Plan de afaceri

Tipul afacerii: PRODUCŢIE

Localizarea: FINTEUŞ, comuna Satulung, judeţul MARAMUREŞ

Numele firmei: ASOCIAŢIA FINTEUŞUL MIC

Forma de constituire: ONG

Realizat de: CĂTUNA TRAIAN

Data: 30.11.2009

1
 Conţinutul planului de afaceri

1. Sumarul executiv

2. Descrierea organizaţie

3. Piaţa ŢINTĂ

4. Analiza pieţei

5. Planul de marketing

6. Planul operaţional şi de management

7. Analiza şi planificarea financiară

8. Analiza riscului

9. Plan de ieşire

10.Anexe

2
 Capitolul 1: Sumarul Executiv

Scopul afacerii
Ideea de Activitate Generatoare de Venit a grupului de iniţiativă este să organizeze
un centru de colectare şi producţie a plantelor medicinale.

Obiectivele financiare ale afacerii

Obiectivul financiar alafacerii este să se atingă o cifră de afaceri de cel puţin
14.000RON pe an din vânzarea de ulei de lavandă.

Misiunea organizaţiei
Scopul înfiinţării Asociaţiei îl constituie dezvoltare durabilă a comunitătii Finteuşu
Mic din comuna Satulung. Acest deziderat va fi atins prin derularea şi stabilirea de relaţii
de cooperare cu organizaţii, instituţii, persoane juridice şi fizice din tar ă şi străinătate, prin
crearea şi punerea în practică a unor iniţiative locale în contextul dezvoltării durabile
regionale şi pentru promovarea managementului pe plan local, a protecţiei mediului,
protectiei sociale, învăţământ, tineret, cultură şi educaţie.

ASOCIAŢIA Finteuşul Mic va realiza următoarele activităţi:

Intr-o epoca a vitezei si a stresului continuu, am inceput din ce in ce mai des sa
privim si sa invatam de la Natura. Sa vedem cum ne poate vindeca ea de bolile secolului
carora medicina nu le mai face fata. Cu ajutorul plantelor se pot trata o sumedenie de
afectiuni, cum ar fi: astmul, eczemele, artrita reumatoida, migrena, oboseala cronica si
multe altele.
Produsele oferite de către AGV a Asociaţiei Finteuşu Mic sunt:
9 Colectarea din flora spontană a plantelor medicinale şi aromatice
9 Producţia plantelor medicinale şi aromatice în cultură
9 Valorificarea plantelor medicinale şi aromatice
Cultivarea planetelor medicinale si aromatice este favorizata de conditiile pedo-
climaterice din tara noastra. Atat pe piata interna cat si pe cea europeana, cererea este in
plina ascensiune. Randamentul acestor culturi este unul foarte ridicat! Aceasta inseamna
bani foarte multi pentru intreprinzator. Investitia initiala este mica in raport cu venitul
mediu obtinut.

Costul de start-up
Pentru demararea activităţii se vor cheltui 34.500RON pentru înfiinţarea culturii şi
pentru finanţarea unui an până la intrarea în producţie.

Pragul de rentabilitate al afacerii

Pentru a deveni rentabilă afacerea trebuie să producă şi să valorifice cel puţin
17kg de ulei de lavandă.

3
 Oportunităţi:
9 Cerere în creştere continuă de plante medicinale şi aromatice
9 Existenţa în flora spontană a peste 3500 de specii de plante din care 10%
(350 specii) sunt utilizate în farmacia populară
9 În nomenclatorul întreprinderilor farmaceutice există 160 de specii de plante medicinale şi
aromatice, 110 provenind din flora spontană, 50 fiind introduse
în cultură
9 Firmele farmaceutice străine sunt tot mai interesate de achiziţionarea de plante
medicinale şi aromate din România

Ameninţări:
9 Canalele de achiziţionare de la producători privaţi de plante medicinale şi aromate sunt
abia în formare
9 Sprijinul pentru înfiinţarea culturilor din partea Ministerului Agriculturii se obţine cu efort
mare şi poate produce decalaje în comparaţie cu competitorii din uniunea Europeană
9 Subfinanţarea sistemului farmaceutic poate duce la derapaje pe lanţul de furniziri de
plante medicinale şi aromatice

Produsul
Descrierea produsului
Produsele oferite de către AGV a Asociaţiei Finteuşu Mic sunt:
9 Colectarea din flora spontană a plantelor medicinale şi aromatice
9 Producţia plantelor medicinale şi aromatice în cultură
9 Valorificarea plantelor medicinale şi aromatice

Livarea produsului
9 Distribuirea produselor se va face la sediul firmei (ex-work) şi prin expediere la beneficiari
pentru comenzile mari care permit un transport rentabil.

4
Capitolul 2: Descrierea organizaţiei.

Activitatea generatoare de venit se va organiza pentru început ca activitate internă

a asociaţiei. Este posibil ca ulterior să fie concesionată unei societăţi comerciale.
Care este misiunea organizatiei voastre?
Scopul înfiinţării Asociaţiei îl constituie dezvoltare durabilă a comunitătii
Finteuşu Mic din comuna Satulung. Acest deziderat va fi atins prin derularea şi stabilirea
de relaţii de cooperare cu organizaţ ii, instituţii, persoane juridice şi fizice din tară şi
străinătate, prin crearea şi punerea în practică a unor iniţiative locale în contextul
dezvoltării durabile regionale şi pentru promovarea managementului pe plan local, a
protecţiei mediului, protectiei sociale, învăţământ, tineret, cultură şi educaţie.

Scurta istorie a organizatiei

În perioada 1 Martie 2009-30 Noiembrie 2009, Fundaţia Centrul de Resurse pentru
Comunităţile de Romi din Cluj Napoca în parteneriat cu Agenţia naţională de ocupare a
Forţei de Muncă, Centrul Regional de Formare Profesională a Adulţilor Cluj şi Braşov,
derulează în comuna Pişcolt un proiect intitulat “Susţinerea dezvoltării comunităţilor de
romi din regiunile de dezvoltare Nord-Vest şi Centru România” proiect finanţat de Uniunea
Europeană prin FSE POS DRU, avănd ca obiectiv general susţinerea dezvoltării
comunităţilor de romi din Regiunile de dezvoltare Nord-Vest şi Centru România.
ASOCIAŢIA FINTEUŢUL MIC a luat fiinţă în luna Octombrie 2009, ca parte a acestui
proiect.

