 – 11.650 = 350 lei.
170
2.2. Procedee de calculaţie a costurilor
Problema 1. O întreprindere productivă realizează patru produse

(X, Y, Z şi T), pentru care înregistrează costuri de producţie totale de
80.000 lei, să
T. Se cere dinsecare 30.000 mărimea
determine lei X, 10.000 lei de
cotelor Y, cheltuieli
15.000 leide
Z şi 25.000 lei
desfacere ce
revin fiecărui purtător din totalul de 10.000 lei, utilizând:
a) procedeul suplimentării în forma clasică;
b) procedeul suplimentării în forma cifrelor relative de structură.
a) Forma clasică a procedeului suplimentării presupune parcurgerea

următoarelor etape:
• determinarea coeficientului de suplimentare, ca raport între totalul
cheltuielilor de repartizat, respectiv cheltuielile de desfacere şi suma
bazelor de repartizare, respectiv totalul costurilor de producţie a celor
patru produse (baza de repartizare ce trebuie luată, respectiv costurile de
producţie, se subînţelege, nefiind precizată în datele problemei, dar fiind
de altfel singura posibilă în cazul de faţă):
Cheltuieli de desfacere 10.000
Ks = Conturi de productie
= = 0,125
80.000
• determinarea cotei părţi de cheltuieli de desfacere care revine fiecărui

produs, prin înmulţirea coeficientului de suplimentare cu fiecare bază de
repartizare (cost de producţie) în parte:
Cota parte de chelt. de desfacere = Baza de repartiz. corespunz. x Ks
Cota parte de cheltuieli de desfacere X = 30.000 x 0,125 = 3.750 lei

Cota parte de cheltuieli de desfacere Y = 10.000 x 0,125 = 1.250 lei
Cota
Cota parte
parte de
de cheltuieli
cheltuieli de
de desfacere
desfacere Z
T== 15.000
25.000 xx 0,125
0,125 =
= 1.875
3.125 lei
lei
Total 10.000
lei
b) Forma cifrelor relative de structură a procedeului suplimentării implică

urmarea a doi paşi:
• determinarea ponderii fiecărei baze de repartizare în suma bazelor de

repartizare, respectiv a costului de producţie total al fiecărui produs în
totalul costurilor de producţie totale:
171
Costul de productie total al produsului X 30.000

GX = Costurile de productie totale
= = 0,375
80.000
GY = 10.000 = 0,125
80.000
15.000
GZ = = 0,1875
80.000
25.000
GT = = 0,3125
80.000
• determinarea cotei părţi de cheltuieli de desfacere ce revine pe fiecare

produs, prin înmulţirea cheltuielilor de desfacere cu ponderea aferentă
calculată pentru fiecare produs:
Cota parte de cheltuieli de desfacere X = Cheltuieli de desfacere x G produs
Cota parte de cheltuieli de desfacere X = 10.000 x 0,375 = 3.750 lei

Cota parte de cheltuieli de desfacere Y = 10.000 x 0,125 = 1.250 lei
Cota
Cota parte
parte de
de cheltuieli
cheltuieli de
de desfacere
desfacere Z
T== 10.000
10.000 xx 0,1875
0,3125 == 1.875
3.125 lei
lei
Total 10.000
lei
Problema 2. O întreprindere a înregistrat în primele cinci luni ale

unui an un volum al producţiei şi cheltuieli totale de producţie după cum
urmează:
Cheltuieli totale de
Luna Producţia (tone)
producţie (lei)
Ianuarie 180 30.000
Februarie 195 31.125
Martie 210 32.250
Aprilie 168 29.100
Mai 212 32.400
Se cere să se calculeze volumul cheltuielilor totale, variabile şi

fixe pe luna iunie, cunoscând că producţia programată pentru respectiva
perioadă este de 200 tone, utilizând:
172
a) procedeul punctelor de maxim şi de minim;

b) procedeul celor mai mici pătrate;
c) procedeul matematic bazat pe costul marginal.
a) Procedeul etape:
următoarelor punctelor de maxim şi de minim implică parcurgerea
• determinarea cheltuielii variabile unitare (chv):

Ch max −Ch min 32.400 − 29.100
chv = Q max −Q min
=
212 −168
= 75 lei
• stabilirea cheltuielilor variabile totale (Chv) aferente producţiei de pe

una din lunile precedente (am ales luna Februarie):
ChvFeb. = chv x QFeb. = 75 x 195 = 14.625 lei
• calculul cheltuielilor fixe pentru luna Februarie:
Chf Feb. = ChtFeb. – ChvFeb. = 31.125 – 14.625 = 16.500 lei
• stabilirea
programată a secheltuielilor variabile
realiza în luna Iunie: aferente cantităţii de 200 tone
ChvIun. = chv x QIun. = 75 x 200 = 15.000 lei
• calculul costurilor totale aferente producţiei prevăzute pentru luna

Iunie:
ChtIun. = ChvIun. + Chf = 15.000 + 16.500 = 31.500 lei
b) Procedeul celor mai mici pătrate necesită următorii paşi:
• determinarea volumului mediu al producţiei ( Q ), ca raport între suma

producţiei pe cele 5 luni şi numărul de luni, astfel:
Mai
Q = ∑Q i
=
180 +195 + 210 +168 + 212
=
965
= 193 tone
i = Ian.
5 5
173
• determinarea unei cheltuieli medii ( Ch ), ca raport între suma

cheltuielilor pe cele 5 luni şi numărul de luni, astfel:
Mai
= i 30 .000 + 31 .125 + 32 .250 + 29 .100 + 32400

Ch
∑Q
i = Ian. = 5
5
154.875
= = 30.975 lei
5
• determinarea cheltuielii variabile unitare, utilizând următoarea relaţie:

Mai
(Q − Q )(Ch − Ch )
∑
i = Ian . i i
chv = Mai 2
∑(Q − Q )
i = Ian .
i
în care:
Qi −Q - abaterea producţiei de la volumul mediu de activitate;
Chi − Ch - abaterea cheltuielilor de la cheltuiala medie;
Mai
∑(Q −Q )(Ch −Ch)

i = Ian.
i i - suma produselor abaterilor de la
volumul mediu de activitate şi volumul
mediu al cheltuielilor pe cele 5 luni;
Mai 2
∑(Q i −Q ) - suma abaterii pătratice a producţiei de la

i = Ian.
volumul mediu de activitate pe cele 5 luni.
Luna Qi − Chi −C −Q −

(Q i −Q Qi Chi
Ianuarie - 13 - 975 169 12.675
Februarie +2 + 150 4 300
Martie + 17 + 1.275 289 21.675
Aprilie - 25 - 1.875 625 46.875
Mai + 19 + 1.425 361 27.075
Total x x 1.448 108.600
108.600
chv = 1.448 = 75 lei
174
În continuare se determină mărimea cheltuielilor fixe în mod

identic cu procedeul punctelor de maxim şi de minim.
c) Procedeul
etape de urmat:matematic bazat pe costul marginal implică următoarele
• determinarea costului marginal (cm), prin luarea în considerare a

nivelului producţiei şi al cheltuielilor aferente lunilor Februarie şi
Martie1:
∆Ch 32.400 −29.100
cm = ∆Q
=
210 −195
= 75 lei
• calculul mărimii cheltuielilor variabile totale aferente producţiei de pe

lunile Februarie (ChvFeb.) şi Martie (ChvMar.):
ChvFeb. = cm x QFeb. = 75 x 195 = 14.625 lei

ChvMar. = cm x QMar. = 75 x 210 = 15.750 lei
unde:
QMar. Martie;
Apr. - producţia din luna Aprilie.
• calculul cheltuielilor fixe pe lunile Februarie (Chf Feb.) şi Martie

(Chf Mar.):
Chf Feb. = ChtFeb. – ChvFeb. = 31.125 – 14.625 = 16.500 lei

Chf Mar. = ChtMar. – ChvMar. = 32.250 – 15.750 = 16.500 lei
în care: ChtFeb. - cheltuielile totale ale lunii Februarie;

ChtMar. - cheltuielile totale ale lunii Martie.
Pentru calculul cheltuielilor aferente producţiei previzionate

pentru luna Iunie se procedează similar cu procedeul punctelor de maxim
şi de minim.
1
Se pot alege oricare alte două luni indiferent dacă sunt consecutive sau nu.
175
Problema 3. Într-o perioadă de gestiune pentru realizarea

produsului „A” s-au efectuat următoarele cheltuieli: materii prime 9.000
lei, salarii directe 15.000 lei, accesorii aferente salariilor directe 4.700 lei,
cheltuieli indirecte de producţie aferente 6.200 lei, cheltuieli generale de
administraţie
procesul 3.400 lei şi
de producţie cheltuieli
s-au obţinut de200
desfacere
buc. din7.100 lei. Ştiind
produsul „A”, căsădin
se
determine costul complet unitar al acestuia.
• utilizând procedeul diviziunii simple, costul complet unitar al

produsului „A” se calculează prin raportarea cheltuielilor totale efectuate
 n

pentru realizarea sa  ∑ Chi  la cantitatea totală obţinută din procesul
 i=  1
A
de producţie ( Q A ) , astfel:

n
Cost complet unitar „A” =

∑Ch
i =1
i A
=
45 .400
= 227 lei/buc.
200
Q A
Problema 4. Dintr-un proces de producţie se obţin 3 produse

colaterale, cuplate sau asociate, care au valori de întrebuinţare apropiate,
toate fiind considerate
tone produsul produse
„X”, 3.000 principale,
tone produsul „Y”în şi
următoarele
2.000 tonecantităţi:
produsul5.000
„Z”.
Pentru fabricarea lor întreprinderea a înregistrat cheltuieli totale de
320.000 lei. Se cere să se afle costul unitar pe tona de produse „Y” şi
„Z”, în condiţiile în care se utilizează efectiv doar 2.500 tone din „Y” şi
1.600 din „Z”.
• în condiţiile date, vom apela la procedeul cantitativ, a cărui primă fază

constă în determinarea unui cost mediu, prin raportarea cheltuielilor
 n

totale  ∑ Chi  la cantitatea obţinută din procesul de producţie
 i=1 
 m 
 ∑Qj   , respectiv:
j =
1
∑Ch
i =1
i
320.000
Cost mediu unitar = m = = 32 lei/tonă
5.000 + 3.000 + 2.000
∑Qj
j =1
176
• urmează acum aflarea costului unitar pe tona de produse „Y” şi „Z”,

ţinând cont, pe de o parte de costul mediu unitar (Cu ) determinat mai
sus, iar pe de altă parte de cantitatea totală obţinută din fiecare (Qt ) şi de
cea efectiv utilizată ( Qeu ) , astfel:
Qt Y 3.000
Cost unitar „Y” = × Cu = ×32 = 38,4 lei/tonă
Qeu Y 2.500
Qt Z 2.000
Cost unitar „Z” = × Cu = ×32 = 40 lei/tonă
Qeu Z 1.600
Problema 5. O întreprindere produce un sortiment în trei

tipodimensiuni, conform situaţiei din tabelul de mai jos:
Tipodimensiuni
Explicaţii
X Y Z
Unităţi fizice fabricate 50 75 150
Consum de materii prime 20 18 16
Timp de prelucrare pe unitate de tipodimensiune 15 13 12
Să se calculeze costul unitar al fiecărei tipodimensiuni ştiind că

nivelul cheltuielilor totale de producţie ale sortimentului respectiv este de
12.679 lei, iar produsul etalon este tipodimensiunea X.
• vom apela la folosirea procedeului indicilor de echivalenţă complecşi,

determinând, într-o primă fază, indicii de echivalenţă complecşi, prin
luarea în considerare a celor doi parametrii (consumul de materii prime şi
timpul de prelucrare pe unitatea de tipodimensiune), astfel:
p X ⋅ p X 20 ⋅15

IcX = = =1
1 2
pb X ⋅ pb X
1 2
20 ⋅15
pY ⋅ pY 18 ⋅13

IcY = = = 0,78
1 2
pb X ⋅ pb X
1 2
20 ⋅15
177
p Z ⋅ p Z 16 ⋅12

IcZ = = = 0,64
1 2
pb X ⋅ pb X
1 2
20 ⋅15
• urmează
ca transformarea
produs între cantitateaproducţiei fizice în producţie
fizică a fiecărui produs (Q echivalentă ( Qede
) şi indicele ),
echivalenţă corespunzător ( Ic) :
QeX = QA x IcA = 50 x 1 = 50
QeY = QY x IcY = 75 x 0,78 = 58,5
QeZ = QZ x IcZ = 150 x 0,64 = 96
Total producţie echivalentă = 204,5
• se determină costul unitar al producţie echivalente CuQe , prin

raportarea cheltuielilor totale ( Cht ) la totalul producţiei echivalente
( Qe t ) :
Cht 12 .679
CuQe = = = 62 lei
Qet 204 ,5
• se determină ( Cu ) , prin
înmulţirea costuluicostul
unitar unitar al fiecărei
al producţiei tipodimensiuni
echivalente CuQe cu indicii de
echivalenţă aferenţi fiecărui produs ( Ic) :
CuX = CuQe x IcX = 62 x 1 = 62 lei

CuY = CuQe x IcY = 62 x 0,78 = 48,36 lei
CuZ = CuQe x IcZ = 62 x 0,64 = 39,68 lei
Verificare: Cheltuieli X = 50 x 62 = 3.100 lei

Cheltuieli Y = 75 x 48,36 = 3.627 lei
Cheltuieli Z = 150 x 39,68 = 5.952 lei
Total cheltuieli 12.679 lei
Problema 6. O unitate productivă obţine 5.000 tone cocs

metalurgic şi 12.000.000 m3 gaz de cocs. Ştiind că s-au efectuat cheltuieli
totale de 38.500 lei, iar relaţia de echivalare este 2.000 m 3 gaz de cocs =
1 tonă cocs metalurgic, să se determine costul unitar aferent celor două
produse.
178
• se utilizează procedeul echivalării cantitative a produsului secundar cu

produsul principal, a cărui primă etapă este aceea de transformare a
cantităţii de produs secundar (ps) în produs principal (pp), utilizând
relaţia de echivalare precizată, astfel:
12.000.000
Cantitate ps transformată în pp = = 6.000 tone cocs
2.000
• calculul cantităţii teoretice de produs principal, prin însumarea

cantităţii de produs principal cu cea rezultată din transformarea cantităţii
produsului secundar:
Cantitate teoretică pp = 5.000 tone + 6.000 tone = 11.000 tone
• determinarea cheltuielilor aferente produsului secundar, prin raportarea

cheltuielilor totale ( Cht ) la cantitatea teoretică de produs principal
Qt pp şi ponderarea cu cantitatea de produs secundar transformată în
produs principal Q ps / pp :
Cht 38.500
Cheltuieli ps = ×Q ps / pp = ×6.000 = 21.000 lei
Qt
pp
11.000
• determinarea cheltuielilor aferente produsului principal, ca diferenţă

între cheltuielile totale ( Cht ) şi cele corespunzătoare produsului
secundar Ch ps :
Cheltuieli pp = Cht −Ch ps = 38.500 – 21.000 = 17.500 lei
• calculul totale
cheltuielilor costului unitar produsului
aferente al produsului principal,
principal Ch ppprinla raportarea
cantitatea
obţinută din acesta Q pp :
Ch pp 17.500
Cost unitar pp = Q pp
= = 3,5 lei/tona de cocs
5.000
179
• calculul costului unitar al produsului secundar, prin raportarea

cheltuielilor totale aferente produsului secundar Ch ps la cantitatea
obţinută din acesta Q ps :
Ch ps 21.000
Cost unitar ps = Q ps
= = 0,00175 lei/m3 gaz cocs
12.000.000
Verificare: Cheltuieli totale = 5.000 x 3,5 + 12.000.000 x 0,00175

