FIȘĂ DE SEMINAR

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE NR. 9

TIPOLOGIA CURRICULARĂ

Se face distincţie între:

1. Curriculum explicit
2. Curriculum implicit
3. Curriculum ascuns/occult
4. Curriculum absent

1) Curriculum-ul explicit este cel oficial, regăsit în planuri de învăţământ, programe şcolare,
manuale, metodici, tot ceea ce poartă amprenta autorităţii statale în educaţie.
În învăţământul preuniversitar, curriculumul este stratificat în două mari categorii, independente
unele de altele, dar complementare. Aceste două categorii de curriculum se regăsesc în mod constant
în majoritatea sistemelor educaţionale, chiar dacă denumirea lor este variabilă de la un sistem la altul.
Ele alcătuiesc ceea ce Legea educaţiei naţionale numeşte „pregătire obligatorie” şi „pregătire
opţională”.
 Pregătirea obligatorie
Se constituie din disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregătire obligatorii. În
cadrul Curriculumului Naţional, disciplinele obligatorii au o pondere de 80% în planurile cadru de la
nivelul învăţământului obligatoriu şi de 70% în cele de la nivelul liceului (LEN, art.66.3).
Pregătirea obligatorie are două componente curriculare:
 Curriculum nucleu sau trunchi comun
Curriculumul nucleu/trunchiul comun încorporează experienţele de învăţare necesare tuturor
elevilor şcolarizaţi pe un anumit nivel de şcolaritate sau la un anumit profil de studiu. Pentru
învăţământul preuniversitar, curriculumul nucleu este stabilit de către autorităţile educaţionale
naţionale. Ponderea trunchiului comun în planul – cadru de învăţământ este de 20-25%.
Alocarea orelor din structura trunchiului comun se realizează în conformitate cu semnificaţia
trunchiului comun pentru fiecare nivel de şcolaritate/filieră/profil/calificare.
 Curriculum diferenţiat este un concept dezvoltat în concordanţă cu prevederile Legii
educaţiei naţionale potrivit cărora „Statul garantează dreptul la educaţie diferenţiată, pe baza
pluralismului educaţional, în acord cu particularităţile de vârstă şi individuale” (art. 21,3).
Curriculumul diferenţiat este stabilit la nivel central şi cuprinde un pachet de discipline/ module
cu alocările orare aferente care sunt specifice pregătirii teoretice şi profesionale de bază, generale sau