Care este strategia organizatiei pentru viitor?

ASOCIAŢIA DE DEZVOLTARE COMUNITARĂ PETREU doreşte să contribuie la
revigorarea spiritului comunitar, la cooperarea interetnică, să promoveze şi să susţină
activităţi de protecţia mediului, de tineret, sociale şi de altă natură care să contribuie la
prosperitatea locuitorilor satului.

Ce urmareste organizatia prin dezvoltarea afacerii ?

ASOCIAŢIA DE DEZVOLTARE COMUNITARĂ PETREU doreşte să prezinte un
exemplu de organizare a unei activităţi în comunitate care să ofere surse de venit
(activitate generatoare de venit) şi un model de organizare şi administrare a resurselor
locale în interesul comunităţii.
Numele firmei care va derula afacerea: activitatea se va derula în cadrul asociaţiei
Anul infiintari : nu este cazul
Tipul de societate (SRL, SA, SNC, etc) : nu este cazul
Capital social : nu este cazul
Actionari : nu este cazul

5
 Capitolul 3: Piaţa ŢINTĂ

Sursele de distribuţie şi de aprovizionare

Cum intră in posesia produsului/serviciului clientii vostrii?
Produsele oferite de către AGV a Asociaţiei Finteuşu Mic sunt:
9 Colectarea din flora spontană a plantelor medicinale şi aromatice
9 Producţia plantelor medicinale şi aromatice în cultură
Cine va sunt principali furnizori de materii prime?
ANIMA PLANT
BUCURESTI
STR. SPATARULUI, Nr. 17 bis
021/2105941, 0744/303463, 0745/098911
http://www.anima-plant.ro
Descriere: Producator si distribuitor de plante medicinale si
aromatice, plante medicinale si aromatice, plante condimentare
Domeniu activitate: Plante Medicinale, Produse naturiste

PRODPLANT IMPEX S.R.L.

MURES, REGHIN
STR. ARGESULUI, Nr. 50 0265/512426, 0744/607502, 0265/512436
prodplant@rdslink.ro
http://www.netsoft.ro/prodplant
Domeniu activitate: Plante Medicinale, Silvicultura in Maramures si Mures

Cum se face distribuţia:

9 Distribuirea produselor se va face la sediul firmei (ex-work) şi prin expediere la
beneficiari pentru comenzile mari care permit un transport rentabil.

Oportunităţi şi ameninţări
Competitia creste sau scade?
Sectorul de prelucrare a plantelor medicinale şi aromatice este într-o creştere
deosebită în ultimii ani. Din ce în ce mai multă lume doreşte atât tratamente
alternative tratamentelor clasice cu medicamente de sinteză, cât şi posibilităţi cât
mai diverse de a preîntâmpina îmbolnăvirile prin utilizarea produselor naturale.
În urmă cu un an, pentru prima dată în istoria Congresului Mondial
asupra cancerului, s-arecunoscut oficial importanţa medicinei tradiţionale,
alternative pentru combaterea sau tratarea cancerului. A fost unul dintre cele mai
mari succese ale promovării tratamentelor alternative cu plante medicinale de
cultură sau din flora spontană.

6
 În România se produc 17.000 tone plante medicinale de cultură sau din
flora spontană. Piaţa este în continuă creştere din 1990. Trebuie să ţ inem cont de
piaţa Uniunii Europene de profil care poate absorbi cantităţi mari deplante, în
special din flora spontană.
În domeniul plantelor medicinale şi aromatice creşte numărul persoanelor care
încep să se ocupe cu recoltarea din flora spontan ă a acestora. Numărul
exploataţiilor agricole specializate în cultivarea plantelor medicinale şi aromatice
un este mare, acest tip de organizare a acestei activităţi fiind laînceput în judeţul
Maramure.
Putem estima că în fiecare an se înfiinţează 5 – 15 afaceri în acest
domeniu, 2/3 dintre acestea se închid după 2-3ani de exploatare.

Costurile materiilor prime vor scadea sau creste in viitor?

Influenţele vor fi minore, numai pentru completare material săditor,
deoarece cultura înfiinţată se va exploata pe minimum 5 – 10 ani (cultură
multianuală). Analiza financiară se va face pe 5 ani.

Locatia unde va veti desfasura afaerea este accesibila pentru clienti si furnizori?
Locaţia selectată este accesibilă mijloacelor de transport auto.

Exista tendinte politice, economice si sociale care ar putea afecta (pozitiv sau
negativ) derularea afacerii in viitor ?
Nu este cazul.

Exista legi specifice, regulamente sau alte cerinte particulare pe care trebuie sa le
respectati?
Legea cere reglementează domeniul de activitate ales este: LEGEA
PLANTELOR MEDICINALE SI AROMATICE, LEGEA NR 491/2003, PUBLICATA
IN M.OF. PARTEA I NR 844/26.11.2003.

Oportunităţi:
9 Cerere în creştere continuă de plante medicinale şi aromatice
9 Existenţa în flora spontană a peste 3500 de specii de plante din care 10% (350
specii) sunt utilizate în farmacia populară
9 În nomenclatorul întreprinderilor farmaceutice există 160 de specii de plante
medicinale şi aromatice, 110 provenind din flora spontană, 50 fiind introduse în
cultură
9 Firmele farmaceutice străine sunt tot mai interesate de achiziţionarea de plante
medicinale şi aromate din România

7
 Riscuri:
Care sunt principalele riscuri interne care pot impiedica dezvoltarea afacerii?
9 Perioada de pregătire destul de lungă până la prima recoltă (2 ani)
9 Capitalul (investiţie + Capital circulant circulant) imobilizat este relativ mare
(34.500RON)
Care sunt principalele riscuri externe care pot afecta dezvoltarea afacerii?
9 Perioada de criză economică actuală poate afecta stabilitatea beneficiarilor şi să
avem probleme de desfacere în anul al treilea de la înfiinţarea culturii