= 17.500 + 21.000
= 38.500 lei.
180
2.3. Contabilitatea de gestiune a cheltuielilor
Problema 1. Pentru realizarea a 1.000 kg produs finit se consumă

materii prime în valoare de 3.000 lei, manoperă aferentă lucrătorilor
direct productivi
în secţie 6.000 lei,materiale
se mai consumă alte cheltuieli directe 1.000
consumabile lei. De
de 22.000 lei asemenea,
şi energie
electrică în valoare de 16.000 lei. Cheltuielile cu managementul
întreprinderii sunt de 42.000 lei, iar cele cu desfacerea produsului finit de
4.500 lei.
• înregistrarea cheltuielilor:
% = 901 „Decontări interne privind 48.000
921 „Cheltuielile activităţii de cheltuielile” 10.000
bază”
923 „Cheltuieli indirecte de 38.000
producţie”
924 „Cheltuieli generale de 42.000
administraţie”
925 „Cheltuieli de desfacere” 4.500

Problema 2. Într-o perioadă de gestiune se efectuează
următoarele: cheltuieli cu reparaţiile curente la utilajele tehnologice
6.000 lei, energie
amortizarea clădirilorconsumată pentru
3.200 lei, din care scopuri
2.400 leitehnologice 15.800
aferentă secţiilor lei,
şi 800
lei aferentă sediului administrativ, cheltuieli cu ambalajele 2.100,
cheltuieli cu dobânzi bancare 300 lei, cheltuieli cu depozitarea mărfurilor
450 lei.
• înregistrarea cheltuielilor indirecte de producţie (6.000 lei + 15.800 lei

+ 2.400 lei):
923 „Cheltuieli indirecte de = 901 „Decontări interne privind 24.200

producţie” cheltuielile”

• înregistrarea cheltuielilor generale de administraţie (800 lei + 300 lei):
924 „Cheltuieli generale de = 901 „Decontări interne privind 1.100
administraţie” cheltuielile”
• înregistrarea cheltuielilor de desfacere (2.100 lei + 450 lei):

925 „Cheltuieli de desfacere” = 901 „Decontări interne privind 2.550
181
cheltuielile”
Problema 3. Cantitatea de produse finite obţinute într-o lună a

fost de 850 bucăţi. Costul prestabilit a fost de 22,5 lei/buc., iar costul
efectiv determinat la sfârşitul lunii de 21,5 lei/buc.
• înregistrarea producţiei obţinute la cost prestabilit:
931 „Costul producţiei = 902 „Decontări interne privind 19.125
obţinute” producţia obţinută”
• decontarea costurilor efective aferente producţiei obţinute:
902 „Decontări interne privind 921 „Cheltuielile activităţii de

= bază” 18.275
producţia obţinută”
• înregistrarea diferenţelor de preţ favorabile:

903 „Decontări interne privind = 902 „Decontări interne privind 850
diferenţele de preţ” producţia obţinută”
Sau, cu suma în negru, prin formula:

producţia obţinută” diferenţele de preţ”
Problema 4. În cadrul unei întreprinderi centrală de apă

furnizează 850 m3 de apă, în valoare totală de 765 lei, către una din
secţiile sale şi 350 m3 de apă, în valoare de 315 lei, sectorului de
desfacere.
• înregistrarea livrării de apă:

% = 922 „Cheltuielile secţiilor 1.080
auxiliare
923 „Cheltuieli indirecte de 922/CA „Cheltuielile 765
producţie” centralei de apă”
925 „Cheltuieli de desfacere” 315
Problema 5. La o societate comercială, la sfârşitul unei perioade

de gestiune, conturile din clasa 9 „Conturi de gestiune” prezintă, înainte
de închidere, următoarele informaţii: contul 902 „Decontări interne
182
privind cheltuielile” - rulaj debitor 95.000, rulaj creditor 88.000; contul

931 „Costul producţiei obţinute” - rulaj debitor 88.000; 933 „Costul
producţiei în curs de execuţie” - rulaj debitor 11.000.
• înregistrarea închiderii contului 902 „Decontări interne privind

cheltuielile”:
a) cu suma în negru:
903 „Decontări interne privind = 902 „Decontări interne privind 7.000
Sau
b) cu suma în roşu:
a) b)
902 „Decontări interne privind 902 „Decontări interne privind
producţia obţinută” producţia obţinută”
95.000 88.000 95.000 88.000
7.000 7.000
RD
Sf 95.0000 95.000 RC RD
Sf 88.0000 88.000

diferenţele de preţ” se poate realiza în cel puţin două moduri diferite,
astfel:
A) prin intermediul contului 931 „Costul producţiei obţinute”:
obţinute” diferenţele de preţ”
Sau
în funcţie de varianta aleasă la închiderea contului 902.
183
a) b)
diferenţele de preţ” diferenţele de preţ”
7.000 7.000 7.000 7.000
RD 7.000 7.000 RC RD 7.000 7.000 RC
SfD 0 SfD 0
În acest caz contul 931 „Costul producţiei obţinute” se închide

prin intermediul contului 901 „Decontări interne privind cheltuielile”:
901 „Decontări interne privind

cheltuielile” = 931 „Costul producţiei obţinute” 7.000
Sau
901 „Decontări interne privind = 931 „Costul producţiei obţinute” 7.000
cheltuielile”
B) prin intermediului contului 901 „Decontări interne privind

cheltuielile”:
cheltuielile” diferenţele de preţ”
Sau

cheltuielile” diferenţele de preţ”
• înregistrarea închiderii contului 933 „Costul producţiei în curs de

execuţie”:
901 „Decontări interne privind = 933 „Costul producţiei în curs de 11.000
cheltuielile” execuţie”
184
2.4. Metode de calculaţie a costurilor şi de contabilitate

de gestiune
Problema 1. O societate comercială cu activitate de producţie

obţine
cunosc într-o perioadă
următoarele de gestiune trei produse A, B şi C, pentru care se
date:
Cantităţi
Produsul Cost prestabilit Preţ de vânzare
recepţionate
A 500 buc. 15 lei/buc. 21 lei/buc.
B 300 buc. 20 lei/buc. 30 lei/buc.
C 200 buc. 48 lei/buc. 50 lei/buc.
Cheltuielile efectuate în cursul perioadei au fost după cum

urmează:
Cheltuieli variabile
Cheltuieli fixe (Chf)
(Chv)
Destinaţia cheltuielilor indirecte generale
A B C de de
producţie administraţie
Materii prime 2.800 2.200 6.000 - -
Materiale auxiliare 850 1.220 2.300 500 300
Energie
Salarii şi apă (din afară) 1.000- 800- 2.000- 1.400
2.000 200
500
C.A.S. 300 240 600 600 30
Ajutor şomaj 50 40 100 100 20
Amortizarea mijloacelor
- - - 900 100
fixe
Alte cheltuieli executate
- - - - 100
de terţi
11.00
Total 5.000 4.500 5.500 1.250
0
Se cere:
a) să se înregistreze în contabilitatea de gestiune toate operaţiile
economice privind cheltuielile efectuate şi recepţia produselor finite;
b) să se determine costul complet comercial efectiv unitar luând
drept baze de repartizare consumul de materii prime, respectiv costul de
producţie şi să se înregistreze eventualele diferenţe de costuri, precum şi
decontarea costurilor la sfârşitul perioadei de gestiune;
c) să se determine ce cantitate trebuie să producă şi să vândă
societatea din fiecare produs astfel încât aceasta să nu înregistreze nici
profit nici pierdere;
185
d) să se determine câte procente din volumul vânzărilor sunt

necesare pentru acoperirea cheltuielilor fixe şi obţinerea de profit.
a) Colectarea cheltuielilor pe destinaţii se poate efectua în două

modalităţi, ambele
I), fie pe fiecare corecte:defiecheltuieli
categorie pe total în
peparte,
articole de calculaţie
în funcţie (varianta
de modalitatea
de identificare (varianta a II-a). Vom prezenta în continuare ambele
variante.
Varianta I presupune efectuarea următoarelor înregistrări:
• înregistrarea cheltuielilor directe (variabile) în sumă de 20.500 lei:

921 „Cheltuielile activităţii de = 901 „Decontări interne privind 20.500
bază” cheltuielile”
921 „Cheltuielile activităţii 5.000
de bază”/A
de bază”/B
de bază”/C
• înregistrarea cheltuielilor indirecte de producţie în sumă de 5.500 lei:


• înregistrarea cheltuielilor generale de administraţie în sumă de 1.250
lei:
Varianta a II-a presupune efectuarea următoarelor înregistrări:

• înregistrarea cheltuielilor cu materiile prime în sumă de 11.000 lei:
de bază”/A
de bază”/B
de bază”/C
186
• înregistrarea cheltuielilor cu materialele auxiliare în sumă de 6.750 lei:

923 „Cheltuieli indirecte de cheltuielile” 5.500

producţie”
administraţie”
• înregistrarea cheltuielilor cu energia şi apa (din afară) în sumă de 1.600

lei:
cheltuielile”
producţie”
924 „Cheltuieli generale de 200
administraţie”
• înregistrarea cheltuielilor cu salariile în sumă de 6.300 lei:

921 „Cheltuielile activităţii de cheltuielile 3.800
bază”
de bază”/A
921 „Cheltuielile activităţii 800
de bază”/B
de bază”/C
producţie”
administraţie”
187
• înregistrarea cheltuielilor cu CAS în sumă de 1.770 lei:

921 „Cheltuielile activităţii de
bază” cheltuielile” 1.140
de bază”/A
de bază”/B
de bază”/C
923 „Cheltuieli indirecte de 600
producţie”
administraţie”
• înregistrarea cheltuielilor cu ajutorul de şomaj în sumă de 310 lei:

% = 901 „Decontări interne privind 310
921 „Cheltuielile activităţii de cheltuielile” 190
bază”
de bază”/A
de bază”/B
de bază”/C
producţie”
administraţie”
• înregistrarea cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe în sumă de

1.000 lei:
cheltuielile”
producţie”
administraţie”
188
• înregistrarea altor cheltuieli executate de terţi în sumă de 100 lei:

924 „Cheltuieli generale de = 901 „Decontări interne privind 100
Concluzie: Se constată că ambele variante de mai sus conduc la
înregistrarea în conturile din clasa a 9-a „Conturi de gestiune” a aceloraşi
sume, pe două căi distincte. Prima variantă permite realizarea acestui
lucru mai operativ, în timp ce a doua variantă necesită mai mult timp de
lucru.
Calculul producţiei la cost antecalculat şi înregistrarea acesteia:
Cost antecalculat A = 500 buc. x 15 lei/buc. = 7.500 lei

Cost antecalculat B = 300 buc. x 20 lei/buc. = 6.000 lei
Cost antecalculat C = 200 buc. x 48 lei/buc. = 9.600 lei
931 „Costul producţiei 902 „Decontări interne 7.500
obţinute”/A privind producţia obţinută”/A
obţinute”/B privind producţia obţinută”/B
obţinute”/C privind producţia obţinută”/C
b) Calculul costului complet comercial efectiv total (CCC):
Costul complet comercial total = CP + CGA + CD
în care:
CP - costul de producţie total;
CGA – cheltuieli generale de administraţie;
CD – cheltuieli de desfacere.
Iar Costul de producţie = Cheltuieli directe + Cheltuieli indirecte de

producţie
Cheltuielile directe aferente celor trei produse se ştiu. Cheltuielile
indirecte de producţie
cheltuielilor indirecte se
de cunosc doarpeînproduse
producţie sumă totală.
vom Pentru
apela larepartizarea
procedeul
189
suplimentării. După cum este binecunoscut, acest procedeu îmbracă două

forme: forma clasică şi forma cifrelor relative de structură. Întrucât în
problemă nu se cere utilizarea specifică a uneia dintre acestea se poate
folosi oricare. Vom efectua calculele prin ambele variante. Rezultatul va
fi acelaşi.
enunţ, Baza consumul
respectiv de repartizare a cheltuielilor
de materii prime. indirecte este precizată în
Forma clasică a procedeului suplimentării:

• determinarea coeficientului de suplimentare, ca raport între totalul
cheltuielilor de repartizat, respectiv cheltuielile indirecte de producţie şi
suma bazelor de repartizare, respectiv totalul cheltuielilor cu consumul
de materii prime:
Cheltuieli indir de produc

. . 5.500
Ks923 = Consumul de materii = = 0,5
prime 2.800 + 2.200 + 6.000
• determinarea cotei părţi de cheltuieli indirecte de producţie care revine

fiecărui produs, prin înmulţirea coeficientului de suplimentare cu fiecare
bază de repartizare în parte:
Cota parte de chelt. indirecte = Baza de repartiz. corespunzătoare x Ks923
Cota parte de cheltuieli indirecte A = 2.800 x 0,5 = 1.400 lei

Cota parte de cheltuieli indirecte B = 2.200 x 0,5 = 1.100 lei
Cota parte de cheltuieli indirecte C = 6.000 x 0,5 = 3.000 lei
Total 5.500 lei
Forma cifrelor relative de structură a procedeului suplimentării:

repartizare, respectiv
totalul consumului de amaterii
consumului
prime:de materii prime a fiecărui produs în
Consumul de materii prime pt . produsul A 2.800
GA = Consumul de materii prime
= =
11.000
0,25(45)
2.200
GB = = 0,2
11.000
190
6.000
GC = = 0,54(54)
11.000
• determinarea cotei părţi de cheltuieli indirecte de producţie ce revine

pe fiecare produs, prin înmulţirea cheltuielilor indirecte de producţie cu
ponderea aferentă calculată pentru fiecare produs:
Cota parte de cheltuieli indirecte = Chelt. indirecte de producţie x G produs

Cota parte de chelt. indirecte A = 5.500 x 0,25(45) = 1.400 lei
Cota parte de chelt. indirecte B = 5.500 x 0,2 = 1.100 lei
Cota parte de chelt. indirecte C = 5.500 x 0,54(54) = 3.000 lei
Total 5.500 lei
• înregistrarea în contabilitatea de gestiune a repartizării cheltuielilor

indirecte de producţie în sumă de 5.500 lei pe cele trei produse:
921 „Cheltuielile activităţii de = 923 „Cheltuieli indirecte de 5.500
bază” producţie”
de bază”/A
de bază”/B
de bază”/C
Costul de producţie total A = 5.000 + 1.400 = 6.400 lei

Costul de producţie total B = 4.500 + 1.100 = 5.600 lei
Costul de producţie total C = 11.000 + 3.000 = 14.000 lei
Total 26.000 lei
Pentru determinarea costului comercial efectiv se impune

repartizarea
aceasta vom pe produse
utiliza şi aclasică
forma cheltuielilor generalesuplimentării.
a procedeului de administraţie. Pentru
• determinarea coeficientului de suplimentare ca raport între totalul

cheltuielilor de repartizat, respectiv cheltuielile generale de administraţie
şi suma bazelor de repartizare, respectiv totalul costului de producţie:
Cheltuieli gen. de adm. 1.250
Ks924 = = = 0,048
Costul de prod . 6.400 + 5.600 +14.000
191
• determinarea cotei părţi de cheltuieli generale de administraţie ce

revine fiecărui produs, prin înmulţirea coeficientului de suplimentare cu
fiecare bază de repartizare în parte:
Cota parte de chelt. generale = Baza de repartiz. corespunzătoare x Ks924

Cota parte de cheltuieli generale A = 6.400 x 0,048 = 307,2 lei
Cota parte de cheltuieli generale B = 5.600 x 0,048 = 268,8 lei
Cota parte de cheltuieli generale C = 14.000 x 0,048 = 674 lei
Total 1.250 lei

generale de administraţie în sumă de 1.250 lei pe cele trei produse:
921 „Cheltuielile activităţii de = 924 „Cheltuieli generale de 1.250
bază” administraţie”
921 „Cheltuielile activităţii 307,2
de bază”/A
de bază”/B
de bază”/C
CCC total A = 6.400 + 307,2 = 6.707,2 lei

