Tehnici de kinetoterapie în

scolioze
Scolioze
 Scoliozele
CLASIFICARE ETIOPATOGENICĂ:
 Scolioză posturală
 curbură corectabilă complet în flexie, decubit sau prin suspendare
 clinic sau radiologic, fără anomalii structurale ale vertebrelor sau toracelui.
 Scolioza secundară
 scolioza de compensare a unui dezechilibru pricinuit coloanei vertebrale de către
asimetria pelvisului osos, inegalitatea membrelor inferioare, anchiloze articulare
în poziţii vicioase ale articulaţiei coxofemurale ,etc.
 Scoliozele structurale
 persistenţa rotaţiei vertebrale şi a deformărilor costale la flexia anterioară a
coloanei vertebrale.
 corijabile doar chirurgical.
 Radiologic, corpii vertebrali apar rotaţi spre convexitatea curburii, iar procesele
spinoase, spre concavitate.
 După un timp modificări structurale ale vertebrelor (vertebre trapezoidale, oblice)
sau vertebre modificate chiar la început (cuneiforme, hemivertebre).
 Se împart în:
 Idiopatice: infantile (3 ani), juvenile (4-9 ani), de adolescenţă (10-14 ani), ale
adultului (progresia scoliozei copilului/ degenerativă)
 Congenitale (deformări ale coloanei intrauterin: absența vertebre, vertebre multiple)
 Neuromusculare (poliomielita, paralizie cerebrala, mielomeningocel, distrofie musculara,
miopatii, afecț ale măduvei spinării)
 Posttraumatice
ÎN FUNCŢIE DE VALORILE RADIOLOGICE
ALE CURBURII
 Uşoare < 20-30º unghi Cobb
 Medii = 25-50º unghi Cobb
 Severe > 50º unghi Cobb

ÎN FUNCŢIE DE CARACTERISTICILE
CLINICE

 GRADUL 0: spate normal (curburi

fiziologice)
 GRADUL I: curbură mică, suplă, corectabilă
în flexie anterioară a trunchiului
 GRADUL II: rotaţia vertebrelor curburii,
care devine incomplet reductibilă în flexie şi
la care se adaugă curburile compensatorii
 GRADUL III: curbura principală este
ireductibilă, apar rotaţia şi ireductibilitatea
parţială a curburilor compensatorii
 GRADUL IV: scolioză fixă, sudată
DIN PUNCT DE VEDERE AL ECHILIBRULUI

 Echilibrată: fir de plumb occiput-şanţ interfesier

 Dezechilibrată: fir de plumb occiput-lateral de şanţ interfesier

După numărul curburilor:

 O sing curbură – scolioza în C
 Dublă curbură – scolioza în S

După orientarea curburii

 Sinistroconvexe
 Dextroconvexe

După localizare:
 Cervico-dorsale
 Toracice (dorsale):
 dau gibozitate mare, curbe compensatorii, afectare cardiovasculară
 Toracolombare:
 Curbe minore, nu afect sever CV
 Lombare:
 Nu dau diformitate mare
 Dublă curbură: în “S”
 Factori de risc
 Pentru scolioza idiopatică
 Cel mai frecvent în timpul puseului de creștere (înainte și în timpul
adolescenței)
 12-21% din cazurile idiopatice –copii 3-10 ani,
 Curburi medii  20 apar în mod egal fete, băieți
 Curburi progresive sunt de 10x mai frecv la fete
 Mai înalte la vârste mai mici
 Menstruația întârziată – prelungește puseul de creștere
 Pentru progresia curburii
 2-4% din adolescenți au curburi de 10
 0,3-0,5% au curburi 20
 Pacienți cu afecțiuni: PR, distrofie musculară, poliomielită, paralizie
cerebrală
 Copii cu transplante: rinichi, ficat, inimă
 Atleții tineri (dansatori, gimnaști, înnotători)
 Hiperlaxitate în articulații
 Pubertate întârziată
 Stres pe coloană în creștere
 Sporturi cu încărcare asimetrică a coloanei: aruncători, patinatori artistici, dansatori,
tenismeni, schiori
 Examinare
 Posterior:
 cap înclinat
 Nivelul umerilor, scapulelor
 Crestele iliace, mai ales când un membru inferior
este mai scurt
 Plici subfesiere asimetrice
 Firul de Pb de la occiput la şanţul interfesier
 Gibozitate de partea convexă