Capitolul 4: Analiza pieţii

A. Analiza mediului de afaceri:
Sectorul industrial din care face parte afacerea este in crestere sau in
scadere?
Sectorul de prelucrare a plantelor medicinale şi aromatice este într-o
creştere deosebită în ultimii ani. Din ce în ce mai multă lume doreşte atât
tratamente alternative tratamentelor clasice cu medicamente de sinteză, cât şi
posibilităţi cât mai diverse de a preîntâmpina îmbolnăvirile prin utilizarea
produselor naturale.
În urmă cu un an, pentru prima dată în istoria Congresului Mondial
asupra cancerului, s-arecunoscut oficial importanţa medicinei tradiţionale,
alternative pentru combaterea sau tratarea cancerului. A fost unul dintre cele mai
mari succese ale promovării tratamentelor alternative cu plante medicinale de
cultură sau din flora spontană.
În România se produc 17.000 tone plante medicinale de cultură sau din
flora spontană. Piaţa este în continuă creştere din 1990. Trebuie să ţ inem cont de
piaţa Uniunii Europene de profil care poate absorbi cantităţi mari deplante, în
special din flora spontană.

Cat de multe afaceri se deschid/inchid?

În domeniul plantelor medicinale şi aromatice creşte numărul persoanelor
care încep să se ocupe cu recoltarea din flora spontană a acestora. Numărul
exploataţiilor agricole specializate în cultivarea plantelor medicinale şi aromatice
un este mare, acest tip de organizare a acestei activităţi fiind laînceput în judeţul
Maramure.
Putem estima că în fiecare an se înfiin ţează 5 – 15 afaceri în acest
domeniu, 2/3 dintre acestea se închid după 2-3ani de exploatare.

8
 Dezvoltarea afacerii este conditionata de un factor specific? (ex.: depinde
daca este in urbal sau in rural, depinde de varsta clientilor, depinde de gradul de
dezvoltarea economica a zonei etc.)
Dezvoltarea afacerii este condiţionată de cunoaşterea detaliată a
tehnologiei de cultură a plantelor medicinale şi aromatice, acest aspect fiind cel
mai sensibil aspect al afacerii. Tehnologia corectă poate asigura sporuri naturale,
producţii sezoniere/anuale care să genereze profituri considerabile.
Fiind o activitate agricolă este supusă aceluiaşi set de factori de risc
climatici şi meteorologici: ploaie/secetă, grindină, dăunători.
Pentru recoltarea plantelor medicinale şi aromatice din flora spontană este
esenţial să se sincronizeze momentele de recoltare cu momentele de potenţial
maxim al plantelor, astfel încât principiile active din plante să existe înconcentraţiile
maxime.

Exista particularitati speciale ale sectorului industrial in care urmeaza sa se

dezvolte afacerea? (productie de serie sau productie mica, infrastuctura, materii
prime etc)
Recoltarea plantelor medicinale şi aromatice din flora spontană un
prezintă particularităţ i speciale – se recoltează conform epocilor optime plantele
“pregătite” de natură.
Producţia plantelor medicinale şi aromatice trebuie să ţină cont de
specificul fiecărei plante de cultură, de tehnologia specifică, de particularităţile
solului, cantitatea anuală de precipitaţii, regimul mediu de temperatură, curenţi de
aer etc.

B. Clienţi

Acest tip de activitate presupune colaborarea numai cu clienţi persoane

juridice. Vânzările se vor face către fiemele care prelucrează plante medicinale şi
aromatice.
Care este comportamentul potentialilor clienti?
1. Ce este important pentru ei? (pret, calitate, prezentare etc)
Pentru clienţi cel mai important lucru este calitatea produselor din
cultură sau din flora spontană livrate, precum şi
ritmicitatea/sezonalitatea livrărilor în cantităţi prelucrabile industrial.
2. Cat de frecvent cumpara ei produsul/serviciul?
Produsele au valorificare sezonieră. Unele cu o singură perioadă de
valorificare, altele cu două sau mai multe perioade devalorificare.
3. Ce ar dori ei in plus la produsul/serviciul oferit? Transport la
destinaţie cu mijloacele furnizorului.

9
4. Care este pretul care l-ar oferi ei pentru produsul/serviciul vostru?
Pretul pe kg poate varia de la 0,35 euro pana la 4-5 euro, in functie
de: specie, partea folosita (flori, frunze, radacini, rizomi, muguri,
seminte, fructe etc.), de starea produsului, de sistemul in care sunt
produse: ecologic sau conventional.

C. Competiţia
Cine sunt firmele concurente?
Marime (ex.:cifra de afaceri, numarul de clienti, numar de angajati, procent detinut
din piata, etc.)
Un competitor important este Regia Naţională ROMSILVA care este un important
producător de plante medicinale şi aromatice. De asemenea, ROMSILVA este şi un
important achizitor al plantelor medicinale şi aromatice din flora spontană.

FLORASAN EXIM S.R.L.

CLUJ, CLUJ-NAPOCA
STR. BUCIUM, Nr. 5, Apt. 36
0264/562803
Domeniu activitate: Plante Medicinale

OM VEGA S.R.L.
CLUJ, CLUJ-NAPOCA STR. VLAHUTA ALEXANDRU, Nr. 15
0264/375077, 0740/954843
Domeniu activitate: Produse Naturiste, Plante Medicinale

MEDPLANT S.R.L.
BIHOR, ORADEA
STR. HASDEU BOGDAN PETRICEICU, Nr. 6
0259/411487
blagamedplant@yahoo.com
www.medplant.rdsor.ro
Descriere: Societatea a luat fiinta in anul 1998 avand ca obiect de
activitate plantele medicinale si ceaiurile medicinale si aromate. In prezent
si-a largit gama de activitate producand ketchup, mustar si siropuri.,
Producem ceaiui medicinale, aromate si ceai negru , plante medicinale ,
mustar, ketchup si siropuri., Pentru ceaiuri :Medplant si Kavaler ,
ketchupurile top, siropurile top si mustarul medplant.
Domeniu: Plante medicinale

Produsul/servicul oferit de ei este indentic cu al vostru? Daca da cum il veti

face voi diferit pe al vostru. Daca nu prin ce difera el de al vostru
Prin standardele impuse de procesarea plantelor medicinale şi aromatice
nu există posibilitatea de a furniza produse diferite. Ceea ce se poate să
diferenţieze produsele noastre de cele a le firmelor concurente rezidă în caliatatea
naturală a plantelor din flora spontană (element natural şi nu indus). Facilitatea

10
 colectării şi flexibilitatea unei firme mici poate săconstitue un avantaj, recoltarea
din flora spontană fiind posibil de adaptat la cerinţele în schimbare ale
beneficiarilor.
Pentru a creşte atractivitatea produselor se pot realiza primele etape ale
procesului de prelucrare la furnizor, astfel încât valoarea adăugată a prosudelor să
crească: uscarea, selectarea calitativă, preambalarea.

