i, ItJ/t2

OdnvtuGRIGORE

ECHMPANffiNTE H}E BORD

$[ NAVHG.{Tm ^AERI^ANA
r hrt&l hDrr& o
^ApUc{! fl dc

€
 Octavian CRIGORE
-t

Cuprins
.''l
Descrierea Clp a Bibliotecii Nationale
OCTAVIAN GRIGORE Prethln. '. ..........)__.
Echipamente de bord si navigatie aeriana/Octavian Grigore
Bucuresti;Printech 200 I l. Structtrra aparatelor qi echipamentelor de la bordul aeronavelor. .. .. . . . .. ...7i
P;cm. I

L |. Elementc componente ale aparatelor gi transmitdtoarelor dc bord.... . .....9

Bibliogr. -1
I
tsBN 973-652-398_5
. el

Referent stiintific: | . | .2. Cornponcntc clcctricc qi clcctrontcc ..., ... ljl r

Prof.dr. ing. Stelian Galetuse

2.
I

Prof.dr.ing.loan Aron Elcmente fundamentale de teoria sistemelor. . .. .. ...2g\

2. L Clasificari ale sistemelor dinamice. ,...29 i

2.2. Tcoria sistcmclor liniarc, stagionarc ai continuc... ......1 ll
Editor Milica Ecaterina 2.2.1. Tcoria sistemelor liniare, stagionare gi continue in modelul i '
Consilier editorial Mihaela Toma intrare - iegire. .......3 I l

2.2.2. Teoria sistemelor liniare, stalionare qi continue in modelul . r

intrare - stare - iegire. ........-+5 i
Tiparul executat la S.C.Medeea Company s.r.l
I

,t Telefon 092 690g97 Aplicayii. .. .. -. . . . ...5 I

4104225 1

J 3. Sistemul elecrroenergetic de bord... ...........59

il
,i 3.1. Definirea sistemului elecrroenergeric dc bord... ......59,-,
3.2. cerintcle tchnico-economice impuse sistemelor electroenergerice ]
,l
Copyright 2001@
de bord. ............(f
3.3. Asigurarea parametrilor calitativi ai energiei electrice furnizate. ....62,--.
Toate drepturile acestei editii apartin autorului
3.+. Rcgele clecrrice. ............6.1 '

3.4.1. Condipiile ce se impun rctelelor elccrrice. . 6-l i

'

3.4.2. clasificarea rc[elelor clcctricc dc bord funclie dc tipul curcnrr- I

Iuice le strdbatc. .........6i

3.4.3. clasificarea refelelor elcctricc dc bord functic dc tensiunca n'-
rninala de [unctionarc...... ...........6J t,

3.-1.-l- Clasiflcarca rctclclor clcctrice dc bord in lunctic de destinatia

1or..... . ... ...(rS
3.-1.5. Clasillcar,:a rctclclor elcctrice dc bord in Functie dc stnrcrLrra l
 Octrviln GRI(;()li,l:
I
I
topologica. ...... .... .69
I
(
i.-t.6. Ctasificarca regelelor electrice de bord in funcfie de numirul (r.-5. llrorilc l'itcz,.rnrctlclt)r....... .......... ll-i
de_c_q0{!9_tq.q1e_gtit jza!epe.ntrutransportul.gidistr_i-b_u!iqeqeg

l'
I . ELorile irrstrunrentlle datoratc priz.ei dc presiurri..
(r.-5. l .... . . . ...... 1 26
6.5.2. Erorilc dc'ntdsurare a prcsiunii... ..........126
3.5. Sistemededistributieaenergieielectnce. .............7J (r.-5.3. Erori mctodiccdatoratc prc'siunii gi tcmpcraturii.......... ........1:7
;l
i"
3.5.1. Sistemul centralizat de alimenrare cu energie electricd. ............74 Ltt<'rurca 2 - ll'ldsurarco vite:ei de zhor... ............129
|l 3.5.2. Sistemul descentralizat de alimentare cu energie electricd..
li ........-.....75
I 3.5.3. Sistem de alimentare cu energie mixr... ......i6 7 Mdsurarea vitezei verticale.. .. .. .... I -19
3.-5.-1. Sistem independent de alimentare cr.r energie electricd.
I

............77
,l
i-l
. Metode de nrdsurare a vitezei verticale de zbor.
1.1 ......139
t' Lut;rarea 7 - SndiuL aperatelor de proteclie a relelelor electrice de bord.....79 7.2. Teoria aproximativd a variornetrelor...... ..........139
1.3. Erorile variometrelor....... ......1..12

t Mdsurarea presiunii la bordul aeronavelor. ..........83

7.3.1. Erorile dinamice datorate iner{iei... .............142
Lr"
l. Metodedemisurareapresiunilor
-1. ......83 7.3.2. Erorile datoratemodificdrii temperaturii. ........143
4.2. Construclia manometrelormecanice. ...........85
1.3. Transmilatoareledepresiune(manometreleelectromecanice). ......86 Lu<'rarea 3 - Mdsurarea vitezei verticale... ... ... .....1-15
tl
.l.rt. Erorile transmilitoarelor de presiune. ......,.....117 Mdsurarea turatiei la bordul aeronavelor. .... ..149

tl 4.J.1. Erorile metodice. ,..,.........87 8.1. Metodc de misurare a turaliei la bord. . e.... . ... 149
4.J.2. Erorile instrumentalc..... ..,...,.,...Uu 8.2. Tahonretre nrlgnctoinductive.. .........149

) lvlisurarea innlf imii de zbor. .. ,. .... ,..9 I

8.2. I . Erorile tahometrelor masnetoinductive.. .. .. .. .... 153

5.1. lvle'tode de mdsurare a inalfimii de zbor. .........9 I

8.3. Tahometre electrice. ........ l5,l
5.2. Teoria altimetrului baromerric. .,.......93
l,.i
r1
5.1. Construc[iaaltimetrclorbaromctricc. ,....,..,,.97 8.3.1. Tahonretre elcctrice de curent continuu. ........154
5.-1. Erorile altimetrelor. ........99
8.3.2.'l'ahonlctrc clcctricc de curcnt al(enrltiv.. .........1-5-5

5.-1.1. Erorile metodice ale altimetrelor..,.. ....,...99

9. Mdsurarca tempcraturii la bordul acronavclor. .... I 57
il
5.-1.1. Erorile instrumenttle ale altimetrelor.... ........,. l()2
.
9. I borcl.
Metoda dc mdsurare a temperaturii la ,........ .. ....... 157
9.2. Tcrmorlctrc cu tcnnorczistcntrl.. .,....1 5S
I Ltrt'rareq I - lvltisurarea inciltimiitle:bttr... .....101
9.2. | . Schcrncle dc nrisurare a termonrctrclor cu tennorezistenla. .....159
9.1.2. Erorilc tcrmornctre lor cu tcnnore zistcnlir. . ....... I 60
6 Nlitstture lt vitezei de zbor. .... I 13
! 9.3, Tcrnronrctrc cu tcnnocuplc..,.... ......162
6 l. i\'lct<-rdc dc masurarr: I vitczci zbor.
dc ......, I l5
6.1 Tcoria vitezometrclor aerodinamice..... ...... I I u
termoelementclor... ........ l(r2
9.3. I . Caracteristicile
i,, 6 --\. Constnrcliavitczomctrelorpentruvitczirindicata,..... .......121
9.3.2. Construc[ia tcnnomctrclor cu tcrmocupluri.... ....164
6.-l C'onstrtrctia vitezomctrclorpentru vitczit adcvlratir.... .......123
9.3.3. Erorile termometrelorcu termocupluri... ........16-5

;t __'l
 J
( )e t:rvi.rt (;lil(lOlil:

I trr't ttt't',t .i - ,l/,7.rtlrrll.!.t t.'illlt(,..tltu.n ,,. -1

,,. ...... | (r7
J
l(). i\listrlrrlcil c:.llltitillii ;i dcbitului dc corrrbustibil lir brrrclrrl ucronlvclor............l7-i PI{EFA'I-A
--l
10.1. lt4ctodcdcurirsurarcaclntitlitiigi dcbitrrlrri tlccorrrbrrstibir...
)
I O.l. Litlonrctlc clcctronrccarricc cu llotorl l)t'itt ct'cptcrcil tralrctrltti ucli:rrt ;i a conrplcxitirlii'nrisiurrilol calc rrcbtricsc
c\cctlt:ltc tic ilL'rol-lilvc a dL'r'cnit trcccsarir cclriparea accstonl cu srsrcntc ll
lO.l. l. ('lr:rctcristicil stilticir a litlttrrrctrului clcctrtlnrcctlric.. r:cltilliltttctttc dc bold dirt cc irr cc nrai pcr'lbrutantc din purrct dc vcrlcrc corrstr.ue tir
-l
I
I

l0.l.l. lirolilclitrornctrclorcluctr()nlccrrnicccu l'lot()t.. Astlel ctrrrtl;tinlcle' rclcritonlc ll tcoriu gi construeIil apirrrrclor 1r l

celtil.tittttctttclor.dc lrord s-uu constiLuit intr-un sisrcrn dc dorncnii 5tiirrtilice- lirrnrrirrrl
I ().3. Litronrctlc capacitive tttt ittrsalltbltr irrte'rdisciplirtar lvirnd nrultiplc inrplicalii in s;tiintl ii rchrrol,,qirr l
c()tltclllllori.ltra. Dirr accst punct dc vcdcrc gi-au gasit cu succcs aplicatii irnccliarc in )
I0..1. I. Sclrcrrrelc constructivc alc. litrontetrelor clpacitivc........,...... I li-t lviotrica clc la bordul acronavclor nrodcrlc cclc mai rcccn(c cLrce'rili alc ptiirrrei.
10.3.2. Cotnandn autoluuti a ordinii dc cousurrl a conrbustibilrrlrri. , ... , I S7 tchrlicii ;ii tchrrologici urodcrnc, ca: microproccsoarclc. lasclrl. liblclr'1rprrcc. 1l
10.-1.3. Erorile litrometrelor cnpacitivc. ...... ltjg Irolografi a gi intcligcnla arri fi ciala. I
I
I

Cart!'a dc t'ati se adreseazd in gcneral studen!ilor din anul Ill-zi 9i l\'-serll ai

Factrltalii dc lnqineric Aerospaliala ce frccventcaze cursul de Echipamcnrc- dc Btrrd 5i -t
I | . Dclr.r'rrrinalca tlirccliei de zbor. ........lg7 \lrr i-uit!it' .'\r--riana. cadrclor didacticc din invafamantul tchnic ac'rorrautic. cllr' .i I
J

sJreciirli;tilor carc lttcrcaza in dotncniul acronauticii - ingincri, piloti. rrar i-uarorr

I l.l. N'tctodc de nrisurare a capului gi gisnrcntelor
Dc asemetrea la fiecare capitol este prezcntatd o lucrare practica car!- s!-
ll.l.l. magnetici.....?...
Metoda ...........199 crcetttii la llcultatea amintiti t'uai sus gi, de asemenea, unele aplicalri re-prczcntrri\c
I 1.1.2. N,tc.toda inductiva.. ...........199 irrtriInitc r.rztrul in dorne-niul avialici.
ll.t.3. fr,lctoda giroscopicl. .........199
' I 1.1..1: Nlctoda radiotehnici ........200 Structula cir[i i estc ururdtoarcir: 1
I l.l .5. N,letoda astronomicd ........200
Capitolul I- Structura aparalelor Si cchipantcntelor tle lu honlul uerortttvclor.
I I .2. Compasul magneric ... .. .2()0 - cstc o prezcntare gcnerali a accstora, rcspectiv dcfinilii, clasificari 5i comllonc-pri

ll.2.l. - acul utrrqncrtc.....

Traductorul nlagnctic ......,202 Cultitolul Il - Elernetttc funclutttetrtale clc tcoriu sistetne lor - lrL':inrat ttotitrttilt,
11.2.2. Construc(iaaculuiungnctic..... ...........203 clt'rtrttttut'e tlt lcrtt'irt :;islentclrtr Si uttcle apliculii irtttilnita u:ttul itr ut t(tttL,
11.?.3.. Elorilc compxsuln'nsnctic.. ..:..... ..,..,,.20-l
Cultitrtlul III - Si.stctttul electroencrgetic de bord - cuprirrdc o prczcnturc
| 1.3. Conrpasul nragnctic dc inducfie clccrroura-enctici.. .,........201i qcncrald a accslttia, rcspcctiv dcfini1ii, tipuri, clasificari componcntil. prccunr;i tr
5i
Iucrarc rcfcritoarc la dispozitivelc dc protecfie a rctclclor dc bord.
I l.-3.1. Erorilt'compasurilordc inductrc ....i....i......
Cultitttlttl Il/ - lt4d.stu'urert 1tra.;itutii lu bonlul u(,t'onur)(,1()t' - rc l'Clr-'r'rj ll cele
I 1.4. Conrpasurile astronomicc rlllti ttzultlc lllctodc dc ntastrrarca a prcsiunii Ia bord, prccunt 5i llr tr.arlucroarclc
I tllositc pclrtfu accasta.
Lr r c rt r rc a1 - lt I ti.s u r a rea u n.q I t i tr r i Io r tl t' uti! utl i ne .21.5
Cupitrtlul ll - indllimii clc zbor - cxplicitcazri rncrotlclc.
lvlusut'ut'cct
Bibliogratic traclttctoat'clc. aparatclc dc la bord pcntru dctcrnrinarca altitutlinii 5i o lucrarc cle
sirrrularc a lltitudirrii .
 ()t lrrviurr (iR l(;Oltl:

'll ltl - AIi.;ttt'ut'L'u t'i!a:ci dc z.bttr - dcscric nrctodclc;i uparate-lc dc la

(-tt1ti11tl11l t. sTrrucTURA APARAI'ELOR $t ECIilpAI\tENTELOR DE LA
lrrrrd pctttrtt (lclcnr)inlrcr vitczci cle'zbor, prcculr gi lucrarca dc cxpcrimc.nlilrc il BORDUL AERONAVELOR
(lctcn)lirrirrii litczci dc zLror.
i.l

rl Cultitolul l/ll - A'lti-surarca t'i!c:ci t'crticule - prczintl rnctodclc Ai aparatcle- clc Aparatelc de bord sunt acelc dispozitivc (cchipanrc-ntc) dcstinate' nrisuririi.
llr [lordtrl ucrottavc'ltlr pcntru detcnrrinarca vitczci vcrticale' dc zbor qi lucrnrca coltversici transmitcrii la distanfd gi afigarii mirinrilor fizicc care caracterizeaze
r'
crrlcri rrrcrrtali l fcrcntr. cvoluf ia acronavelor gi a agregatelor de bord.
i.
Transmildloarele indeplinesc acelcagi funcliuni ca gi aparatele de bord. mai
I

Cttltirrtltrl VIII - Misurarea turaliei la bortlul oeronavelor - descrie metodele. pu;in afigarea, precutn gi elaborarea unor semnale electrice necesare de obicei in
ll truductoarclc 5i aparatclc dc la bord folosite pcntru determinarea tura(ic.i grupurilor instalaIiile automate dc'la bord.
propulsoarc'. Pornind de Ia definiliile precedente, atit aparatele de bord, cdt 9i
transmiEdtoarele pot t-r considerate dispozitive dinamice, care asigurd conv'ersia
Capirolul IX - Masurarea temperalttrii la bordul aeronavelor - conEine mdrimii dc mdsurat, numiti mdtinte de intrare - x(t). intr-o alti.mdrime fizicd -
I metodclc, traductoarele gi aparatele de la bord utilizate pentru determinarea mdrimea de ieSire - -1'(r), care poate fi perceputa de ont prin organele de sim1, sau care
't tc'mpcraturii fluidelor de aviatie gi a unor componente gi echipamente. De asemcnea poate fi utilizatd direct in procesul complex de comandd a aeronavei sau a agregatelor
sc' experinlenteazi metodele de determinare a temperaturilor la bord. sale. Pentru a aduce mdrimea de intrare (de mdsurat) la o formd accesibild omului sau
I
dispozitivelor de autouratizare este nevoie de o serie de transformdri succesive redatd
I Cctltitttlttl X - fuldsurarea cantitdlii Si debitului de combustibil la borcfitl in schema structuralA din Fig. l.l. in afara semnalului uri x(t) - presiuni. remperaturi.
ucntttttt'clor - sc rc-f-erd la metodele, traductoarele gi aparatele de la bord utilizatc' vitezd etc. - asupra dispozitivelor mai acfioneazd gi senutale penurbatoare 4(t)
pclttru dL'tenlinarea cantitafii de combustibil existent la bordul aeronavelor. Se (zgomot e ),^care cauzeazd aparigia
prL'zin(i qi o lucrarc de misurarea a cantitefii dc combustibil la bordul acronavclor. eroriloro Intre aceste mdrimi
existd relalia:
Capitolrtl Xl Dcterminarea direcliei de zbor - conline nletodclL-,
tlaductoarc'lc ;iaparatele dc la'bord utilizate pentru determinarea direclici de zbor. ),( | )= F( | ).\(t ) + Fl | )tl(t )
precum gi o lucrarc de laborator de determinare a unghiurilor de atitudine alc
acrotravei.
unde F(t) Si F(t) sunt functiile dc
transfcr ale aparatului
(transrnilitorului) in raport cu
semnalul util x(t) gi, respectiv, in
raport cu zgonrotul sau
pe'rturba(ia t1(t). De asemcnea, Tronsnriltrtorul
lirnclionarca accstora poilte fi
influcnfatri 5i dc paranr..-trii ((t) ai
Fig. l.l Schcml structurulir n npirlrtclor
nre'cliului arnbiant gi ai
r5i

transnrilitolrelor dc bord
lrltcrac!il.ulll cr.r aeronava,
paramctrii carc provoacl gi ei la rdndul loraparilia unorerori de misuralc..
l'otalitatca conrponentclor unui aparat de bord (transrnildtor), care contribuic la
rnirstrrarcir ntlrinrilor llzice, se numesc in gcncral elenenlc de nttisurare. Nuurirul 5i
nzltura acestora poatc fi mai mic sau mai marc in funclic de mctoda 5i principiul de'
rnisurarc adoptatc. Dirr accstea fac partc:
- elctrtentele settsibile - ES:
lreductoercl(, - T:
 I
IStrrreltrnr:rir:llrlcl(rr'fi cr:lri|r:rnrcrrtchrrtlul;rlrorrlulircrorrrrvt'ltrl ( )t t:rr i:rtr a;lt l( ;r )ll I

