Tema 8

B. Exerciţii
I. Completaţi punctele din afirmaţiile de mai jos cu informaţiile obţinute Фа acest
capitol:
a) Interacţiunea reciprocă a indivizilor şi a colectivităţilor formează „viaţa
……………………..”.
b) Normele sociale privesc comportamente sociale, au în vedere distincţia dintre indicativ şi
imperativ, trecerea din domeniul lui „sein” (ceea ce este) în domeniul lui
„……………………………………” (ceea ce trebuie să fie).
c) Norma socială este o propoziţie prospectivă, o propoziţie universală în care se
subsumează ………………………. şi prin care se reglementează conduita oamenilor,
într-un sistem de acţiune dat.
d) Principiul conform căruia trebuie să se dea fiecăruia ceea ce este al său ester principiul
moştenit de la romani: ……………………………………………………………
e) Obiceiul este definit ca o regulă de conduită, statornicită în cadrul convieţuirii umane
printr-un uz …………………………….
f) ……………………………… au un caracter individual, fiind modalităţi de conduită care
nu trezesc nicio reacţie în rândul grupului (de exemplu, fiecare om are anumite tabieturi).
g) ………………………………. trebuie dovedite în faţa instanţelor, întrucât au caracter
convenţional, pe când ………………. pot fi invocate direct, ca un drept pozitiv.
h) Sporirea complexităţii proceselor economice, evoluţia explozivă a tehnologiei şi a
schimbului au determinat o adevărată invazie a normelor tehnice în câmpul juridic.
Expansiunea industrială a determinat înmulţirea accidentelor de muncă şi apariţia „teoriei
……………………..” în materia responsabilităţii delictuale.

П. Comentaţi afirmaţiile:
a) Guy Durand afirma că morala precede dreptului - „morala a servit totdeauna ca o proto-
legislaţie socială”.
b) Morala este etică subiectivă, dreptul este etică obiectivă.
c) Dimitrie Guşti afirma că „în mod general, trei subiecte sunt producătoare de legislaţii:
individul, statul şi societatea”.

III. Completaţi tabelul de mai jos cu A(devărat)” sau „F(als), după caz, pentru fiecare
dintre afirmaţiile de mai jos:
 1. Din multitudinea de dimensiuni ale unei activităţi umane, dimensiunea normativă este
cea care interesează cel mai mult un jurist.
2. Sistemul normelor sociale este alcătuit din următoarele categorii de norme: etice,
obişnuielnice, tehnice, politice, religioase şi juridice.
3. Acţiunea indivizilor înzestraţi cu conştiinţă şi voinţă, în vederea realizării propriilor
interese, realizează dinamica societăţii, caracterizată printr-o creştere fară precedent a
gradului de complexitate a relaţiilor dintre individ şi societate.
4. În aprecierea raportului dintre drept şi morală, teoria juridică a evoluat pe două mari
direcţii: cea care a conceput dreptul ca un minim de morală -, justiţie prin drept şi
morală” şi cea corespunzătoare pozitivismului juridic, conform căruia statul este singurul
temei al dreptului - „ordinea de drept fără morală”.
5. Principiul neminem laedere semnifică să se dea fiecăruia ceea ce este al său.
6. Dreptul s-a desprins treptat din normele de morală şi din obiceiuri.
7. Norma morală cunoaşte forme şi mijloace specifice de asigurare a transpunerii în viaţă,
forme şi mijloace care nu sunt întâlnite к alte categorii de norme sociale - exigibilitatea
normei morale; caracter sistematic, fiind elaborată, adoptată şi adusă la cunoştinţă prin
proceduri strict reglementate.
8. Norma juridică şi norma morală sunt diferite, însă sancţiunile sunt aceleaşi.
9. Aplicarea obiceiului se realizează prin consensul membrilor colectivităţii, fiind o
necesitate recunoscută de grup şi un model de conduită impus membrilor grupului.
10. Ca şi uzurile, obiceiurile trebuie dovedite în faţa instanţelor, ele nefacând parte din
dreptul pozitiv.
11. Normele juridice, spre deosebire de normele morale, nu sunt caracterizate de
exigibilitate.
12. Normele tehnice juridice sunt regulile care conduc procesul productiv, fiind statornicite
între oameni care participă la viaţa economică şi social-culturală.
13. Nerespectarea normelor tehnice juridice determină doar perturbarea activităţii economice,
nu şi importante consecinţe juridice.
14. Constituie norme tehnice juridice: normele metodologice care conduc procesul elaborării
legilor, normele care privesc structura actului normativ, regulile de procedură privind
sesizarea instanţei, ordinea audierii martorilor.
15.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
 IV. Completaţi tabelul de mai jos cu varianta care este corectă în întregime:
1. O acţiune umană poate fi definită ca:
a) transformare sau mutaţie indusă nedeliberat de un agent sau fiinţă umană în
cursul firesc al evenimentelor, prin care se obţine o stare finală sau un produs ce
satisface anumite trebuinţe sau nevoi umane istoriceşte determinate;
o transformare sau mutaţie indusă deliberat şi nedeliberat de o fiinţă umană în
cursul firesc al evenimentelor, prin care se obţine o stare finală sau un produs ce
satisface anumite trebuinţe sau nevoi umane istoriceşte determinate;
b) transformare sau mutaţie indusă deliberat de un agent sau fiinţă umană in firesc al
evenimentelor, prin care se obţine o stare finală sau un produs ce face anumite trebuinţe
sau nevoi umane istoriceşte determinate.
2. Norma socială este:
a) propoziţie prospectivă, universală, în care se subsumează particularul fi care este
reglementată conduita oamenilor;
b) propoziţie relativă, în care se subsumează particularul şi prin care este mentată conduita
oamenilor;
c) propoziţie prin care nu este reglementată conduita oamenilor.
3. Sistemul normelor sociale este alcătuit din următoarele categorii de norme:
a) doar etice, politice şi juridice;
b) etice, obişnuielnice, tehnice, politice, religioase şi juridice;
c) doar obişnuielnice şi etice.
4. Dreptul era definit ca fiind ars boni et aequi de către:
a) Celsus;
b) Hugo Grotius;
c) Hegel.
5. Autoritatea obiceiului se bazează pe o practică veche şi incontestabilă, determinat
rezultate juste şi certe şi se manifestă:
a) în scris;
b) oral şi scris;
c) doar oral.
6. În legătură cu relaţia dintre drept şi morală, curentele sociologice au sus"' că
dreptul:
a) nu este o prezenţă spontană în viaţa socială;
 b) este o prezenţă spontană în viaţa socială ca urmare a presiunii unor factori soc politici şi
ideologici;
c) are ca unic temei statul.
7. Pot constitui izvoare de drept normele cuprinse în:
a) obiceiuri şi datini;
b) obiceiuri, obişnuinţe şi datini;
c) obiceiuri.
8. Uzurile trebuie dovedite în faţa instanţelor, întrucât au caracter convenţional, pe
când obiceiurile:
a) pot fi invocate direct, ca un drept pozitiv;
b) nu pot fi invocate direct;
c) trebuie dovedite în faţa instanţelor ca şi uzurile.
9. Normele tehnice sunt reguli care:
a) conduc procesul productiv;
b) nu influenţează în niciun fel dreptul;
c) nu se statornicesc între oameni în cadrul participării lor la viaţa economică şi social-
culturală.
10. Relaţia dintre drept şi religie este următoarea:
a) dreptul se aplică în funcţie de religie;
b) religia are vocaţia de a se întâlni cu dreptul atunci când ea provoacă consecinţe asupra
comportamentelor sociale;
c) se ignora reciproc