1
pentru dobândirea unei calificări educaţionale/profesionale. Curriculumul diferenţiat vizează
dezvoltarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice generale şi specializate, în vederea
obţinerii unei calificări educaţionale/profesionale. Această ofertă educaţională asigură instruirea pe
domenii de pregătire de bază, pregătire generală şi pregătire specializată. Elevii beneficiază, astfel, de
o pregătire diversificată. In curriculum diferenţiat sunt incluse şi unele perioade de instruire practică.
Ponderea curriculumului diferenţiat în planul – cadru de învăţământ se propune a fi de 45-50%.
Curriculumul nucleu/trunchiul comun şi curriculumul diferenţiat reprezintă sistemul de
referinţă pentru evaluările şi examenele naţionale (externe) din sistem şi pentru elaborarea
standardelor curriculare de performanţă.
 Pregătirea opţională
Se realizează prin discipline/domenii de studiu/module opţionale care constituie curriculumul
la decizia şcolii (LEN, art.65,2) şi se stabileşte de Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ
în urma consultării elevilor, părinţilor şi pe baza resurselor disponibile (art.65,5).
Curriculumul la decizia şcolii se constituie din:
 pachete disciplinare opţionale ofertate la nivel naţional, regional şi local;
 pachete disciplinare opţionale ofertate la nivelul unităţii de învăţământ.
În cadrul Curriculumului naţional, disciplinele opţionale au o pondere de 20% în planurile-
cadru pentru învăţământul obligatoriu şi de 30% în cele pentru liceu (art. 66.4).
2) Curriculum-ul implicit sau subînţeles , reprezintă ceea ce se întâmplă de fapt într-o
şcoală, fără a face parte efectivă din curriculum-ul formal, explicit.
Unii pedagogi (J. Goodland) consideră că din curriculum-ul implicit fac parte: interacţiunea elev
- elev, elev - profesori, estetica şi decoraţiunile clădirii şcolii ca atare, obiceiurile şi tradiţiile şcolii
respective, recurgerea la echipament tehnologic, timpul şi modul în care se comunică în clase,
învăţarea pe grupuri, gradul de disciplină şi chiar simţul umorului, lauda, satira, critica, râsul. Alţi
autori (Ph. Jackson) consideră ca aparţinând curriculum-ului implicit câte ceva din felul în care elevii
ascultă, aşteaptă, ridică mâna, predau lucrările, îşi ascut creioanele, îşi dezvoltă imaginaţia, fac din
profesori prieteni ori duşmani etc.
De fapt curriculum-ul implicit emană din cultura organizaţională a fiecărei şcoli luate în parte,
care se observă chiar de pe holuri, coridoare, săli de clasă (tablouri, panouri, afişe, „colţuri tematice”),
continuând cu uniforma (dacă există); fluxurile de intrare şi ieşire a elevilor, locurile pentru recreaţie,
regulamentul intern, ş.a.m.d.
3) Curriculum–ul ocult este un tip aparte de curriculum, în sensul că, deşi este tot un
curriculum implicit, el este camuflat, ascuns prin voinţa unor autorităţi centrale, a unor instanţe de la
care emană spiritul politicii educaţionale dintr-o ţară sau alta. Este vorba de o predare tacită a unor
norme economice şi sociale dintr-o perioadă, astfel încât să se realizeze o distribuire inegală în
societate, nu numai în plan socio-economic ci şi în sfera culturalului. (a decide ca studenţii de la
colegii să-l studieze pe Shakespeare, limbile străine şi civilizaţia lumii, iar cei de la şcolile postliceale

2
nimic din toate acestea este tot o parte a curriculum–ului ocult, care decide cui şi ce capital i se
acordă).
Deci curriculum–ul ocult influenţează educabilii printr-o îndoctrinare subtilă, convertindu-le
sensibil convingerile, sentimentele, concepţiile, atitudinile şi chiar comportamentele.
4) Curriculum–ul absent sau curriculum–ul zero este acea parte a curriculum–ului global
nerealizată, neluată în seamă, neconcepută, neproiectată sau pur şi simplu uitată, ignorată.
Curriculum–ul absent este deci ceea ce s-ar fi cuvenit să fie încă în plus în cadrul curriculum–
ului global dar nu există din diferite motive, fie din vina creatorilor de curriculum, fie din vina
practicienilor de la catedră care din diferite motive nu realizează părţi cuprinse în curriculum–ul
oficial. Mai grav este atunci când curriculum absent este cuprins în curriculum–ul nucleu, care nu mai
reprezintă în acest fel nici minimul necesar.
Într-o schemă sintetică, tipologia curriculară ar arăta astfel:

Curriculum obligatoriu curriculum nucleu (c.n.)

Curriculum curriculum diferențiat (c.d.)

explicit

Curriculum C. nucleu aprofundat

global
Curriculum complementar C. extins

(Curriculum la C. elaborat în şcoală

decizia şcolii - CDȘ)

Curriculum
implicit (c.i.)

Curriculum
ocult (c.o.)

Curriculum
absent (c.a.)

⌛ Teme de reflecție și aplicaţii:

1. Explicaţi înţelesul următoarelor sintagme: curriculum formal, curriculum extins,

curriculum elaborat în şcoală, curriculum aprofundat.

2. Ce înţelegeţi prin ofertă curriculară a unei instituţii (şcoli)? Daţi o definiţie proprie şi
exemplificaţi.

3. Exemplificaţi adecvat curriculum-ul implicit dintr-o școală cunoscută.