Care este pretul produselor/serviciilor oferite de concurenta?

Pretul pe kg poate varia de la 0,35 euro pana la 4-5 euro, in functie de:
specie, partea folosita (flori, frunze, radacini, rizomi, muguri, seminte, fructe etc.),
de starea produsului, de sistemul in care sunt produse: ecologic sau conventional.
Preţ urile sunt foarte variabile fiind influenţate în special de cantitatea care
poate să fie furnizată la o livrare.

Cum isi distribuie ei produsul/serviciul

o Livrare la sediul furnizorului
o Livrare la centre de colectare ale beneficiarului
o Livrare direct la sediul beneficiarului

Cum isi promoveaza ei

produsul/serviciul? o Presa scrisă
o Internet
o Televiziunile locale
o Pliante distribuile prin centrele de colectare

Care sunt punctele tari ale concurentilor?

ƒ Culturi existente deja
ƒ Experienţă mai mare în valorificare
ƒ Canale de distribuţie formate

Care sunt punctele slabe ale concurentilor?

9 Capacitate limitată de furnizare
9 Distanţa uneori mare faţă de zonele de recoltare din flora spontană

11
 D. Preţul
Pretul cu care veti oferi produs/serviciu
Va fi mai mare, mai mic sau egal cu cel oferit de concurenta ?

Preţul este similar cu al concurenţei. Pretul pe kg poate varia de la 0,35

euro pana la 4-5 euro, in functie de: specie, partea folosita (flori, frunze, radacini,
rizomi, muguri, seminte, fructe etc.), de starea produsului.
Pentru planul de afaceri vom face un calcul estimativ pentru cultura de
lavandă, pentru 1 hectar. Valorificarea se va face către un procesator care ne va
procesa materia primă şi ne va livra ulei de lavandă.
Acest produs final, ulei de lavandă, se va comercializa de către asociaţie
la un preţ de 350RON/kg.

Pretul produsului/serviciului este sensibili la diversi factori?

Preţul este influenţat de calitatea materiei prime livrate procesatorului.
Procesul de prelucrare este influenţat ca randament de conţinutul de principii
active al materiei prime.

Cat de sensibil este pretul produsului/serviciului la evolutia pietei ?

(un pret mai mic ar duce la o crestere mare a vanzarilor; un pret mai mare ar duce la pierderea de clienti)

Evoluţia pieţei nu va influen ţa preţurile de vânzare atâta timp cât din

producţia internă şi din recoltarea din flora spontană nu se poate acoperi cererea
de plante medicinale şi aromatice. Pană la saturarea pieţei va trece o perioadă de
cel puţin 15 – 20 de ani.

Puncte slabe:
ƒ Culturi în faza de înfiinţare
ƒ Experienţă redusă în valorificarea produselor
ƒ Un există canale de distribuţie

Puncte tari:
9 Experienţă în administrarea afacerilor
9 Resurse locale la preţuri accesibile
9 Informaţii valoroase relative la piaţa de specialitate

12
 Capitolul 5: Planul de marketing
Produsul
Descrierea produsului/serviciului
Intr-o epoca a vitezei si a stresului continuu, am inceput din ce in ce mai
des sa privim si sa invatam de la Natura. Sa vedem cum ne poate vindeca ea de
bolile secolului carora medicina nu le mai face fata. Cu ajutorul plantelor se pot
trata o sumedenie de afectiuni, cum ar fi: astmul, eczemele, artrita reumatoida,
migrena, oboseala cronica si multe altele.
Produsele oferite de către AGV a Asociaţiei Finteuşu Mic sunt:
9 Colectarea din flora spontană a plantelor medicinale şi aromatice
9 Producţia plantelor medicinale şi aromatice în cultură
9 Valorificarea plantelor medicinale şi aromatice
Cultivarea planetelor medicinale si aromatice este favorizata de conditiile
pedo-climaterice din tara noastra. Atat pe piata interna cat si pe cea europeana,
cererea este in plina ascensiune. Randamentul acestor culturi este unul foarte
ridicat! Aceasta inseamna bani foarte multi pentru intreprinzator. Investitia initiala
este mica in raport cu venitul mediu obtinut.
Distribuţia
9 Amplasarea afacerii se va face la domiciliul unuia dintre membri asociaţiei (Catuna
Traian), care este si persoana responsabilă cu implementarea planului de afaceri.
9 Distribuirea produselor se va face la sediul firmei (ex-work) şi prin expediere la
beneficiari pentru comenzile mari care permit un transport rentabil.
Preţul
Plante medicinale şi aromatice din flora spontană
Preţul este similar cu al concurenţei. Pretul pe kg poate varia de la 0,35
euro pana la 4-5 euro, in functie de: specie, partea folosita (flori, frunze, radacini,
rizomi, muguri, seminte, fructe etc.), de starea produsului.
Plante medicinale şi aromatice din cultură
Pentru planul de afaceri vom face un calcul estimativ pentru cultura de
lavandă, pentru 1 hectar. Valorificarea se va face către un procesator care ne va
procesa materia primă şi ne va livra ulei de lavandă.
Acest produs final, ulei de lavandă, se va comercializa de către asociaţie
la un preţ de 350RON/kg.
Promovarea
Pentru această afacere modalitatea de promovare este “marketingul direct”
– vânzarea se face la firme specializate în prelucrarea plantelor medicinale şi
aromatice care vor fi contactate direct. Se vor trimite liste de preţ uri şi liste cu
cantităţi propuse spre comercializare. Informarea se va face firmă cu firmă.