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

V. Cazuri practice:
1. Ştiind că sunteţi student în anul I la Facultatea de Drept, vecinul dumneavoastră,
Mahomed Al Khaled, vă contactează pentru a vă solicita opinia în privinţa concedierii sale.
Sunteţi surprins de această informaţie, deoarece ştiaţi că el era foarte mulţumit de locul de
muncă, lucrând într-un supermarket renumit din Bucureşti. întrebându-1 de ce a fost concediat,
el vă precizează că la începutul lunii a fost mutat de la departamentul Panificaţie la
departamentul Carmangerie, fiind obligat să tranşeze carnea de porc. Deşi l-a informat pe
superiorul său că din motive de religie, el nu poate atinge carnea de porc, acesta nici nu a vrut să
îl asculte şi i-а precizat că nu are pe altcineva care poate fi transferat la acest departament, fiind
criză de măcelari, iar dacă vrea să mai lucreze la supermarket, „ar face bine să lase prostiile şi să
muncească”. Refuzând să îşi facă treaba mai multe zile la rând şi în aşteptarea_ unei soluţionări
favorabile a problemei sale, Mahomed a fost chemat la departamentul Resurse Umane, unde a
fost înştiinţat că este concediat, în conformitate cu dispoziţiile Codului muncii în vigoare.
Nemulţumit de faptul că după 3 ani de muncă în supermarkets acela, a fost concediat, vă solicită
părerea in legătură cu ce şanse de câştig ar avea în faţa instanţelor din România. Ce îi veţi
âspunde? Dar dacă superiorul său îi promite un salariu triplu, iar Mahomed acceptă?
2. Raluca, o tânără de 13 ani, este adusă în stare gravă la spitalul de urgenţă din localitate,
după ce a fost accidentată la o trecere de pietoni de la marginea oraşului. Analizele demonstrează
că fata are grupa de sânge AB4 cu RH negativ, o combinaţie finrte rară, care din păcate lipseşte
din stocul spitalului, în special din cauză lipsei de Jooatori de sânge din localitate. între timp,
ajunge familia sa, iar doctorii răsuflă uşuraţi, âooarece mama Ralucăi confirmă că are aceeaşi
combinaţie foarte rară de sânge. Imediat ec se dispune donarea, mama precizează că nu este de
acord însă cu transfuziile de sânge li că nu va putea dona sânge, din cauza religiei sale, care îi
interzice expres acest lucru (martorii lui Iehova). În ciuda insistenţelor tatălui Ralucăi şi ale
doctorilor, mama nu cedează. La scurt timp, din cauza rănilor avute şi a pierderii masive de
sânge, Raluca decedează. Potrivit dispoziţiilor penale în vigoare, începe un proces în care şoferul
care a accidentat-o pe Raluca este chemat în judecată pentru a răspunde de moartea provocată. El
se apără în instanţă argumentând că fata ar fi supravieţuit dacă spitalul ar fi avut sângele potrivit
sau dacă mama i-ar fi donat sânge şi că, astfel, cel mult ar trebui să fie cercetat pentru vătămare
şi nu pentru ucidere din culpă. Totodată, tatăl Ralucăi, la scurt timp, introduce acţiunea de divorţ,
invocând imposibilitatea vieţuirii cu soţia sa, după ce a lăsat-o să moară pe fiica lor. Cum aţi
soluţiona aceste două cereri, dacă aţi fi judecător?