CCC total B = 5.600 + 268,8 = 5.868,8 lei
CCC total D = 14.000 + 674 = 14.674 lei
Total 27.250 lei
CCC total 6.707 , 2
CCC unitar A = Cantitatea obtinută
= = 13,41 lei/buc.
500
5.868,8
CCC unitar B = 300 = 19,56 lei/buc.
14.674
CCC unitar C = = 73,37 lei/buc.
200
192
Înregistrarea în contabilitatea de gestiune a decontării costurilor

efective aferente producţiei obţinute în sumă de 27.250 lei:

902 „Decontări
producţia interne privind
obţinută” 921 „Cheltuielile activităţii de
= bază” 27.250
902 „Decontări interne 921 „Cheltuielile activităţii 6.707,2
privind producţia de bază”/A
obţinută”/A
privind producţia de bază”/B
obţinută”/B
902 „Decontări interne 921 „Cheltuielile activităţii 14.674
privind producţia de bază”/C
obţinută”/C
Înregistrarea diferenţelor dintre costurile de producţie efective şi

costurile prestabilite în sumă totală de 1.000 lei:
903 „Decontări interne 902 „Decontări interne 792,8
privind diferenţele de privind producţia obţinută”/A
preţ”/A
903 „Decontări
privind interne
diferenţele de 902 „Decontări
privind interne
producţia obţinută”/B 131,2
preţ”/B
903 „Decontări interne 902 „Decontări interne 5.074
privind diferenţele de privind producţia obţinută”/C
preţ”/C
Înregistrarea închiderii contului 903 „Decontări interne privind

diferenţele de preţ”, prin transferul diferenţelor de preţ în contul 931
„Costul producţiei obţinute”, unde se vor alătura costurilor antecalculate
aferente fiecărui produs:
931 „Costul producţiei 903 „Decontări interne 792,8
obţinute”/A privind diferenţele de preţ”/A
931 „Costul producţiei 903 „Decontări interne 131,2
obţinute”/B privind diferenţele de preţ”/B
obţinute”/C privind diferenţele de preţ”/C
193
Înregistrarea închiderii conturilor 931 „Costul producţiei

obţinute” şi 901 „Decontări interne privind cheltuielile” la finele
perioadei:
901 „Decontări interne privind = 931931

„Costul producţiei obţinute” 27.250
cheltuielile” „Costul producţiei
obţinute”/A 6.707,2
931 „Costul producţiei
obţinute”/B 5.868,8
obţinute”/C 14.674
c) Determinarea cantităţii pe care trebuie să o producă şi să o vândă

societatea din fiecare produs pentru a nu înregistra nici profit nici
pierdere presupune calculul indicatorului punctul de echilibru (Pe), acesta
având această semnificaţie:
Chf
Pe =
cb
unde:
Chf - cheltuieli fixe;
cb - contribuţia brută medie unitară.
Iar
Cb
cb = n
∑qvi
i=1
în care:
Cb - contribuţia brută totală;
qv - cantitatea produsă şi vândută din fiecare produs.
Cb = D – Chv = 29.500 – (5.000 + 4.500 + 11.000)

= 9.000 lei
unde:
D - desfaceri totale;
Chv - cheltuieli variabile totale.
194
D = 500 buc. x 21 lei/buc. + 300 buc. x 30 lei/buc. + 200 buc. x 50

lei/buc. = 10.500 + 9.000 + 10.000 = 29.500 lei
9.000
cb = 500 + 300 + 200 = 9 lei/buc.
5.500 +1.250
Pe = = 750 buc.
9
Pentru determinarea cât din cele 750 de buc. trebuie fabricate şi

vândute din sortimentele A, B şi C trebuie calculată ponderea fiecărui
produs în totalul producţiei fabricate, astfel:
Cantitate Pondere
Produsul
(buc.) (%)
A 500 50
B 300 30
C 200 20
TOTAL 1.000 100
În funcţie de această structură se calculează şi structura punctului

de echilibru astfel :
Produsul A: 750 x 50% = 375 buc.

Produsul B: 750 x 30% = 225 buc.
Produsul C: 750 x 20% = 150 buc.
TOTAL 750 buc.
d) Determinarea a câte procente din volumul vânzărilor sunt necesare

pentru acoperirea cheltuielilor fixe şi obţinerea de profit presupune
calculul
lucru: indicatorului factorul de acoperire (Fa), care arată tocmai acest
Cb 9.000
Fa = x 100 = = 30,50%
D 29.500
O altă formulă prin care se putea determina factorul de acoperire

este următoarea:
Fa = Chf x 100
d
195
în care : d - volum desfaceri la preţ de vânzare la nivelul punctului de

echilibru.
Iar n
d= ∑ ( Qpe × pv )
i =1
i i
unde:
Qpei - cantitatea din produsul i vândută la nivelul punctului de
echilibru;
pvi - preţul de vânzare unitar al produsului i;
n - numărul de produse.
d = 375 buc. x 21 lei/buc. + 225 buc. x 30 lei/buc. + 150 buc. x 50
lei/buc. = 7.875 + 6.750 + 7.500 = 22.125 lei
6.750
Fa = x 100 = 30,50%
22.125
Înregistrarea în Registrul Cartea Mare a operaţiunilor (realizarea

evidenţei sistematice):
921 „Cheltuielile activităţii de bază” 921 „Cheltuielile activităţii de bază”/A

20.500 27.250 5.000 6.707,2
5.500 1.400
1.250 307,2
RD 27.250 27.250 RC RD 6.707,2 6.707,2 RC
SfD 0 SfD 0
921 „Cheltuielile activităţii de bază”/ B 921 „Cheltuielile activităţii de bază”/C

4.500 5.868,8 11.000 14.674
1.100 3.000
268,8 674
RD 5.868,8 5.868,8 RC RD 14.674 14.674 RC
SfD 0 SfD 0
924 „Cheltuieli generale de

923 „Cheltuieli indirecte de producţie” administraţie”
196
5.500 5.500 1.250 1.250

RD 5.500 5.500 RC RD 1.250 1.250 RC
SfD 0 SfD 0
902 „Decontări interne privind producţia

931 „Costul producţiei obţinute”
obţinută”
23.100 27.250 27.250 23.100
4.150 4.150
RD 27.250 27.250 RC RD 27.250 27.250 RC
SfD 0 Sf 0

931 „Costul producţiei obţinute”/ A
obţinută”/A
7.500 6.707,2 6.707,2 7.500
792,8 792,8
RD 6.707,2 6.707,2 RC RD 6.707,2 6.707,2 RC
SfD 0 Sf 0

931 „Costul producţiei obţinute”/ B
obţinută”/B
6.000 5.868,8 5.868,8 6.000
131,2 131,2
RD 5.868,8 5.868,8 RC RD 5.868,8 5.868,8 RC
SfD 0 Sf 0

931 „Costul producţiei obţinute”/ C
obţinută”/C
9.600 14.674 14.674 9.600
5.074 5.074
RD 14.674 14.674 RC RD 14.674 14.674 RC
SfD 0 Sf 0

diferenţele de preţ”/A diferenţele de preţ”/B
792,8 792,8 131,2 131,2
RD 792,8 792,8 RC RD 131,2 131,2 RC
SfD 0 SfD 0
197

diferenţele de preţ”/C diferenţele de preţ”
5.074 5.074 4.150 4.150
RD 5.074 5.074 RC RD 4.150 4.150 RC
SfD 0 SfD 0

cheltuielile”
27.250 20.500
RD 27.250 27.250 RC
0 SfC
Problema 2. Se
- cheltuielile cunoscde
indirecte următoarele
producţie date:
ale unei secţii sunt de 4.800
lei. În secţie se obţin cinci produse ale căror cheltuieli
directe sunt după cum urmează:
A 1.200 lei
B 1.500 lei
C 1.260 lei
D 900 lei
E 1.140 lei
- costurile de producţie antecalculate sunt după cum urmează:
A 2.000 lei
B 2.750 lei
C 2.250 lei
D 1.600 lei
E 2.100 lei
- la finele perioadei în urma inventarierii şi evaluării producţia în
curs de execuţie a fost după cum urmează:
A 60 lei
C 68 lei
D 20 lei
E 52 lei
Se cere:
a) folosind procedeul suplimentării în forma cifrelor relative de
structură să se repartizeze cheltuielile indirecte în costul produselor
fabricate luând drept bază de repartizare cheltuielile directe;
b) să se determine costul efectiv al produselor obţinute şi să se
compare cu cele antecalculate stabilind abaterile;
198
c) să se înregistreze în conturile sintetice din contabilitatea de

gestiune:
- preluarea cheltuielilor directe;
- preluarea şi repartizarea cheltuielilor indirecte;
-- producţia
producţia obţinută
în curs delaexecuţie
costuri antecalculate;
de la finele perioadei;
- decontarea costurilor efective ale producţiei obţinute;
- abaterile (diferenţele) de la costuri;
- închiderea conturilor la finele perioadei.
a) Repartizarea cheltuielilor indirecte de producţie în costul produselor

obţinute, utilizând, după este specificat, procedeul suplimentării în forma
cifrelor relative de structură; baza de repartizare o reprezintă cheltuielile
indirecte:
repartizare, respectiv a cheltuielilor directe ale fiecărui produs în totalul
cheltuielilor directe:
Cheltuieli directe produsul A 1.200
GA = Total cheltuieli directe
= = 0,2
6.000
1.500
GB = = 0,25
6.000
1.260
GC = = 0,21
6.000
900
GD = = 0,15
6.000
1.140
GE = = 0,19
6.000
• determinarea cotei părţi de cheltuieli indirecte de producţie ce revine

pe fiecare produs, prin înmulţirea cheltuielilor indirecte de producţie cu
ponderea aferentă calculată pentru fiecare produs:
Cota parte de cheltuieli indirecte = Chelt. indirecte de producţie x G produs
199
Cota parte de cheltuieli indirecte A = 4.800 x 0,2 = 960 lei

Cota parte de cheltuieli indirecte C = 4.800 x 0,21 = 1.008 lei
Cota parte de cheltuieli indirecte D = 4.800 x 0,15 = 720 lei
Cota parte de cheltuieli indirecte E = 4.800 x 0,19Total
= 912 lei
4.800 lei
b) Calculul costului efectiv al produselor obţinute:
Costul efectiv de producţie al producţiei finite = Costul de producţie al

întregii producţii (finite şi nefinite) - Costul producţiei în curs de execuţie
Costul de producţie pentru toată producţia = Cheltuieli directe +

cheltuieli indirecte de producţie
Costul de producţie pt. A = 1.200 + 960 = 2.160 lei
Costul de producţie pt. B = 1.500 + 1.200 = 2.700 lei
Costul de producţie pt. C = 1.260 + 1.008 = 2.268 lei
Costul de producţie pt. D = 900 + 720 = 1.620 lei
Costul de producţie pt. E = 1.140 + 912 = 2.052 lei
Total 10.800 lei
Costul efectiv de producţie pt. A = 2.160 - 60 = 2.100 lei

Costul efectiv de producţie pt. B = 2.700 - 0 = 2.700 lei
Costul efectiv de producţie pt. C = 2.268 - 68 = 2.200 lei
Costul efectiv de producţie pt. D = 1.620 - 20 = 1.600 lei
Costul efectiv de producţie pt. E = 2.052 - 52 = 2.000 lei
Total 10.600 lei
Compararea costului de producţie efectiv al produselor cu cel

antecalculat şi stabilirea abaterilor:
Produs Cost de producţie Cost de producţie Abateri
e antecalculat efectiv Valoarea Natura
A 2.000 2.100 100 Nefavorabilă
B 2.750 2.700 - 50 Favorabilă
C 2.250 2.200 - 50 Favorabilă
D 1.600 1.600 - Nulă
E 2.100 2.000 - 100 Favorabilă
Total 10.700 10.600 - 100 Favorabilă
200
c) Înregistrarea în conturile din contabilitatea de gestiune a următoarelor

operaţiuni:
• preluarea cheltuielilor directe în sumă de 6.000 lei:

de bază”/A
de bază”/B
de bază”/C
de
921bază”/ D
„Cheltuielile activităţii 1.140
de bază”/ E
• preluarea cheltuielilor indirecte de producţie în sumă de 4.800 lei:

• repartizarea cheltuielilor indirecte de producţie în sumă de 4.800 lei pe

cele cinci produse:
de bază”/A
de bază”/B
de bază”/C
de bază”/D
de bază”/E
201
• producţia obţinută la costuri antecalculate în sumă totală de 10.700 lei:

obţinute”
931 „Costul producţiei producţia obţinută” interne
902 „Decontări 2.000
obţinute”/D privind producţia obţinută”/D
obţinute”/E privind producţia obţinută”/E
• producţia în curs de execuţie de la finele perioadei în sumă totală de

200 lei:
933 „Costul producţiei în curs = 921 „Cheltuielile activităţii de 200
de execuţie” bază”
933 „Costul producţiei în 921 „Cheltuielile activităţii 60
curs de execuţie”/A de bază”/A
curs „Costul
933 de execuţie”/ C
producţiei în de bază”/
921 C
„Cheltuielile activităţii 20
curs de execuţie”/D de bază”/D
curs de execuţie”/E de bază”/E
• decontarea costurilor efective ale producţiei obţinute în sumă totală de

10.600 lei:
902 „Decontări interne privind = 921 „Cheltuielile activităţii de 10.600
producţia obţinută” bază”
privind producţia obţinută”/A de bază”/A
privind producţia obţinută”/B de bază”/B
privind producţia obţinută”/C de bază”/C
privind producţia obţinută”/D de bază”/D
privind producţia obţinută”/E de bază”/E
202
• abaterile (diferenţe) de la costuri (dintre costurile de producţie efective

şi costurile antecalculate) în sumă totală de 100 lei:
diferenţele de preţ”interne
903 „Decontări producţia obţinută” interne
902 „Decontări 100
privind diferenţele de preţ”/A privind producţia obţinută”/A
903 „Decontări interne 902 „Decontări interne 50
privind diferenţele de preţ”/B privind producţia obţinută”/B
privind diferenţele de preţ”/C privind producţia obţinută”/C
privind diferenţele de preţ”/E privind producţia obţinută”/E
• închiderea contului 903 „Decontări interne privind diferenţele de preţ”:

931 „Costul producţiei = 903 „Decontări interne privind 100
931 „Costul producţiei 903 „Decontări interne 100
obţinute”/E privind diferenţele de preţ”/E
• închiderea conturilor la finele perioadei:

901 „Decontări interne = % 10.800
privind cheltuielile” 931 „Costul producţiei obţinute” 10.600
931 „Costul producţiei obţinute”/ A 2.100
931 „Costul producţiei obţinute”/ B 2.700
931 „Costul producţiei obţinute”/ C 2.200
931
931 „Costul
„Costul producţiei obţinute”/D
producţiei obţinute”/ E 1.600
2.000
933 „Costul producţiei în curs de
execuţie” 200
933 „Costul producţiei în curs de 60
execuţie”/A
execuţie”/C
execuţie”/D
execuţie”/E
203

921 „Cheltuielile activităţii de bază” 921 „Cheltuielile activităţii de bază”/ A

6.000 10.800 1.200 60
4.800 960 2.100
RD 10.800 10.800 RC RD 2.160 2.160 RC
SfD 0 SfD 0
921 „Cheltuielile activităţii de bază”/ B 921 „Cheltuielile activităţii de bază”/ C

1.500 2.700 1.260 68
RD 1.200
2.700 2.700 RC RD 1.008
2.268 2.200
2.268 RC
SfD 0 SfD 0
921 „Cheltuielile activităţii de bază”/ D 921 „Cheltuielile activităţii de bază”/ E