 Anterior
 Denivelare umeri (partea convexă e mai sus)
 Stern deviat
 Mamelon de partea convexă e mai ridicat
 Partea convexă – hemitorace înfundat
 Partea concavă – hemitorace bombat
 Durere în ortostatism și șezut
Examinare
 Diagnostic
 Examinare
 Important gradul scoliozei si gradul rotației
 Testul de înclinare (aplecare)– pozitiv în scolioza structurală –apariția
ghibusului, nu este util pentru scolioze lombare
 Mers pe vârfuri și călcâie, sărituri pe un picior – testare forță musculară
membre și echilibru
 Lungimea membrelor
 Testare neurologică – reflexe, funcție musculară, sensibilitate nervoasă
 Scoliometru (fără bună acuratețe)
 Rx-grafia
 Gradul și severitatea scoliozei
 Alte anomalii: cifoză, lordoză
 Gradul de maturizare scheletală
 În flexie- diferențiere scolioză structurală- nestructurală
 Unghiul Cobb
 RMN
 Tehnici de modelare tridimensionale (21 indicatori radiografici și clinici și
introducerea în calculator)- acuratețe de 80% în progresia curburii
 Progresia curburii – importantă vârsta pacientului (încheierea creșterii)
 Tratament
 Depistare precoce, monitorizare (unghi<20)
 Se indică ortezare – curburi 25-40 la copiii ce
vor crește semnificativ + kinetoterapie
 Chirurgia – curburi  50 la pacienți netratați
sau la cei la care ortezarea nu a avut efect+
kinetoterapie (13-15 ani ♀, 15-17 ani ♂)
Obiectivele kinetoterapiei:
 Ameliorarea poziţiei coloanei

 Creşterea mobilităţii coloanei

 Creşterea forţei musculare

 Ameliorarea respiraţiei
Musculatura în scolioze
Partea concavă:
muşchii=scurtaţi
trebuie alungiţi
Partea convexă:
muşchii=alungiţi
trebuie scurtaţi
 Ortezarea
 Efect mai bun la fete și la pacienții normo și
subponderali
 Se poartă tot timpul până la terminarea creșterii
 Milwaukee – utilizat ca standard acum 10 ani, se
utilizează pentru scolioze înalte
 Cea mai bună corecție când stă în decubit ventral
 23 de ore/zi
 Se dă jos la duș și exerciții, complianță 
 Orteze toraco-lombo-sacrate – Boston, Cheneau
 Curburi toracice medii, lombare
  capacitatea pulm cu 20%, modificări mici temporare în
funcția rinichilor
 Orteze nocturne
 Curburi mici, flexibile
 Providence- model creat pe computer, perfect adaptat
corpului
 Spine-cor – elastic

Boston
Cheneau Hessing
 Ameliorarea posturii
 Posturare:
 Posturi fixe corectoare şi hipercorectoare:
 DL, pernă sub convexitate
 Corectare cifoze, hiperlordoze asociate

 Exerciţii de corectare posturală:

 Poziţionări pentru corectarea curburilor, cu ruperea poziţiei şi
repoziţionare corectoare
 Ex:
 ortostatism, braţ ridicat de partea concavităţii
 Patrupedie, ridicare mb super
 DD, DV înclinare laterală mb inf
 Genunchi, trunchi oblicizat
 Scaun, ridicare genunchi la piept de partea convexit
 Corectarea cifozei, hiperlordozei asociate
 Creşterea mobilităţii coloanei
 Mobilizarea generală duce la mişcări în zonele neafectate
 Se efectuează exerciţii din posturi care blochează segmentele de coloană
Metoda Klapp
Principii:
 coloana vertebrală este menţinută paralel cu solul, astfel se elimină acţiunea
nefavorabilă a gravitaţiei putându-se mobiliza în acest fel mai uşor;
 în poziţia partrupedă coloana vertebrală se poate decontractura semnificativ
permiţând obţinerea mai uşor a înclinărilor laterale corectoare şi pe o
amplitudine mai mare;
 efectul corector al mişcării poate fi localizat la nivelul dorit al rahisului.
Poziţii lordozante şi cifozante:
 Poziţii lordozante: din genunchi, înclinare trunchi
 3 poziţii redresate:
 Hiperredresată- L4-L5
 Redresată – L1-L2 (20 )
 Semiredresată: T11-T12 (40)
 1 poziţie orizontală – T8-T10 (90)
 2 poziţii coborâte:
 Semicoborâtă: T6-T7 (100 )
 Coborâtă: T3-T5 (115 )
 Din aceste poziţii se efectuează flexii laterale
 Poziţiile cifozante Klapp:
 5 poziţii
 Poziţii redresate mobilizează coloana
dorsală iar cele coborâte coloana lombară
 Pentru musculatura cervicală: poz cea
mai bună coborâtă cu braţele înainte
 Pentru musculatura dorsală: orizontală
cu mâinile la ceafă
 Pentru musculatura lombară: aceeaşi
ca pt cervicală
 Mersul Klapp:
 Mers încrucişat: scolioza simplă
 Mers buestru (cămilei), cu braţ picior de
aceeaşi parte: scolioza în “S”, de partea
scoliozei lombare
Exerciţiile Klapp
 Tehnica Cotrel
 Extensie-derotaţie-elongaţie-flexie
laterală
 În decubit ventral, MS întinse pe
lângă urechi şi MI întinse complet
 Se întinde corpul, extindere membre,
lordozare, se duce un MS în spate,
spre şold, celălalt spre ureche
 Din genunchi:
 Fese pe taloane, trunchi aplecat
înainte, braţe pe lângă urechi, mâini
pe sol
 Înclinare laterală cu degetele păşind
pe sol în direcţia scoliozei
 Pt scolioze lombare, decubit ventral
pe masă:
 Mâini pacient prind marginea mesei
pt blocare torace
 FKT trage MI în direcţia scoliozei
 Exerciţii târâre:
 DV, membre de o parte întinse,
celelalte apropiate
 Elongaţia Cotrel
 autotracţiune: pentru redresarea scoliozei
 DD, căpăstru cu tracţiune cervicală, o coardă peste un
scripete, deasupra capului spre picioare, de care se
fixează
 Întindere membre duce la întindere coloană,
mobilizare stg, dr pentru corectare
 Exerciţiile în spirală ale trunchiului
 Tonifiere musculară
 Tonifierea musculaturii abdominale
 Tonifiere musculatura fesieră
 Tonifiere musculatură paravertebrală
 DV, ridicare cap, umeri, MS - tonifiere m dorsală
superioară
 Ridicare MI – tonifiere musc lombară
 Ridicare membre ipsilaterale – tonifiere m unilaterală
paravertebrală
 Din genunchi cu truchiul plecat se execută extensii
 Reeducare respiratorie
 Reeducarea inspirulului
 inspir pe o nară, cealaltă fiind presată cu degetul;
 inspiruri sacadate ca în “mirositul florilor";
 inspiruri pe nas, cu bătăi ritmice ale aripioarelor nasului.
 Pentru expirul oral putem folosi tehnica numită “respiraţie cu buzele strânse,
cântatul
 Reeducarea respiraţiei costale
 Principiul reeducării respiraţiei costale este contrarea mişcării costale, ce poate fi
realizată prin mai multe mijloace: fiziokinetoterapeut, săculeţi cu 8-12 kg, chingi,
aparatură
 a face conştient pacientul asupra mişcării analitice a principalelor zone toracale:
superioară, medie, inferioară.
 Reeducarea respiraţiei diafragmatice.
 Respiraţia abdominală se învaţă la început din decubit dorsal (fenomenul este mai
accentuat în această poziţie), apoi din şezând, iar în final din ortostatism şi mers.
 Tonifierea musculaturii abdominale
 jocul musculaturii abdominale în inspir (bombare) şi expir (suctiune)
 jocul viscerelor asupra diafragmului (pat frenocinetic Maccagno)
 tonifierea transverşilor abdominali din patrupedie
 tonifierea diafragmului contra rezistenţă
 Controlul şi coordonarea respiraţiei:
Program de kinetoterapie în scolioze
Caz: Scolioză idiopatică dorsolombarǎ (sinistroconvexă
dorsalǎ, dextroconvexǎ lombarǎ)

Posturarea
 Program de kinetoterapie în scolioze
Exerciţii
1. Şezând pe minge, pacienta apucă un baston cu membrul
superior drept capătul superior al acestuia si cu membrul
superior stâng capătul inferior al bastonului. Bastonul se
poziţionează la nivelul spatelui şi se efectuează înclinări
laterale spre partea dreaptă.
2. Şezând pe minge, pacienta face balansări de bazin, de
trei ori spre partea stângă şi o dată spre dreapta. Mâinile se
poziţionează pe genunchi.