-- ||t \'('t rt t i.\ t t t t' I c J <, I t'tt t t.t t u i,t i t' \\ t,tt tt I i iI I I i (.t t'c,'
- lu.rrllti\c:
- .sr'ltttttt'lt' dc tttti.sttrut'c' -.Sll.' - llil\tc.
tli:;1ttt:itivt'lt' <lt' oJiSut'c - DA: -I t'(t I| | tII IIu It )u t'1, - clcctr.icc:
c( ) t t t' t, t'l ( r(l r( c I et'ti'i t' c - C E.
- nlcci.rntec:
l)r.'obicci.:lccstc clcnlcntc'dc lulisunrrc sun( spccilicL- nrdrinlii tizicc lnulizltc - lridraulicc:
;ii dcpirrtl. c\ i(lcrt(. dc l'clul iii rlilturil cchipllucn(ului de la brlrdul unci iler()ulvc. - optrce:
f)c rtce'clt \'onl litcc o clasificarc a ccltipfl,t,etrlclor dc hord. curc in uurrc - combinate-.
rlrirsu fit I uuc trtr i cct u I capi to c tl r unllit toarc I I : . ilttpi ltrtttctltttl ile (iSarc u rc=ttltutalttr: - lrralogicc;

. dultit crir(riill fu,rcliotrol:

- llurnc;lcc:
- de ltilotaj: - vitez-onretrul; - ima_cini grafice su-gcsti\ L':
- altinretrul; - analo,e - nunrerici:
- varionrctrul; - scntnalizatoare:
- centl'ulele aerodi ni.rrrricc;
- aparatc directoarc
- giroorizontul;
- giroverticalul; . rlttpti distanla la carc sc transmilc ittformayia: - aparate dc bord:
- pilotul automat. - transnlltitoarc.
- dc nut'ig,t1it'.' - ccasul:
- busola; I.I. I'LEMENI'E COI\,IPONENI'E ALE APARATELOIT
- sistenrul de curs: $l
TII.ANS}I I TATONNNIOR DE BORD
- sistcmclc de radionavigalic;
- sistcme dc tip ine4ial;
- sistcmclc spccializate dc rravigaIir. I.I.I. CONIPONENTELII I\IECANICI'
(calculatoarele de navigafic).
- pen!'ru cottrilndo, ntonilorizarea Si aulomctlizureu Ce-le' nti.ri utilizat,.' in constluclia aparate lor 5i trausurilatoarr-lor dr- bttr cl sunl
sistctttclttr uu.\iliare ale aerottavei ( se nulncsc auxiliare nu in scnsul importanle.i. ci conrDonentc n)ccan lcc :

in se'nsul problcntaticii cc trcbuie rezolvati la bord; la bord sc rczolvd in gcnc.ral doui

problcurc': cca de pilotqj gi cca de navigalir.): - sistemul de propulsie:- nlanoulerrc:
. elcntcntele scnsibile elasticc;
. nlccallisnrcle de transmisie gi multiplicarc;
- Iitrohctre: . dispozitivclc dc ghidarc a ntiScdrrr;
- dcbitmetrc: . anrortizoarele.
- ternlontctrc:
- tahonrctlc. in capitol sc vor prczcuta doar caractcristicilc Ai particularitagitc. accstortr,
acc'st L

- sistcmul energetic: - voltnrctrc: lrroicctalca lor putind fi gasita in litcratura dc spccialitatc [2,7].
- amperntcLrc:
- watlnctlc; I.T.I.I. ELI.,[IIiNl'E SIiNSII}ILE ELASI'ICE
- fi-nrctlc.
- sistenrul hidraulic: - lnall0lilctrc.
- sistemul pncunliltic Elcrttr'lttclc se-nsibilc clasticc lac partc din catcsoriJ nrai larga a ttrt'trrilrtr
gi dc condigionarL-: - nlanontclrc: aclicir a r'lc'tncntclor pcntru acurttullrca cncrgici gi asamblarc clastica. Arcurilc sc
- [cilllonlclrc. caractcrize-azlr prin dclbrmatii cllsticc mari sub influcnla unci acliurri cxrcrioarc
- altc sisteme. (fo4ii, cuplu);i carc. dupa incctalca accstcia rcvin la fbrma iniliala. In cazul rl

dupii rtutura sennslului lt icsire: - ittdic'atoare: - viz.ualc: clcrncntclol scnsibilc clasticc. actiunca cxtcrioari cs(c un lluid sub prcsrunc.
 L Strrrclrrr':r lllrirtcl(rr gi cclrip:rrtrcnlclor tlc lu h()r(lul alcr(rrlll\L'lol' Octuviirrt Cil{.1(i()Rt:
I

I ('urlrcturisticilc clcnrcrrtclor scnsibilc cllrsticc carc irttcrcscuzir sunt:

i
l)irr prrrrct dc vc.dcre;ul lbrnrci golrcurilor sc tlcrrscbcsc clrpsulc ctt orrt'ltrlltlii
si'rrsoirlllc, circularc. trapczoidirlc gi ascu!itc-. Pe'trtru a sc otrlinc o sitgr.'uti tttli ntulc
I

Ir
- ltlrta dczvoltatir tlc clcnrcnttrl clastic - /; :

ll - sirgcatl sr.ru dclilrrnalin clirsticir -./: sc lclr.lrr in paritlcl prin lipirca pc contur mai ntulte clpsule.
'i,

- scrrsibilitrtca clcrrcnlului clasric - S= L, .S = I, li cllsilicltc in (Fig.

(i. l: FurrcIic dc nrodul cunr nrisoari prcsiunea. capsulcle pot
lr
l,
I .-l ):

- rigiditatca, care csre invcrsul sensibilitd!ii 's- C= l: i)t'ctlt.sule ntanometrit'e (deschise) la care fluidul de misurat sc' introducc in
intcrior gi dc fapt se mdsoard o
I'l - (aroct(nsttca elentctrtului elastit' dcpendcnla dc-fornralici in funclic
- difcren{i dc presiune, P - Po,
dc nriirinrca de intrarc (prcsiunc, forla, cuplu). rcspectiv cea din interior P gi cea
I
din exterior;ro;
tl Principalele tipuri de arcuri fblosite in domeniul aeronautrc sunt: ii) capsule aneroide (inchise) la care
-,
in interior se realizeazd o "vidare"
arc'urile ntanometrice (numite Si tuburi Bourdon), sunt tuburi cu pere[i subgiri (pdnn la 0,3...0,1 mm Hg), deci se
fi care, in general, au forma din Fig. 1.2. De reguld, o extremitate a tubului este mdsoard presiunea p0 din exterior.
1., fixati rigid de corpul aparatului, iar cealaltd este
i liberd 9i se deplaseazd sub acgiunea presiunii . ttt't'urile bintetalice sunt elemente
intcrioarc (presiunii de m6surat). Prin calcrrl sc' va
clasticc obtinutc pritr sr'tdare'a sau lipirea
I untrali si se stabilcascd o dcpcndcnla intrc a doud bare executate din materiale cu
sageata/gi presiunea fluidului introdus in tub 7r. coc'ficien1i de dilatare diferili. Bara din
I

ruraterial cu coeficient de temperaturd cr2

burduJurile sau silftsanele sunt tuburi cilindrice
rnai mic se nume$te element pasiv sau
!
{,
lt, prcvdzutc cu n gofraje transvcrsalc pc suprafa{a b)l
ittt'r!, iar cealalti cu cocficient dc
latcrala. Elc sc' caractcrize'azd printr-o nrilre
tcnrperatur5 cr1 mai mare - element Fi-c. 1.4 Capsule ondulute
scnsibilitate gi prin liniaritatca caractcristicii datoriti tcndinlei a) cnprulc manomclricc: h) crpsulc ancroidc
rlcriv. Prin incdlzirc,
t' staticc. Dcfonna(ia silfonului sub acfiunca
dc dilatare difcrita, rezulta o curbare sprc stratul pasiv, iar la ricire curbarea
prcsiunii sc culcgc pc dircclic axiald (Fig. I .3).
I Fig. 1.2Arc munonretric face sprc bara activd (Fig. 1.5).
(tub Bourdon) Datoriti acestei proprietiIi, arcurile
rrtetnbranele ,ri capsulelc ondttlalc foarte
birnctalice au o intrebuinfare largd in
l"i
I
rispanditc in construc!ia aparatelor de bord datorita oblinerii unor sigefi mari ftrtr
il aparatcle qi instalaliile dc bord, atdt ca
dcfonnarca rcrnancntd a capsulci, oblincrii unor caractcristicc aproape liniarc.
traductoare pentru mdsttrarc ai reglare Fig. 1.5 Arctrri binretalice
posibilititii dc a schintba caractcristica prin varia[ia
t1
tl ilutomat5 a te ntpcratttrii, cit 9i ca
inril 1i mi i go frcuri lor.
dispozitiv dc conrpensarc a infltrenfei temperaturii'

"l
fl
Ectra{ia caractcristicii p(wt)) a unei rncmbrane ondulate
cs[c:
t,1 1.1.r.2. lvlECANlsi\lE DE TnANSNIISIE $l I\tuL't'lPLlCARE
R'
Eh'= Afl.trJ)* ,,f[r,,J)'.
.l /, I_rL -lo ( r: r .)
{r
I
--l unde: A gi B sunt coeficicnli dc material;
Fig, 1.3 Burdul' goli'lt
R - raz-a capsulei; (sillbn)
I h - grosimea materialului capsulci;
lr
'Li E - modulul dc elasticitatc.
tl
II
 Ot trrr i:rrr (;lil(;( )l{l:
llllelc\eilr.l ,lolrI r'clrrliilc cincttruticc. lclicir clcpcrrrlcnlu rrrlrr.ipriitlc
ic5rrc
tlc rlirirrrclr rlc irrtrrrlc / slru rr,. l.cspccti' r.ap.r.rrrl rlc rr.rrsrrisic .li rrrr,lc tcztrltlt r:tpottttl tlc ltlttlstttilctc:
I =:.!.1_.
tlrr'
tla t-1lcos/
I\t IiCAn.. I Stt U t, t]t IILA I.5.)
- I\tA N| \,ti l.A a-
dP (

r-?!..,r/-fil
,- \r /

I'cntrrrP-0,i-
I

undc ! <l.Daci fi=! rczulta i = ilrr' /t n.

trc r2 -.
| --r -lr+[! 'cnrru
]
\r )
*'=('-asi'(a-an)-@ I

('
. (t.2.) l+ -'
r
Se por distinge cdreva cazuri particulare,
ca de exemply d = 0 sau d o = 0 etc. De
asL'nlcnca. dacd rr.' << a.a << b, cl << a, b << c I.I.I.2.3. NIECANISMUL DUBLU TANCEN TIAL
rczult6 formula liniarizatd aproximativd:

r,,=asin(a-au)= a(a _a) Se intdlncgtc in construclia vitczonrctrclor pentru corcclia de. altitudine
tr.l.l Legatura cincnraticd dintre trja gi pinion se mcnIinc cu ajutorul arcurilor clicoidalc
Iv,lc.can ismul exarninat reprezinttr tFig. 1.8). Pinionul se poate deplasa fali dc pozilia ccntrald pc disranla r spre
un elcrnentul condus. Se obline relalia aproximativd: "
elenrenr amplificator neliniar, neliniaritatea lui
folosindu-se uneori pentru a le compensa pe
celelalte provenite de la alte componente ale Fig. 1.6 Nlc.canism bicLt - rnanrr cla A+x,
aparatelor de bord. . I
rgc = rg
",
+
fi(te f - tg lt,,\ ( r.6. )

T.L.I.2.2. MECANISI\TUL CU I\{ANI\/ELA

$I CULISA sau , dacd << l,

Sc inrroducc in lanful cincmatic atunci

cdnd, din anumite motive, apaiatele de bord t-ea=tga,, +[r *f..l(,ep- to4'l
'c t-o t,
trcbuic si aiba o scard atenuatl. Atat fll
rrririmca de intrare p, cAt gi marimea dc (1.7 )
icpirc a sunr unghiuri. Rolul nrecanismului
In particular, daca a o= _n:^- Fig. I.3 Mccanisnrul dublu tang.-nrial
cste dc la o variatie neliniari a lui a in F.o - v. ldt
raport cu F. Cu notafiile din Fig. 1.7 se gi p sunt mici rczulti:
obline:
o=(,*+rV ( 1.8.)
Mccanisnr cu nrarrivclir gi culisi \ ,t l
(t.4.)

3
i' l. Sltttclttr:t:ll1.lr;ttL'ltrt'Si culrrplttttcrtlcl6t r['llr I'trttltrl ltctrrtlltrclrtt' Oe tur irrrr (ltilG()t{E
I
)

fl t.t.t.l.J. I\il.t(',\Ntsi\ttit. Ctt tto't't t)tN't'A't'ti l.t.t.{. t,:t.t,tt\iliNl't,l Ai\toR'l'tzoARti

I
I

tl I)irrtrc clclllctltclc dc trartsrnitcrc clircctir a rni5clirii. aluturi dc lo!ilc cu liicliurrc'

{' sc trtilizcazir ;i rrrrr:rcua-iclc cu roli din!atc dc toatc tillurilc. Caractcristic pcntfu Sunt introdusc pcntru a clirnina oscilaliilc c-chipanrentclor nrobilc alc
lprrutclor. Forlclc (rcspcctiv cuplurile' dezvoltntc dc anronizorre) sunt proporlionalc
li cottslruclir.t upunttclor dc bord cu clcnrL'ntc clasticc cstc angrcnajul lbrrnirt dirr sccttlr'
!r
dinlat qi roata diulati cu diarnctrul r/. lilarte rlic in l'itp()rt cu diunrctntl /) irl sectorului. cu r,ite'za Iiniarir. rcspcctiv de'rotatic a cchipanrcntului mobil. Caractcristica staticl a
ll runtri anrortizol cu nriqcarc de trauslalir'a echipamentului nrobil estc dc lbrma:
tl
Se'oblinc, astfi'1. urr rirport de- trirnsulitcrc i=4 tbrrt"
urarc. Dantura angrenajelor'
ri d F'= F(V)' ( l. t0.)
lblositc in aparatcle'dc borcl cstc in cvolvcnti. Pcntru dctalii de'calcul'sc rcconrandi
I

literatura dc spccialitutc [7j. iar a arrrortizonrlui cu tnipcarc dc rotnlic:

rj

il Mo= M(a), (r.il.)

I 1.I.1.3. ELEMENTE PENTRU CHIDAREA Mt$CARtl
rndrimi care se considerd pozitive dacl se opun migcdrii.
fl
L Elementcle pentru ghidarea migcdrii sunt acclea care asiguri migcarea relatit,a Panta cara(tcristicii staticc a unui amortizor reprezinti coeficientul de
I lde rotalie sau translatie) a doud piese intr-o anumitd direclie, numitd cale de ghidure. antorti--are gi se exprirni cu relaliile:

i Dupd neltura nrigcirii pc care o asiguri gi dupn tbnna suprafe{clor in contact.

ghidajele pot fi: o" = respectiv,r, =# (1.r2.)
t . dc rotafie {Frau,
cu suprafele sferice;
[, e De obicci, in construcfia aparatelor gi transmilatoarelor dc bord. se folosesc
- cu suprafcle conrce. r
Iurortizoare cu carircteristici statice Iiniare de tipul:
I
. dc translagie': - cu suprafclc cilindricc;
fr - cu suprafclc planc; Fo= krVi Mr= kr'a). (1.r3.)
In funclic dL- natura frecarii dintrc partca mobilit gi cea fixir a aparatclor.
'l lagdrele cu elernente de ghidare pot fi:
. cu frccare de alunecarel r.t.2. coNTPoNENTE ELECTRICE $I ELECTRONICE
I . cu frecare de rostogolirc;
. cu sr.rspcnsic clastici;
. cu frccarL' r'iscoasf,; Componcntclc clcctrice gi clcctlonice carc intri in componcnla aparatclor 9i
. cu suspr-nsic elcctrostaticS; transrnilatoarclor dc bord sunt: traductoarcle gi convertoarele clcctricc, schemele clc
'ccimpensare
. cr.rSuspcnsieelectromagnctici. nrisurare. siitcnielc dc transmisic la distanla, schemele d,e etc. Cttnr
ilccsteil se intilncsc irrtr-un numdr nrarc ;i l'ariat, in continuarca sc vor prczenta ccle'
Itrin c'ttroc'ttt'i.stic'ct unui lagdr sc inlclcgc clcpcndcnln nrontc-ntttltti dc frccitrc irt tttu i le ;lI'r'zen tnti vc c()|ltpoltL'l1tL'.
lirrrctic dc grcrrtat.'. lbrrrra gi dirncnsiunilc lui gcornctrice. Mai trebuic avutc in vcderc
suprasnlcirrilc. r'ibrlliilc gi alli factori. Calculul lagarclor constil in dctcrntirtat'cit , i-r.,,.,
nronrentului clc ll'ccarc dat dc: t.i.z.t. 1't{ADuc'[oAIrE gl coNvEllro.\ltli El,ECTItlcE
M, =1v R,Q, ( r.9.1

Convcrtoarclc sunt dispozitivc care asigurd convertirr-'a nrlrintilor fizicc in alte'

turrde p estc coc.ficicntul dc lrccarc, p sarcina pc lagar, iar R, raza clc contact irttrc l'rrs rniirinri nL'cL'sarc in prttccsul dc nrirsurarc. Traductorul este tot un convcrtor, dar cstc
5i lrgar. plasat irr gr.ncral la itttrarca irlstalalici dc masurarc sau dc autolllntizarc.