900 20 1.140 52
720 1.600 912 2.000
RD 1.620 1.620 RC RD 2.052 2.052 RC
SfD 0 SfD 0

obţinută”
10.700 10.600 10.600 10.700
100 100
RD 10.600 10.600 RC RD 10.600 10.600 RC
SfD 0 Sf 0

931 „Costul producţiei obţinute”/ A obţinută”/A
2.000 2.100 2.100 2.000
100 100
RD 2.100 2.100 RC RD 2.100 2.100 RC
SfD 0 Sf 0
204

931 „Costul producţiei obţinute”/B
obţinută”/B
2.750 2.700 2.700 2.750
50 50
RD
SfD 2.7000 2.700 RC RD
Sf 2.7000 2.700 RC

obţinută”/C
2.250 2.200 2.200 2.250
50 50
RD 2.200 2.200 RC RD 2.200 2.200 RC
SfD 0 Sf 0

931 „Costul producţiei obţinute”/ D
obţinută”/D
1.600 1.600 1.600 1.600
RD 1.600 1.600 RC RD 1.600 1.600 RC
SfD 0 Sf 0

931 „Costul producţiei obţinute”/E
obţinută”/E
2.100 2.000 2.000 2.100
100 100
RD 2.000 2.000 RC RD 2.000 2.000 RC
SfD 0 Sf 0
933 „Costul producţiei în curs de 933 „Costul producţiei în curs de

execuţie”/A execuţie”/C
60 60 68 68
RD 60 60 RC RD 68 68 RC
SfD 0 SfD 0

execuţie”/D execuţie”/E
20 20 52 52
RD 20 20 RC RD 52 52 RC
SfD 0 SfD 0
205
933 „Costul producţiei în curs de 903 „Decontări interne privind

execuţie” diferenţele de preţ”
200 200 100 100
RD 200 200 RC RD 100 100 RC
SfD 0 SfD 0

100 100 50 50
RD 100 100 RC RD 50 50 RC
SfD 0 SfD 0

diferenţele de preţ”/C diferenţele de preţ”/E
50 50 100 100
RD 50 50 RC RD 100 100 RC
SfD 0 SfD 0
901 „Decontări interne privind 923 „Cheltuieli indirecte de producţie”

cheltuielile”
10.800 6.000 4.800 4.800
4.800
RD 10.800 10.800 RC RD 4.800 4.800 RC
0 SfC SfD 0
Problema 3. O societate comercială cu activitate de producţie are
în
de compunere
conducere şidouă secţii de desfacere.
un sector bază (S I şi S II), un sector Administrativ şi
Din procesul de producţie rezultă un singur produs „P” în
cantitate de 10.000 bucăţi.
Situaţia cheltuielilor încorporabile în costuri se prezintă astfel:
206
CG 923/SI
921 921/SI 921/SII 922/CT 923 923/SI 924 925
CF I
601 400.00 300.00 100.00
- - - - - -
0 0 0
6021 20.00
- - - 20.000 20.000 5.000 15.000 0 500
641 140.00 20.00 15.00
80.000 60.000 10.000 50.000 30.000 1.000
0 0 0
6451 42.000 24.000 18.000 3.000 15.000 6.000 9.000 4.000 300
6811 - - - 1.000 15.000 8.000 7.000 1.000 1.500
611 - - - 500 5.000 3.000 2.000 - -
623 - - - - - - - - 6.700
582.00 404.00 178.00 105.00 42.00 40.00
Total 34.500 63.000 10.000
0 0 0 0 0 0
Se mai cunosc următoarele date:

- cost complet comercial prestabilit: 72 lei/buc.
- producţia în curs de execuţie la începutul lunii:
-SI -
- S II 44.500 lei
- centrala termică a furnizat abur după cum urmează:
- S I 12.500 lei
- S II 16.000 lei
- Sectorul Administrativ conducere 3.500 lei
- Sectorul desfacere 2.500 lei
- producţia în curs de execuţie la finele lunii:
- S I 44.000 lei
- S II 16.000 lei.
Se cere:
a) să se înregistreze toate operaţiile în contabilitatea de gestiune;
b) să se determine costul efectiv de producţie, costul complet
comercial;
c) să se deconteze costurile şi producţia obţinută;
d) să se înregistreze eventualele diferenţe dintre costuri.
a) Înregistrarea producţiei în curs de execuţie de la începutul lunii în
sumă de 44.500 lei:
933 „Costul producţiei în curs = 901 „Decontări interne privind 44.500
de execuţie” cheltuielile”
933 „Costul producţiei în
curs de execuţie”/SII
921 „Cheltuielile activităţii de = 933 „Costul producţiei în curs de 44.500

bază” execuţie”
207
921 „Cheltuielile activităţii 933 „Costul producţiei în curs

de bază”/SII de execuţie”/SII
Colectarea cheltuielilor pe destinaţii se poate efectua în două

modalităţi:
categorie defiecheltuială
pe total pe
în articole
parte, îndefuncţie
calculaţie (varianta I),defieidentificare
de modalitatea pe fiecare
(varianta a II-a).
• înregistrarea cheltuielilor directe aferente celor două secţii de bază în

921 901 „Decontări interne privind

bază”„Cheltuielile activităţii de = cheltuielile” 582.000
de bază”/SI
de bază”/SII
• înregistrarea cheltuielilor centralei termice în sumă de 34.500 lei:

922 „Cheltuielile activităţilor = 901 „Decontări interne privind 34.500
auxiliare” cheltuielile”
922 „Cheltuielile
activităţilor auxiliare”/CT
• înregistrarea cheltuielilor indirecte de producţie ale celor două secţii de

producţie în sumă de 105.000 lei:
923 „Cheltuieli
producţie”/SI indirecte de 42.0000
producţie”/SII

lei:
208
• înregistrarea cheltuielilor de desfacere în sumă de 10.000 lei:

cheltuielile”
• înregistrarea cheltuielilor cu materiile prime (simbol cont 601) în sumă

de 400.000 lei:
de bază”/SI
de bază”/SII
• înregistrarea cheltuielilor cu materialele auxiliare (simbol cont 6021) în

cheltuielile”
922 „Cheltuielile activităţilor 20.000
auxiliare”
922 „Cheltuielile 20.000
producţie”
producţie”/SI
producţie”/SII
administraţie”
• înregistrarea cheltuielilor cu salariile (simbol cont 641) în sumă de

216.000 lei:
209

cheltuielile”
921 „Cheltuielile activităţii de 140.000
bază”
de bază”/SI
de bază”/SII
auxiliare”
producţie”
producţie”/SI
producţie”/SII
administraţie”
• înregistrarea cheltuielilor cu CAS (simbol cont 6451) în sumă de

64.300 lei:
cheltuielile”
921 „Cheltuielile activităţii de 42.000
bază”
de bază”/SI
de bază”/SII
auxiliare”
producţie”
producţie”/SI
producţie”/SII
administraţie”
210
• înregistrarea cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe (simbol cont

6811) în sumă de 18.500 lei:
% 901 „Decontări interne privind

= cheltuielile” 18.500
auxiliare”
producţie”
producţie”/SI
producţie”/SII
administraţie”
• înregistrarea cheltuielilor cu întreţinerea şi reparaţiile (simbol cont 611)

în sumă de 5.500 lei:
922 „Cheltuielile activităţilor cheltuielile” 500

auxiliare”
922 „Cheltuielile 500
producţie”
producţie”/SI
producţie”/SII
• înregistrarea cheltuielilor de reclamă şi publicitate (simbol cont 623) în

sumă de 6.700 lei:
cheltuielile”
Calculul producţiei la cost complet comercial prestabilit şi
înregistrarea acesteia:
211
Cost prestabilit = 10.000 buc. x 72 lei/buc. = 720.000 lei

Decontarea prestaţiilor centralei termice către secţiile de bază şi

către celelalte sectoare de activitate în sumă de 34.500 lei:
% = 922 „Cheltuielile activităţilor 34.500
auxiliare”
923 „Cheltuieli indirecte de 922 „Cheltuielile activităţilor 28.500
producţie” auxiliare”/CT
producţie”/SI
producţie”/SII
administraţie”
b) Determinarea costului efectiv de producţie:
Costul de producţie = Cheltuieli directe + Cheltuieli indirecte de

producţie
• repartizarea (transferul) cheltuielilor indirecte de producţie în sumă de

133.500 lei:
921 „Cheltuielile activităţii 923 „Cheltuieli indirecte de 54.500
de bază”/SI producţie”/SI
921 „Cheltuielile activităţii 923 „Cheltuieli indirecte 79.000
de bază”/SII de producţie”/SII
Costul de producţie = 626.5002 + 133.5003 = 760.000 lei
2
Suma de 626.500 lei reprezintă mărimea cheltuielilor directe, ce a fost înregistrată în
contul 921 „Cheltuielile activităţii de bază”, pe cele două analitice, respectiv 404.000 lei
în contul 921 „Cheltuielile activităţii de bază”/SI şi 222.500 lei în contul 921
„Cheltuielile activităţii de bază”/SII.
3
Suma de 133.500 lei reprezintă mărimea cheltuielilor indirecte de producţie, ce a fost
înregistrată în contul 923 „Cheltuieli indirecte de producţie”, pe cele două analitice
aferente celor două secţii, respectiv 54.500 lei în contul 923 „Cheltuieli indirecte de
producţie”/SI şi 79.000 lei în contul 923 „Cheltuieli indirecte de producţie”/SII.
212
Determinarea costului complet comercial:
Costul complet comercial = CP + CGA + CD
în care:
CP - costul de producţie;
CGA - cheltuieli generale de administraţie;
CD - cheltuieli de desfacere.
Pentru determinarea costului comercial efectiv se impune

repartizarea pe cele două secţii a cheltuielilor generale de administraţie şi
a cheltuielilor de desfacere. Pentru aceasta vom utiliza forma clasică a
procedeului suplimentării.
Repartizarea cheltuielilor generale de administraţie pe cele două
secţii:

Ks924 = = = 0,057
Costul de prod . 458.500 + 301.500

revine pe fiecare secţie, prin înmulţirea coeficientului de suplimentare cu
Cota parte de chelt. generale SI = 458.500 x 0,057 = 26.134,5 lei

Cota parte de chelt. generale SII = 301.500 x 0,057 = 17.365,5 lei
Total 43.500 lei
213

generale de administraţie în sumă de 43.500 lei pe cele două secţii:
921 924 „Cheltuieli generale de

bază”„Cheltuielile activităţii de = administraţie” 43.500
921 „Cheltuielile activităţii 26.134,5
de bază”/SI
921 „Cheltuielile activităţii 17.365,5
de bază”/SII
Repartizarea cheltuielilor de desfacere pe cele două secţii:

bazelor de repartizare, respectiv totalul costului de producţie:
Ks925 = = = 0,016
Costul de prod . 458.500 + 301.500

secţie, prin înmulţirea coeficientului de suplimentare cu fiecare bază de
repartizare în parte:
Cota parte de chelt. de desfacere = Baza de repartiz. corespunzăt. x Ks925
Cota parte de chelt. de desfac. SI = 458.500 x 0,016 = 7.336 lei

Cota parte de chelt. de desfac. SII = 301.500 x 0,016 = 5.164 lei
Total 12.500 lei
• înregistrarea în contabilitatea de gestiune a repartizării cheltuielilor de

desfacere în sumă de 12.500 lei pe cele două secţii:
921 „Cheltuielile activităţii de = 925 „Cheltuieli de desfacere” 12.500
bază”
de bază”/SI
de bază”/SII
214
Înregistrarea în contabilitatea de gestiune a producţiei în curs de

execuţie de la finele perioadei în sumă de 60.000 lei:
933 „Costul producţiei în curs = 921 „Cheltuielile activităţii de 60.000
de execuţie”
933 „Costul producţiei în bază” 921 „Cheltuielile activităţii 44.000
curs de execuţie”/SI de bază”/SI
933 „Costul producţiei în 921 „Cheltuielile activităţii 16.000
curs de execuţie”/SII de bază”/SII
Calculul costului comercial efectiv al producţiei finite obţinute:
Costul
Costul complet
Simbol Costul complet comercial
Total producţiei comercial Cantitate efectiv
cont
cheltuieli în curs de efectiv total (buc.) unitar
analitic
execuţie al produsul al
„P” produsului
„P”
921/SI 491.970,5 44.000 447.970,5
921/SII 324.029,5 16.000 308.029,5
Total „P” 816.000 60.000 756.000 10.000 75,6
c) Înregistrarea decontării costurilor efective ale producţiei finite obţinute

în sumă totală de 756.000 lei:
921 „Cheltuielile 447.970,5
activităţii de bază”/SI
921 „Cheltuielile 308.029,5
activităţii de bază”/SII
d) Calculul diferenţelor dintre costul complet comercial efectiv şi costul

complet comercial prestabilit şi înregistrarea acestora în contabilitatea de
gestiune:
Diferenţe de preţ = Cost complet comercial efectiv – Cost complet
comercial prestabilit = 756.000 – 720.000 = 36.000 lei
215
Închiderea contului 903 „Decontări interne privind diferenţele de

preţ”:
Închiderea conturilor din contabilitatea de gestiune la finele
perioadei:
901 „Decontări interne privind = % 816.000
cheltuielile”
931 „Costul producţiei obţinute” 756.000
933 „Costul producţiei în curs de 60.000
execuţie”
933 „Costul producţiei în 44.000
curs de execuţie”/SI
933 „Costul producţiei în 16.000
curs de execuţie”/SII

921 „Cheltuielile activităţii de bază”
cheltuielile”
44.500 60.000 816.000 44.500
582.000 756.000 582.000
133.500 34.500
43.500 105.000
12.500 40.000
10.000
RD 816.000 816.000 RC RD 816.000 816.000 RC
SfD 0 0 SfC
921 „Cheltuielile activităţii de bază”/ SI 921 „Cheltuielile activităţii de bază”/SII
404.000 44.000 44.500 16.000

54.500 449.970,5 178.000 308.029,5
26.134,5 79.000
7.336 17.365,5
RD 491.970,5 491.970,5 RC RD 324.029,5 324.029,5 RC
SfD 0 SfD 0
216
922 „Cheltuielile activităţilor

922 „Cheltuielile activităţilor auxiliare”
auxiliare”/CT
34.500 34.500 34.500 34.500
RD 34.500 34.500 RC RD 34.500 34.500 RC
SfD 0 SfD 0
923 „Cheltuieli indirecte de 923 „Cheltuieli indirecte de

producţie”/SI producţie”/SII
42.000 54.500 63.000 79.000
12.500 16.000
RD 54.500 54.500 RC RD 79.000 79.000 RC
SfD 0 SfD 0

923 „Cheltuieli indirecte de producţie”
administraţie”
105.000 133.500 40.000 43.500
28.500 3.500
RD 133.500 133.500 RC RD 43.500 43.500 RC
SfD 0 SfD 0