13
 Capitolul 4: Planul operaţional şi de management
A. Dotări cu echipamente

Care sunt echipamentele necesare? Incercati sa le descrieti cat mai in amanunt?

9 Tractor mini sau motocultor
9 Fertilizator
9 Ventilator/aerotermă pentru uscare

De unde veti procura echipamentele necesare? Exista nevoie de cerinte specifice

pentru punerea in functiune a echipamentele? (autorizatii, spatiu, instruire,etc)
Toate echipamentele se pot procura de pe plan local. Nu există cerinţe
speciale pentru dotare.

Cat de mare este spatiu de care aveti nevoie pentru afacere?

9 Birou firma : 20mp
9 Depozit / uscătorie : 50mp

Ce dotari aveti nevoie? (mobilier, birotica, calculatoare, unelte si scule de lucru

etc)?
9 Mobilier birou
9 Unelte pentru întreţinere cultură

De ce echipamente si dotari dispuneti deja?

9 Tractorul este asigurat pentru infiinţare cultură în primul an

B. Personal
De ce personal aveti nevoie?
9 Manager activitate
9 5 culegători în sezon (pentru recoltare din flora spontană)
9 2 persoane (sezonieri) la întreţinere cultură

Care sunt calificarile necesare?

9 Manager activitate – experienţă în administrarea afacerilor
9 Muncitori sezonieri – nu necesită calificare deosebită

14
 De unde veti selecta personalul?
9 Manager activitate – din cadrul asociaţiei
9 Muncitori sezonieri – de pe plan local

Cat de dificil va este sa gasiti personalul necesar?

Existăforţăde muncădisponibilăsuficientăîn localitate

Care este plaja de salariu pentru fiecare pozitie ce urmeaza sa o aveti in afacere
(salariul minim, maxim si mediu)?
9 Muncitori sezonieri – 100RON/zi

C. Materii prime
Cine va sunt principali furnizori de materii prime?
ANIMA PLANT
BUCURESTI
STR. SPATARULUI, Nr. 17 bis
021/2105941, 0744/303463, 0745/098911
http://www.anima-plant.ro
Descriere: Producator si distribuitor de plante medicinale si
aromatice, plante medicinale si aromatice, plante condimentare
Domeniu activitate: Plante Medicinale, Produse naturiste

PRODPLANT IMPEX S.R.L.

MURES, REGHIN
STR. ARGESULUI, Nr. 50 0265/512426, 0744/607502, 0265/512436
prodplant@rdslink.ro
http://www.netsoft.ro/prodplant
Domeniu activitate: Plante Medicinale, Silvicultura in Maramures si Mures

4. Sistemul financiar contabil

- Cum va arăta sistemul financiar-contabil?: contabilitate se va organiza în dublă
partidă, un economist care va efectua balanţa lunară şi bilanţul anual

- Cine va răspunde de organizarea şi conducerea lui?: răspunde preşedintele

asociaţiei şi cel care va fi angajat ca economist - răspund în solidar

15
 E. Managementul riscului
Care sunt principalele riscuri interne care pot impiedica dezvoltarea afacerii?
9 Perioada de pregătire destul de lungă până la prima recoltă (2 ani)
9 Capitalul (investiţie + Capital circulant circulant) imobilizat este relativ mare
(34.500RON)

Care sunt principalele riscuri externe care pot afecta dezvoltarea afacerii?
9 Perioada de criză economică actuală poate afecta stabilitatea beneficiarilor şi să
avem probleme de desfacere în anul al treilea de la înfiinţarea culturii

DATE GENERALE
TEHNOLOGIA DE PRODUCŢIE A LAVANDEI ÎN CULTURĂ
Lavandula angustifolia - Planta erbacee cu flori albastre, placut mirositoare,
levantica este folosita in medicina si in industria parfumurilor. Levantica este foarte
usor de recunoscut: flori micute, lila, frunzele acoperite de un puf argintiu, parfum
intens, racoritor.
Particularitati si cerinte biologice

Lavanda este o specie montana, putin pretentioasa. Semintele

lavandei sunt tari, acoperite cu o membrana slab permeabila,
fapt pentru care germineaza si rasar intr-o perioada
indelungata. Dupa rasarire, plantele de lavanda formeaza tufe,
ca urmare a aparitiei de noi ramificatii, sporind totodata
productia de inflorescente.
Cresterea numarului de ramificatii ajunge la un nivel maxim,
dupa care acestea incep sa se usuce, ceea ce impune ca,
periodic, o data la 7-10 ani, sa fie executate lucrari de intretinere.
Taierile de intinerire si mentinerea culturii in bune conditii contribuie la prelungirea
vietii plantatiilor de lavanda pana la 20-30 de ani. Lavanda este o planta
permanent verde. Schimbarea frunzelor se realizeaza treptat. In timpul perioadei
de repaus, o parte dintre frunzele batrane se usuca si cad.
In populatiile de lavanda, predomina cele care infloresc o singura data pe an. Se
gasesc insa si forme care infloresc esalonat sau de 2 ori in timpul

vegetatiei.
In decursul perioadei de vegetatie, lavanda parcurge urmatoarele
faze:
- infrunzire;
- butonizare;
- inflorit;
- maturarea semintelor.

16
Raspandire
In tara noastra cultura lavandei in scopuri industriale, desi a inceput din anul
1950, ia amploare dupa 1970, ajungand in prezent la aproximativ 420 ha, la nivelul
anului 1990 suprafata sa extins la peste 3000 ha.
Temperatura
Factorul principal care limiteaza raspandirea diferitelor specii de lavanda
este temperatura. Plantele de lavanda pornesc in vegetatie la temperaturi medii
zilnice ale aerului in jurul a 10 C. Samanta semanata in pragul iernii direct in camp
sau in straturi reci rasare in masa primavara, la 12-15 C, daca are umiditatea
necesara. Plantele care au iernat in conditii neprielnice ies din iarna slabite si
pornesc in vegetatie mai tarziu, cand tamperatura aerului ajunge in jur de 14 C.
Lavanda rezista foarte bine la temperaturi de -15 C, fara a fi acoperita cu un strat
de zapada si la temperaturi de -31 C, atunci cand stratul de zapada are grosime
de 40-50 cm.
Cultivatorii au ajuns la concluzia ca plantatiile realizate in zone cu
temperaturi medii zilnice ridicate (peste 20 C) imbatranesc mai timpuriu, din care
cauza continutul in ulei volatil scade.
Temperaturile medii mai scazute in zone situate la altitudini ridicate explica
imbatranirea mai lenta a plantatiilor, precum si calitatea superioara a uleuilui volatil
obtinut in aceste zone.
In ceea ce priveste lavandinul, observatiile din campurile experimentale si
de productie de la SCPMA-Fundulea intaresc concluziile din diferite tari, ca acesta
este mult mai sensibil la actiunea temperaturii scazute.