ll -5
 I

l. :ilIrrctur.l ltl)llrittcl()r \it ccllinitnlurrtcl(rt.(lc llt lr0rtlrrl itcl()nit\ct()l Octrvian GRICORE

l)rrpi s111111-1 urirrinrii dc ic;;irc sc disring: multi electrozi variaza datoriti I

deplasarii relative a electrolitului. 1: J

- L'ttdtt(lt)drc getti'ntltxtrc (<'ncrgetice) sunt acelc tl-ilducto.rc

- cur.c, s.l)
llcliunL'il nriritnii dc intrarc. gcncrcazir r.rn scrnrurl dc
ie.;irc clcctric (cu
cxcnrple dc' accste tip: te rnrocrrplc'lc, rracluctoarelc piczou.lec.tr.icc
crr:.):
elecrrolirului. A aria electrodului 5i
dl este distanpa elementara dintrc I
I
electrozi: )

- traductoare piezorezistive - se bazcazd pe variatia

rczistcnlei unor rezistoare mctalicc I

Duptr lbrr'a scnrnalului (crectric) oblinut traductoarerc sc irnparr in: sau semiconductoare in funcgie de
variagia de presiune Ap:
- traductoare analogice, ra care semnarul produs variazit contir.l.l R = Ro (l + artp): -t
cr.r
mdrimea de intrarc; {

- traductoare termorezistive:
- traductoare numerice, semnalur de iegire variazi, discontinuu dupd - traductoare fotorezistive;
anumit cod.
urr - traductoare magnetorezistive se bazeazd pe
efectul de varialic a rezistentei unor
Dupd numdrul de transformiri efectuate gi modur dc i'tcrconccrare materiale in functie dc intensitarea
sc pot cdmpului magneric.
distingc: i'l

- traductoare simple; ., inductive - funcgionarea lor se datoreazd variagiei inductanlei dispozitivului

- traductoarc contplexe: sub acliunea mdrimii de mdsurat. Dupd cum se cunoa$te inductivitatea unei
- traducloare dderenliale;
bobine cu N spire cu miez de fier fErd dispersie, avind R. reluctanla
- traductoare sttccesive;
echivalentd in raport cu latura bobinati, are expresia:
- traductoare cu cotnpcnsare. i

Traductoarelc frecvent utilizate in construcfia de aeronave sunt: ,tl I

- rezi.stiye, care pot
fi: - reostatice (potenliometrice);
- funcfionale;
- tensiometrice
..
- cu rczistenfa
- traductoare electrolitice la carc
2-"-=N:A
R.
unde A cste pcrmcanta circuitului magnetic. Pc fenomenul de induclie
- sc bazeazd pe var.ialia rczistenlci electromagneticd se bazeazd, urmdtoarele tipuri de traductoare:
unor mdrci tensionrctricc lir
.dcforrnarea elasticd a lor: . traductoarele ferodinamice: funcgioneaza pe principiul
M=s^A/, inducerii unei t.e.m. intr-un cadru mobil plasat intr-un camp rl
R "tu alternativ;
dc contact - la care rczistcn{a dc . traductoarele de induclie: se bazeaza pe inducerea unei t.e.m.
contact R. variazd cu forta 1. intr-o bobind in cazul deplasdrii acesteia in cimpul magnctic al
sou {l
presiunea p dc apasare: unui magnet permanent.
t.
R" =R,, +I; cttltctc'itiv'c - funcfioncazi pc baza transformarii marimilor dc intrarc
I (dcplasari sau cupluri) in varia(ia capacitalir unor condensatoarc. Dcoarccc
rczistcnta
electrolitului dinrre doi sau
capacitatca unui condensator estc fi.rnctie de [orma armaturilor gi dc
nrai
permitivitatea e a dielectricului, adicd:

I6
 i. Structur'i ap:iratciur;r cehrpamerrtciur ric rir bvtdui i.lct0tla\ciof
Ll
Octrvirn GRIGORE
I

,-l Plecind tot de la ( 1.14.):

r R,o
p -dR.
{.
d.r
'l rezultd ca se obgine o varialie a capacitalii dacd se modificd:
(
. geometria condensatorului - A Si /; 9i daci scriem rezisten{ei unei spire pe unitatea de lungime:
i
. natura dielectricului - e :
I

. starea de defbrmatie mecanicd a dielectricului existent. R,o = R4X /ro

li
l,p=2 (v + a)
(
.qe,'teratoere - sunt micromagini electrice, care furnizeazd o tensrunc
I
I
clcctricd, cc este propo4ionald cu viteza de deplasare (pentru migcarea de'
tr
translatic), sau viteza de rotatie (pentru migcarea de rotalie):
l'
I d=k,rn:
I
U=Blv.
it
li
I

I l. 1.2. 1. 1. T RAD UCTO.\RE POTETIO NIETRICE F UNCTIONAL E

I
t
Caracteristica staticd a unui astfel de potenqiometru nu este ci ea estc
a) b)
I
impusi prin modifi carea:
f, Fi g. l. I 0 Caracteristica potenf iometru fu nqional :
lr
t.. l) - simetricci b) - nesimcrice. ... c
i1 pastrltti de bobinure, menlinindu-se raza spirei constante, R*n= const. (Fig.
R,O atunci:
Ii
^ BC
-; R,o dRI /1, dR. 2Rofu+a)
t
toH=.....'..-=Z=
- CD P
-----i-=
p d.r
+
dr p
(l.r6.)
I
2 zp dR.
tr
t? 'f=---u,Ro d.r
" tlt

I\ '
l. , P = (l' 14.)
(J

d.r
rclalie care determintr tocmai profilul reostatului. Dacd trebuie determinati
tl
problema inversi, care este caracteristica reostarului gtiind profilut I =,f (r).
Fig. Cirrrcteristicu (pnrfilul) unui
[' .
l{clrlia '(1.14.7 ne pcrmite
1.9
potcnIiometru funclionul
atunci se integreazd invers (1.16.), obfinindu-se:
I dctcrnrinarea pasului gtiind R,,, 9i
prolilul. Problcma sc poatc punc Ai invcrs, cunoscind dc accastil datit pasul p yi 2Ru
t R, = jra.r*..r. ( l. 17.)
f.r R,,, sc ptxrte determina profilul (din t. t4.):

I
,.R.
(1.15.) iii) moclificarea curburii carcasei,la aceastd categorie se pot deosebi doua categorii:
ll R, =
'i, -!-1.r.
f
I
I)
I
. - la carc variafia curburii carcasei este prezentata in Fig. l.ll.
re()stctt linittr
'boca
se noteazd cu R., - n x Rrp rcza ladistanga -r pi n = A numdrul de spire.
ii) ntolilit'ut'eu sec'titrttii cercesei - din accst punct de vcdere, potcn[iometrclc
I ftrnctitrnalc protilatc pot ti: .sirrretrice 1i trc.ritnetrir;c (Fi-e. l.l0).
I P
l{ atunci ( l. 14.) se Poate scrie:

t
 l. Strusnlrx aparatelor gi echiprmentclor dc lir bordul aeronavelor O('ll\ i:ln CRICORE

dR' R'n
dm
= . (r.ts.) R='l/1. : <J tp. (I .l-1. t

l) it

Daca lungimea elementard a curburii carcasei drn este: q,

o{p
dnt= -:
l

atunci ( l. 18.) devine:

tv) $unlarea unei porliuni din reostat - se

face dupd schema din Fig. 1.13. Iegirea i

unui astfel de traductor este: i

LI,", = ktr, 'f-\

AU Urct
rf nde k =-:Ax este Danta caracteristicii
AUr
reostatului. Dacd se inlocuiegte
caractcristica cu corzi I c corcspunzetoarc AUr

ficcdrci porfiuni, atunci k = I = tg 0, .

o-r
Problema carc trcbuie rczolvata este sa
I
se gAseasce rczistenfele de gunt R,; astfel Fig. l. I 3 Reostat cu po(iune luntati
incat sa oblincm caracteristica de iegirc dorita:
U;', = f ('r)'

r.r.2.r.l.l. POTENJ'TOMETRELE DE SrNUS $r COSiNUS

Potcn[ionrctrele de sinus gi cosinus sunt reprezentativc

pcntlu grupa porcn[iomctrelor functionalc. Acestea au
caracteristicile, la nrersul in eol. de lbnna:

U.ot = Kosina, Uo: = K6cosd, (t.24.)

unde K0 cstc o constantA carc dcpindc dc construclla

potcntiomctl'ului, iar a cstc un-shiul dc rotalici al periei. Cca
tttai burr:i nproxiuratic a rclrliilor (1.21 ) Fig | .14 Potcn!iometrul
sc obIinc cu
dc sirrus gi cosinu:
llotcnfiornctrul dc forrnir plata dirr Fig. 1.14.
l0
t l. Stnrcturr :rnaratclor $i cchipanrcrrtclor de. l:r b.rdul ircronuvc.ror Oct:rviln CRIGORE
SCIIEME DE TUASUNNITEIT FOI,OSITE LA BOITI)t'I
i AERONAVELOR - prin cornparalic succcsivd: prin calibrare cu dispozitivci
i' mecanice:
prin calibrare cu dispozitive
Pcntru ntisurarca nlSrirnilor clcctricc, carc au rczultat electrice.
prin convcrtirea - tnetode indirecte - se aplicd acelor mlrimi pentru care nu este posibild, sau nu estc
' ntiirimilor ncclcctricc cu ajutorul traductoarclor, sc utilizcazii
mctodclc gi circuitct.: realizabild prin proccdce practice avantajoase, comparafia directi cu o mdrime dc
lblositc in dotncniul ntisurdrilor electricc cu particularitililc
irrrpusc dc spccificul rcfcrinfd apa4inind aceleiagi clase. ca
I rrrdri m i lor nrdsurate. Dintre acestea ami nti m: urrnare, pomind de la o relalie dc
dcpenden{d, consecinfd a unor legi fizice intre o astfel de mdrime gi alte marimi
l, direct mlsurabile, misurarea indirectd constd dintr-o serie de mdsurdri directe,
ulrnate de operafiile de calcul corespunzdtoare acestei rela;ii. Caracteristicilc
rnctodelor indirecte de mtrsurare sunt condilionate in primul rdnd de forma relaliei
I dc dependenfd pe care sebazeazd. gi care determind separarea lor in doua grupe:
i

traductoarelor generatoare. - metode indirecte bazate pe relalii explicite;

n
lect
- metode indirecte bazate pe relalii implicite.

cu Metodele de mdsurare constituie ele insele criterii carc definesc categorii de

ii lor mdsurdri. Existi insd multe alte elemente ce diversificA mdsur[rile gi care pot fi legate
de mdrimile mesurate, de particularitefi ale procesului de misurare, di oblinirea
rezultatului mdsuririi, de performanfele care se ob1in, de domeniile de aplicaiie etc.
Dintre acestea, mai importante pentru o clasificare principiald a masurariloi, upu,
Prin nretode de mdsurare se infelege ansambrul de principii gi urmdtoarele trei:.
mijroace pe care
se bazeazd efectuarea cu icopul ca rczultaiul oufinut sd reprezinte cdt e
-unci.misurdri,
mai torect valoarca mdrimii .
mdsurate gi sd.satisfacd cerinfele a.'utitiror.. regimul cle varialie al mdrimilor de m,asurot,care conduce la impi4irea in:
Metodclc de mdsu.rare cuprind o problematicd rargd, legat. mdsurdri statice;
de aspccterc
consrrucriv-functionarc are aparateror gi iraductoarcror, d"e'aleierea
gi forosirea mdsurdri dinamice;
etal^oanclor, dc asigurarea condiliiror dc experimentare
iccvatc oblincrii - mlsurdri statistice.
performan [clor optimc. . ntodul in carc este oblinut ;i pre;entat rezultatul mdsurdrii, care permire

de me
rAndul
fi,Tfiil:,'#;T,f:,ff['r"J::::::"J"T:::i:HXi:
de grupare ale diferitclor catcgorii de misurdri. .
separarea in:' - mdsurdri analogice;
- mdsurdri numerice.
specificul rtnor dontenii largi de aplicare, determinat de conctiliile pe care
1ic cu unitatca fiind cscnfiali in proccsul clc nriisurarc, le ofcrd Si perfornnnlele core Ie solicitti, dctermind gruparea in:
ntodalitatea de realizare a acestci opcrafii repre'zinti principalui
a nretodelor dc misLrrarc. Din acest punct de
critcriu dc clasillcar.c - mdsurdri dc laborator (acrodrom);
o primi inrpa(irc este: - mlsurlri in zbor.
- tttel()de directe - se caractcrizcaz-ra prin 'cdcre,
accca ci valoarca rrririrlii nrrjstrr-utc sc
e'xprrmil rrcrrlijlocit ca rcztrltat lrl corrrpirralici cu un ctalon aparfiniincl
acclcilr5i
clasc, llra a rccrlrgc la relalii in funcfic dc. rnirirni dc alta nature r.t.2.2.r. Dtvlzotrul, Dlt l.liNsl UND
fizicd, Accstc
metrde pot tl: - prin conrpara[ic sirnurtanir:
-
nrctoda diferentiarir;
- ntetoda de zero;
Este ttnul dintre cele mai sirnple circuite de misurare folosite gi in aparatele de
- ntetoda conrparaliei;
la bord gi carc foloscsc, de obicei, ca indicatoare de mdsurd, logonretrclc
- mctoda substitulici;
llllgrlctoclt'ctricc (Fig. l.l5). Cadcrca dc tensiune pe rezisten[cle R1 gi R., delirnirlrc
- ntetoda pctmutarii;
dc pcrie pc potcntiomctru, sc aplicd pe bobinelc logomctrului. Indicaliilc acestuia
- nrctodlr <lc adilionarc;
strrrt lirrtclic clc raportttl cttrcnIilor i1 qi i2 cc strtrbat bobilrclc, raport cc poatc li
- nretoda de raport,
cxprimat cu ajutorul schcmci dupd curn urmeazi:
!-1
 I Stn:,:tttr:t itp:lrnlL'l()l ll serlrl'dlrr!rtlei(,1 (ll i{i l'()lUtll ilclOllilvcl(}l (Je ti.t\ l:tn (;Rl(iO[tl:
I
(Kl)- A: i1 + ir = i.r * i:i (Kll) - l: U = i1 ltl + i1 lt,
(Kll) - l: ir l{1 = i r ll., l ( | .li.i. r -l
(Kll) - ll: U = i1 l(1 + i, It. I

(Kll) - ll: i1 ll; = i: R.. .

ll,csltcctiv raportul curcnlilor din cclc doud cadrc estc:

Prin elinrinarca curcnlilor intcntrcdiari rr gi q
din (1.25.), sc oblinc condi{ia dc dimcnsionitrc a ir _Rr+R. I
I

divizorului dc tcnsiunc: (t.29.) I

i2 Itr+ R.
i, _ R, R,+ Il" ;;i rapoltal la l pozilia cursorului potcnqiornctric:
(t.26.)
i, R, R,*R.' )

Br:
Pcntru crcstcrca sensibilitilii schcnrc-i, dc- fapt Fig' l'15 Divizorul dc tcrrsiunc t7
( 1.30.) I
cste gi o condilic dc dinrcnsionarc, rczistcnla Re >> l{1 + R2.
Fig L l6 Divizorul dc curcnr
Pentru a vcdca in ce condilii schema divizorului dc tcnsiune esre compcnsate
cu temperatura, fie R1 = R X.r, iar R2 = R x (l - r), unde x este deplasarea cursorului
La carc se observd cd o compcnsare totald se obline doar pentru
potenliometric, iar R rezistenga lui. Dacd se mai considerd gi fajtu cd R : k x R. x = 0,5.
atunci raportul curenfilor din cadrele logometrului sunt:
r.r.2.2.3. PUNT|T,E DE M^SURA

j
ll Punlile de misurd, funcgie de curentul cu care sunt arimentate, pot fi:
-=
tl
(t.27 .) . de c.a.:
. de c.c.

Compensarea totald a schemci cu temperatura se oblinc cdnd rela!ia (1.27.) Dupa modul de lucru se deosebesc:
'
nu
depindc dc R (care este funcfie de ternpelaturd), deci pentru urnri(oarele. pozilii . purlli eclilibrate sau putrli care lucreazd in regim de contpen.sare;
particu lare a lc cursorului potengiometnrtui ;
. putrli nccchilibrate sau punli care lucreazd ini-egint tle d)viatie.