925 „Cheltuieli de desfacere”
diferenţele de preţ”
10.000 12.500 36.000 36.000
2.500
RD 12.500 12.500 RC RD 36.000 36.000 RC
SfD 0 SfD 0

obţinută”
720.000 756.000 756.000 720.000
RD 36.000
756.000 756.000 RC RD 756.000 36.000
756.000 RC
SfD 0 Sf 0

execuţie”/ SI execuţie”/SII
44.000 44.000 44.500 44.500
16.000 16.000
RD 44.000 44.000 RC RD 60.500 60.500 RC
SfD 0 Sf 0
217
933 „Costul producţiei în curs de

execuţie”
44.500 44.500
60.000 60.000
RD 104.500 104.500 RC
SfD 0
Problema 4. Societatea comercială „Alfa” fabrică într-o

perioadă de gestiune trei produse A, B şi C, în legătură
cu care se cunosc următoarele date:
Cost de producţie Preţ de vânzare
Cantităţi
Produsul unitar antecalculat unitar
obţinute
lei/m.l. lei/m.l.
A 400 m.l. 110 169,65
B 800 m.l. 65 85
C 500 m.l. 20 25
Cheltuielile încorporabile în costuri:
Cheltuieli
(Chv)variabile Cheltuieli fixe (Chf)
Destinaţia generale
indirecte
cheltuielilor de
A B C de desfacere
admini-
producţie
straţie
Materii prime 30.000 25.000 20.000 - - -
Materiale
- - - 11.700 300 200
consumabile
Energie
tehnologică (din - - - 4.500 400 300
afară)
Salarii 7.000 8.000 4.000 4.000 1.200 1.000
Accesorii
salariale (CAS, 2.000 2.400 1.600 1.600 360 300
şomaj)
Amortizarea
imobilizărilor - - - 3.200 1.080 800
corporale
Alte cheltuieli
- - - - 20 -
executate de terţi
Total 39.000 35.400 25.600 25.000 3.360 2.600
218
Se cere:
a) să se înregistreze în contabilitatea de gestiune toate operaţiile
economice privind cheltuielile efectuate şi recepţia produselor finite;
salariile b)+ săaccesoriile),
se determinesă costul de producţie
se deconteze efectiv
costurile (baza deperioadei
la sfârşitul repartizare:
de
gestiune şi să se înregistreze eventualele diferenţe dintre costuri;
c) să se determine rezultatul pe total societate şi câte procente din
volumul vânzărilor sunt necesare pentru acoperirea cheltuielilor fixe şi
obţinerea de profit.
a) Colectarea cheltuielilor pe destinaţii se poate efectua în două

modalităţi: fie pe total pe articole de calculaţie (varianta I), fie pe fiecare
categorie de cheltuială în parte, în funcţie de modalitatea de identificare
(varianta a II-a).

de bază”/A
de bază”/B
de bază”/C


lei:
• înregistrarea cheltuielilor de desfacere în sumă de 2.600 lei:
925 „Cheltuieli de desfacere” 901 „Decontări interne privind

= cheltuielile” 2.600
219

de bază”/A
de bază”/B
de bază”/C
• înregistrarea
12.200 lei: cheltuielilor cu materialele consumabile în sumă de

cheltuielile”
producţie”
administraţie”
• înregistrarea cheltuielilor cu energia tehnologică (din afară) în sumă de

5.200 lei:
cheltuielile”
producţie”
administraţie”
220
• înregistrarea cheltuielilor cu salariile în sumă de 25.200 lei:

921 „Cheltuielile activităţii de
bază” cheltuielile” 19.000
921 „Cheltuielile activităţii
de bază”/A 7.000
de bază”/B 8.000
de bază”/C 4.000
923 „Cheltuieli indirecte de
producţie” 4.000
administraţie” 1.200
• înregistrarea cheltuielilor cu accesoriile salariale (CAS, şomaj) în sumă

de 8.260 lei:
921 „Cheltuielile activităţii de cheltuielile”
bază” 6.000
921 „Cheltuielile
de bază”/ A activităţii 2.000
de bază”/B 2.400
de bază”/C 1.600
923 „Cheltuieli indirecte de
producţie” 1.600
administraţie” 360
• înregistrarea cheltuielilor cu amortizarea imobilizărilor corporale în

sumă de 5.080 lei:
cheltuielile”
producţie”
administraţie”
221
• înregistrarea altor cheltuieli executate de terţi în sumă de 20 lei:

924 „Cheltuieli generale de = 901 „Decontări interne privind 20
Calculul producţiei la cost antecalculat şi înregistrarea acesteia:
Cost antecalculat A = 400 m.l. x 110 lei/m.l. = 44.000 lei
Cost antecalculat B = 800 m.l. x 65 lei/m.l. = 52.000 lei
Cost antecalculat C = 500 m.l. x 20 lei/m.l. = 10.000 lei
b) Calculul costului de producţie efectiv:
Costul de producţie = producţie

Cheltuieli directe + Cheltuieli indirecte de
Cheltuielile directe aferente celor trei produse se cunosc. Pentru

repartizarea cheltuielilor indirecte de producţie vom apela la procedeul
suplimentării în forma clasică; baza de repartizare este precizată în
problemă, respectiv salariile + accesoriile.

cheltuielilor de repartizat, respectiv cheltuielile indirecte de producţie şi
suma bazelor de repartizare, respectiv totalul cheltuielilor cu salariile şi
accesoriile:
Cheltuieli indir . de prod . 25.000
Ks923= = =1
Salarii + accesorii 9.000 +10.400 + 5.600

222
Cota parte de cheltuieli indirecte A = 9.000 x 1 = 9.000 lei

Cota
Cota parte
parte de
de cheltuieli
cheltuieli indirecte
indirecte B
C== 10.400
5.600 xx11== 10.400
5.600 lei
lei
Total 25.000 lei
Costul de producţie A = 39.000 + 9.000 = 48.000 lei

Costul de producţie B = 35.400 + 10.400 = 45.800 lei
Costul de producţie C = 25.600 + 5.600 = 31.200 lei
Total 125.000 lei
• repartizarea cheltuielilor indirecte de producţie în sumă de 25.000 lei:

de bază”/A
de bază”/B
de bază”/C
• decontarea costului efectiv al producţiei obţinute în sumă de 125.000

lei:
obţinută”/A
902 „Decontări
privind interne
producţia 921 „Cheltuielile
de bază”/ B activităţii 45.800
obţinută”/B
obţinută”/C
223
• înregistrarea diferenţelor de preţ:

diferenţele de preţ” interne
903 „Decontări producţia obţinută” interne
902 „Decontări 4.000
preţ”/A
privind diferenţele de privind producţia obţinută”/B
preţ”/B
preţ”/C
De precizat că diferenţele de preţ trebuie determinate prin

compararea costului de producţie antecalculat, ştiut din datele problemei
şi a costului de producţie efectiv, după cum reiese din tabelul de mai jos:
Produs Cost de producţie Cost de producţie
Diferenţe
e antecalculat efectiv
A 44.000 48.000 4.000
B 52.000 45.800 - 6.200
C 10.000 31.200 21.200
Determinarea costului complet comercial efectiv şi compararea

acestuia cu mărimea costului de producţie antecalculat în vederea
determinării eventualelor diferenţe este considerată greşită. De ce?
Răspunsul este dat de precizarea că pentru a putea compara ceva trebuie
ca cele două mărimi să se refere la unul şi acelaşi lucru. Ori costul
complet comercial efectiv şi costul de producţie antecalculat se află la
nivele diferite. Diferenţa este dată de cheltuielile generale de
administraţie şi cheltuielile de desfacere care adăugate la costul de
producţie dau costul complet comercial. Altfel spus, putem compara fie
costul de producţie efectiv cu cel antecalculat, fie costul complet
comercial efectiv cu cel antecalculat şi nicidecum altfel.
c) Determinarea rezultatului pe total societate:
R = Cb – Chf, iar Cb = D – Chv
unde:
R - rezultatul;
224
Cb - contribuţia brută;
Chv - cheltuieli variabile;
D - desfacerile totale.
D = 400 m.l. x 169,65 lei/m.l. + 800 m.l. x 85 lei/m.l. + 500 m.l. x

25 lei/m.l. = 148.360 lei
Chv = 39.000 + 35.400 + 25.600 = 100.000 lei
Cb = 148.360 – 100.000 = 48.360 lei
Chf = 25.000 + 3.360 + 2.600 = 30.960 lei
R = 48.360 – 30.960 = 17.400 lei
O altă modalitate de calcul a rezultatului este:

R = D – Costuri totale = 148.360 – 130.960 = 17.400 lei
Determinarea a câte procente din volumul vânzărilor sunt

necesare pentru acoperirea cheltuielilor fixe şi obţinerea de profit
presupune calculul indicatorului factorul de acoperire (Fa), care arată
tocmai acest lucru:
Cb 48.360
Fa = x 100 = = 32,59 %
D 148 .360

921 „Cheltuielile activităţii de bază” cheltuielile”
100.000 125.000 0 100.000
25.000 25.000
3.360
2.600
RD 125.000 125.000 RC RD 0 130.960 RC
SfD 0 130.960 SfC
225
921 „Cheltuielile activităţii de bază”/A 921 „Cheltuielile activităţii de bază”/B

39.000 48.000 35.400 45.800
9.000 10.400
RD 48.000 48.000 RC RD 45.800 45.800 RC
SfD 0 SfD 0
921 „Cheltuielile activităţii de bază”/C 923 „Cheltuieli indirecte de producţie”

25.600 31.200 25.000 25.000
5.600
RD 31.200 31.200 RC RD 25.000 25.000 RC
SfD 0 SfD 0

administraţie”
3.360 0 2.600 0
RD 3.360 0 RC RD 2.600 0 RC
SfD 3.360 SfD 2.600

obţinută”
106.000 0 125.000 106.000
19.000
RD 106.000 0 RC RD 125.000 125.000 RC
SfD 106.000 Sf 0

obţinută”/A
44.000 0 48.000 44.000
RD 44.000 0 RC RD 48.000 4.000

48.000 RC
SfD 44.000 Sf 0

obţinută”/B
52.000 0 45.800 52.000
6.200
RD 52.000 0 RC RD 45.800 45.800 RC
SfD 52.000 Sf 0
226

obţinută”/C
10.000 0 31.200 10.000
21.200
RD 10.000 0 RC RD 31.200 31.200 RC
SfD 10.000 Sf 0

4.000 0 6.200 0
RD 4.000 0 RC RD 6.200 0 RC
SfD 4.000 SfD 6.200

diferenţele de preţ”/C diferenţele de preţ”
21.200 0 19.000 0
RD 21.200 0 RC RD 19.000 0 RC
SfD 21.200 SfD 19.000
227
Problema 5. În legătură cu producţia obţinută (vândută)

şi cheltuielile efectuate de un agent economic într-o
perioadă de gestiune se cunosc următoarele date:
Nr. Sortimente fabricate

Explicaţii Total
crt. A B C D
Producţia obţinută 1.30
1. 700 820 900
0
2. Materii prime:
- Stoc iniţial 2.00 - - 3.50
- Intrări 0 3.00 5.00 0
- Stoc final 8.00 0 0 3.50
0 500 1.50 0
4.00 0 1.00
0 0
Manopera directă 3.00 1.50 1.50 2.00 -
3.
0 0 0 0
Accesorii salariale
4.
30%
Cheltuieli cu 5.200
întreţinerea şi
5.
funcţionarea utilajelor
(CIFU)
6. Cheltuieli generale ale 2.840
secţiei (CGS)
Cheltuieli generale de 7.288
7.
administraţie (CGA)
8.
(CD)
Preţ de vânzare unitar
9. 14 11 11,5 15,5 -
lei/kg
Criteriile de repartizare a cheltuielilor sunt:

- pentru CIFU, manopera directă + accesoriile salariale;
- pentru CGS, totalul cheltuielilor directe;
- pentru CGA, costul de producţie;
- pentru CD, producţia vândută.
Se cere:
a) să se înregistreze în contabilitatea de gestiune toate cheltuielile
încorporabile în costuri;
produs b) să se
şi să se deconteze
determine producţia
costul complet comercial
obţinută unitar pentru fiecare
şi costurile;
228
c) să se determine cifra de afaceri şi rezultatul pe fiecare produs

în parte şi pe total societate.
a) Înregistrarea în contabilitatea de gestiune (în Registrul Jurnal) a tuturor

cheltuielilor încorporabile în costuri:
• calculul şi înregistrarea cheltuielilor cu materiile prime:
Întrucât nu se cunoaşte mărimea cheltuielilor cu materiile prime

pentru nici un produs se impune calculul acesteia pe baza datelor
problemei, ştiindu-se relaţia următoare:
Stoc iniţial + Intrări – Ieşiri = Stoc final, de unde se deduc ieşirile
Ieşiri (consumul valoric) = Stoc iniţial + Intrări – Stoc final
Ieşiri A = 2.000 + 8.000 – 4.000 = 6.000 lei

Ieşiri B = 0 + 3.000 – 500 = 2.500 lei
Ieşiri C = 0 + 5.000 – 1.500 = 3.500 lei
Ieşiri D = 3.500 + 3.500 – 1.000 = 6.000 lei

de bază”/A
de bază”/B
de bază”/C
de bază”/D
• înregistrarea cheltuielilor cu manopera directă în sumă de 8.000 lei:
de bază”/A
de bază”/B
de bază”/C
229

de bază”/D
• înregistrarea cheltuielilor cu accesoriile salariale în cotă de 30%:

de bază”/A
de bază”/B
de bază”/C
de bază”/D
• înregistrarea cheltuielilor cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor

(CIFU) în sumă de 5.200 lei:
• înregistrarea cheltuielilor generale ale secţiei (CGS) în sumă de 2.840

lei:
• înregistrarea cheltuielilor generale de administraţie (CGA) în sumă de

7.288 lei:
• înregistrarea cheltuielilor de desfacere (CD) în sumă de 2.464 lei:

cheltuielile”
b) Determinarea costului complet comercial pentru fiecare produs:
230
Costul complet comercial = CP + CGA + CD
în care:
CP - costul de producţie;
CGA - cheltuielidegenerale
CD - cheltuieli de administraţie;
desfacere.
Iar Costul de producţie = Cheltuieli directe + Cheltuieli indirecte de

producţie
Calculul costului de producţie al fiecărui produs, ca şi etapă

premergătoare stabilirii costului complet comercial, solicită stabilirea
mărimii cheltuielilor indirecte de producţie care revin fiecărui produs.
Pentru aceasta vom proceda la repartizarea cheltuielilor indirecte de
producţie pe cele patru produse, prin utilizarea formei clasice a
procedeului suplimentării. Baza de repartizare a cheltuielilor indirecte de
producţie o reprezintă, după este precizat în datele problemei, manopera
directă + accesoriile salariale pentru cheltuielile cu întreţinerea şi
funcţionarea utilajelor (CIFU), respectiv totalul cheltuielilor directe
pentru cheltuielile generale ale secţiei (CGS). Întrucât avem baze de
repartizare diferite pentru cele două categorii de cheltuieli va trebui să le
repartizăm separat pe cele patru produse.
Repartizarea cheltuielilor cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor:

cheltuielilor de repartizat, respectiv cheltuielile cu întreţinerea şi
funcţionarea utilajelor şi suma bazelor de repartizare, respectiv totalul
cheltuielilor cu manopera directă şi accesoriile salariale:
Cheltuieli cu întreţ . şi funcţ . utilajelor

KsCIFU = Manopera directă + accesoriil e salariale
5.200
= = 0,5
3.900 +1.950 +1.950 + 2.600
• determinarea cotei părţi de cheltuieli cu întreţinerea şi funcţionarea

utilajelor care revine fiecărui produs, prin înmulţirea coeficientului de
suplimentare cu fiecare bază de repartizare în parte:
231
Cota parte de CIFU = Baza de repartizare corespunzătoare x KsCIFU
Cota parte de CIFU A = 3.900 x 0,5 = 1.950 lei

Cota
Cota parte
parte de
de CIFU
CIFU B
C== 1.950
1.950 xx 0,5
0,5 =
= 975
975 lei
lei
Cota parte de CIFU D = 2.600 x 0,5 = 1.300 lei
Total 5.200 lei
• înregistrarea în contabilitatea de gestiune a repartizării cheltuielilor cu

întreţinerea şi funcţionarea utilajelor (CIFU) în sumă de 5.200 lei:
de bază”/A
de bază”/B
de bază”/C
de bază”/D
Repartizarea cheltuielilor generale ale secţiei:

cheltuielilor de repartizat, respectiv cheltuielile generale ale secţiei şi
suma bazelor de repartizare, respectiv totalul cheltuielilor directe:
Cheltuieli generale ale sec ţiei
KsCGS = Cheltuieli directe
2.840
= = 0,1
9.900 + 4.450 + 5.450 + 8.600
• determinarea cotei părţi de cheltuieli generale ale secţiei care revine