Apa
Lavanda este o planta specifica zonelor uscate si a climei calde, avand si
caractere morfogenetice adecvate, care ii dau posibilitatea sa suporte bine seceta.
Cultivata pe locuri cu exces de umiditate, lavanda sufera prin putrezirea
radacinilor, ceea ce determina imbatranirea si uscarea rapida a tufelor. Semintele
de lavanda rasar numai cand stratul superficial de sol in care sunt incorporate are
umiditatea suficienta. De asemenea, in cazul producerii de butasi inradacinati, atat
pt lavanda cat si pt lavandin, umiditatea este un factor hotarator.
Transplantarea la loc definitiv a butasilor inradacinati sau a rasadului se va
face numai in sol umed. In cazul lipsei umiditatii plantele vor fi in mod obligatoriu
udate la cuib.

Lumina
Lavanda si lavandinul sunt specii iubitoare de lumina. Plantele de lavanda
crescute la soare infloresc intotdeuna intr-un procent mai mare, dezvolta tufe mari,
cu de peste 3 ori mai multe inflorescente.
Lumina conditioneaza formarea contitatii de masa foliara, precum si
asimilarea si producerea ueliului volatil. Pt a spori cantitatea de lumina se

17
recomanda ca in tara noastra plantatiile de lavanda sa fie amplasate pe terenuri
cu expozitie sudica, sud-vestica sau chiar estica.

Altitudinea
Lavanda este o specie de mare altitudine, ea putand fi gasita in zona de
origine, in mod spontan, pana la 1700-1800 m inaltime. Cu cat lavanda creste pe
locuri mai inalte, cu atat productia de ulei volatil este mai scazuta, dar de o calitate
mai superioara, dat fiind continutul mai mare in acetat de linalil.

Solul
Lavanda poate creste pe soluri sarace si uscate, soluri caracteristice pt
plantele colinare sau muntoase. Rezultatele cele mai bune se obtin atunci cand
lavanda se cultiva pe soluri adanci, bogate in calcar, permeabile si cu apa freatica
la adancime de cel putin 2-2, 5 m. Solurile foarte nisipoase, solurile grele, lutoase,
reci si umede nu sunt indicate pt cultura lavandei.

Amplasarea culturii.
Lavanda este o specie perenă, care poate fi cultivată pe acelaşi loc timp de
8-10 de ani. Pentru prelungirea duratei de exploatare sunt necesare tăieri de
întinerire a tufelor, executate la 10-15 cm de la sol, în aşa fel încât să nu fie produs
un dezechilibru în biologia plantei, între dezvoltarea părţii aeriene şi a celei
subterane. Este recomandată amplasarea plantaţiilor pe sole protejate de vânturi,
însorite, cu expoziţie sudică, cu sol profund şi permeabil.
Vor fi evitate suprafeţele îmburuienate cu buruieni perene.

Administrarea îngrăşămintelor.
Lavanda este o plantă care valorifică bine îngrăşămintele organice. Se
recomandă folosirea gunoiului de grajd, foarte bine fermentat şi aplicat cât mai
uniform, care contribuie la dezvoltarea masei vegetative şi la creşterea conţinutului
în ulei volatil. Pot fi aplicate 25-40 t/ha gunoi de grajd, toamna, sub ar ătură,
înainte de înfiinţ area plantaţiilor. Mai pot fi aplicate mraniţă sau compost, la fiecare
cuib, odată cu plantatul răsadurilor.

Lucrările solului.
Pentru înfiinţ area culturii de lavandă este recomandată o arătură adâncă,
precedată eventual de o afânare adâncă la 50-70 cm (desfundare), apoi terenul
trebuie foarte bine mărunţit, nivelat şi menţinut fără buruieni, prin discuiri şi grăpări
repetate.
Toamna, înainte de plantare, terenul va fi discuit adânc şi va fi pregătit
superficial, cu un combinator.

18
Înfiinţarea plantaţiei.
Lavanda se poate înmulţi prin sămânţă (sem ănat direct în câmp sau prin
răsad) sau vegetativ (prin butaşi înrădăcinaţi sau prin despărţirea tufei). Atât
sământa cât şi materialul vegetativ de înmulţire trebuie să provină din culturi
certificate ecologic.
Cea mai frecvent folosită metodă de înfiinţare a culturii este cea prin r ăsad,
deoarece pot fi obţinute culturi încheiate, fără goluri, cu plante viguroase şi cu
productivitate bună. Răsadurile pot fi produse în straturi reci, prin semănare în
septembrie-octombrie sau primăvara, foarte devreme. Se recomandă ca straturile
să fie de 1 m lăţime şi 8-10 m lungime, cu poteci de 50 cm între ele. Suprafaţa
straturilor va fi cu 10 cm sub nivelul terenului şi trebuie să fie foarte bine nivelată
cu grebla, apoi se trasează sănţuleţe la 10-15 cm între rânduri, în care se va
semăna. Sămânţa utilizată trebuie să fie cu puritatea de minimum 70% şi germinaţ
ia de minimum 50%. După semănat, rândurile vor fi acoperite cu mraniţă pentru a
nu se forma crustă. Când plantele au 2-3 perechi de frunze formate se va efectua
răritul, lăsând circa 5 cm distan ţă între plante pe rând; plantuţele smulse la rărit
pot fi replantate. Până în toamnă, suprafaţa stratului va fi plivită de buruieni, va fi
udată, iar plăntuţele pot fi fasonate prin tăierea tijelor florale care se formează.