Dintre punfile echilibrate sd amintim puntea wheatstone echilibrata

il . folosita dc
x=0 = obicei pentru mdsurarea rezisten{elor (Fig. l.l7). Pentru determinarca
=O' caracteristicii
t1 punlii, scricm tcoremclc lui ' A
Kirchoff:
L

.r=0,5+ :- -t.
I, (KI) -A: i2+i-o=ir.i
, (KI) - B: i.r + ir = i.r ;
x=l :+ 'l
:- =@ (KII)- ABC: i;R; + i,R* -
- i;R3 = Q'
(KII)- CADU: i 1R1 + i2R1=

1.1,2.2.2. DIVIZORUL DE CURI'NT =U;

(Kll,1- CBDU: i.rlt.r + irlt.r =
= [f. (1.3t.)
Di'izorul dc curent are scherna prczcntati in Fig. 1.16, undc ca gi in cazul Daca din (1.31) sc climina
precedcnt' scltcnra alimcnteazd un indicator dc tip logometric (cu doua cadrc Fig. l.l 7 Puntea Wheatstonc echilibratj in rctirn dc
cle curcntii intcrmcdiari i I gi 13 se compcnsarc automat
rczistcnli R.). Scriind Teorcnta a II-ct a rui Kirctr{ipc buclclc I gi ltsc oblinc: oblirrc:
a1
li
I
l. Stnrctura aplrltclor $i cchipanrcntclor dc lr horrlul ncrorurvr.lor
Oclavirn GRIOORE

Da:!votttctiul indicatoarelor logonretricc, estc legitura dintrc stabilitatea

lirrrclionirrii indicatorului gi unghiul dintre cadrc.

i
t'

li
l,
I

fl b)
i Puntca este autoechilibratd dacd curentul prin bratul opus
I este 0, Fig. Ll8 Indicaroare logomerrice
rcspcctiv dacd este indeplinitd condilia:
,i

I ' R'Ro- RzR, = 0 <+

t.i ( 1.33.)
i.
la aparifia unui curent f; in
I.I.2.3. APARATE INDICATOARE ca I al 2-lea, acesta reaclioneazd
I cu c$e B, respectiv B1 sau 811 (in
ca
_ Irr construcgia
rnisurat,
aparatelor de bord se utilizeazd o gamd variatd de dispozitive
cum ar fi: magnetoelectrice, electimagnetie:, fcromagncticc, de
I, clcctrodinarnice, de inductic ctc, Totugi ccle mai utilizatc su]rt indicatoarelc Ir, i,B(a)
= k, -'(t.34.)
din clasa
ttragnctoclcctricd, numitc si logotnctre, deoarece este inlocuit proceder"rl
mecanic de lM, = k, i,B(a + 7)
producere a cuplului antagonist- resortul cu un alt cadru
-
rrrodul cunr este construit logometrul, putem avea variantele:
suplimcntar. F";;g;;;;1 respectiv petrtru logonretrul.cu cadre mobile in.cdmpuri diferite:
;

ctt cadre ntobile - in acclagi cimp magnctic (Fig. L tg a); = k, i,B,(a)

{u, ( 1.3s.)
lur - in cdmp magnetic diferit (Fig. I . lg b); lM, = k. i,r9,, (o + y\
. (tt lrlCtgtlel perntA,lCnt aobil Si cadre fixote .sub utt ctnrtmil cunr cadrele mobile sunt solidarc, cere doud cupluri din (1.3a.) gi (1.35.)
l.t8c). trcbttic sa fic cgale, de undc rczultd caracteris!ica staticd a logontetr:tirri, in cele doui
Ilr situalii:
A vu n t oj uI fi tI osiri i i nd i c tt t o a re I o r I o.e o t ne t r i c. e sum..
/; \
[', se' rnl-rsoarl un raport dc curcnti clcctrici, dcci funct iorralca fl r
a= -ti. I ( r.36.)
indicatorului nu dcpintlc- de tcnsiunea de alirrrenrare: l
r Ilc.\rstcn!a rcsortului, dcci cl iminarca
l unci componcntc rilccan icc;
gabaritul mic; 'l
a=Jl"i i,. I
ll

'i
I
dorncniul dc nrasurarc sc poutc cxti.dc fu'c!ic crc unghiuldintrc cadrc y;
caractcristica indicatorului sc poate proiecta funclic dc forrna magnctulrri
(', i
( r.37.)

pcrmanent.
Pcntrtt cleternlinarea gamei dc md.;urare a logometrulrri considcrdm prinrul caz,
I
-l cclclllte. ficitndu-se prin analogie, clcci:

I
I
 Sluctu taptl co-ii cc ll) ttctCO (e illl0ttlU iL.o Vc() ( )t'l:tr irrrr (;l( l(;Ol,l t :

_ IlQt + i,)
16- 2. EI,EI\I ItNTli l-UNDr\NIEn-TA LE DE TEORIA SISTENI ItLO R
Daci pcntru a : 0 rtotirtr cu Bt - Il (0), iu pentrg G = 6g,u"* notil.l
-1
cg
=B(4r.,,), atunci: Tcttriu si,s!enrelor cstc o disciplina tchnici a ntatr-tnaticilor aplicatc clre- l
I

flllulizcaza din punct dc vcdcrc al rrrodclului matcntal.ic conccptul dc sistcrn.

r(o)= a(/)"'I'"4 Sistemul cstc o colcclic dc clcmcntc fizicc (obicctc fizicc) carc intcracIioncazi
intrc clc. De obicei in definirea unui sistenr dinanric aceste elemente fizice sunt
inlocuitc cu modelele lor matcmatice, respectiv o fomruld sau un sct de ecualii
F(*u,". -y1= ,-4:- . difcrcn;ialc valabilc in anurnitc condilii sau ipotczc dc lucru. I

Dirr punct dc vcclcrc al arici tcntaticc tcoria sistcmclor sc ocupd cu attuli:.rt

Dcfinim funcfia g ca raportul: accstora, al cIrui rezultat estc matcrializat sub forma unor performanle alc
proprietdlilor sistemelor, li cu sinteza (proiettarea), parte prin care se sintetizeazd din I

tr=+- -r)--lr{ t pentru v=d,',,,. (l'38.t

B(z)r(a,"". obiectul fiz-ic inilial unul modificate astfel incdt ci corespundd cerinfelor dc
F2 r,n. penrru/=o funcIionarc.

Si.stenul dirtcurtic cstc o subcatcgoric a sistcnrclor a ceror variagic a

ceea ce ne arate ca ( 1.38.) are un maxim pentru 0 < y< parametrilor estc funcfie de timp, deci practic oricc sistcm este un sistem dinamic.
orn,",, egal cu:

Y,=W*#ff9ft;4=' =) v=ry ( 1.3e.) 2.I. CLASIFICARI ALE SISTEMELOR DINAN{ICF

sau altfcl spus, gama dc mdsurd a logometrului cste cuprinsi

intrc:
In ge neral un sistem dinamic poate fi reprezentar prinrr-o depcndcnld
0< a<Zy, (l' l't
5,1=/[rr]
adici intre 0 gi dc doui ori unghiul dintre cadrele logomctrului.
unde tr esle ntcirimea de connnrlri, .1, este marimeu de res u'e, iar / este tttoclelttl
ntutetilatic carc facc Icgatura intrc y gi rr. De tt'
ascnlenca reprezentarca graficI a lui (2.1.)
cste rL^datd in Fig. 2-1. Fala dc'mirimilc
cxplicitate mai sus in fi_eurd mai apar: ru
este ntdrinrea perturbatoare, carc apare
chiar dc' la modclarea nratcmatica a -/ calir
obiectulrri fizic, .r - sterea sistetttului r Strtrcu
ditnrrti<', nrarimc carc facc Icgatura intre lig.2.1 Rc'prczcntarca gcncraLi a
mdrirnea dc intrarc ai mdrimca dc icgire unui sistenr dinunric
(cunr sc va ardta la capitolclc antcrioarc) gi
J trn indicc dc calitatc dupa care sc facc analiza sistcmului.
i

Astfcl cxplicitati structura unui sistcm sa dcfinim critr'riile de clasificalc alc

alccstoril:
llt 29
i-
i l. Elcnrcnte funthrrre.ntllc dc ttoril sistctnclof
I Octavirn CRICORE
I
I
I

tlttl>it ttrolificurca s!ruclttt'ii itt litttp (tuttlclrtl tnutcttrutic.ctl s!ru<.!trri,y'

sc pot clct'i
I douit tipuri dc sistcrnc:
2.2. TEORTA STSTEMBLOR LINIARE, STATTONARE Sr CONTTNUE
'I - .si'sremesralionare - sunt acclca la carc procesur sc cxccuti idcnt
t: oriunde pe axa timpului;
ll
I - .risrcnte nesralionare - acelca care au o structura variabila
in ti Sistemclc liniarc, stalionare gi continue sunt cele mai dcs utilizate in practica,
procesul depinzind atdt dc timp, c6t gi dc conditiile initiale. de' accca tcoria de rezolvare a acestora este fundamentatd incd de la inceputul anilor
'60.
- dupci fortna operatorilor care definc.sc' .\tt'uL'!ura sistatttitlttisistenrelc pot
li cu: Analiza acestor tipuri de sistenre presupune aplicarea a doud tipuri de modele:
I
- pperatori liniari - numindu-se in acest caz si.rteme liniare
la care modelul intrare - iegire;
poate aplica principiul suprapunerii efectelor. Aceste functie
modelul intrare - stare - iegire.
formalismul care descrie modelur matematic al obiecturui
! tl
(funclia/) pot fi la rdndul lor impdrlite in:

-
sisteme finit dintensionate tn tinlp la care modelul 2.2.r. TEORTA STSTEMELOR LTNTARE, STATTONARE gr CONTINUE
[. exprimat in formal ismul ecuaf i i lor di ferenliale ; iN tuoonlul, INTRARE- IE$rRE
I
- sisteme infinit dinrensionale ce utilizeazi formalism
ecualiilor cu derivate parfiale.
- operator-i rteliniari _ sistenre neliniare. in acest model orice sistem dinamic se definegte prin 3 mArimi: '
[,
- dupd fortna informaliei vehiculatd prin si-stent: [u] e U e R'- vectorul cle intrare sau de conrandd (vezi Fig. 2.1)
care aparfine unei mdrimi de intrarea U;
sisteme continue: mdrimea de intrare gi cea de ieSire sunt mirimi
i c-
pot lt reprezentate prin funclii continue; [y] e y e Rr -,yeqtontl de ieSire care apa4ine unei mdrimi de iegire
Y;
- sislente discrete: mdrimile vehiculate (atAt de intrare cdt gi de iegire
sunt discontinue; - / legdtura dintre [u] Si [f], care poate fi scrisl in timp ca:
tl
L, - .ri.tteme digirale: mdrimilc carc apar la intrarca gi icairca sistcrnului
I sunt mdrimi Iogice. trl= t/trrll.
DacI se trece de la reprezentare in timp la domeniul de variabil5 complexi s =
l,I
Dintre toate sistemele de mai sus cele nrai des intdlnite suntsisterrre/e uelittiari
si ne.rtaliottar-e. Dcoarece nu existd o teorie specificd de abordarea a acestora. in cazul' =c + io prin transformarea Laplace se pot despd4i setul mdrimilor de intrare gi iegire
cchipatncntclor gi aparatclor dc bord sc abordcazd merocla liniarizcirii in prirt astf'el:
rtpt'o-tittrctlic. Respcctiva mctodd presupunc studicrca sistcrrrului neliniar gi
ncstaliol lU(s)l = f[rr(r)]
t intr-un intcrval nric dc_ timp- astfcl incdt pararnctrii sistcnrului sa se rnodificc pulin ' IY('s)] = fb'(r)l
astfcl sistcrnul poate fi studiat cu metodelc de Ia sistemc stalionarc. Dacd analiza $
tntcrvalc ntici dc tirnp ptrnc in cvictcnfir fapttrl ca structuru sc nrocliljci uturrci
nr
ftf (rll = J /(r)e-"dt = F(.r),
t' sc
I
i, slrunc cir si.rtctrtttl e.rte aproalie stalionar.
t-n ilr ruodelul intrare - icgire poatc fi .*,1'r,,r,u, direct:
AI doilca mod de abordare a rczolvirii sistenele neliniare pi ncstatioparc esr
f
ti aplicarca trretodci linictrizdrii itt leoria pcrtttrbaliilor nici, respcctiv elirninare [ ]'(.r)l = [F(s)] [U(,r)]
L, ttcltttiaritatilor printr-o dezvoltarc in scric gi rc'lincrba tcrrrrcnilor dc orclinul L irr accs
crz dacir tirrlpul clc analiza cstc binc alcs sc l)oatc spunc cir nrode-lul dc analizl cstc cu: tlinr[U]= nr, dinr[4 = p gidim[fl - pxm.
I colcclic dc rnodclc care acopcrd zona dc studiu.
I
I
Nlatlicclt:
1,. ,
30
ri 3

l
 .1. lilctrrcntc Iuilrlilntcillitlc (l(' lc(rr It ristctrrr.lol. ()elirvi:rrr C;lt lC;C)l{ l1 I

n.(r)=#=# ll Cu )' = -Yt + )': + ...* .r'n.

dcfinitc ca o noui intrar-e- qi
I rcspcctiv o noui ic$irc.
sc nunlcgtL't,t.rri&,de trutt.rft,r, cor.L* practic cslc raponul a
p0lino.n]c pt.r) si d'ui Yi=FrUi=FrU
o(,t) cu grad Q > g.ld P pcntru rcalizarc fizici, iarcrci'c'tr'rcsnlc /.,,(.r)= y' (t). y=Zyi=UlFi
'r., u,(.t)
nrrrnescflrc Ii i dc lran.sfer. Y sn
l'".fr,p =]= Ll;
vi
I(rdicinilc polinonrului dc la nunritor (pcntru carc e1.r,) 0) se nuurcscTro/r,
= i Fig. 2.3 Conexiunea in paralcl a sistcnrclor
cclc ale polinornului dc la numdritor (pcntru care p(s) O) zerotu-i.
= - cu reaclic (Fig. 2.4) (cu
sistcmul al doilca plasat pc calea de rcaclic) dacS:

2.2.r.r. coNEcTAltEA SISl.IiMELOR. REAC1.rA NECAI.IVA u1=lS'"*u \2 s.) u

uz= )l (2.6.)

Fie doud sisteme (Ai, Bi, Ci), xi €R ni, i: 1,,..,n cu intririle l, gi -)' = yl (2.7.)
i=1...,,n gi funcliile dc transfer F;, i = 1,...,n.
cu a gi _),ca o noud comandi gi
Vonr spunc cd sistemele sunt concctate in: rcspectiv o noud iegire. Fig.2.4 Conexiunea in reacf ic a sistemelor
Semnul + in (2.5.) definegte
conexiunca in reac{ic pozitivd, iar semnul - in aceiagi relalic dcfincate
- se rie (Fig. 2.2) daci:
reaclia negativd.
4n+ I= -'l'n
e

AA Ur=U !Yzi ._f

cr.r !, = ut, y = 1'n, dcfinitc ca o noud intrarc Ai rcspcctiv o noui iegirc.

I

eYi;'!i, w + F:.I,) <+

Y= Fr.ur= F,

ttt-t n l+
'=sil e Y' (l+F; F:) =Ft.[J = F".h,. =j=-+t
Fig.2.2 Conexiunea in seric a sistcmclor
Aceasta din urmd concxiune a fost realizata pcntru cre$terca amplificarii
unui sistem, in cazul folosirii schenrei cu rcacfic pozitivd, sau pcnrru
obgincrca stabilitalii sistemului, in cazul schcmei cu reac[ie negarivi. Prinra
+ !t"!z*..."L
ur a2 an =Jo = -ccr's
p- aplicalic a fost folosita pcntiu prima datd la cregrerea amplificarii
ut senrnalului telefonic transmis prin prinrul cablu transatlantic. De exemplu
pentru F1 = l0 $i F2:9/100, rezultd o arnplificare totald pcntru schcuta cu
rcaclie pozitivd de:

4.r,,. = fl4 JL!

i 4.r'., = =
;5 = = 1ss,
purolcl (Fig. 2.3) daca:
A
-5
ll1 = 11r= .,,= lln = ll
dcci o crcatcrc a amplificariidc l0 ori l'a[a de sistcnrulobignuit.

3-3
 2. Lle rrrcntc i'urrdlrncnllrlc dc tcor.iu sisrcrrrclor Ocloviln CRlOOliE
I
I

'l 1'ylgtsr{u tr..ttrcticii tlc ob1in,,'rc a ritspunsului la se'mnnlc'lc standnrd cstc aplicarcn
2-2.r.2. R^SPUNSUL in rtntp Ar, srs'r'rirlrnl,or{ LA MiRrMr dat gi trasarca calitativi a graficului de'
Dli
INTRARE STANDARD rsi gi mctoda directd dar aceasta este mai
e pot apdrea. Prin aplicarea transformatei
rece func[iile se transformd practic in
llt accst paragraf vom punc in evidcnla unclc particularitili alc rispunsului vd a rlspunsului in timp al sistemului se
^
fo4at al sistemclor liniare la mdrimilc dc intrarc standard. operalional.
Semnalul de intrare poate fi scris in trei variante:
Teorema 2.2 (Teoremavalorii iniliale): tim/(r)= lim s'F(.s), unde F(s) =
tJO r-r@
- intrdri arnonice de tipul:
=ff@.
u(r)=40l[eo sin ao(g)+no cosaro (r)] (2.8.) Teorenta2.3 (Teoremavaloriifinale): tit/(r)=1,$t aG)' unde F(s) =
- intrdri polinomialeae tigiutl =ff(t).

,(r)=I[,,*.AoO] :
(2.9.)
. Teorema 2.4 (Tararwdoilfuiionginaluhd): ff'(t) = s 'fflt). :

(
unde 6^1r) este funclia Dirac. Amintim cd teorentele 2.2 Si 2.3 sunt adevdrate cAnd limitele din partea dreaptd
existd, cu alte cuvinte cind sistemul este stabil.
r(r)=2fr,o.nrQ)) (2. | 0.)

unde lta(t)este func[ia Heaviside. 2.2.I.2.I.I. SISTEMELE DE ORDINUL I

Dcoarecc avcm dc a [acc cu siste'e lirriare se poate aprica principiul

superpozilici, dcci nu arc rost a se calcula rdspunsul sistemului la orice mdrinrc Dcfininr un sistenr dc ordinul I cu ajutorul funcliei de transfer
cle
I intrare, ci numai la cele standard, provenite din cele trie sernnale de mai sus.
I
Sc inlclcgc prin intrdri standard semnarere sinat, flt) gi /r(4, rispunsul
I

l
sisremului numindu-se rdspunsul in frecvenfd al sistcmului, rlspuns Ia impuls
Dirac, F, (.s)= k,' r I = o (2.1 l.)
respcctiv rdspuns Ia trcapta unitatc. J+- s+b
f

2.2.1.2.1. RASPUNSUL UNUI SISTEM MONOACES LA unde k1 estc o constantd rcali, care sc nume$te conste,tta de transfer a sistetnului,to
INTRAREA DE TIP IMPUI,S $I TREAPTA constantd strict pozitivd numiti cons!anla de tintp a sistentului, a gi b sunt constantc
I cc nu au o scnrnificalic fizici, elc dau fonna ccuafici.
I
' Trcbuir.'subliniat dc la inicput ctr tot ralionnrncntul cc unncazil ponte'fi fitctrt
Tettrettrct 2'l: un sistem de dimen.siturc oer(c(tre numai dacd sisternul indeplincgtc condigia de stabilitatc.
f, sc poare de.sc'rsttrltutte itt
l'I, si.sle tne de ordinul I Si II.
I

I)e-monstrarc accstci tcorcmc sc bazcazii pc.clcsconrptrncrca polinoarnclrlr

2.2.1.2.r.1.t n,TSpUNSUL SISTEI\IULUI DE ORDINUL I
crr I,A II\{PULS DIR,\C
coclrcicn(i.rcali in polinoamc dc ordinul Igi II cLr cocficicnIi rcali.
L Confortn tertrcntei 2./ inscamnl cI studiul rispunsdlui unui sistem se reduce la in acest caz semnalul de intrare este impulsul Dirac:
studiul raspunsului sistcntclor dc ordinul I gi II, urmand ca pcntru celelaltc cazuri sd
sc apl icc principiul supcrpozilici tt(t1= 6(t) care transforrnat in Laplace revine ln Ul(,r) = l. (2. 12.)