3. Mers cu paşi mici, braţul drept sus, stângul pe şold, se

execută arcuirea braţului drept în expir şi se revine cu inspir..
4. Stând cu picioarele uşor depărtate, se execută îndoirea
trunchiului spre stânga, cu arcuire, mâna dreapta sus iar
stânga pe şold.
5. Şezând pe genunchi, cu mâna dreaptă pe creştet şi stânga
pe şold, se execută îndoirea trunchiului spre stânga, cu inspir
şi se revine cu expir.
6. Din patrupedie, se ridică membrul superior drept şi membru
inferior stâng în inspir şi se revine în expir.
 Program de kinetoterapie în scolioze
Metoda Klapp- Cotrel
Program de kinetoterapie în scolioze
Caz: scolioză idiopatică dorsală sinistroconvexă (unghi
Cobb 15º)

Posturarea
 Program de kinetoterapie în scolioze
Exerciţii
 Din decubit dorsal, cu mâinile la ceafă, genunchii
flectaţi, se execută flexii de trunchi cu inspir şi se
revine cu expir, pentru tonifierea abdominalilor.
 Mers cu bastonul, mâna dreaptă se ridica în sus
în inspir.
 Stând cu picioarele uşor depărtate, se execută
îndoirea trunchiului spre stânga, cu arcuire, mâna
dreaptă sus iar stânga pe şold.
 La spalier, din atârnat, cu mâna dreaptă se
prinde o şipcă mai sus, se fac pendulări spre
stânga.
 Şezând pe taloane, cu faţa la spalier, se prinde cu
mâna dreaptă o şipcă mai sus şi se execută
izometrii, apăsând cu mâna dreaptă şipca.
 Şezând pe genunchi, cu sprijin pe palme, se
execută simultan ridicarea braţului drept întins
sus şi piciorul stâng întins înapoi.
 Program de kinetoterapie în scolioze
Metoda Klapp- Cotrel
 Metoda Schroth
Cuprinde:
 integrarea programului de gimnastică respiratorie în
programul de kinetoterapie zilnic
 dirijarea conştientă a mişcărilor respiratorii înspre
segmentele toracice corespunzătoare curburilor coloanei
vertebrale, în scopul corijării acestora
 corectarea curburilor coloanei vertebrale

Metoda Schroth este o formă de tratament conservatoare care

foloseşte exerciţii specifice pentru curburile scoliotice şi
exerciţii corective de respiraţie.
 Metoda Schroth
Obiective:
 să stabilizeze postura printr-o biomecanică îmbunătăţită;
 să stopeze progresia curburii şi să reducă o cu câteva grade ;
 îmbunătăţirea capacităţii pulmonare prin respiraţii corective şi prin
mobilizarea activă a coastelor;
 calmarea/ reducerea durerii provocate de scolioză;
 îmbunătăţirea forţei musculare şi a flexibilităţii coloanei vertebrale;
 prevenirea sau întârzierea unei intervenţii chirurgicale;
 îmbunătăţirea posturii şi aliniamentului corporal;
 învăţarea menţinerii unei poziţii corecte pe timpul zilei;
 pentru pacienţii operaţi, metoda Schroth îi ajută să îşi menţină
stabilitatea segmentelor aflate deasupra şi sub intervenţia chirurgicală şi
să îşi îmbunătăţească postura.
 Metoda Schroth
 Corectare posturală

 Corectarea respiraţiei

 Corectarea percepţiei posturale

Metoda Schroth
Metoda Schroth
 Metoda Schroth
(Original versus Actual)
 Metoda Schroth
 Prognostic
 Scoliozele 70 - coastele presează plămânii, uneori modificări ale inimii
 100 - infecții pulmonare, pneumonii, crește mortalitatea
 Unii autori – factori importanți de prognostic – flexibilitatea coloanei, asimetrii între
coaste și vertebre
 Osteopenia – poate agrava curbura (tratare la adolescente),
 Adolescente cu scolioză – risc  osteoporoză ca adulți
 Pacienții tratați chirurgical pot acuza după 20 ani, dureri de spate cauzate de
 Fuziune spinală
 Degenerare discală și durere lombară joasă (tije grele – Harrington)
 Scădere în înălțime (fuziune)
 Spate plat (eliminarea lordozei)
 Pacienții tratați cu orteze – mai puține probleme
 Durerea la scolioza cu debut la adult sau la copii netratată – datorită problemelor
de postură, stress asimetric la nivelul coloanei, șoldurilor, gâtului, picioarelor
 Scolioza netratată sau tratată chirurgical – complicații – spondiloza
 Sarcina nu crește riscul de agravare a scoliozei
 Progresia scoliozei depinde de :
 Vârstă
 Curburi  19 - progresează 10% la fete 13-15 ani și 4% peste
15 ani
 Uneori poate progresa si cu tratament și după oprirea creșterii
 Sexul
 Fete  băieți
 Localizare
 Toracice  toracolombare  lombare
 Severitate
 Grad mare – progresie 
 Alte afecțiuni
 Copii cu diferite afecțiuni pot suporta greu tratamentul