Cota parte de CGS = Baza de repartizare corespunzătoare x KsCGS
232
Cota parte de CGS A = 9.900 x 0,5 = 990 lei

Cota parte de CGS B = 4.450 x 0,5 = 445 lei
Cota
Cota parte
parte de
de CGS
CGS C
D == 5.450
8.600 xx 0,5
0,5 == 545
860 lei
lei
Total 2.840 lei

generale ale secţiei (CGS) în sumă de 2.840 lei:
de bază”/A
de bază”/B
de bază”/C
de bază”/D
Calculul costului de producţie pentru fiecare produs:
Costul de producţie A = 9.900 + (1.950 + 990) = 12.840 lei

Costul de producţie B = 4.450 + ( 975 + 445) = 5.870 lei
Costul de producţie C = 5.450 + ( 975 + 545) = 6.970 lei
Costul de producţie D = 8.600 + (1.300 + 860) = 10.760 lei
Total 36.440 lei
În continuare, pentru determinarea costului comercial efectiv se

impune repartizarea pe cele patru produse a cheltuielilor generale de
administraţie şi a cheltuielilor de desfacere, care se vor adăuga la costul
de producţie astfel determinat mai sus. Pentru repartizarea cheltuielilor
generale de administraţie şi a cheltuielilor de desfacere aceasta vom apela
tot la procedeul suplimentării în forma clasică.
Repartizarea cheltuielilor generale de administraţie:

233
Cheltuieli gen. de adm.

Ks924 = Costul de prod .
7.288
= 12.840 + 5.870 + 6.970 +10.760 = 0,2

revine pe fiecare produs, prin înmulţirea coeficientului de suplimentare
cu fiecare bază de repartizare în parte:
Cota parte de cheltuieli generale = Baza de repartiz. corespunzăt. x Ks924
Cota parte de cheltuieli generale A = 12.840 x 0,2 = 2.568 lei

Cota parte de cheltuieli generale B = 5.870 x 0,2 = 1.174 lei
Cota parte de cheltuieli generale C = 6.970 x 0,2 = 1.394 lei
Cota parte de cheltuieli generale D = 10.760 x 0,2 = 2.152 lei
Total 7.288 lei

generale de administraţie în sumă de 7.288 lei:
de bază”/A
de bază”/B
de bază”/C
de bază”/D
Repartizarea cheltuielilor de desfacere:

bazelor de repartizare, respectiv producţia vândută:
Cheltuieli de desfacere
Ks925 = Pr oducţ . vândută
234
2.464
= = 0,05
18.200 + 7.700 + 9.430 +13.950
Bazele de repartizare, respectiv valoarea producţiei vândute din formula

de mai sus s-a calculat astfel:
Producţia vândută = Cantitatea vândută x Preţ de vânzare unitar
Producţia vândută A = 1.300 kg. x 14 lei/kg. = 18.200 lei
Producţia vândută B = 700 kg. x 11 lei/kg. = 7.700 lei
Producţia vândută C = 820 kg. x 11,5 lei/kg. = 9.430 lei
Producţia vândută D = 900 kg. x 15,5 lei/kg. = 13.950 lei
Total 49.280 lei

secţie, prin înmulţirea coeficientului de suplimentare cu fiecare bază de
Cota parte de chelt. de desfacere = Baza de repartizare corespunz. x Ks925
Cota parte de chelt. de desfacere A = 18.200 x 0,05 = 910 lei

Cota parte de chelt. de desfacere B = 7.700 x 0,05 = 385 lei
Cota parte de chelt. de desfacere C = 9.430 x 0,05 = 471,5 lei
Cota parte de chelt. de desfacere D = 13.950 x 0,05 = 697,5 lei
Total 2.464 lei
desfacere în sumă de 2.464 lei:
921 „Cheltuielile activităţii de = 925 „Cheltuieli de desfacere” 2.464
bază”
de bază”/A
de bază”/B
de bază”/C
de bază”/D
Calculul costului complet comercial total şi unitar (CCC) pentru

fiecare produs:
235
CCC total A = 12.840 + (2.568 + 910) = 16.318 lei

CCC total B = 5.870 + (1.174 + 385) = 7.429 lei
CCC total C = 6.970 + (1.394 + 471,5) = 8.835,5 lei
CCC total D = 10.760 + (2.152 Total
+ 697,5) = 46.192
13.609,5leilei
CCC total 16.318

CCC unitar A = Cantitatea obtinută
= = 12,55 lei/kg.
1.300
7.429
CCC unitar B = = 10,61 lei/kg.
700
8.835,5
CCC unitar C = = 10,77 lei/kg.
820
13.609,5
CCC unitar D = = 15,12 lei/kg.
900
Înregistrarea în contabilitatea de gestiune a decontării costurilor

efective aferente producţiei obţinute în sumă de 46.192 lei:

obţinută”/A
obţinută”/B
obţinută”/C
privind producţia de bază”/D
obţinută”/D
236
Închiderea conturilor din contabilitatea de gestiune la finele

perioadei:

= producţia 46.192
cheltuielile” obţinută”
902 „Decontări interne 16.318
privind producţia
obţinută”/A
902 „Decontări interne 7.429
privind producţia
obţinută”/B
902 „Decontări interne 8.835,5
privind producţia
obţinută”/C
902 „Decontări interne 13.609,5
privind producţia
obţinută”/D
c) Determinarea cifrei de afaceri şi a rezultatului pe fiecare produs în

parte şi pe total societate:
Cifra de afaceri este reprezentată de valoarea totală a producţiei

vândute, pe care am calculat-o la punctul precedent, fiindu-ne necesară la
repartizarea pe produse a cheltuielilor de desfacere. Aceasta este de
49.280 lei.
Rezultatul pe fiecare produs se calculează după formula:
Rezultatul = Valoarea producţiei vândute – Costurile totale
Rezultatul A = 18.200 – 16.318 = 1.882 lei
B = 9.430
Rezultatul C 7.700 – 8.835,5
7.429 = 594,5
271 leilei
Rezultatul D = 13.950 – 13.609,5 = 340,5 lei
Total 3.088 lei

237
921 „Cheltuielile activităţii de bază”/A 921 „Cheltuielile activităţii de bază”/B

6.000 16.318 2.500 7.429
3.000 1.500
900 450
1.950 975
990 445
2.568 1.174
910 385
RD 16.318 16.318 RC RD 7.429 7.429 RC
SfD 0 SfD 0
921 „Cheltuielile activităţii de bază”/C 921 „Cheltuielile activităţii de bază”/D
3.500 8.835,5 6.000 13.609,5

1.500 2.000
450 600
975 1.300
545 860
1.394 2.152
471,5 697,5
RD 8.835,5 8.835,5 RC RD 13.609,5 13.609,5 RC
SfD 0 SfD 0
924 „Cheltuielile generale de

administraţie”
5.200 5.200 7.288 7.288
2.840 2.840
RD 8.040 8.040 RC RD 7.288 7.288 RC
SfD 0 SfD 0

2.464 2.464 cheltuielile”
46.192 18.000
8.000
2.400
5.200
2.840
7.288
2.464
RD 2.464 2.464 RC RD 46.192 46.192 RC
SfD 0 0 SfC
238
902 „Decontări interne privind producţia 902 „Decontări interne privind producţia
obţinută”/A obţinută”/B
16.318 16.318 7.429 7.429
RD 16.318 16.318 RC RD 7.429 7.429 RC
Sf 0 Sf 0
902 „Decontări interne privind producţia 902 „Decontări interne privind producţia
obţinută”/C obţinută”/D
8.835,5 8.835 13.609,5 13.609,5
RD 8.835,5 8.835 RC RD 13.609,5 13.609,5 RC
Sf 0 Sf 0

921 „Cheltuielile activităţii de bază”/A obţinută”
18.000 46.192 46.192 46.192
8.000
2.400
5.200
2.840
7.288
2.464
RD 46.192 46.192 RC RD 46.192 46.192 RC
SfD 0 Sf 0
Problema 6. O societate comercială care fabrică un singur produs

„P” înregistrează în intervalul ianuarie-iunie 2006 următoarele niveluri
de producţie şi costuri:
Perioada Producţie (u.f.) Costuri totale (u.m.)

Ianuarie 3.640 21.306
Februarie 3.400 20.010
Martie 3.100 18.390
Aprilie 2.980 17.742
Mai 2.520 15.258
Iunie 3.000 17.850
Se mai cunosc următoarele date:

a) Pentru luna iulie societatea primeşte o comandă fermă de la un
client pentru 4.000 u.f. din produsul „P” pentru care oferă un preţ de 6,4
u.m./u.f. Se desfiinţează un depozit care determină o diminuare a
cheltuielilor fixe cu 50 u.m.
239
Înainte de lansarea în fabricaţie a comenzii, managerul societăţii

doreşte să cunoască următoarele aspecte:
- costurile totale (prestabilite) aferente comenzii respective;
- rezultatul preconizat a fi obţinut;
- ce
a nucantitate trebuie
înregistra să producă
nici profit, şi să vândă societatea pentru
nici pierdere;
- câte procente din volumul vânzărilor sunt necesare pentru
acoperirea cheltuielilor fixe şi obţinerea de profit;
- cu cât pot scădea vânzările în mod relativ şi absolut astfel
încât societatea să nu intre în zona pierderilor.
Se cere să se determine datele solicitate de manager.
b) La finele lunii iulie producţia efectiv obţinută a fost cu 25%
mai scăzută decât cea preconizată, ceea ce-l determină pe client să
solicite o diminuare a preţului cu 400 u.m./u.f., lucru acceptat de
managerul societăţii.
Se cere să se determine costul de producţie efectiv şi rezultat
obţinut de societate.
c) Ştiind că sunt considerate cheltuieli directe, cheltuielile
variabile, iar cheltuieli indirecte, cheltuielile fixe, se cere să se
înregistreze în contabilitatea de gestiune:
- cheltuielile efective;
- producţia prevăzută a fi fabricată la costuri prestabilite;
- decontarea costului efectiv al producţiei obţinute;
- eventualele diferenţe dintre costuri;
- închiderea conturilor.
a) Calculul costurilor totale prestabilite ale comenzii presupune

determinarea cheltuielilor variabile şi fixe aferente cantităţii de 4.000 u.f.
din produsul „P” şi apoi însumarea lor.
Pentru determinarea cheltuielii variabile unitare şi a cheltuielilor
fixe totale demai
menţionate pe sus),
lunileţinând
precedente (necesare
cont de pentru
informaţiile realizarea
date cerinţei
în problemă se
impunea separarea cheltuielilor pe cele două categorii menţionate. Pentru
aceasta se poate apela la oricare dintre procedeele de separare a
cheltuielilor de producţie în variabile şi fixe, rezultatul fiind acelaşi:
Procedeul punctelor de maxim şi de minim (al punctelor extreme):
• determinarea cheltuielii variabile unitare (chv):
240
Ch max −Ch min 21 .306 −15 .258

chv = Q max −Q min
=
3.640 − 2.520
= 5, 4 u.m. / u. f .
• stabilirea cheltuielilor variabile totale (Chv) aferente producţiei de pe

una din lunile precedente. Vom calcula pentru luna ianuarie:
ChvIan. = chv x QIan. = 5,4 x 3.640 = 19.656 u.m.
unde: QIan - producţia din luna Ianuarie.
• calculul cheltuielilor fixe pentru luna Ianuarie:
Chf = Cht – Chv = 21.306 – 19.656 = 1.650 u.m.
unde: Cht - costurile totale din luna Ianuarie.
• stabilirea cheltuielilor variabile aferente cantităţii de 4.000 u.f. din

produsul „P” (luna Iulie):
ChvIul. = chv x QIul. = 5,4 x 4.000 = 21.600 u.m.
• calculul
„P” costurilor totale (prestabilite) aferente comenzii din produsul
(luna Iulie):
ChtIul. = ChvIul. + Chf = 21.600 + (1.650 – 50) 4 = 23.200 u.m.
O altă variantă a procedeului punctelor de maxim şi de minim presupune

determinarea mai întâi a cheltuielilor fixe după relaţia:
Q max x Ch min −Q min x Ch max
Chf =
Q max −Q min
3.640 x 15 .258 − 2.520 x 21.306

= 3.640 − 2.520
= 1.650 u.m.
Prin diferenţă se determină apoi mărimea cheltuielilor variabile totale:
ChvIan. = ChtIan. – Chf = 21.306 – 1.650 = 19.656 u.m.

4
Desfiinţarea unui depozit determină o diminuare a cheltuielilor fixe cu 50.000 u.m.,
care au fost luate în calculul costurilor prestabilite.
241
Iar
Chv Ian. 19.656
chv = = = 5,4 u.m./u.f.
Q Ian. 3.640
Procedeul celor mai mici pătrate:
• determinarea volumului mediu al producţiei ( Q ), ca raport între suma

producţiei pe cele 6 luni şi numărul de luni, astfel:
Iunie
Q = ∑Q = i 3.640 + 3.400 + 3.100 + 2.980 + 2.520 + 3.000

i = Ian.
6
6
18.640
= = 3.106,666 u.f.
6
• determinarea unei cheltuieli medii ( Ch ), ca raport între suma

cheltuielilor pe cele 6 luni şi numărul de luni, astfel:
Iunie
Ch = i =∑ Chi
Ian . =
6
21 .306 + 20 .010 + 18 .390 + 17 .742 + 15 .258 + 17 .850
6
110.556
= = 18.426 u.m.
6
• determinarea cheltuielii variabile unitare, utilizând următoarea relaţie:

Iunie
∑(Q
i = Ian .
i − Q )(Chi − Ch )
chv = Iunie 2
∑(Q
i = Ian .
i −Q)
în care: Q −Q - abaterea producţiei de la volumul mediu de activitate;

i
242
Chi − Ch - abaterea cheltuielilor de la cheltuiala medie;

Iunie
∑ (Qi − Q)(Chi − Ch ) - suma produselor abaterilor de la volumul

i = Ian.
mediu de activitate
cheltuielilor pe celeşi6 volumul
luni; mediu al
Iunie 2
∑ (Qi − Q ) - suma abaterii pătratice a producţiei de la volumul

i = Ian.
mediu de activitate pe cele 6 luni.
Luna Qi −Q Chi −C (Q i −Q ) (Q − Q )(Ch −

2
i i
Ianuarie 284.451,5
+ 533,34 + 2.880 1.536.019,2
5
Februarie + 293,34 + 1.584 86.048,35 464.650,56
Martie - 6,66 - 36 44,35 239,76
Aprilie - 126,66 - 684 16.042,75 86.635,44
Mai 344.169,9
- 586,66 - 3.168 1.858.538,88
5
Iunie - 106,66 - 576 11.376,35 61.436,16
Total x x 742.133,3 4.007.520
chv = 4.007 .520 = 5,4 u.m./u.f.