3{ l-5
 l. l:lcrrrcrrtc I un(llrncnlllc dr, tcrlr.iu si.slcnrcltrr
()ct:rvi:rn (;lllGORE
Crrrrr:

kl I

.l'1(.r)= F, (s).U, (')= F, (t)= l; ./,(r)= R'. (2. l.l. r

(1.l.t.l
I

"*; Lrr accasta considcriln cI prccizia dc2"/o sc atingc cdnd anrplitudinca scadc la2n/udin
valoarc inilia16, rcspcctiv pentru 5% la 5Y" din valoarca inigiali, oblindndu-se rimpii
rczulti ci rdspunsul sistcmului la irnpuls Dirac cvidcnfiazi de- rispuns:
cSiar dinamica
err..!q sistc'rului
Jrr19rrtut ul
Dar semnificalia fizicd a'accstuia nu ," pou," oblinc
ffiil'.,":::::::g:n:ilp:nct d: vederc tchnic i mpu ;i in
[;i ;.'; ; $";;; iln" (5Vc) A'e
-lr
=5VoA
A
=_2(l + l, =T.ln20=3t (2. 15.
::::]j,':':,ci *::.::::
practic. nunrui un. 1ll,
puls cu anrplirudinc ntarc irrLr_uit tirrrp scurt.
)

Totu$i pcntru oblincrca calitativi a conrportirii

., in iinrp a sistcnrului dc ordinul -lt 4
I la inrpuls sc aplicd cerc trei.teoreme (2.2,2.3 gi z.+y pr"r"not. (2%) A'c I :2V"6=!'- :+ rr=r.ln50=4r
astfel punctul de plecare, sosire gi p"niu,
*liru, obfindndu_se 50
(2. I6.)

Dc ascmcnca, pc diagrama din Fig. 2.5 sc punc in evidcnla doud zonc, carc sc .-1
kr intirlrrcsc in mod frccvent in donreniul r.linamicii: I

(';= Iims. r =kl'

I

f'J5'r', s+-lT - Zona regintului tanziroriu este acea zoni cuprinsd intre 0 gi t, al sistemului.
J+- I Avdnd in vedere domeniul srudiat, respectiv aviafia, sistemele dinamice au
kl o cvolufic dcstul dc rapida, fapt pcntru care aceastd zond trcbuic dcpdgita I

I
intr-un tin]p foarte scurt, de ordinul secundelor.
lim (r)= lim s .-I; = 0:
ti€ ;', s+0 I - zotll regimului stabilizat - acea zond pentru care r > t, gi practic in care sc
- '.
t*; discuti tofi parametrii calitativi ai unui sistem dinamic.
'kr
s2 ? - -
I
lim y', (r)= lim 2.2.I.2.I.I.2. ru+SPUXSUL SISTEMULUI DE ORDINUL I
t lO r-+€
r*; I I,A TREAPTA UNITATE

Ceea ce practic inseamni cd rdspunsul

in timp a sistemului dc ordinul I Ia Seurnalul de intrare este treapta Heaviside:
inrpuls Dirac este reprezentat in Fie.
2.5.
r(, ,t(t)
u2(t) = lt(t) carc tr.ansforntat in Laplace revine la lJ7(s)= (2.11.t
I

Totta rclitttului t zotra rbgitttului Rispunsul lr trcapta unitatc cstc:

lrauzitoriu I stabilizat
kl
yr(s)=r.(s) urft)=i
+*;
.t
(2 rs )

Aplicdnd acelaSi ra(ionantcnt ca la raspunsul la impuls Dirac, se oblinc pupcrul

Fig, 2.5 Rdspunsul in timp a unui sistc,ru de' plccare , sosirc 5i panta, aplicand cclc trcl tcorctnc:
dc ordinul I la irnpuls Dirac

L:rplflcc lnvcrsd, pcntru a aducc funcfia (2.1l.)

la variabilii tirtrp:
-16

37
t- l. lilcrrrcrttc lirlrlirrtrr'n luic tlc tcoril sistr'rue.lor
I

I Octrrvi:rn CRIGORE
I
il kr
r (l)= linr .s.1. f ,
I
I lirrt r'. = 0:
t". rJtt'-' r+F .r
ll
. .r*; I
2.2.1.2.1.2.1. SISTEME DE ORDINUL II FANN ZEROURI
ll
i)

t Sc caractcrizeazd prin funcfia de transfcr (2. | 9.), undc:

tl
il .f+-
{;
f kr este constanta de transfer a sistemului (asimilatd cu sensibilitatea
lr
l..l aparatul ui, echipamentului de misurd);
( - factor adimensional care se numegte/ac tor de antortizare Si trebuie
I
I (r)=iim s2 si fie cuprins intre 0 9i l;
I'il,", I
it J+- cr1 - avdnd dimensiunea (timp)-' se numegte pulsalia naturald este
i.l t
pozitiv (r,l > 0) gi se calculeazi cu relafia oln = oJl - (2 ;
I
Ceea ce practic inseamnd , cd ro
I rdspunsul in timp a sistemului de ordinul I - pulsalia proprie a sistemului.
l.i la treapta unitate este reprezentat in Fig.
I 2.6.
2.2.I.2.I.2.I.1. RASPUNSUL SISTEMELOR DE ORDINUL II
FARA ZERoURI LA IMPULS
t $i in acest caz pe diagrama din Fig.
2.6 se pune in evidenlE cele doud zone,
l
zotla regintului tranzitoriu gi zona Fig.2.6 Rdspunsul in timp a unui sistenr
Semnalul de intrare este impulsul Dirac:
regimului srabilizat. de ordinul I la treaota unilate
I \,tlt/-u,,tt.'.r:..,
tt(t) = 61r,; care rransformar in Laplace revine la Ilr(s) - l. (2.21.)
ri
l,
2.2.1.2.1.2. SISTEMELE DE ORDINUL II Astfcl mdrimea dc iegire este:.
I

Un sistem de ordinul II se poate studia in doud variante: (s) = Fro (r). U1 (s) = F2q (s) = k2 orl
X2 (2.22.)
I
'il i) fira zerouri, a cirui funclic de transfcr estc dc tipul:
s2 +2(con r+c,ll
Pcntrtr oblinerea calitativa a comportirii in tirnp a sisterrrului de ordinul II fira
tr
zcrotrri Ia inrpuls sc aplici celc trci teoremc (2.2, 2.3 gi 2.a) oblindndu-se astfel
tl I;r,,(s)= k,
s2 +2(un.t + ol puncttrl dc plccarc, sosirc Ai panta:

cu spccificafia ca pcntru a avca un sistcur dc ordinul II 0 < ( < l, lipr 1'r(r)= linr.s.k" . =0,
I
altfcl polinomul de la numitor ar avca radicini rcalc pi deci s-ar
trtt re@ ---4-
.s- + 2(ton s + to;
L.
I
dcsparti in doud polinoame dc ordinul I, dcci doui sisrcmc dc ordinui r' / \
llnl \'r V/= r.
llnr.r. K"
ol
=0:
,+- JJU s3 + 2(orn .t + ,l
i cu tut zero, care are functia de transfcr:
'' k.
tol
= k:oi
il ol (.' + a) 1tl , fr)= ]1':.'2 .sl + 2(<on .t + ,l
.

F2, (s)= k2
I'l s2 +2(ton.t+,ol
-jl
39
t
 ,l)
f. lllcrlcntc lirrrtlurnr.rrtulc tlc tcorilr sistcrtrcltlt
Oclur iarr GRIGOIf E
('cca cc pr'ctic i'scaurnii cir riispunr-ul i. tiurp a sistcnrului dc oldinul
zcr'()un la irnptrls Dirac eslc rcprcz,cntat in
ll liilir
L-:., l'r(,
rrndc r" = + sc nunrc$tc cott.\tan!a cle titrrp echivtlctttd.
Fig. .2.7.
?
!(o n

Arrr aritar in 2.2.1.2.1.1.1. ci \2lo\ rar..-ithr =2o/oA=! = ,, =;L.ln50=4r",

50 (co
(?.21 .\
rirspunsul sistcnrului la impuls Dirac zona rcgitttului n

cvidcnliazi clriar dinarnica sistemului, deci lranziloriu

r-ispunsul in tinrp a unui sistcm dc ordinul ll
Tot la fcl, pc diagrama din Fig. 2.7 se evidenliazd cclc doud zone, zotr.
tiri zcrouri sc poirrc afla dircct aplicincl rcliitnttlui !ratri.itoriu gi :orrn rcgimului stultilIzat.
trlrrs[onnata Laplacc invcrsl sistcmului
(2. I 9.), oblindndu-se: 2.2.I.2.I.2.1.2. RASPUNSUL SISTEMELOR DE ORDINUL II
FARA ZEROURI LA TREAPTA UNITATE
(,)3
v,rO=e-rfrr
r+arl ]= Semnalul de intrare este treapta Heaviside:

=#"-(.",sin(on
1r-9 tu2(t) = h(t) carc transformat in Laplace revine la U2(s) = (2.28.)
Q23.)
Fig.2.7 Rispunsul in timp a unui sisrcm
Mdrimca de iegire cste:
Din (2.23.) funcfie de factorul de de ordinul II ftrrd zerouri la impuls Dirac
antortizare ( sc pun in cvidcnfi doud rcgimuri limitd: a

YrG)=Fr(r).u2(s)=ur;6r_fi;";41 (2.29.\
- peEtru ( -.0, caz in care oscilaliile nu se amorti zeaze,solufia (2.23.)deviner ,:.
Perltru oblinerca.calitativl a comportirii in timp a sistcmului se aplica
yz?) = o:t sin(al'r) celc trei
(2.24.) teoreme (2.2,2.3 SiZ.! oblindndu-se astfel punctul.,di plecare. sosire panta: 9i
adicd apare un regim oscilant avAnd pulsafia
egali cu cea naturali; + .k" -_---5--
lim -r',- (r)= lim
- p-rr]tlu ( = l, apare a$a-numitur reg,n aperiodic
critic,,care rczultd rro " s+-' ^- =
r:(r2 *re:,r*.1)-"'
O;
(2.23.) ca fiind:

)'z (r)=
lT'' tr s.ls'+2(oon.s+af,)
-T z--p_-,t=
(r)
Yu(r)= in e-'nt-0.
@
(2.25.) ,tTf r+u kz ;

' in Fig" 2'7 se defrncate o noui caractcristici. . ,r(,t":

li,qr (r)= lim .r' . k,
r_)oq ---3.--=--
dinarnicd a .sistcmului o, fiind
s.\.r.+2(ors+to;J =
O.

T::,'::t:rj']1_t]::Telorde.ordinuI
maximi a scmnarurui faga de varoarea stabirizatd
rr, numiti supraregraj,""r" r.p;;;;;;;;;#;
rrinuiil- gasirea ci si p.nt* Rispunstrl in tirnp a sistemului de ordinul II flrd zcrouri la trcapta
calculcazi nririmca scmnalurui in punctul undc unirare csrc
sc anur"aze pii,ru outa derivata. ; reprezentat in Fig.2.8 unde s-au pus in
Pcnrru dcrcnninarca timpurui de resRylls.c evidenti unniroarelc caractcristici dinar,icr.
capitolul prccedcnt, respectiv pc funcfia'(2.22.)
aprica acci"ri
ui-rl ;;d";"#., (carc in afhra dc tinrpul dc rdspuns
su't specifice sistcurclorde ordinul II):
in variabira'ii.p ,. considerd cd
precizia dc 2%o se arin-ee c6nd ampritudinca
scadc Ia 2% drn varoarc iniliara, i
pcfrtrr 5% la 5o/o din varoarca inigiara, oblinindu-sc - tm -titrtltul ,,ro,-/, este tirnpul dupa care se atingc prinra datit lTyo din valoarca
ti'rpii dc ,arpunr, finala (stabilizata). Accst timp cstc dcstul de imponant
dcoarcce in rnrcn.alul 0-:t,,,
nu sc pot facc dctcrnrinari datorita in spccial incrtici
sistcnrului:
(5Vc) 4-.-(ont =5vcR =a t
t.=$"'|n20=3r.. - tt- tit,tpttl de inrar:ierc, timpul dupd care sc atingc prima data 50rh dit yaloarca
20 =) finala:
40
.4
 I
2. l:icnrcrrlc lirndunrr.ntuL. dc tcoril sistcnrclor
Oetuvirtn CRICORE
.l
I
- 1.- d( (t'ei\!er( ul .l)ontului rislxtnsului, tinrpul dupi carc sc atingr-
!ittt1t1ll prit.pil
dirtir 9ti9o din valoarca flrll u,(t)
{
llnirli (in - 2.2.1.2.1.2.2. SISTEME DE ORDINUL II CU ZEROURI
li
"il convcrrtiu |

prccizici de 2c/") sau 9-5%

tl
(in convcnfia prccizici dc Sistcmclc' dc ordinul II cu zcrouri au func{ia de transfer:
I 5Vc): Tona regiutului
t, - linpul de rdsputts, lraniiloriu
ii kl( l'ft- so"t; r,rl (s + a)
timpul dupi care se atinge F21ft)= k2
98% din valoarca finald (in s2 +2(on s+ol
t
1.,,1 conventia preciziei de 2oh) t.OZX
sau 95% (in conventia Folosind deja metoda clasicd sd construim rdspunsul acestei funcgii la impuls:
k1
I
preciziei de 5Vc); 0.98kr
o - suprareglajul, abaterea ol(s+a)
ir t'1; rz (r)= . n' kzorl;
,1r.
I maximd a semnalului fate o'5k2 lT' s2 +2(con s+to3
=
I
de valoarea stabilizata.
il' I
lim y, (r)= liq r. t,-s'+2(COnS+rOf
-- =03-G.o)-- =kz,,i
ll
l-.1 Dacd in sistemul (2.29
0,l k t-@ - s+0
I
I ar"2 (s + a)
ttJl r', (r)=lim s2 .kz
intrarea
r+rl =€
sistemului urmdregte
tli
irt (s-a dat ca intrare
Fig. 2.8 Rdspunsul in timp a unui sistem de ordinul Il
fErd zerouri la treapta unitate s2 +2(con
( -..1 treaDta
unitate gi la iegire valoarea stabilizatd este l) caz in care sistemul se nume$te sistetrt
ostatic, Reprezentare grafici a rlspunsul in timp a sistemului de ordinul II cu zerouri la
impuls Dirac este ardtatd in Fig. 2.9.
$i in acest caz dacd afldm rdspunsul in timp a sistem dc ordinul II fE a zerouri
I la treapta unitate. aplicdnd trhnsformatd'Liplace iriveiie sisti'in'uiiii
1z.2al,'sc obtinc:: Compardnd graficul din Fig. 2.7 cu Tona regimului Tona regimului
cel din Fig. 2.9 se pot trage urmdtoarele, lranzitoriu slabilizal
_ E.")
concluzii:
I
- forma semnalului este aceeagr
dar translatati cu kzc., ceea ce
Itl k:o)
inscamntr cI timpul de rispuns
lr nu se rnodificd;
krc
i - sc rnodifici valoarca finali a
I senrnal ul u i:
tl sc pun in cvidcnli doui rcginruri limitd, funclie dc factorLrl dc anrortizarc (:
ll
L-. - sc . nrodificir suprarcglajul Fig. 2.9 Rdspunsul in timp a unui sistenr
sctnnalului. de ordihul ti cu zcrouri lu intpuls Diruc
- pentru ( = 0, caz in carc oscilaliilc nu sc arloflizcazir, solulia (2.30,)
i' dcvcrrirrd:
u -),1(/)= I -cos(q,.1). (1.-1 l.) 2.2.I.2.I.2,3. ITASPUNSUL iN TII\IP ALE SISTEI\,IELOIT DE
I
ORDIN SUPERIOR
dcci aparc un rcginr oscilant avind pulsaIia egalri cu cca naturala;
il
I pentru ( = l, apare reginwl aperiodic c'ritic,care rczulti din (2.30.) ca fiincl:
&J
Confornt Tcorcmei2. 1 cnun{ata anterior un sistem dc ordin superior admite o
dcscolnpunet'e itr sisteme scrie sau paralel de ordinul
I
i] -\'2(l) = I - e-'n'(l + on r). I gi II echivalentd, funcfia de
tntrrsfcr fiincl clc' tipul:
I
t1
A1
it
 2. ll|t.rtrcnlc I urrclirnrcntulc dc lcor.itr si \lctnclot.
Octlviln CRIGORI:
.t+u.j i) o.sitnptotic stahil, duc'd par!cu rauld u polilor estc tttg,trit'ti,

'.(,)=#=
f .rrqG|,
Br.r+C,
(sistcnt scr.ic)
ii)la lintittt dc stahilitate (stahil), tlut'd eristti ccl putitt ttn pol
pdrlca reald egald cu iero:
ctt

iii) in.stabil, daca e.ristd cel pulitt un pol at partea reala po:itiva.
lt (sistenr parale l)
\s- + ZE a,s+ rllt, in gcneral problc'rtta stabilitalii sc rczolvd dcstul dc conrplicat in situalia cand
polinontul dc la numitor are gradul mai mare dcc6t trci. in astfcl dc situalii se poarc
totu,si afla stabilitatca fira a calcula polii lui Q(s) = 0 prin:

2.2.r.2.r.2.4. pRoBLEMA STABTLTTATTT FoLOSTND criteriul Iui Huntitz: tnodelul inrrore - iesire dat prin funclia de tran-sJ'er
I\{ODDLUL INTRAI{E _ IBgrnE
r/_\ p(r) an .rP + tn-1 sP-l +... + ar .t + a(,
,'t.t/= ---- = estc
0(t) bn sn + bn-r rn-l + ... + b, s + bo
-.
in generat un sistem S care este scos dintr-o stare de echilibru asimptotic stabil dacd gi numai dacd:
(problenra
stabilitdlii se poate pune d_oar in,jurul unei pozilii
comportarea sa in timp poate fi:
a.-".iiiiU.l funcfic dc i) polinomul Q(s) nu esle lacunar (are toate puterile
lui s) Si coeficienlii b,...bo au acelasi semn;
ii)nwtricea Hurwitz:
- asintptotic srabil, dacd el revinc la starea inifiald
de echilibru; 000
- sintplu stabir (srabir), dacd rdmdne in jurur stdrii
de echiribru dar ra o Or.-,
distangi finita dc accasra; O 1