Materialul de plantat va fi gata pentru înfiinţarea culturii la începutul lunii

septembrie. În acest scop, materialul va fi scos din straturi, va fi sortat şi stratificat
în nisip sau sol umed, până la plantare. De pe un hectar de straturi pot fi obţinute
400.000 de răsaduri, iar pentru 1 hectar sunt necesare 20.000 de răsaduri.
Există posibilitatea înmulţirii lavandei prin butaşi înrădăcinaţi sau materialul
poate proveni din despărţirea tufelor de la plantaţiile vechi care sunt desfiinţate.
Ramurile de la baza tufei care au format rădăcini pot fi folosite la plantare,
existând posibilitatea de înrădăcinare a lăstarilor. În acest scop în luna octombrie
tufa va fi tăiată la 8-10 cm deasupra solului şi va fi acoperită cu pământ. În anul
următor, pe ramurile îmbătrânite se formează lăstari noi, bine înrădăcinaţ i. În
cursul primăverii, aceş tia vor fi muşuroiţ i, iar toamna sunt scoşi şi desfăcuţi în mai
mulţi puieţi care sunt trecuţi în şcoala de fortificare un an. De la o tufă pot fi obţinuţi
până la 200 puieţi.
Plantarea se efectuează fie manual, fie semimecanizat. Se folosesc
răsaduri sănătoase, cu partea aeriană de 10-12 cm lungime. Lavanda se
plantează la 100 cm între rânduri şi la 50 cm între cuiburi pe rînd. Dacă terenul
este în pantă, atunci plantarea trebuie efectuată pe curbele de nivel. Înainte de
plantare, terenul va fi marcat la distanţele de plantare recomandate, apoi se udă şi
se administrează mraniţă la cuib. Răsadul se fasonează, prin tăierea vârfurilor
lăstarilor şi r ădăcinilor la 15 cm lungime, apoi se mocirleşte şi se plantează.
Completarea golurilor se va face în primăvară, după pornirea în vegetaţie a
plantelor şi poate fi repetată în toamnă, folosind răsaduri special păstrate din
materialul iniţial.

19
Lucrările de îngrijire.
În culturile de lavandă sunt necesare lucrări de completare a golurilor şi
combaterea buruienilor. Încă din primul an, vor fi executate lucrări de prăşit şi de
plivit, pentru a fi ţinute sub control buruienile. În planta ţiile tinere sunt necesare 4-
6 praşile, iar la plantaţiile mai bătrâne, 2-3 praşile. În primul an, va fi acordată o
atenţie deosebit ă distrugerii buruienilor perene de genul costreiului, pirului,
volburei pentru a se simplifica lucrările în anii următori.
Lavanda este considerată o specie rezistentă la boli şi dăunători, dar există
unele boli, precum septorioza (Septoria lavandulae ), ce pot ataca frunzele, care
se usucă şi cad. Pentru combaterea acestor boli, este recomandată igiena
culturală şi încorporarea în adâncime a resturilor vegetale, dar pot fi aplicate şi
stropiri în vegetaţie cu zeamă bordeleză, în concentraţie de 1%.
În anii umezi sau în zonele umede pot ap ărea dăunători, aşa cum este
lăcusta verde de păş une (Tettygonia viridissima). Pentru prevenirea atacului, în
plantaţiile de lavandă trebuie distruse foarte bine buruienile şi trebuie executate
lucrări de afânare a solului după recoltare.

Recoltarea.
Se recomandă recoltarea la înflorire deplină (75% inforescenţe deschise),
atunci când con ţinutul în ulei volatil este maxim. Trebuie să se recolteze în miezul
zilei, între orele 10 şi 14, pe timp însorit şi călduros, fără vânt, rouă sau ceaţă,
pentru a exista maximum de ulei volatil în inflorescenţe.
Recoltarea se efectuează manual cu secera; cu o mână se apucă
mănunchiul de l ăstari şi se taie lăstarii având grijă să nu se taie porţiuni cu frunze.
După recoltare, lăstarii vor fi puşi în coşuri şi vor fi transportaţi imediat la distilare.
Recoltarea se mai poate realiza şi cu maşini speciale, a căror productivitate
este mare, reducând astfel consumul de muncă de la 20 muncitori pentru 1 ha, la
0,5 ha/oră recoltare mecanizată.
Pentru a fi obţinute infloresceţe uscate, se recomandă ca uscarea să se
efectueze la umbr ă, în şoproane sau poduri, întinse în straturi subţiri, pe rame, pe
o perioadă de 5-6 zile, pentru a fi evitată brunificarea. Inflorescenţele pot fi uscate
şi artificial, la temperaturi de maximum 35ºC. Randametul de uscare este de 5-7:1.
Condiţiile de recepţionare prevăd următoarele:
- pentru produsul în stare proaspătă: maximum 2% resturi de tulpini florale,
flori brunificate, fructificaţii; maximum 0,25% corpuri străine organice; maximum
0,5% corpuri străine minerale; minimum 0,55% conţinutul în ulei volatil;
- la produsul în stare uscată: maximum 5% resturi de tulpini forale, flori
brunificate, fructificaţii; nu se admit corpuri străine organice; maximum 0,5%
corpuri străine minerale; maximum 11% umiditate; minimum 1% conţinutul în ulei
volatil.
Producţia de inflorescen ţe proaspete în primii 2-3 ani este de 2-3 t/ha, iar
în anii următori poate ajunge la 5-6 t/ha. Dintr-o tonă de inflorescenţe proaspete
rezultă până la 10 kg ulei volatil.

20
Distilarea.
Obţinerea pe cale industrială a uleiului volatil de lavandă se realizează prin
distilarea în apă, în apă şi cu aburi, sau cu aburi, aceasta din urmă fiind metoda
cea mai răspândită.
Durata distilării va fi de circa 90 de minute, dar trebuie reţinut că, peste 90%
din totalul cantităţii de ulei se distilă în primele 60 de minute. În timpul procesului
de distilare, trebuie să se urmărească ca temperatura aburului care intr ă în cazan
o
să fie de maximum 150-160 C. Uleiul volatil extras şi decantat, pentru eliminarea
apei, va fi pus spre păstrare şi transportat în butoaie inoxidabile, care vor fi
depozitate în încăperi răcoroase, ferite de foc.

