PROIECT DIDACTIC

Şcoala Gimnaziala „Anton Pann” Brăila

Profesor Georgescu Iulia
Clasa: a V-a A
Data: 26 octombrie 2017
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Obiectul: Limba și literatura română
Unitatea de învăţare: Textul narativ II
Subiectul lecţiei: Textul narativ literar. Personajele (text suport-„Mărinimie”, de Emil Gârleanu)
Tipul lecţiei: lecţie de însuşire de noi cunoştinţe
Competenţe generale:
2. Receptarea textului scris de diverse tipuri
3. Redactarea textului scris de diverse tipuri
4. Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale şi scrise

Competenţe specifice:
2.1 Identificarea informațiilor importante din texte literare și nonliterare, continue, discontinue și
multimodale;
3.1 Redactarea unui text scurt pe teme familiare, având în vedere etapele procesului de scriere și
structurile specifice, pentru a comunica idei și informații sau pentru a relata eperiențe trăite sau
imaginate;
4.2 Aplicarea achizițiilor lexicale și semantice de bază, în procesul de înțelegere și de exprimare
corectă a intențiilor comunicative.

Obiective operaţionale:
La sfârşitul demersului didactic elevii vor fi capabili:
O1 -să stabilească diferențele privind raportul realitate-ficțiune în textul narativ;
O2 -să descopere trăsăturile fiecărui personaj;
O3 -să aplice pe text noțiunile lexicale: sinonime, antonime, câmp-lexical;
O4 -să identifice sentimentele, trăirile personajelor printr-un joc de mimă;
O5 -să exprime o opinie referitoare la comportamentul personajului, prin raportare la propriul
sistem de valori.
Strategia didactică
a. Metode şi procedee: conversaţia euristică, explicația, lectura explicativă, învăţarea prin
descoperire, jocul didactic, diagrama Venn.
b. Forme de organizare: frontală, individuală.
c. Resurse: - timpul-50 de minute;
-capacităţile de receptare ale elevilor;
-cunoştinţele însuşite anterior de ei.
d. Mijloace de învăţământ: fişe de lucru, volumul „Din lumea celor care nu cuvântă” , de
Emil Gârleanu
e. Bibliografie:
- Oprea, Crenguța- Lăcrămioara, Strategii didactice interactive, EDP, București, 2007;
- Pamfil, Alina, Limba şi literatura română- Structuri didactice deschise, Piteşti, Editura Paralela
45, 2003;
http://www.filmedocumentare.com/descopera-romania-salbatica-delta-dunarii/
 DEMERSUL DIDACTIC
Etapele Activitatea profesorului Activitatea elevilor Strategii didactice Evaluare
lecţiei
1.Moment -notarea absenţilor; -se pregătesc pentru desfăşurarea orei;
organizator -asigurarea condiţiilor necesare desfăşurării activităţii; -se împart materialele.
(1 min.)
2. Verificarea Se verifică şi se evaluează tema. Elevii sunt atenţi la profesor. Activitate frontală Evaluare
temei Elevii verifică rezolvarea temei. Aprecieri verbale frontală
(5 min.)
3. Captarea EVOCARE Activitate frontală Evaluare
atenţiei Elevii sunt provocați să urmărească cu atenție Urmăresc cu atenție filmul. Aprecieri verbale formativă
(10 min.) secvențe de film documentar despre viața micilor Intuiesc cuvântul-cheie al
viețuitoare. documentarului, formează câmpul
Se indentifică pe baza acestui film cuvântul-cheie, lexico-semantic specific.
apoi prin numirea viețuitoarelor apărute în film se Stabilesc legătura cu textul narativ
realizează câmpul lexico-semantic specific. literar studiat.
Se face legătura cu textul narativ literar studiat-
„Mărinimie” de Emil Gârleanu.
4. Anunţarea Anunţă subiectul lecţiei şi prezintă elevilor Elevii sunt atenţi şi notează titlul în
subiectului şi obiectivele ce vor fi urmărite pe parcursul lecţiei. caiete.
a obiectivelor Se notează titlul pe tablă: Textul narativ. Personajele
(2 min.)
5. Dirijarea REALIZAREA SENSULUI Activitate frontală, Evaluare
Completează cadranele privind
învăţării Pe baza celor două tipuri de texte, se stabilesc individuală formativă
raportul realitate-ficțiune.
(25 min) diferențele între modul cum sunt aceste viețuitoare în Aprecieri verbale frontală
realitate și modul în care apar în textul narativ literar.
Se formulează câte un enunț pentru fiecare dintre cele
două viețuitoare.
În urma acestui exercițiu se introduce noțiunea de Intuiesc, ajutați de întrebările
profesorului, că în textul narativ literar
personificare.
ființele necuvântătoare sunt însuflețite
prin atribuirea unor însușiri omenești.