- in'rtabil, dacr sc indcpirteazi ra o distanfi . :

indefinit de mare de starea de
echilibru.
LkL
.nrqr.r".,|-di-rF,ti\i nlrrJ,.F,ilt,-t t;. lt ts :^,r,..: " -:.., .ii , . r. l. ,r r " 2p-3 " 2 p-.1 'l p-n
rresupuncm un sisrcm cu. func1ia de
:'j::lj$::: j",::",
*:T^:", inveria se
:,JLaptace lTll, *i
transfer dati
I pa ra e I da ri. dc (2.(2.33.)
3 3.) rnoder
m< u I
000b0
lt,::Uld ]tlnsformara afld uurintiuln ii;;;';".
trrnp a modclul intrarc _ este pozitiv deJinitd.
reglre, carc este de fonna:
/

\
r(r)=In, po, (r)e-"', *Io, pp,Q)e-'l sin(o, t +e). (2.3.1.)
.2.2.2:) TEORIA SISTEI\IELOR LINIARE, STATIONARE gr
- CONTINUE iN MODELUL INTRARE STARE _ IE$IRE
J -
Definiyio 2.1: modelul intrarea _ iesire (2.34.)
e.ste:
i) asiutptotic stabil, clacd si, s1 > 0 (e pet*ru t)@,:,(i) 0l; Slare urttti -ristet,t cstc rcprczcntata de un sct dc variabilc intcrnc carc pcrn.lrt l

' ii) stabit, dacd cel pulitt una dirt = dcfirrirea in totalitatc a trecutului sistcmului (rcpiczinti o conditic iniliala coerenta
s;, s1 = 0 (e.petttnt r_)@, \.( t)_
pcrrtru cornportarca sistcinului). Sau alitel spus dacd
t.ott st. ); linem cont dc Teorctttct lui
iii) ittstobil, dacd cel pulitt una din s;, s, < (e Cauchr (e-ristri intoldeQuna un sel dc cctrctlii diferenliale cctre.satisfac c,ondiliilc
0 pe ,rru t)*, ),(t) itti!iale) starca ttntti sistcm putcm spunc ca estc o combina!ic liniard a conditiilor
=*.). in itialr. 5i a dcrivatc.lor accstora.
cunr -'r,, -.! sunt ridacinire porinornurui dc ra
.
(pcrtt'u
nunritor din (2.33.), e(st= (l
r = -'fi,sr r =_-r.r.), numili poti (t'czi Capitolul 2.2.r. rdalia(2.2.)), Daca sc evidcngiaza ca miritnc interna un vcctor [x] rczulta cd rnodclul intrarc
p'nca aplicabila a Dcfinilici 2.r p.ni* aturrci icSirc poatc fi scris ca:
dcicnnrnarca srabirititii estc:

Def nitia 2-2: $tiind polinomur

funclia
e(s)
de
:0
tonsfer (2 33.), atuilci
ar moderttrui intrare
.siste tttul este:
- ii,sirc da./itrit crc
ll'l= [.X*] (+ fi=er+IJrr
[[.t]=[n{x]+[n{,r],,o,
1, =.*.
( 2.-l-5.1

a/
4r
 l. Iile rrrcntc lirnrturrre.ntulc
dc. lcorit sistcnrckrr
Octuviun CRIGORE
undc r;;iy surrt a unor spalii riniarc (cuclidicnc) Rcamintim ci rddacinilc polinomului de ra numitor (pcntru care
gi C sunt matricc 'cctori
constanlc dc dirncnsiunc
finit dinrcnsionale, iar A.
Ir. e(s) = 0) se
corcspun zdtoare.Mai exact, lrl.rf'rfcsc poli, iar cclc alc polinonrului dc la numardtor (pcntru care p(.s) =i)
a"^'t,',11/.'i ;': "" n
n
R este re zeroiu.i.
liXill;,,1'''',,'i*:':X?!!{!!i^!:::::::
misrrrarz'i (rnirirnca dc iceirc)
,i mdrir'ca: Pentru a afla practic funcfia de transfer pentru modelul intrare srare icgire in
€R"^nr cslc nratriceu de c.omana, ",,"
"";;rp;;;;; {'O',,'.';':1,, Jl,.1ri,.,TJ:::,ff:';,": - -
si'c-.'R.,,i,, ,rr;;;;;;;. (2.38.) ti a gdsi o legdturi intre acest model 9i cel definit anterior (modelul intrare -
dinarnic (2'35') se nrai intatneqtein icqire. Sistenrul
rii.ritr-.r'pi notar"rr"
sub forma (A.B,c)
ic5irc), sc climind marimile intennediare (starea X(s) in cazul nostru) ob[indndu-se:
,

DcJinilia 2.3: Se nunte;te

sistem liniar tut tripler (A,
i, (.sl - A) .X(s) = B.U(s) =) X(s) =(sI -A)-rB.U(r)
B, C) cu A e fI ,,," B € Y(s) = lY1t1
€Rno,,, C e Rro, ce se e.upliciteazd
prin;

x+Bu .r(o)=ro F(s)=ffi=.,,t-A)-'!B=ffi# (2.3e.)

{t=o
[.v = C.r
Problema inversd (ddndu-se funcfia de transfer a unui sistem, deci modetul
Apl icdnd si stemului (2.3 5.) rransformata Laplacese
obline : intrare - iegire, sd se gdseascd sistemul (A, B, c) care o satisface) are mai solulii.
Definilia 2.4: Ddndu-se o funclie ralionald strict proprie F(s), se nume;te
realizare (a lui F(s)) orice sistem (A,B,C) pentru care C(sl A)-tB )= F(s).
(2.36.) -
Presupunem cd:

..,.,"?i'i.'"iJfffi"^il:l?;:ilTr:iiiabirerc in domeniu comprex F(.r)= 4t=4d - an sp + ao-, sP-r + "' + at s + a0 (2.40.)

sicu ritcre mici u(s) O(s) bn sn + bn_r rn-t +... + b, s + bo

fxgl = Y1t1, cu grad Q(s) > grad P(s/ <+ rr ) 7r, atunci lornn Corttpanion:
faQ) = 9151;
fyQ) =
L
Y7.s1; o=f9,-,."-i----to-'."----l
^-L ^-l "'op
=f9r-,,"'l L=raort
-b;-ilb;-.-b;-;.j e"-L--f--j
1r.x(s)= n.X(.r)+ n u(r)
I

I
Ir(')= c x(,) cstc o rcalizare a lui (2.40.).
i-_
Sc dcfincgtc rnatricca de transfer
a unui sistcm dinarnic ca fiind:
' in (2.a0.) se trece in tinrp polinoamele p(s/ li p(s,) nordndu-se cu r!, mirimca
dc faza:
t.
tLi
F(r)-
\/ IQ :'- n(') (2 -lfi') .\' = nrlrln) * an- I n'tP- l) +...+ ar li, + aolr,
I
u(.,) O(i
[, lr'= bnrrJ")* bn- t\\,tn-l)+...+ bl ri, + bsrl (2..12.
rlportul a cloui polinoamc p(.r) )

t." :ffilli1;:,e:re ei e(.r) cu gract e > grad p penrru

Daca sc notcazi ctr:
I

i
J6

t
 j. l:tcilt!.trte liln(l.ililciltitlc (lc tcoilil
sistctttcl0t
()et:rr'irrn GRI(;OIlli
ll =lt':
.i'1 = ti'=.1, ' I)cliniliu 2.-f: Si.r/t,lrrrl littiur (A, R, C) <'u polinottrtt! tttrttt.tt'ri.rri(.X(.r.) = dct
(.sl-A)=0 c.rte:
i'r .= fi'= .1'.,;

.i'.1 = ii; =.1'.r '

(2.13.i
i) a.tit,tl)totic .stabil, ctacd partea reald a polilor lui y\s) e.ste
ncgutivd;
. 1,,
ii)la lintitadc stabilitate (stabil), dacd exi.stti cel pulitt utt ltctl u lui
'fn-l = ll""
X$) cu parlca reala eguld cu zcro;
iii) itt,stabil, daca existd cel pulin un pol a lui 7$) cu partca reali
't',t ='11'(n)
lttt:itiva.

Daci b. = I atunci Dc ascnrcnca sc poatc aplica gi critcriul dc stabilitatc asinrptotici I-lurw,irz.

rl 0 2.2,2.2. PROPRIETATT STNUCTURALE

0
x2
I : 2.2.2.2.I. CONTROLABILITATEA
I
I
,u (2.41.)
.l
Inl 0i
----f
Proprietatca de controlabilitate opereazd cu perechea (A, B).
rl 9
In -oo I
I
Definilia 2.6: Un sistem se nltme$te controlabil dacd adnite un ser de contenzi
u ce permit aducerea lui fitn orice stare in slarea iniliala.
adici exact rcprezentare Compa
Fie rnatricea:
(2.46.)
2.2.2.1. STABILITATEASISTEMELORLINIARE
numitl tttatrice de contrctlabilitatc, unde'p = n - m. )

conform (2'39.) orice sistem liniar (A, Teore nta'2.5: O pereclte este conrrolabila daca Si nuntai dacit.
B, c) are o n.ratrice cre rrarrsf.cr:
. rattg Co = tt (1.17.)

F(.r) =c(,rt -A)-'B'

cG't-n)* t P(r) sctu, echivalettl, tuatt.icea Co cste eoica.
det(.rI-A)= 0(,r.)'
\/our spune ci sistcmul (A, B, C) estc controlabil daca pe-rcchca (A. B) cste
deci s-a oblirrut tocmai un m.odel controlabili.
intrare - iegirc. Pentru a putca dctcr'ina stabilirare-a
acestuia purcm aplica considerentelc
de Ia Capito lul2.2.1.2.1.2.4. Tcrtrenw 2.6: Un
Introducem: p'linonmr caracterisric .sil;te ttt liniar c.otttt.olubil pc tOulQ sttirile este cotrrplet
nr irtr'nuiranturui .ri.srertturui A pri,: unttrolabil.

1(.r) = Q(.s) = det (.fl _ A). (2.45.) 7'aorcnto 2.7 (criteriul lui Hqutu.s).-O perechc (A, B) esta controlqbllci dac'ti St
ttutttcti duca Il2J
 I lllcrucrrtc lirntlunrcntirlc dc tcorilr sistcnlcl()r
Ottlvirn GRICORE
' trr.q[.r',/ - rl I n]= n. V.r, e o(A) (2.-tri. )

ctr ajutortrl Teorctrtci 2.7 sc pot dctcnnina carc uroduri Anlicatii:

sunt controlabilc ai care
1lt,t.

t) Sc dd si.slcttttrl tlittantic':
2.2.2.2.2. OBSERVABILITATEA

IJtt si's!ent liniar se nunte;re cotttprct observabir

dacd din orice
tttdrinte de icsire mdsuratd se poate determina unic
vectorur cle
slare.
Sd se deterntine:
Fie matricea:
C
i) Matricile A, B Si C;
ii) Schema echivalentd a sislemului;
CA . iii) Stabilitatea sistemului;
Ob= iv) Conlrolabilitatea Si obsemabilitatea s istemului ;
(2.4e.)
[o
tttl
r o'l fo 3l
CA' i) A=12 -r ol, r=lr ol' c=[ 2 rl
nurnitd ntatrice de ob.sen,abilitate, und€i n _ p. L0 0 -u L0 0.J
= ;
':': ---- ':':t, r i,,
l.
f Teorema 2.8.- O pereche (C, A) este obsevabitd dacd
ii)
5i numai clacd;

I
rang Ob = n (2.50.
I
)
t

sctu, echivalent, matricea Ob este ntonicii.

Sistcrnul (A. B. c) estc observabiri dac5 perechea (c, A) este obser'abiri,

Tettrctnq 2.9 (c'riter_iul aodal);o pereche (c, A) este
. (tucci I I 2J :
olxevabilii ctacii si titttncti
,o--\,[.'00.l [o I 0l[.s -r ol
iii)( st-zr\ lo .' ol-lz
L-/ l"L. .,' ' | | | s+t 0
-l o l=l-2 |

f .s,l - Af
rcttsl-----l = n, V.r, e o(,,t) e.st.l
- .sJ [o o -lJ lo o s+tl |

I --t-:=:9:-
i-X,
\--p.-=-1 =
dt'r( I -A[p
s ^
1.s+ I )r.r - 2(.r+ / ) - (.r+ I Xs]+.s - 2) = (.s+ I ) (.s -l ) r s+2 )

De ascmertea cu ajutorul Tcoremei 2.9 se pot detennina care ' .S,rr.{=(-2,-1,+l) ,+ sistt'trrul csteirr.stabil.
rru obscrvabile.
nroduri sunt sfl. =
ir'/ Corttrolctbilitatea: avent radacini sintple deci pute,ttt aplica criteriul
'
tttttclttl (<'rireriul ltti Hautu.s), ,nnglr,l - A i B)=3

.s0

g a__:^rr_\
/- lrutrni r)
 l. l:tctilcilrc Iuil(jiilucilt:tlc tlc tc0t[t stslcnlr.l(rl
()etavi.ur CRIGOIit:

nrl
| 0l= J (st( 1.()ttt,..,lul)il: [c'l [r 2 rl
=+111a1!111
ott=l_il-l=l o -t -ll = rangob=3 =
_,i.0 0
l_r:___0__i_g__l___03l
001
L.;:1 s ,l
l-r
It = -l : ronsl
_ l=
2 + tturlul (st(, n(,(.()ntfttlubil: sislcrrrul cslc olrsc.rvabil.
o---o-io- o-?j =
L I

dd si.stemul
orl Sa suh fonna schenci;

3 +nodul est( ('ottlr0tubil'

; f,]=
Verificare: p=rl-.tn=3-2=l

fo ' olfo 3l f r o'l

A.B=lz -t o ll r ol=l_r al sd .se determine /unclia de transfer a sistenului prin trei procedee;

lo o -rJl_o o.J lo rj a) sc scriu eruatiile dilbrenliale dupd schema:

; i ], :l =+ rang co =2*3
)' = -2xq
co=IB,
^u]=fl oi'o,oJ -t.l = 13
lo *l=-2xl -3-ra -x,
j'z = rt
-t'r =-4xr -5x, *u
v)

- se calculeazd natricile sistemului A, B Si C:

-t o'l
J

0 :l
I
[o _r ol
c.A=lt z o _r
\z
Lo 0 _tJ
l=[4 - rl
^J

lz _r ol C(r I- e)-'R
c.rrz=lr 2 tl-r 3 ol=[_2
sa <'trl<'rtleuzttfitttclio tlc trutts.flt.F(.r)
= C(.rl - A)-,8-
5 det(r l- A )

L0 0 r_J
'l

52
i;I t,tt.:til '-.'-
t,!"'1..-1,''.':*,, l,i -51
 I l:lcrrrcrrtc litrtd:rntc'tttrtlc tlc tcot i;.r si:lcrrrclt'r C)ct.rviiur CltlCOl{E

s+4 -l 0
5sl (r-sr.) (: s.r.; (r.s{.) (2.57.) (:.ss )
(sl - A)T =
0 0 .r+2
\i - -2ii - -2.tr = 4.i'. + 6i'.r + 2i,- (2.i2.)
, - .- 21 - 3i' + 2-i'' =

003 (z.sl.)
-- -2j - 3i'+ 2.r'
(tf')- (2s ) (2.57.)
(sl-A) *2i', ti: -
= X
3)"
.,,,t,"1 r..{,u) -2'ft = 4.r., +6.'to
trir.l2i'-3i+
+ 2)+
(r.ss.) (2.56.) (2.5e.)
sr (.s 3s 0
- -2'j; -3j+2*, - -z'y -3.tr-8.r1 -10.11 *2r rr;r.12'i'-
s(.r + 2) + 0
- 3.t - 4y - 8i -tzi - si - l0.i -r5y + 2u
X (2.00.)
-.t r2 (r + 4)+ 5s
-I (.r+a)r+5
relayia (2.60. ) poate fi araniatd sub fonna:

\'ov) + 6j; + l6y +22y +l1y =2u (2.61.)

(s+rt ++s[s2 +2s+3) tooo

F(s)=
transformatd in operalional (aplicdnd transformata Laplace lui (2.61.)):

su'y(s) + 6 .s3.Y1.r; + l6 s2.y(s) + 22 s.r(s) + 15.Y(s) = Z'IJ(s') (+

@="t *fut*rfut *22r*15 (+ (sa+6s3+ 16 s7+22s+ !5)'Ks)=2'U(s)
, ' t l. ).' 1t1,'

b)
jl ctt funclia dc uansfer F(s) = +,(t),, =
m d r i m iIo r i n te rm e d ia r e (s t d r i I e x !J:Jl_{txr)_ttt_1lI&l]4rl U(t) sa +6s3 + l6sl +22s + 15
',1
(z.sz.) cl nrin transforntdri succe.sive ale schenrei dale:
i (z.s:.)
ir
t
sc inlocuiesc mdt'inile Si operaliile ce intervin cu trailslortnatelc Luplace
tl - 3.r., - xt (z.s+.)
ecltivalertte:
(2.s5.)
il
ir I
- 5.r'2 * rr (z.sa.)
I

r
I (2.5r) (r5r) y
t_ i = -2.i'r - -2.t1 =) (2.s7.1

I sr.) (2 5r ) (2 sr
(r ) (257 ) se inlocttie.sc treptat elementele de schemd folosind fornulelc de Ia
tl
[., )' -21q - -2.tt =
= 4.t., + 6.ro + 2x2 ,
- f1 s]).- - 2 j'- 3-r,+ 2.r,
= ((,n ( cte reu s i.st etnel or :

I r+2i,+3y . lcmcnlcle ntarcatc sun! conectdri cu reaclic curc sC lrunsJbrntd itr:

I
I
^1-2 - (z.ss,) e

TJ
5'l .i-i

I
 I
J
f . lllcrnr'rttc l'urrtlirrncnlrrlc dc tcoril sistcnrclor'
Octaviirn GRICORE
E-.I
1
I
Sd .se dctenttitte: I
i) Marric'ilc A, B Si C;
ii) Stubilitatea sistcnului;
iii) Sa .re dasc'rie conq)ortarea dittanici si.stetnului. i
J

lvlatric'ilt' A, B ,si C ,se dctermind ut ajutontl .formei Contpottiotr, a.stJtl' 'l

J

l.l -l
s+4 J
c=f2 -3 I ol I
_!