742 .133,3
Determinarea apoi a mărimii cheltuielilor fixe este similară

procedeului punctelor de maxim şi de minim.
Procedeul matematic bazat pe costul marginal ţine cont de regula

conform căreia la o creştere/descreştere a producţiei, în cadrul aceleiaşi
capacităţi de producţie, cresc/descresc numai cheltuielile variabile, iar
cele fixe rămân neschimbate.
• determinarea costului marginal 5 (cm):
5
Am efectuat calculul luând în considerare nivelul producţiei şi al cheltuielilor aferente
lunilor Mai şi Iunie. Se pot alege oricare alte două luni indiferent că sunt consecutive
sau nu. Principiul rămâne acelaşi, iar calculele o demonstrează. Dacă sunt alese lunile
cu producţie maximă şi minimă şi cu mărimea cheltuielilor corespunzătoare vom ajunge
la formula de determinare a cheltuielii variabile unitare din procedeul punctelor de
maxim şi de minim.
243
∆Ch 17.850 −15.258

cm = = = 5,4 u.m. / u. f .
∆Q 3.000 − 2.520
• calculul mărimii cheltuielilor variabile totale aferente producţiei de pe

lunile Mai (ChvMai) şi Iunie (ChvIunie):
ChvMai = cm x QMai = 5,4 x 2.520 = 13.608 u.m.,
ChvIunie = cm x QIunie = 5,4 x 3.000 = 16.200 u.m.
unde:
QMai - producţia din luna Mai;
QIunie - producţia din luna Iunie.
• calculul cheltuielilor fixe pe lunile Mai (Chf Mai) şi Iunie (Chf Iunie):

Chf Mai = ChtMai – ChvMai = 15.258 – 13.608 = 1.650 u.m.
Chf Iun. = ChtIunie – ChvIunie = 17.850 – 16.200 = 1.650 u.m.
în care:
ChtMai - cheltuielile totale ale lunii Mai;
ChtIunie - cheltuielile totale ale lunii Iunie.
După cum se poate observa apelarea la oricare dintre procedeele

prezentate mai sus conducea la obţinerea aceluiaşi rezultat.
Calculul rezultatului preconizat a fi obţinut:
în care:
R
Cb- -rezultatul;
contribuţia brută;
Chv - cheltuieli variabile;
D - desfacerile totale.
D = 4.000 u.f. x 6,4 u.m./u.f.. = 25.600 u.m.
Cb = 25.600 – 21.600 = 4.000 u.m.
R = 4.000 – 1.600 = 2.400 u.m.

244
O altă modalitate de calcul a rezultatului este:

R = D – Costuri totale = 25.600 – 23.200 = 2.400 u.m.
Determinarea
societatea pentru a nua înregistra
ce cantitate
nicitrebuie
profit să
niciproducă
pierdereşi presupune
să vândă
calculul indicatorului punctul de echilibru (Pe), acesta având această
semnificaţie:
Chf 1.600
Pe = pv − chv
= 6, 4 −5, 4
= 1.600 u.f.
unde: pv – preţul de vânzare unitar al produsului „P”.
Determinarea a câte procente din volumul vânzărilor sunt

necesare pentru acoperirea cheltuielilor fixe şi obţinerea de profit
presupune calculul indicatorului factorul de acoperire (Fa) care arată
tocmai acest lucru:
Cb 4.000
Fa = x 100 = = 15,625%
D 25.600
Factorul de acoperire se poate determina prin utilizarea în locul

relaţiei de mai sus a celei de mai jos:
Chf
Fa = x 100
d
în care : d - volum desfaceri la preţ de vânzare la nivelul punctului de

echilibru.
Iar
d= Qpe × pv
unde:
Qpe - cantitatea vândută la nivelul punctului de echilibru;
pv - preţul de vânzare unitar.
d = 1.600 u.f. x 6,4 u.m./u.f. = 10.240 u.m.
245
1.600
Fa = x 100 = 15,625%
10.240
Determinarea a cu cât pot scădea vânzările în mod relativ şi

absolut astfel încât societatea să nu intre în zona pierderilor presupune
calculul indicatorilor coeficientul de siguranţă (Ks) şi intervalul de
siguranţă (Is):
D − d 25.600 −10.240
Ks = x 100 = = 60%
D 25.600
unde: d - desfaceri la nivelul punctului de echilibru.
iar d a fost calculat astfel:

d = Pe x pv = 1.600 u.f. x 6,4 u.m./u.f. = 10.240 u.f.
Is = D − d = 25.600 – 10.240 = 15.360 u.m.
b) Calculul costului de producţie efectiv aferent producţiei obţinute de

3.000 u.f. (mai mică cu 25% decât previziunile):
• stabilirea cheltuielilor variabile aferente cantităţii de 3.000 u.f. obţinută

din produsul „P”:
Chv = chv x Q = 5,4 x 3.000 = 16.200 u.m.

• calculul costurilor totale efective aferente cantităţii de 3.000 u.f.
obţinută din produsul „P”:
Cht = Chv + Chf = 16.200 + 1.600 = 17.800 u.m

Calculul rezultatului obţinut de societate:
D = 3.000 u.f. x 6 u.m./u.f.. = 18.000 u.m.
Cb = 18.000 – 16.200 = 1.800 u.m.
R = 1.800 – 1.600 = 200 u.m.

246
Sau mai simplu

R = D – Costuri totale = 18.000 – 17.800 = 200 u.m.
c) Înregistrarea în contabilitatea de gestiune (Registrul jurnal) a

următoarelor operaţiuni:

• înregistrarea cheltuielilor indirecte de producţie (fixe) în sumă de 1.600

lei:
• producţia prevăzută a fi fabricată la costuri prestabilite în sumă de

23.200 lei:
• repartizarea (transferul) cheltuielilor indirecte de producţie în sumă de

1.600 lei:
• decontarea costurilor efective ale producţiei obţinute în sumă de 17.800

lei:
• diferenţele dintre costurile de producţie efective şi costurile

antecalculate în sumă de 5.400 lei:
247

sau
• închiderea conturilor la finele perioadei:

cheltuielile” 931 „Costul producţiei obţinute” 23.200
diferenţele de preţ” 5.400

921 „Cheltuielile activităţii de bază” 923 „Cheltuieli indirecte de producţie”

16.200 17.800 1.600 1.600
1.600
RD 17.800 17.800 RC RD 1.600 1.600 RC
SfD 0 SfD 0

obţinută”
23.200 23.200 17.800 23.200
5.400
RD 23.200 23.200 RC RD 17.800 17.800 RC
SfD 0 Sf 0

diferenţele de preţ” cheltuielile”
5.400 5.400 17.800 16.200
1.600
RD 5.400 5.400 RC RD 17.800 17.800 RC
SfD 0 0 SfC
fabrică Problema
două produse O şisocietate
7. A comercială
B. Cheltuielile cu cu
efective activitate
materiileindustrială
prime şi
248
salariile lucrătorilor din secţiile de bază înregistrate pentru produsul B au

fost de 40.000 lei, respectiv 15.000 lei. Cheltuielile directe ale produsului
B reprezintă 25% din totalul cheltuielilor directe aferente ambelor
produse.
Din procesul
recuperabile în valoarede producţie
de 5.000 lei. al produsului B rezultă materiale
Cheltuielile indirecte de producţie sunt de 40.000 lei, iar cele
generale de administraţie de 30.000 lei.
La repartizarea cheltuielilor indirecte pe produs se are în vedere
ponderea cheltuielilor directe ale fiecărui produs în totalul acestora.
Pentru repartizarea cheltuielilor generale de administraţie se are
în vedere costul de producţie.
La finele perioadei în urma inventarierii şi evaluării a rezultat
producţie în curs de execuţie pentru produsul B de 7.500 lei.
Costul antecalculat pentru produsul B este 50.000 lei.
Se cere:
a) să se înregistreze operaţiile în contabilitatea de gestiune;
b) să se determine costul efectiv pentru produsul B;
c) să se determine şi să înregistreze pentru produsul B eventualele
diferenţe dintre costuri.
a) Pentru rezolvarea cerinţei în contabilitatea de gestiune trebuie

efectuate următoarele înregistrări:
• înregistrarea cheltuielilor efective cu materiile prime aferente

produsului B în sumă de 40.000 lei:
bază”/B cheltuielile”
• înregistrarea cheltuielilor efective cu salariile lucrătorilor din secţiile de

bază aferente produsului B în sumă de 15.000 lei:
• înregistrarea cheltuielilor cu materialele recuperabile aferente

produsului B în sumă de 5.000 lei:
249

lei:
• înregistrarea producţiei obţinute din produsul B la costuri antecalculate

de 50.000 lei:
obţinute”/B producţia obţinută”/B
b) Calculul costului efectiv al produsului B:
Costul efectiv = Costuri directe + Costuri indirecte
Costurile
cu materiile primedirecte
directesunt formate încucazul
şi cheltuieli produsului
salariile B dindin
lucrătorilor cheltuieli
secţiile
de bază. Nu trebuie uitată însă contravaloarea materialelor recuperabile,
care vine şi corectează mărimea cheltuielilor directe. În consecinţă:
Costuri directe B = Cheltuieli cu materiile prime B + Cheltuieli cu

salariile B – Cheltuieli cu materialele recuperabile
B = 40.000 + 15.000 – 5.000 = 50.000 lei
Costurile indirecte ale produsului B sunt alcătuite din două

componente: prima reprezentată de o cotă parte din cheltuielile indirecte
de producţie, iar a doua de o cotă parte din cheltuielile generale de
administraţie.
Pentru determinarea cotei părţi de cheltuieli indirecte de producţie
(CIP) care revine produsului B, se va ţine cont de criteriul de repartizare
precizat în enunţul problemei, respectiv ponderea cheltuielilor directe ale
produsului B în totalul cheltuielilor directe şi care este de 25%. Rezultă:
Cota parte de CIP pentru B = Cheltuieli indirecte de producţie x 25%
250
= 40.000 x 25% = 10.000 lei
Înregistrarea în contabilitatea de gestiune a repartizării

cheltuielilor indirecte de producţie în sumă de 10.000 lei pentru produsul
B:
bază”/B producţie”
La determinarea cotei părţi de cheltuieli generale de administraţie

ce revine produsului B, vom lua în considerare drept bază de repartizare
costul de producţie. Ţinând cont de faptul că ponderea cheltuielilor
directe ale produsului B în totalul cheltuielilor directe este de 25% şi că
adăugând o cotă decostului
rezultă că ponderea 25% dinproducţiei
totalul cheltuielilor
al produsuluiindirecte de de
B este tot producţie
25% în
totalul costului producţiei celor două produse.
Cota parte de cheltuieli generale B = Cheltuieli generale x 25%

= 30.000 x 25% = 7.500 lei
Înregistrarea în contabilitatea de gestiune a repartizării

cheltuielilor generale de administraţie în sumă de 7.500 lei pentru
produsul B:
bază”/B administraţie”
Cheltuieli indirecte B = 10.000 + 7.500 = 17.500 lei
iar
Costul complet B = Cheltuieli directe B + Cheltuieli indirecte B

= 50.000 + 17.500 = 67.500 lei
Acest cost complet al produsul B este atât al producţiei finite cât

şi al producţiei nefinite (neterminate). Dar ştim, din datele problemei, că
la finele perioadei valoarea producţiei în curs de execuţie (PICE) pentru
produsul B a fost de 7.500 lei.
În contabilitatea de gestiune producţia în curs de execuţie aferentă
produsului B în sumă de 7.500 lei se înregistrează astfel:
251

de execuţie”/B bază”/B
Calculul costului comercial efectiv al producţiei finite a

produsului B obţinute:
CCC efectiv al producţiei finite B = Costul complet B – PICE B
= 67.500 – 7.500 = 60.000 lei
Înregistrarea decontării costurilor efective ale producţiei finite a

produsul B obţinute în sumă totală de 60.000 lei:
producţia obţinută”/B bază”/B
c) Calculul diferenţelor dintre costul complet comercial efectiv şi costul
complet comercial antecalculat aferent produsului B şi înregistrarea
acestora în contabilitatea de gestiune:
Diferenţe de preţ = Cost complet comercial efectiv – Cost complet

comercial antecalculat = 60.000 – 50.000 = 10.000 lei

= producţia 10.000
diferenţele de preţ”/B obţinută”/B
Închiderea contului 903 „Decontări interne privind diferenţele de

preţ”:
Închiderea
perioadei conturilor
(doar pentru produsuldin
B): contabilitatea de gestiune la finele
252

cheltuielile”
931 „Costul producţiei 60.000
obţinute”/B
execuţie”/B

evidenţei sistematice) aferente produsului B:
921 „Cheltuielile activităţii de bază”/ B
cheltuielile”
40.000 7.500 67.500 40.000
15.000
50.000 60.000 15.000
5.000
10.000 40.000
7.500 30.000
RD 67.500 67.500 RC RD 67.500 120.000 RC
SfD 0

931 „Costul producţiei obţinute”/B
producţia obţinută”/B
50.000 60.000 60.000 50.000
10.000 10.000
RD 60.000 60.000 RC RD 60.000 60.000 RC
SfD 0 Sf 0
933 „Costul producţiei în curs de 903 „Decontări interne privind

execuţie”/ B diferenţele de preţ”/B
7.500 7.500 10.000 10.000
10.000 10.000
RD 7.500 7.500 RC RD 10.000 10.000 RC
SfD 0 Sf 0
Am prezentat în T-uri doar informaţiile referitoare la produsul B.

De aceea contul 901 „Decontări interne privind diferenţele de preţ” nu
este soldat. Acesta s-ar fi închis prin partea de cheltuieli aferente
producţiei produsului A. De asemenea, lipsesc conturile 923 „Cheltuieli
indirecte de producţie”
ideea rezolvării şi 924
problemei doar„Cheltuieli generale
pentru produsul B, de administraţie”.
după cum au fost Înşi
253
solicitările, nu am realizat evidenţa sistematică şi de, altfel nici

cronologică, pentru produsul A.
Problema 8. În legătură cu activitatea unei societăţi comerciale

care dispune
apă, un sectorde o secţie de şiproducţie
administrativ cu profil
de conducere şi unindustrial, o centrală
sector desfacere de
şi care
fabrică trei produse A, B şi C, se cunosc următoarele date:
-lei-
Explicaţii A B C Total
Materii prime 12.20 4.940 1.42
0 0
Materiale 2.600
Salarii 6.000 2.200 600
Accesorii salariale 1.800 660 180
Amortizare utilaje 2.200
Reparaţii capitale 2.100
Protecţia mediului 1.800
Salarii personal TESA din secţie 3.000
Accesorii salariale 900
Salarii personal conducere şi administrativ 1.400
Accesorii salariale 420
Abonamente cărţi specialitate 430
Participări târguri şi expoziţii 150
Reclamă publicitate 75
Producţie în curs de execuţie la finele 4.650 2.343, 465 7.458,5
perioadei 5
Cost antecalculat (lei/buc.) 32 11 3
Cantitate (buc.) 900 1.000 1.50 3.400
0
Se mai cunoaşte că centrala de apă a furnizat apă secţiei de

producţie
de apă auînfost
perioada respectivă
după cum în sumă
urmează: de 2.400
materiale lei.lei,
1.500 Costurile
salarii centralei
500 lei,
accesorii salariale 150 lei, amortizare 250 lei.
Pentru determinarea costului de producţie se ia drept bază totalul
cheltuielilor directe, iar pentru costul complet comercial costul de
producţie.
Se cere: să se înregistreze în contabilitatea de gestiune toate
operaţiile, să se determine costul complet comercial şi să se compare cu
cel antecalculat, eventualele diferenţe să se înregistreze.
254

bază”921 „Cheltuielile activităţii cheltuielile” 12.200
de bază”/A
de bază”/B
de bază”/C
• înregistrarea cheltuielilor cu materialele consumabile în sumă de 2.600

lei:

• înregistrarea cheltuielilor cu salariile directe în sumă de 8.800 lei:
de bază”/A
de bază”/B
de bază”/C
• înregistrarea cheltuielilor cu accesoriile salariale în sumă de 2.640 lei:

de bază”/A
de bază”/B
de bază”/C
• înregistrarea cheltuielilor indirecte în sumă totală de 10.000 lei,

formate din: amortizare utilaje (2.200 lei), reparaţii capitale (2.100 lei),
protecţia mediului (1.800 lei), salarii personal TESA din secţie (3.000 lei)
şi accesorii salariale (900 lei):
255