După stabilirea faptului că în textul narativ literar Completează, în urma lecturii textului, Învățarea prin
diagrama Venn care vizează asemănări
viețuitoarele capătă însușiri omenești, se explorează descoperire
și deosebiri între cele două personaje.
textul studiat pentru identificarea trăsăturilor celor Lectura explicativă
două personaje. De asemenea, după identificarea Aprecieri verbale
trăsăturilor se stabilesc câteva relații de
sinonimie/antonimie între acestea.
În urma acestui exercițiu, se notează ideile Notează ideile lecției pe caiete.
principale ale lecției:
- personajul este o ființă umană, o ființă
necuvântătoare sau un obiect însuflețit care
participă la acțiunile dintr-un text narativ
literar;
 - în textul narativ personajul este plasat într-un
mediu de viață și este rodul imaginației unui
autor;
- personajul își dezvăluie gândurile,
sentimentele;
- personajul este surprins prin trăsături fizice
și/sau morale;
- trăsăturile se desprind pe baza textului literar
sau pot fi deduse din felul în care se comportă
personajul;
Activitate
- personajele pot fi principale, secundare. individuală
 Elevii cu cerințe educaționale speciale
 Lucrează fișa sub îndrumarea
primesc o fișă cu următoarele cerințe: permanentă a profesorului.
- transcrierea unui text discontinuu despre
broască sau cocostârc;
- vor colora imaginea corespunzătoare textului
transcris;
- vor scrie numele personajului.

6. Asigurarea Are loc pe parcursul dirijării învăţării, făcându-se Activitate frontală Evaluare
feedbackului treptat, prin aprecieri verbale. Aprecieri verbale; formativă
Observaţia curentă;
7. Obţinerea REFLECȚIE Evaluare
performanţei Prin mimarea unor momente semnificative din text Participă la jocul „Mim”. Se identifică Activitate frontală formativă
(5 min.) sunt evidențiate sentimentele trăite de cele două momentul, dar și sentimentul trăit de Jocul didactic
personaje pe parcursul desfășurării evenimentelor personaj. Elevul care ghicește continuă
relatate. jocul.
De asemenea, se discută despre comportamentul Își exprimă părerea despre
personajelor, despre faptul că fiecare îl vede pe sentimentele personajelor, dar și despre Activitate
individuală
celălalt altfel decât în realitate, acest lucru fiind cum s-ar fi simțit ei fiind în aceeași
determinat de sentimentele trăite. situație.
8. Asigurarea Profesorul dictează elevilor cerinţa temei: Notează tema. Evaluare
transferului Realizează un dialog, de cel puțin 10 replici, între formativă
(2 min.) cocostârc și broască, din care să reiasă un motiv
hazliu pentru care cocostârcul nu ar fi mâncat broasca.
Se fac aprecieri asupra activităţii desfăşurate. Sunt
notaţi elevii care s-au remarcat.
 TEXTUL NARATIV LITERAR. PERSONAJELE
Mărinimie, de Emil Gârleanu

1. Realizează câmpul lexico-semantic al viețuitoarelor apărute în filmul vizionat.

2. Completează, formulând câte un enunț, diferența dintre modul cum sunt în realitate cele două
viețuitoare și modul cum apar în textul studiat.