-t
I
I
ii ) S tg!, Ulglgq ; ls_!
e!!14 ly! 19 _9Q1 er m in d.. cu aj u Io ru I r dd d ci njl ot p p I i i om-u I u i
. se inlocuiesc elementele cu reaclie in: Q(s):

ftu) QG) = (s2 +2) (s2 +4) : 0 - sr,z= !iJ);

Jr:'r= t2i'
Cum rddacinile au partea reald egald cu 0 rezultd cd sistemul este stabil
. schema finald oblindndu-se prin inlocuirea
j.,..rti.li \ . r _::.i
conexiunilor in serie:
,",', | \ {. :. .il I t
!i, \t' r'!.^ :- ;,\ :, . '

iii)Trebuie sa aJldm rdspunsul sistemului la impulsul Dirac, prin aplicarea

teoremelor valorii ittiliale, finale Si derivarii originalului.

u(t)=flt) + tJ(s)-I:
. lunclia de transfer este:
,/ \ (s-lXs-2)
Y(s) = P151 s1s,) = F(s)=
Gt;i.* A;
tt
fj, =l ---l-x
Ls'+4s+5
(- r)x"._J.-----:-" (- z;1e,,
s'+2.r+3
fffi=o,
J
r,g, r,(r)=,11,1, )
.l
F(.;) =
(.r2 ++s*5l.tt +2s+3) .ra +6sl +16.12 +22s+15
rirn.r o=iTl,
fffi=.,
(,)=lT:,'ffifr=,;
fgr',
-1 ) Se dd sistenrul cufunclia dc transfer:
Cu acesle determindri rezultd comportarea dinanticci cctlitctlivd a
si.slemului pt'czenlald infgura dc nnt sus.

5(r
 l. Iilcnrcrrtc iirrrrllrrrctttulr tic lctrriu sistcrricltlt
O(trr\ irit CRI(;ORE

J ) St ul i ul :; t u hi I it itlii si.s tt'tilu I u i :

.1. SISTEIVIUL BLECTROBNERGETIC DB BORD

)J,,,t + 4t,f,r/ + I,l,r + I t. _ tt = 0
I

Pcnlru a putca aplica tcoria sislcmclor lrcbuie sd transJbnndrn ecttulia :

Daca la inccputurile avialiei, in epoca romanticd a acesteia, nici nu se punea
dilercnliala in sislem de ecualii diferenliale introducand patru nrdrimi de
problcma unui sistem electric la bordul avionului, odati cu evolu[ia aeronauticii
I- stare intennediare (egale cu ordinul ecualici dderenliale), astJ'el:
sistemul electroenergetic a devenit indispensabil, acesta evoludnd in ultimele decenii,
nol.
rrjungind sI fie comparabil cu o uzind electricd de capacitate medie din punctul de
vedere al puterii furnizate (300 KW - I MW). .t.r.-Il-.
-l' = -tl ,
I not.
i,-; Primul sistem electric utilizat la bordul avionului (1930) a fosr cel de curenr
:/-^l - ^2,
not continuu cu relea bifilara cu o tensiunede24 V. Cerinfele tot maimaride energie la
y=il=*2 = x3i bord, datorate cregterii complexitdlii misiunilor aviafiei, a performanfelor de .zbor,
I
precum 5i a numlrului consumatorilor de bord, a dus la o evolulie diversificatd 9i
-v=rl rapidd a sistemelor electroenergetice. Astfel, puterea tuturor consumatorilor de
cnergie electricd de la bordul unei aeronave moderne este de 100 - 400 KW, iar
it=x2
i' pentru aeronave grele cu misiuni speciale poate atinge I MW. Lungimea
-tz = x3 conductoarelor refelei electrice de bord poate atinge 300 km, iar masa intregului
i3 = 4x3 -xt-4x1*u cchipament electric de la bord poate sd ajungi la 5 t.

se delermind ntatricile A, B Si C:
Avdnd in vedere aceste considerafii, s-a crescut tensiunea relelei de bord la
28V pentru sistem electroenergetic de curent conrinuu, respectiv la 200/l l5 V pentru
cel de curent alternativ. Mai mult, prin cregterba sigiranlei in'funclionare' gi a
sccuritalii echipajului gi a pasagerilor, la aeronavele modeme a fost gencralizat
c=[ o o] sistemu I'electroenergetic de curent altemativ.

.se calculeaza pol inomul caracterislic: 3.I. DEFINIRBA SISTEMULUI ELECTROENERGETIC DE BORD

r -l 0 Instalalia electricd de bord reprezintd ansamblul surselor gi copvertizoarelor

X!)=det[.rt-A]= O .r -t =s2(s+a)+4+ r.=(r++{rl + t)=g= dc cnergie electrici, sistemul de transrnitere 9i distribulie a energiei, gi consumatorii
I
I

t_
' .1 I .r+4 electrici.
I
I

.S:,t=ti. Si.rterirrrl elcc'lroenergetic de bord sru .sis!cttutl de elinrcntare <tt energic

I
,$t =-4: clectric'it cstc alcituit din accle componentc alc irrstalaliei clc'ctricc ale urr.-i aeronavc
I

L. l
c'arc asigurd produccrea (sursele electrice), conversia (convertoarele), transmiterea gi
ilil Cuttt e.ri.std cel pttlitt o rdddcina cu pdrlc realci egald cu zcro re:ttl!d cti
distribulia energiei elcctrice (refelele clcctrice).
sistetnttl dqt este stabil (la lintita de .stobilitole).

: Relaauo eleclricd cuprindc ansamblul surselor dc curent gi a consumatorilor

llll corlccta!i la un punct de distribulie principal (conducte electricc, aparatura dc.
comLrta(ie. control qi proteclie, dispozitive de montare pe avion). . . t

fa
I rt
59
 --]. SistcnruI elcctrocrrtrgtlic dc hortl
Ocllvirrrr CRIGORE
('rtrts,,,,rr,,rr,'ii tlc cnergie elccrricd sunt cchiplnrcnrclc
qi a-rrcgatclc dc la b.rd.
silt'l oricc ilnsanlbltl ftrnc[ional carc ncccsitd pcutrrifrrnc[ronarc,,,i
dc clcr-tir, . Clo'sd P. Acclc acronavc Ia carc o picrdcrc tcnrporarl a alirncrrtitrii cu cncrqic
cleictrici'i: "onr.,,.,.r cle'ctrici poate'ducc la dczastre (aeronavclc la carc controlul priurar al zborului
. acliort'rriclcctrice; cstc bazat in totalitatc pc curcnt clcctric). Pcntru accasti clasi. sc rccomanda
. instalalii dc incalzirc gi clirnatizarc; concctarca consutttatorilor in doud sau mai multc sisternc clcctrocncrgcticc. astl'cl
o sistcmul dc iluminat gi scmnalizarc; incdt ccdarca unuia dintrc clc sd nu afcctczc capacitatca de zbor a acronavci. Dc-
. sis(emul de pornire motor: ascn'lcnca, acestc sisterxe trebuie sd fie indepcndcntc, atAt din punct dc r.cdcrc
e instalafiile menajerc alc avioanelor dc transport; electric cit gi nrccanic, astfcl incdt un evcniment la unul dintre ele sd nu ducd la
. aparatura clectrich dc control gi nrisuta; picrdcrc totali a cncrgici clcctricc (gi in accst din urmi caz sc poatc prcvcdca un
. il-qrc!,at, lbrlttat,ditltr-un gcncrator cuplat la o turbini acrodinarnica, cu o purcrc
aparurclc dc pilotaj gi navigalic;
. echipamentulradiotehnic;
strficicttti pcntru a asigr,rra controlul acronavci in timpul cobordrii qi atcrizarii in
o caz dc urgcnld)
sistemul dc conducere automatd a aeronavei;
o . Clasd B. Aeronave care pot fi controlate aerodinamic in cazul pierderii totale sau
instala[iifoto-video;
pa(ialc a sistcmului clcctrocncrgctic, dar carc nu-gi mai pot conrinua in dcplini
I
. arnlarnent gi altc instalafii spccialc.
siguranfi misiunca.
!

.: Daci sursele principale sunt de curent continuu, atunci sistemul o Clasd R. in aceastd clasa intri acele aeronave la care o pierderc temporara a
alimentlrii cu energie electricd nu afecteazd in mod direct misiunea. dar Doate
electroenergetic este un sisrem electroenergetic de curent cotuinuu. Alirnentared
afecta siguranla zborului.
consunratorilor dc curent alternativ se face prin intermecliul convc:rtoarelor.
La aeronavele din clasele Q si R, se recomandd construirea sistemului
' clcctrocncrgctic prin divizarca sa in sistem principal gi sistem(e) secundar(c). pc
.tisrerrrul electroenerletic de curent alternaliv este acela la care sursele
principale sunl de curent alternativ. Astfel, nrajoritatea consumatorilor sistemul principal sunt prevdzu{i consumatorii vitali pentru funclionarca
sunt de curent aeronavei, iar pc ccl(i) sccundar(i) rcstul consumatorilor gi in special sistemclc dc
alternativ, iar, co-nsumalorii dq,.9r1qqlt_ gontinuu sunt alimcntati prin
intermcdi 9i triplare, calg- 3:igule rcomandq 9i ' controlul zborului. in acesr caz la
blOcurilOrde traiiifOrmare redrejire.r,J)),.,:rrit ail tr_,:ti.,,,ir.;"rirl.-rii rI...rl,r, r 1:t,t. .,1
, ,dubl31e
'apari!ia unor iJcfeiti intr-unul din disteme, zborul poate fi continuat acceprindu-
se ipoteza de ne-coincidenld in timp gi spatiu a defectelor pe acela'i sistem
Si'stentele eleclroenergetice mixte sunt. acelea care'au generatoare
de tipuri Clasd S. Acelc acronave care in cazul pierderii pa(iale a energiei electrice sunr
dit-critc (dc curent continuu gi dc curent altemativ, sau dc"curent
altcmativ cri
'
frccvenla variabild gi de curent altemativ cu frecvenli fixd), capabile sd-pi continuc misiunca in deplina siguranla.
dar a. pr,.rilp.pl^,c
Fiecare dinrre surse debitcazd pe o rclea proprie.
Fala dc modul dc transformare a energiei de intrarc in energic de iegire, surscle.
por fi:
Funclie dc condiliile de utilizare, sistcmelc clcctrocncrgcticc
dc bord
' prinrure, atunci cand transformd o encr-eic ncclcctricd (mccanica, tcnlica.
chimici, hidraulicd etc.) in encrgie elcctricd. in ccle mai multe cazuri. pc
principale, Eare asigurd alimentarca consumatorilor de bord in conditii
normalc acronave. sistcmul primar de alimcntare estc gcncratorul de bord aclionat dc
zbor:.
nrotor:
t prinare'- cttt.riliare, atunci cdnd gencratorul estc actionat dc o instalalic de for-ri
auxi I iard;
t sacundarr'. conlpuse din dispozitive electronice sau electronrecanice cirrc
gonvertesc r'llergia clcctrica a sistemului prituar tot in(r-o energic clectrica. dar lu
alti paramctri e.lcctrici;
a euxiliare de avarie, care asigurd funclia celui anterior, dai- gi la sol,
a de aerodiltn, carc permit alimentarca avionului pe timpul stafionirii
' lar!iQre, care au rolul dc a converti din nou cncrgia furnizatd de sistcmul sccunrlar
la sol. in cncrgic to( elcctricd, dar cu alli paramctri elcctrici. Spre excmplu, dacd sisternul
prinrar cstc dc c.a. cu frccventd variabild, iar sistcnrul secundar de alimcntare estc
Funclic dc fiabilitate, sistcmelc clccrrocncrgcticc dc bord por fidc
lr5l: dc c.c. oblinut prin blocuri dc transfbrmare redresare, atunci alinrcntarea in c.a. cu
liccvcnld coltstanti sc rcalizcaz-ir cu invcrtoarc clcctronicc. carc colrstituic sur.su
tc(iarir de' c-rr ergi c.
 3. Sisternul elec(rocncrcr'tic dc t:tird Octavian GRICORE

Dttpit nunrirrul de canale sistcmclc clcctrocncrgcticc pot fi tnorrocetnal, Pcntru frccven[a gi tensiunca de alimentare a consunlarorilor sunt standardizate
clrilctcristice avioanelor nlonon'totor carc au un singur gcncrator dc bord, 5i notntc dc aviafic valori nontinale. Abatcrilc maximc in plus sau in minus fa15 dc
lrrin
multicctnal spccificc avioanelor cu mai multc motoarc, numdrul canalelor fiind dc valorile nontinale, considerate ca acceptabile pentru consumatori, sunt, de asemenea,
obicci cgal cu nufnirul detnotoarc (generatoare). prccizate in norme de proiectare gi exploatare a instalatiilor electrice de avia[ie [4]
gezi Tabelul 3.I , Tabelul 3.2 Si Tabelul 3.3)
3.2. cERTNTET,E TEr-tNtCO-ECONOMTCE IMPUSB SISTEMIII,OR Tabelul 3.l
BLEC'TROENERG BTICB DE BOR.D Crractcrlsticlle retelel In curent contlnuu Rc(en Refier de
principali ararie
v v
La
proiectarea gi construcfia sistemelor electroenergetice trebuie avute in Tensiunea la barele de Nominali 28 28
vedere condiliile specifice in care lucreazl, acestea, precum gi o serie de cerinle distributiea sursei de curent Limite admise 26...29 20...29
specifice ca: Regim stabilizat normal C6derea de tensiune 20
I Limite admise 24...29
siguranla in funclionare realizatd, prin utilizarea unor tehnologii gi materiale Regim stabilizat anormal Cdderea de tensiune in zona
speciale pentru realizarea componentelor instalafiilor electrice, precum gi dublarea
de declangare la tensiunea - 3...+3
minimtr si maximtr
sau chiar triplarea sistemelor vitale pentru securitatea zborului;
:
Limitc admise 2t...32
c minimizarea greutdlii Si gabaritului frrd diminuarea siguranfei in funcfionare gi a Regim de avarie Limite admisc I 8...29
simplitllii in exploatare;
c simplitatea in exploatare Si securitatea echipajului Si a pasagerilor; Tabelul 3.2
. rehnologii de reparalie simple Si prel de cosl redus prio realizarea unor sisteme gi Ceracteristlcile retelel ln curent alternrtiv Re{ea , $;fea ae
'" av.aiie
.
echipamente perfecfionate cu resursd mare de functionare; prlnclpalll
v
--'v
nivel redus de perturbalii pentru a nu perturba celelalte echipamente aflate la
bord, sau posibilitatea estimarii 9i minimizdrii acestor perturbafii;
Tensiunea la barele de Nominald I t5 il5
distribufie a sursel de curent Limite admise I t2... r l8 08:.. l 22
o duratd minimd pentru prefidtire Si intrare in regim norntal defunclionare, cerinfd
|

foarte importante pentru aeronavele cu destinafie militard gi speciald, care trebuie

Regim stabllizat normal Cddcrea de tensiune -4 0
Limite admise 108...il8
si-gi'atingi pararnetri nominali de funcf ionare in cel nrai scurt timp; Rcgim stabilizat anormal Ciderea de tensiune in zona
. vtrltrerabilitate rcdusd realizatd, printr-o proiectarc adccvatd a sistcnrului de declansore - 10...+14
electroenergetic, astfel incdt in orice situalie sd existe la bord in stare de funcliune Limite admise 98...132
cel pufin sisternul electroenergetic de avane; Reginr dc avarie Cdderea de tensiune -40
o interschimbabilitatea agregatelor Si unifcareafabricaliei contponentelor', ccrinli Limite admise 101...t22
ce impune existenfa unui standard intemalional dc realizare a componentclor
instala{ici electrice, astfel incdt sd poati fi inlocuite oricdnd gi oriundc cu altclc Tabelul 3.3
Cqracteristicllc refelel in curent alternatlv Relea principalii
existcnte in stoc. Deasemenea, confonn acestei cerinlc, de obicei, generatorul
tlz .

glupului APU al acronavelor multimotor are acciagi putcre nominala cu cclclalt Nominald
Frccven{a 400
generatoare.
Limitc admise t20
Itcglrrr slllllllznt rtnornrul Linriic ndnrisc 130
llcgim dc avarie Limitc ndmisc 140
3.3. ASIGURAREA PARAII{ETRILOR CALITATIVI AI ENERGIEI
OBSERVATII: !, i. , i , ' .,.i
ELECTRICE FURNIZATE l. Ma|oritatia ieiilelor ii li,itite' de frccve'tt1c itobil", ,ti roleranle mulr niai strtinst,,
speci.ficale in stundurdul de produs.
Parametrii calitativi care definesc calitatea energiei electrice Cind trehuie utilizatd releouo dc avaric la ft'ecvcnla suh 360 llz, lensiunea trehuie
consunratorilor sunt: reglota ht aSa fal incdt sd nu depdscascd dati dc rcltlia l/3, itt ctre J estc
",aloarca
a frc-cvenla (intr-un sistem de curent alternativ); I,'ecwnla in herli: de exenplu Ia 300 Hz, lensiunea nu uelnie sd dcpcistosc'd l(10 l'.
Volciarea nivclului lrecvenlei fald de valorile de nai sus nu lrelutie sd depdscascd ! 5
[, a tcnsiunea de alinrcntarc a consumatorilor. It:, iar vilcza de varialie nu lrebuie sd depuScascd I 5 Hz/miu. .,
il 62 63
ll
 .1. SrstclrruI clcctr<lcncrgclic dc borrl
I