Capitolul 6 Analiza şi planificarea financiară

A. Start-up cost
învestiţii existente:
Tractorul este asigurat pentru infiinţare culturăîn primul
aninvestiţii curente:
Panificarea necesarului de resurse financiare
pentru inceperea activitatii

Cheltuieli diverse

Cheltuiala Valoare
Amenajare sediu si uscatorie 70mp 10,000.00
Achizitie scule de gradinarit 500.00
Achizitionare de mobilier de birou 300.00
Achizitionare echipamente diverse 1,500.00
Chirie platita in avans 1,000.00
Sortate butasi 100.00
Mocirlare butasi 100.00
Plantare 1,000.00
Afanare 1,400.00
Inlaturare butoane 350.00
Alte costuri 250.00
Subtotal 16,500.00

Inventar de pornire/materii prime

Cheltuiala Valoare
Material saditor (+15%reparare) 13000 buc 6,500.00
Ingarsaminte sub aratura 40t 3,200.00
Fertilizanti 300kg 1,500.00
Apa pt plantare 65mc 1,300.00
Subtotal 12,500.00

21
Materia primă pentru 12 luni
Rezerva pentru 12 luni de cheltuieli curente

Cheltuiala Valoare
Transport ingrasaminte 1,600.00
Transport ingrasaminte fertilizare 120.00
Aratura de semi-desfundare 1ha 900.00
Nivelare aratura 600.00
Cultivare aratura 500.00
Transport butasi 120.00
Marcare teren si trasare brazde 500.00
Cultivare intre randuri (4 ori) 1,000.00
Alte cheltuieli 160.00
Subtotal 5,500.00

B. Alegerea unui nivel de profitabilitate

Analiza costurilor
Costurile fixe
Achizitii de mijloace fixe lei 500.00
Salarii fixe lei
PTTR lei 200.00
Reclama si publicitate lei 200.00
Alte cheltuieli fixe (amortizare) lei 2,900.00
Cheltuieli fixe lei 3,800.00

Costuri variabile
Materii prime si materiale (ingrasaminte) lei 40.00
Utilitati lei 1,000.00
Impozite si taxe lei 1,000.00
Salarii variabile lei 2,400.00
Alte cheltuieli variabile lei 850.00
Cheltuieli variabile lei 5,290.00

Calculul pragului de rentabilitate

Costuri fixe pentru perioada dată
Pragul de rentabilitate -----------------------------------------------------------
Preţ pe Unitate – Cost variabil pe unitate

Pentru a intra pe profit, pescăria va trebui sa vândă minim 17 Kg ulei

de lavandă

22
 C. Analiza venituri şi cheltuieli

ANALIZA DE VENITUI SI CHELTUIELI

ANALIZA DE VENITUI SI CHELTUIELI 2010 - 2014

AN I AN II AN III AN IV ANV
Perioada Infiintare Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna 4 Luna 5 Luna 6 Luna 7 Luna 8 Luna 9 Luna 10 Luna 11 Luna 12 Total
cultura
Venituri
Vanzarile de produse plante
din flora spontana (2000kg x
3RON/kg) 7,000 7,000 3,000 2,000 2,000 7,000 7,000 7,000
Vanzarile de produse din
cultura (ulei de lavanda) 0 0 14,000 14,000 14,000 14,000

TOTAL VENITURI 7,000 7,000 0 0 0 0 3,000 0 2,000 0 2,000 14,000 0 0 21,000 21,000 21,000

Cheltuieli productie 22,200 2,650 20 20 3,580 220 950 260 550 620 600 20 60 20 6,920 5,810 6,930
Salarii directe 0
Sortate butasi 100 0
Mocirlare butasi 100 0
Plantare 1,000 0
Afanare 1,400 1,400 1,400 1,400 1,000 1,000
Inlaturare butoane 350 0
Recoltare din cultura 400 400 200 1,000 1,400 1,400
Recoltare din flora
spontana 1,000 1,000 330 330 340 1,000 1,000 1,000
Materia prima 0
Material saditor
(+15%reparare) 13000 buc 6,500 0
Ingarsaminte sub aratura
40t 3,200 0
Fertilizanti 300kg 1,500 1,000 1,000 1,000
Apa pt plantare 65mc 1,300 200 200 200 200 200 1,000 1,000 1,000
Chirie platita in avans 0
Alte costuri 250 250 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 240 250 250
0
Transport ingrasaminte 1,600 0
Transport ingrasaminte
fertilizare 120 120 120 120
Aratura de semi-desfundare
1ha 900 0
Nivelare aratura 600 0

23
 Cultivare aratura 500 0
Transport butasi 120 0
Marcare teren si trasare
brazde 500 0
Cultivare intre randuri (4 ori) 1,000 1,000 1,000 1,000 1,000
Alte cheltuieli 160 40 40 40 40 160 160 160

Cheltuielie operationale 200 3,100 242 342 342 242 242 242 242 242 242 242 240 240 3,100 3,100 3,100
Salarii indirecte 0
Amortizare 2,900 242 242 242 242 242 242 242 242 242 242 240 240 2,900 2,900 2,900
Promovare 200 200 100 100 200 200 200
Cheltuielie neoperationale 1,000 1,000 1,000 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1,000 1,000 1,000
Concesionare teren 1,000 1,000 1,000 1,000 1,000 1,000
0
TOTAL CHELTUIELI 23,400 6,750 1,262 362 3,922 462 1,192 502 792 862 842 262 300 260 11,020 9,910 11,030
0
SOLD PRECEDENT 0
0
VENITURI-CHELTUIELI -16,400 250 -1,262 -362 -3,922 -462 1808 -502 1,208 -862 1,158 13,738 -300 -260 9,980 11,090 9,970

Observatii:
9 S-au luat in calcul la cultura de lavandă 1 an infiintare cultura, 1 an crestere, recoltare din anul 3
9 S-a luat in calcul la plante recoltate din flora spontană un preţ mediu de 3,5RON pe kg, recoltare 2000kg pe an
9 La distileria pentru uleiul de lavandă s-a scăzut din productie cantitatea reţinută derpt cost de procesare
9 Cultura se va mentine minimum 10 ani, dintre care s-au analizat primii 5

24