Mica viețuitoare În realitate În textul narativ literar

3. Stabilește diferențe și asemănări între cele două personaje, așa cum reies din text, completând
desenul.

Cocostârcul Asemănări Broasca

TEMA: Realizează un dialog, de cel puțin 10 replici, între cocostârc și broască, din care să reiasă un motiv
hazliu pentru care cocostârcul nu ar fi mâncat broasca.
 TEXTUL NARATIV LITERAR. PERSONAJELE
Mărinimie, de Emil Gârleanu

1. Transcrie pe caiet următoarele texte:

COCOSTÂRC, cocostârci, s. m. Pasăre migratoare din ordinul picioroangelor, cu ciocul, gâtul și

picioarele lungi și cu penele albe, vârfurile aripilor fiind negre; barză. /cocor + stârc.

BROASCĂ, broaște, s.f. 1. Nume dat mai multor animale amfibii din clasa batracienilor, fără coadă,
cu picioarele dinapoi mai lungi, adaptate pentru sărit, cu gura largă și ochii bulbucați; trăiește în apă și
prin locuri umede.

2. Colorează imaginile, apoi scrie numele personajelor:

______________________________________________
______________________________________________________
 Mărinimie
de Emil Gârleanu

În revărsat de zori, pe baltă lumina face minuni. Pe faţa apei sclipesc, ici, sfărâmături de
oglinzi; colo, plăci de oţel, comori de galbeni între trestii. În nuferi, ca-n nişte potire plutitoare,
curg raze de aur. Un colb de argint dă strălucire stufărişului. Peste tot linişte neclintită, de rai.
Cocostârcul s-a sculat cu noaptea-n cap. A intrat în baltă. Pe picioarele lungi, subţiri ca
nişte lujere, trupul lui se leagănă agale. Din când în când îşi udă pliscul; uneori se opreşte de se
uită, ispititor, în fundul apei, ca şi cum ar fi dat peste ceva ce căuta de mult. E răcoare şi
răcoarea îl încântă. Nu simte nici o altă dorinţă decât să-şi scalde picioarele în unda rece, care-i
trimite fiori până subt aripi.
Deodată se opreşte; încordează gâtul şi priveşte. Pe frunza unui nufăr o broscuţă se
bucură şi ea de frumuseţea şi răcoarea dimineţii. Când l-a văzut, biata broscuţă a încremenit pe
picioruşele de dinapoi; cu ochii mari deschişi, cată la cumplitul duşman. În spaima ei îl vede
uriaş, cu capul atingând cerul, cu pliscul lung, larg, să soarbă dintr-o dată balta şi, dimpreună cu
balta, pe ea. Inima i s-a oprit.
Îşi aşteaptă sfârşitul.
Cocostârcul o vede şi înţelege. Dar dimineaţa e mărinimos. Ş-apoi i se pare atât de mică,
atât de neînsemnată această vietate a bălţii, că, de la o vreme, parcă o pierde din ochi în fundul
apei, şi nici n-o mai zăreşte. Ridică piciorul, păşeşte dispreţuitor şi trece, măreţ, mai departe.
Broscuţei nu-i vine să creadă. Mai stă aşa câteva clipe. Apoi, de bucurie, sare pe o altă
frunză; şi-ntr-un avânt de recunoştinţă, ea, cea dintâi, taie tăcerea dimineţii:
Oaac!
JOCUL „MIM”

1. MIMEAZĂ MOMENTUL ÎN CARE COCOSTÂRCUL PĂȘEȘTE ÎN APĂ!

2. MIMEAZĂ MOMENTUL ÎN CARE COCOSTÂRCUL VEDE BROSCUȚA!

3. MIMEAZĂ MOMENTUL ÎN CARE COCOSTÂRCUL TRECE PESTE

BROSCUȚĂ!

4. MIMEAZĂ MOMENTUL ÎN CARE BROSCUȚA VEDE COCOSTÂRCUL!

5. MIMEAZĂ MOMENTUL ÎN CARE BROSCUȚA SE BUCURĂ!