• înregistrarea cheltuielilor generale de administraţie în sumă totală de
2.250 lei, formate
lei), accesorii din: (420
salariale salarii
lei)personal conducere
şi abonamente cărţişispecialitate
administrativ (1.400
(430 lei):
• înregistrarea cheltuielilor de desfacere în sumă totală de 200 lei,

formate din: participări târguri şi expoziţii (150 lei) şi reclamă publicitate
(75 lei):
925 „Cheltuieli de desfacere” = 901 „Decontări interne privind 225
cheltuielile”
• înregistrarea cheltuielilor secţiei auxiliare (centrala de apă) în sumă

totală de 2.400 lei, formate din: materiale (1.500 lei), salarii (500 lei),
accesorii salariale (150 lei) şi amortizare (250 lei):
922 „Cheltuielile activităţilor = 901 „Decontări interne privind 2.400
auxiliare” cheltuielile”
activităţilor auxiliare”/CA
• înregistrarea producţiei obţinute la costuri antecalculate în sumă de

44.300 lei:
• înregistrarea decontării contravalorii apei furnizate de centrala de apă

secţiei de producţie de 2.400 lei:
256
923 „Cheltuieli indirecte de = 922 „Cheltuielile activităţilor 2.400

producţie” auxiliare”
922 „Cheltuielile
activităţilor auxiliare”/CA
• determinarea coeficientului de suplimentare pentru repartizarea

cheltuielilor indirecte de producţie, ca raport între totalul cheltuielilor de
repartizat, respectiv cheltuielile indirecte de producţie şi suma bazelor de
repartizare, respectiv totalul cheltuielilor directe:
Cheltuieli indir . de produc. 15.000
Ks923 = Consumul de materii prime = = 0,5
20.000 + 7.800 + 2.200

Cota parte de cheltuieli indirecte A = 20.000 x 0,5 = 10.000 lei

Cota parte de cheltuieli indirecte C = 2.200 x 0,5 = 1.10015.000
Total lei lei

indirecte de producţie în sumă de 15.000 lei pe cele trei produse:
de bază”/
921 A
„Cheltuielile activităţii 3.900
de bază”/B
de bază”/C
Costul de producţie total A = 20.000 + 10.000 = 30.000 lei

Costul de producţie total B = 7.800 + 3.900 = 11.700 lei
Costul de producţie total C = 2.200 + 1.100 = 3.300 lei
257
Total 45.000
lei

cheltuielilor
de repartizat,generale de administraţie,
respectiv ca raportdeîntre
cheltuielile generale totalul cheltuielilor
administraţie şi suma
bazelor de repartizare, respectiv totalul costului de producţie:
Ks924 = = = 0,05
Costul de prod . 30.000 +11.700 + 3.300

revine fiecărui produs, prin înmulţirea coeficientului de suplimentare cu
Cota parte de cheltuieli generale A = 30.000 x 0,05 = 1.500 lei

Cota parte de cheltuieli generale B = 11.700 x 0,05 = 585 lei
Cota parte de cheltuieli generale C = 3.300 x 0,05 = 165 lei
Total 2.250 lei
• înregistrarea repartizării cheltuielilor generale de administraţie în sumă

de 2.250 lei pe cele trei produse:
de bază”/A
de bază”/B
de bază”/
C

cheltuielilor de desfacere, ca raport între totalul cheltuielilor de repartizat,
respectiv cheltuielile de desfacere şi suma bazelor de repartizare,
respectiv totalul costului de producţie:
Cheltuieli de desfacere 225
Ks925 = = = 0,005
Costul de prod . 30.000 +11.700 + 3.300
258
• determinarea cotei părţi de cheltuieli de desfacere ce revine fiecărui

produs, prin înmulţirea coeficientului de suplimentare cu fiecare bază de
Cota parte de chelt. de desfac. = Baza de repartiz. corespunz. x Ks925

Cota parte de cheltuieli generale A = 30.000 x 0,005 = 150 lei
Cota parte de cheltuieli generale B = 11.700 x 0,005 = 58,5 lei
Cota parte de cheltuieli generale C = 3.300 x 0,005 = 16,5 lei
Total 225 lei
desfacere în sumă de 225 lei pe cele trei produse:
921 „Cheltuielile activităţii de = 925 „Cheltuieli de desfacere” 225
bază”
de bază”/A
de bază”/B
de bază”/C
• înregistrarea producţiei în curs de execuţie în sumă de 7.475 lei:

de execuţie” bază”
933 „Costul producţiei în 921 „Cheltuielile activităţii 4.650
curs de execuţie”/A de bază”/A
933 „Costul producţiei în 921 „Cheltuielile activităţii 2.343,5
curs de execuţie”/B de bază”/B
933 „Costul producţiei în 921 „Cheltuielile activităţii 481,5
curs de execuţie”/C de bază”/C
• determinarea costului comercial efectiv al producţiei finite obţinute:

Costul Costul Costul
Total producţiei complet complet
comercial Cantitate
Produsul cheltuieli în curs de comercial
efectiv total (buc.)
(lei) execuţie efectiv
(lei) (lei) unitar (lei)
A 31.650 4.650 27.000 900 30
B 12.343,5 2.343,5 10.000 1.000 10
C
Total 3.481,5
47.475 481,5
7.475 3.000
40.000 1.500
- 2-
259
• înregistrarea decontării costurilor complete efective aferente producţiei

finite obţinute în sumă de 40.000 lei:

902 „Decontări
producţia interne privind
obţinută” 921 „Cheltuielile activităţii de
= bază” 40.000
obţinută”/A
obţinută”/B
obţinută”/C
• înregistrarea diferenţelor (favorabile) dintre costurile complete efective

şi costurile antecalculate în sumă totală de 4.300 lei:
preţ”/A
903 „Decontări
privind interne
diferenţele de 902 „Decontări
privind interne
producţia obţinută”/B 1.000
preţ”/B 1.500
903 „Decontări interne 902 „Decontări interne
preţ”/C

diferenţele de preţ”, prin transferul diferenţelor de preţ în contul 931
„Costul producţiei obţinute”, unde se vor alătura costurilor antecalculate
aferente fiecărui produs:
260
• înregistrarea închiderii conturilor 931 „Costul producţiei obţinute”, 933

„Costul producţiei în curs de execuţie” şi 901 „Decontări interne privind
cheltuielile” la finele perioadei:
901 „Decontări interne privind = 931 „Costul producţiei

% 47.475
cheltuielile” obţinute” 40.000
obţinute”/A 27.000
obţinute”/B 10.000
obţinute”/C 3.000
execuţie”
933 „Costul producţiei în
curs de execuţie”/A 4.650
933 „Costul producţiei în 2.343,5
curs de execuţie”/B
933 „Costul producţiei în 481,5
curs de execuţie”/C

921 „Cheltuielile activităţii de bază” 921 „Cheltuielile activităţii de bază”/A

18.560 7 .475 12.200 4.650
8.800 40.000 6.000 27.000
2.640 1.800
15.000 10.000
2.250 1.500
225 150
RD 47.475 47.475 RC RD 31.650 31.650 RC
SfD 0 SfD 0
921 „Cheltuielile activităţii de bază”/ B 921 „Cheltuielile activităţii de bază”/C

4.940 2.343,5 1.420 481,5
2.200 10.000 600 3.000
660 180
3.900 1.100
585 165
58 5 16 5
RD 12.343,5 12.343,5 RC RD 3.481,5 3.481,5 RC
SfD 0 SfD 0
261

administraţie”
2.600 15.000 2.250 2.250
10.000
2.400
RD 15.000 15.000 RC RD 2.250 2.250 RC
SfD 0 SfD 0

cheltuielile”
225 225 7.475 18.560
2.600
8.800
2.640
10.000
2.250
225
2.400
RD 225 225 RC RD 47.475 47.475 RC
SfD 0 SfD 0
922 „Cheltuielile activităţilor 922 „Cheltuielile activităţilor

auxiliare” auxiliare”/CA
2.400 2.400 2.400 2.400
RD 2.400 2.400 RC RD 2.400 2.400 RC
SfD 0 SfD 0

obţinută”
44.300 40.000 40.000 44.300
4.300 4.300
RD 40.000 40.000 RC RD 40.000 40.000 RC
SfD 0 Sf 0

obţinută”/A
28.800 27.000 27.000 28.800
1.800 1.800
RD 27.000 27.000 RC RD 27.000 27.000 RC
SfD 0 Sf 0
262

obţinută”/B
11.000 10.000 10.000 11.000
1.000 1.000
RD
SfD 10.0000 10.000 RC RD
Sf 10.0000 10.000 RC

obţinută”/C
4.500 3.000 3.000 4.500
1.500 1.500
RD 3.000 3.000 RC RD 3.000 3.000 RC
SfD 0 Sf 0

diferenţele de preţ” diferenţele de preţ”/A
4.300 4.300 1.800 1.800
RD 4.300 4.300 RC RD 1.800 1.800 RC
SfD 0 SfD 0

diferenţele de preţ”/B diferenţele de preţ” /C
1.000 1.000 1.500 1.500
RD 1.000 1.000 RC RD 1.500 1.500 RC
SfD 0 SfD 0

execu ie” execu ie”/A
7.475 7.475 4.650 4.650
RD 7.475 7.475 RC RD 4.650 4.650 RC
SfD 0 SfD 0

execu ie”/B execu ie”/C
2.343,5 2.343,5 481,5 481,5
RD 2.343,5 2.343,5 RC RD 481,5 481,5 RC
SfD 0 SfD 0
263
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Baciu Achim, Costurile: organizare, planificare, contabilitate
(financiară şi de gestiune), calculaţie, control şi analiză economico-
financiară, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001;
2. Briciu Sorin, Jaradat M. Hadi, Socol Adela, Teiuşan Sorin-Ciprian,
Managementul prin costuri, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2003;
3. Briciu Sorin, Burja Vasile, Contabilitate de gestiune. Calculaţia şi
analiza costurilor, Editura Ulise, Alba Iulia, 2004;
4. Briciu Sorin, Contabilitatea managerială: aspecte teoretice şi
practice, Editura Economică, Bucureşti, 2006;
5. Călin Oprea (coordonator), Contabilitate de gestiune, Editor Tribuna
Economică, Bucureşti, 2000;
6. Călin Oprea, Cârstea Gheorghe, Contabilitatea de gestiune şi
calculaţia costurilor, Editura Genicod, Bucureşti, 2002;
7. Căpuşneanu Sorinel, Contabilitatea de gestiune şi calculaţia
costurilor – aplicaţii, Editura Economică, Bucureşti, 2002;
8. Cristea Horia, Contabilitatea şi calculaţiile în conducerea
întreprinderii, Editura Mirton, Timişoara, 1997;
9. Dumbravă Partenie, Pop Atanasiu, Contabilitatea de gestiune în
industrie, Editura Intelcredo, Deva, 1997;
10. Epuran Mihail, Băbăiţă Valeria, Grosu Corina, Contabilitate şi
control de gestiune, Editura Economică, Bucureşti, 1999;
11. Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1826 , din 22 decembrie
2003, pentru aprobarea Precizărilor referitoare la organizarea şi
conducerea contabilităţii de gestiune , publicat în Monitorul Oficial al
României nr. 23, din 12 ianuarie 2004.

Conta Manageriale Probleme Rezolvate Contabilitate de Gestiune

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Conta Manageriale Probleme Rezolvate Contabilitate de Gestiune

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

7/23/2019 Probleme Rezolvate Contabilitate de Gestiune

2.1. Costurile şi cheltuielile

Problema 1. În legătură cu producţia şi desfacerea unei unităţi de

Profit = Pv – Ccc = 1.500 – 1.200 = 300 lei

• determinarea profitului în mărime relativă, a cotei de profit:

Cga + Cd = Ccc – Cp = 1.200 – 1.000 = 200 lei

• determinarea mărimii cheltuielilor cu întreţinerea şi funcţionarea

Cifu + Cgs = Cip = 237,5 lei

Cip - cheltuieli indirecte de producţie.

CD = Cp – Cip = 1.000 – 237,5 = 762,5 lei

CD = Mp + Sd + Asd = 762,5 lei

Problema 2. Ştiind că, într-o perioadă de gestiune t 0, volumul

• determinarea indicelui de variabilitate (Iv):

Cht 1 − Cht 0 500 − 400

Întrucât 0<Iv<1 cheltuiala este variabilă degresivă sau subproporţională.

Problema 3. Cunoscându-se că la o producţie de 1.000 u.f.

a) determinarea creşterii procentuale a cheltuielilor degresive (Pch dg):

Indicele de degresie (Id) este de fapt indicele de variabilitate, care

Cht 1 − Cht 0 600 − 400

Majorarea cheltuielilor în raport cu modificarea volumului

b) calculul efectului degresiei asupra profitului (Ed p):

 Q   2.000 −1 × (1 − 0,5)

Evoluţia degresivă a cheltuielilor are un efect favorabil asupra

Problema 4. O întreprindere obţine din producţia proprie un

Să se afle costul de producţie unitar al produsului „Z” în cele

a) Dat fiind faptul că în perioada I producţia efectiv obţinută este mai

Costul de producţie unitar = Cheltuieli directe unitare + Regia de

Regia de producţie unitară = 2 lei + 3,2 lei = 5,2 lei

b) În condiţiile unei producţii superioare celei normale în perioada II,

Regia fixă alocată = Regia fixă = 16.000 lei

Regia de producţie unitară = 2 lei + 3,0769 lei = 5,08 lei

Sintetizând informaţiile cu privire la costurile aferente producţiei

1. Cantitate efectiv obţinută Buc. 5.000 4.800 5.200

Se pot trage următoarele concluzii:

Problema 5. Ştiind că o întreprindere productivă realizează 2.500

• determinarea cantităţii de produs „X” ce trebuie fabricată şi vândută

Pe = pv X − chv X = 3, 2 − 2 = 2.000 buc.

unde: QX - cantitatea fabricată şi vândută din produsul „X”.

Problema 6. O unitate fabrică şi comercializează produse finite

Verificare: P = desfaceri – costuri = (Q x pv) – (Chf + Q x chv)

2.2. Procedee de calculaţie a costurilor

Problema 1. O întreprindere productivă realizează patru produse

a) Forma clasică a procedeului suplimentării presupune parcurgerea

• determinarea cotei părţi de cheltuieli de desfacere care revine fiecărui

Cota parte de chelt. de desfacere = Baza de repartiz. corespunz. x Ks

Cota parte de cheltuieli de desfacere X = 30.000 x 0,125 = 3.750 lei

b) Forma cifrelor relative de structură a procedeului suplimentării implică

• determinarea ponderii fiecărei baze de repartizare în suma bazelor de

Costul de productie total al produsului X 30.000

• determinarea cotei părţi de cheltuieli de desfacere ce revine pe fiecare

Cota parte de cheltuieli de desfacere X = Cheltuieli de desfacere x G produs

Cota parte de cheltuieli de desfacere X = 10.000 x 0,375 = 3.750 lei

Problema 2. O întreprindere a înregistrat în primele cinci luni ale

Se cere să se calculeze volumul cheltuielilor totale, variabile şi

a) procedeul punctelor de maxim şi de minim;

• determinarea cheltuielii variabile unitare (chv):

• stabilirea cheltuielilor variabile totale (Chv) aferente producţiei de pe

• calculul cheltuielilor fixe pentru luna Februarie:

Chf Feb. = ChtFeb. – ChvFeb. = 31.125 – 14.625 = 16.500 lei

ChvIun. = chv x QIun. = 75 x 200 = 15.000 lei

• calculul costurilor totale aferente producţiei prevăzute pentru luna

ChtIun. = ChvIun. + Chf = 15.000 + 16.500 = 31.500 lei

b) Procedeul celor mai mici pătrate necesită următorii paşi:

• determinarea volumului mediu al producţiei ( Q ), ca raport între suma