Octavirn GRIGORE

Y:ll*::l j::.::;:f:::,1".rl1,.,"
srrsclrr clt'crrl::r
adrnisibirc estc o probrcma dc cxproararc
crc-ctric.c nu por contribui*
.;i#J:11
ir . asigtrrarca continuitdlii in alimcntarca cu cncrgic clcctricd a consumatorilor.
l"j"r9r" I

,Y::y:"::ny i dcproicctarc.ei a r
ffi il: :#
imcnta,, i; li;;,;*' "i*ri'r. crr€ "n1,,"1,o,,n,,.,,
llutnal
_
I
in func{ic dc natura efcctelor produsc dc intrcruperi;
o siguranla in lunclionarc;
I

cxptoarn,. n ,u,,.loi " ctcctricc, cu fiiind o

:l::,:.:l]i:::i.:,1,'."1]Tll.dc
pro.lcrni cscn[ialtr in proicctaica gi cxproatarca . asigurarea parametrilor calitativi
rcfcreror crcctricc. ai energiei elecrrice fumizatc
consurnatorilor: I
I

3.4. RETELE ELECTRTCE Dc ascmcnca, cste de subliniat faptul cI unele dintre aceste condilii se referi
nurttai la rclclclc clcctricc (in ntasura in carc accstea constituie e lemcntc mai mult sau I i

nrai pulin indcpcudcntc dc rcstul clcmcntclor componcntc alc sistcmclor i j

Pentru transportul 9i distribuirea r electroenergetice), iar altele se referd strict la refelelc electrice, ca parte componentd a
c acestor sisteme. Aceastd ultimd categorie de condilii trebuie deci sd fie satisfEcutd de
e
r"j
p
sistc'mul electroenergetic de bord in totalitatea lui gi de re[elele electrice, in mdsura in I i

care ele contribuie la funcfionarea sistemului.

p

3.4.2. CLASTFTCAREA R-ETELELOR ELECTRTCE DE BORD

FUNCTIE DE TIPUL CURENTULUI CE LE STRABATE

3.4.2,I. ORGANIZAITEA RtrTELELOR ELECTRICE DE CURENT

CONTINUU _-l

,-,ilf]49u-td in sectiuni ale regelei care n

; nu se
^- i-se;indtaleazd in pirfile iali:lei supuCi l,l-t-q,-!H ,r. rrt-
I

' aparatura dc protecfie. la scurtcircuite gi suprasarcini a surselor gi

consumatorilor
Actualmcnte relclele electrice de curent continuu sunt folosite la bord
doar pc
de energie electrica (siguranle fuzibire, aeronavele dc capacitate mica gi medie. in acest caz, sistemul electroenergetic
automate cu bimct"t, ,ir,",'" dc protccgic); este
I aparatajul de comutarc folosit pentru comanda consumatorilor Ibnnat din gcneratoare dc c.c., relea erectricd gi consumatori
de c.c. pentru
Comuta(oare, butoane, contactoare, automate); (intrerupitoarc, aliutcntarea consumatorilor dc c.a. se prcvid invcrtoare rotative
sau statice, iar ca
. dispozitivele dc proteclic la zgomote radio
(filtrc, ecranc);
sursi dc avaric sc utilizcazi batcriile dc acumulatoare. Amplasarca
unui astfel de
aparatura de proteclie a siste'rn pe avion estc prczentatd in Fig. 3.1, iar schema
' aeronavei impotriva efecteror electricitafii
-) staticc
bloc a lui in Frq. 3.2.
(mctalizare, descdrcitoare electrice
sau eclitoare);
' dispozitivele de montaj gi fixare a instalafici
electricc (tablouri de distriburic.,

'
.
panouri, pupitrc, prize, gtechere,
creme, brocuri.u.on,u.,J-a"'t-r"..r.);
aparatura dc contror a 'funcfionirii
surscror'9i a tabtfurilo, a.' distribulie
I
(arnpermetre, voltmctre, frecvcnfmetre,
wattmctre).

. 3.4.1. CONDITTILE CB SE IMPUN RETELELOR

ELECTRICE ,,,
ltig. 3.1 Sistcmul elccrrocncrgetic pcntru un avion dc
capacitatea micd:
Data fiind importanla dcoscbita pe care
o are pcntru o aeronavd alimcntarca
ttornrald gi, de ce nu, economici cu
encrgie ercctiice a tuturor catcgoriiror
consumatori, relelcle etectricc trcbuic sd dc
satiifaci o scric Ili
a..onAilii tchnicc, dinrrc
carc ccle nrai inrportante sunt:
@
 clL'clroc bord Octrvian CRICORE

. altitudinea dc utilizarc supcrioard, datoritd absr'nlci pcrilor colcctoarc 5i a

Sistr'mclc dc alintcntarc'in curcnt continuu la tcnsiunca dc 28 V sc ntcntin incil
contactelor mobile:
pc o scric dc acronavc datoritd avantajclor:
. sinlplitatea aparaturii de asigurare a nrersului in paralel a generatoarelor de c.c.;
. seneratoarele de curent alternativ de bord pot fi realizate la puteri unitare mai
lnari, pcrrnilind reducerea numSrului de generatoare 9i a aparaturii de rcglare -
. calitililc supcrioare ale acfiondrilor comande aferente;
electrice cu motoare de c.c.; . rcduccrea semnificativd a zgomotelor radio datorita absenlei fenomenului de
o absenta sistemului de antrenare'cu tura{ie
comutatie;
.
constante: . reducerea dimensiunilor $i $eutetilor
autonomia sistemului datoritd existeniei ma$inilor electrice de curent
sursei de avarie (acumulatoarele de bord).
alternativ:
. conversia simpld, u$oare $i cu
Dintre dezavantajele acestor sisteme, randanient mare (0,8 0,9) a energiei
-
[- reanrintim:
alternative in formd continud cu 6
ajutorul redresoarelor;
I
limitarea puterij surselor, vitezelor de . mic$orarea valorilor curentilor de
rotatie, tensiunii gi altitudinii de utilizare; Fig. 3.2 Schema bloc a unui sistem
N

electroenergetic de curent continuu: scurtcircuit pentru aceeagi - putere I

a siguranfl in funcfionare scdzutd; instalatd;
l- gcneratoee de c.c.: 2- blocuri de reglue, 9
a greutatea gi gabariful mare al aparaturii de comanda gi proteclie; 3- bara principall; 4- brra r prin cre$terea tensiunii de alimentare
cornandd gi control; dc avuie;5- receptori principali dc c.c.;6-
inverlode principale; 7- invertoarc dc avrie: 8- a relelei (2001115 V), s-a mic$orat
r necesitatea convertirii in c.a. a unei puteri receptori de c,c. de avarie; 9- reccptori principali semnificativ gi greutatea re{elei
destul de mare (pdnd la 20Yo din putere dc c.a.; l0- reccptori dc c.a. de avilici I l- sursa
de avrie (barcrii dc acumulatoare);
electrice (cu circa 607o);
instalatd in c.c.). a greutatea totald a sistemului
electroenergetic de curent alternativ Fig. 3,3 Schema bloc a unui sistem
la tensiunea de 200/l l5 V se clectroenergetic de curent alternativ:
l- dispozitive dc aclionare cu rumlic conslanttr ATC:
nricgoreazi cu circa 30Vr,iar calitatea 2- gcncrltocrc dc c.u.t 3- instalutic de fo(l auxiliarl
3.4.2.2. ORGANIZAREA RETBL|'I_OR ELECTRTCE DE CURTTNT cncrgici electrice produsc Ai siguran[a APUI 4- fdncrctor dc lvrric: 5- blocuri dc rcgl;rrr'.
AI,TBRNATIV in funcfionare cresc in mod
comand! 1i proteclic;6- barc dc llimcnturc; ?-
rcceptori de c.a.: 8- rcccptori dc ca. dc rvaric: 9-
substanlial. blocuri dc trcnsformarc-rcdrcsarc; l0- bare de'
alimcnlrrL' dc c.c ; I l-rcr'cptorrc dc c c.: ll-
Datorita avantajelor net superioare ale utilizdrii c.a. la bordul aeronavelor gi a rcccptorrc de araric cc c.c.: lJ- sursl de avarie de
Di ntre dez-avantaje reamintim: c.c.(bJtcrii dc ocumulatoarc):
rcalizarii unor invertoare statice de putere fiabile (pentru cazul avariei sistemului
electroenergetic principal), s-a extins utilizarea sistemului electroenergetic de c.a. la . fblosirea unui dispozitiv suplimentar
bordul acronavelor. Dc accca, producdtorii dc.echipamentc ai instalalii clc bord au dc acf ionare cu turaf ic . constanttr (ATC), care crcgtc grcutatca totala a
generalizat folosirca c.a. in alimentarca consumatorilor de bord, astfel incdt sistcmului $i, de ascmeneil, scadc considc'rabil fiabilitatca sistcrnului,
actttallncnte pc aeronavcle modcrnc aproximativ 85% dintrc acc$tia sunt alirncntali irr afectlindrr-i totodatd siguranfa in funclionare;
c-a' Irt accst caz produccrea, transmiterea gi distribulia'energici elcctricc sc fac su5 . consunlul de putere rcactivi carc inriutdfegte factoml de putere al sistemului
lbrtlta curentului alternativ, iar nurlai o micd parle (aproximativ l5%) sc convcrtc$tc energetic de bold;
l in c.c. cu ajutorul blocurilor de transformare - redresare, pentru alimentarea unor . caracteristicile de reglaj inferioare, capacitate de suprasarcind mai mrca $l o
corrsuntatori de c.c.
I valoare mai micd a cuplului de pomire pentru aclionarile electricc de c.a.
i
Schcma bloc a unui sistem de alimentarc in c.a. la tcnsiunea dc 200/ll5 V gi
1"
frecventd stabilizata dc 400 Hz este prezentatd, in Fig.3.3. pentru a fi consccvcnri,
I
I rcarnintirn avantajclc utilizarii sistcmelor electroenergeticc dc c.a.:
|,;
66 6'7
 I
-3. Sislcnrul clcct roc.r tic dc boltl
Octuviln CRICOIiE
3.J.3. CL.{SIIiICAITEA IrEJ'ELELOR ELECI'IIICI'
I.'UNCJ'IE DE TENSIUNEA NOMINALA
DI t}OIrD 'lI
DE FUNC'I'TONNNA. I

dupi tcnsiunc esre un crireriu foarre inrporranr ]., I

93r:T:::" cteoarece
(incircarea re sclci clectrice),-coili;;;;J;;;1;,i, )- I
li::'J,:::.:H:]:'^11?:"rca
al echiparrrcntelor etc. in prezcnt i"-"..""""ii.d 3
sunt standardirzatc doar doua tcnsiuni
dc alimcntarc:28 V pcntru relelelc
dc joasE tensirune gi I l5 V pcntru
tensiune. rcfclclc dc inalr -l

)f5
6
u:.i rc[ele.se.infetcgc valoarea efcctivi a tcnsiuni
3.:tJ:::::,li:,,i:,,:,,:1t-1_1
l"nty tiniite ta care sunt,r*iorliJiil;;ilffi;il, tcnslunca
ff; nominali 1
I
l"iT-fil:
a refelei coincide cu tcnsiune-a
')
I
nornin"f a u-*nsumatorilor. J89 '1t
ln viitor, pentru aeronavele cu sisteme electroenergetice fr.u a"
Relea magisrrald distribulie
cu putere instalati mai
mare de 1000 KW se va generaliza tensiunea
da 380/z:20 V,;;; ca va duce la
existenga relelelor de foarte inaltd tensiune. $i
ro _ r,uro" a.Fii.;*i,i:illtl'[Tf :.":n:f[1,"n".u,o,, o _
acumulator clectric:
3.4.5. CLASIFICAREA RETELELOR ELECTRICE DE BORD iN
3.4.4. . CLASIFTCAREA RETELELOR ELECTRTCE FUNCTTB DE STRUCTURA TOPOLOGTCA
FUNgIIE DE DESTINATIA LOR DE BORD in*

l
t ? . tt':';'

::Ii:r,:_l:-1"::::tl"
alintentare
gill"l"l",l" etecrrice de bord se pot imprrliin relck d)
sau nngisrrale gi relele )e dtstiiiulie.
rrslrsrca rurr.rfnrur crrculteror. Asttel, la bordul aeronavelor pot cxiista doud
tipuri de
Releaua nngistrard corespunde po4iunii rctclc: relele radiale (dcschisc) qi reyele buclate (inchise).
transmisia energiei eredrice de Ia iursere j"
refelei electrice care urieu.a';
.n"rgi" p6nd ra tautou.]t iljJ,d;::# sau deschisi (Fie 3.5.), se caracterizeazd prin
din refcaua magistrald *r. i.uoa surc"li eregrlise- ::j^::::::!::11,:lo:*:.::nrd
simplitatea structurii ei, fiind utilizara cu precddere Ia a-eronavele u$oare
-t

f*'j:f ;; ;;;i"illl;# de capacitate

j
Po4iunea D gi r ',rii'riirl'rill
crgic rcprezinta rcleauo "t
!{:;!:1:
osubrefea ;"._ nficteri.Deci, uny'der esre
cle
I

p',, Ld,E sc rransmite encrgra etectricd a. r" roil"j;:;i'ffiffj: I

j

::,.,,ili,t,,1:0,,:,T::,:,:?::fiT"l:ri nrjntr-y1 aparar cornun de prorcctie. Rclerere

fl :.a;;:T: il., ill k;,:.'"
bordu I u",on u i"i o, dl ;;#;r,
il; ililT ii i filJij,?li
ragistralc pot prezenta arhitecturi":,(topologii)
aif.rl,.j
ru n c [i c dc p ut e rea s",,--f]:l:
firrrcric rte n,rra.o. u rs er or d" . i;;; ; ;
;i ; "." ;'; ffi:.;;;.Hffi :';''J" : i: jil
:l$t: l_tl"ild.
elcctroencrgctic
r

siguranla in funcgionare "#

9i randarncniur irrtrcgurui sisrcrn
de bord.

Astfcl, rcfclcle magistrale pot avca o structura

desclrisi (radialn) sau o structura
inclrisi (inclari).
Fi-c. 3.5 Rclelc clcctricc radiale :

mrca. Accastu pr"u.a a.";ffi;::i",1j,Ir.'3ffi.:;;.,,to,,r sau bateria dc

68
 J. Sistcmul clcctrocncrcctic de. bord
Octuvian CRIGOI{E
acurlrulatoarc dc cxernplu, fiind constituita din una sau nlai multc ranrificatii, ci
unncazd, in gcncral, trasecle pe care se afld consumatorii (tablourilc dc distribu[ic).
l
in cazul a doui surse dc cnergie, re{eaua poate fi constituiti dintr-o linie simpla
Rczultatc mai bune se oblin dacd sc realizcazd schcmc radialc cu rczcryarc sa alimentatd de la ambele capete (Fig. 3.8). Acest tip de refea este mai rar intdlnitb in
alinrentarca pc nrai multe canale in paralel cu ajutorul unor dispozitive dc distribulie. avialie, datorite flexibilitnlii mici fafd de regimul de avarie (o avarie in punctul x
In cazul rcfclclor cu rezervare, la deteriorarea unci surse de energie sas a lne transformi releaua intruna radiald, la care consumatorii cei mai indepdrtagi sunt
linii de alimentare, consumatorii sau tablourile de distribufie dc importanld vi alimentali cu o tcnSiune scdzutd). in cazul in care tensiunile de la cele doud capetc
pentru securitatea zborului se conecteazi automat la canalele de rezervd. sunt egale in modul gi argument, refeaua alimentatd de Ia dour capete poate fi
l
i conceperea unor sisteme cu rezervare se face functic de numIrul de surse reprezentatd ca o refea inelard (Fig. 3.9). Aceste tipuri de relele elimind dezavantajul
cnergie existcnte la bord. Dacd la bordul acronavei existd o singura sursd dc cncrg
elcctricd, se previd Iinii de alimentare de rezervd pentru tablourile de distributie r
rl
tmportanla vitald (Fig. 3.6), astfel incdt la avaria liniei principale de alimenrare
conecteazl automat linia de rezervd.,
pentru a exista o continuitate in
alimentarea consumatorilor.

in cazul in care la bord existd Fig. 3.8 Rqca radiali alimentatA pe la ambele capete
mai multe surse principale care
alimenteazd pe canale independente precedent, astfel incAt ele au performanfe bune sub raportul siguranfei in funclionare,
grupuri distincte de consumatori, viabilitalii 9i a greutilii, de aceea sunt des intdlnite la aeronavele de capacitate medie.
aceste canale pot constitui reciproc
sisteme de rezervare in caz de avarie Fig. 3.6 Refiea electrici cu mai multe Relelele buclate, cu cele mai bune performanfe privind viabilitatea gi.siguran{a
(Fig. 3.7). Dacd se intrerupe una din conductoare in paralel in functioqare sunt cele reprezentate in Fig."j.l0. ACeste sunt destul ae fl'exlUile ia
diferite regimuri de avarie gi de aceea sunt foarte des utilizate pe aeronavele de
{' linii, automatul de cuplare a rezervei - ACR comutd imediat linia avariatd la linia de
capacitate mare.
rezewd, astfel incAt alimentarea consumatorilor cu energie electricd sd fie continud. r
'l

Relelele buclate sau

inchise sunt alimentate de la mai
multe capete, in general, de la
doud sau trei surse de energie.
Liniile de legiturd, in cazul
re[elelor buclate, n-au
discontinuitali intre sursc, astfcl
incat accstca dcbiteazi sau
funclioneazd in paralel.
Existcnla nrai multor surse dc
cncreie lcgatc in paralel mdregtc
_eradul de siguranth in
alimcntarca cu cnergie elcctricd, .
Bord dreapta
ii dcoarccc cind o ramuri sau o
I:ig. 3.9 Rc;ca inclaril alinrcnrrttr du l:r o Fig. 3.l0 Rclcr rrtrgistrall cornplcxtr
sursd cstc avariati gi scoasl din Fig.3.1 Schcnlr unui sistcnr clcctrocnertctic cu rczcrvilrc \
I C - gcncriltori A -ilcurnulutor clcctric: ACR -tulonlitt tlc cupllrc r stnqurd sursi
func(iunc, consumatorii pot fi
[, alinrcntati pc alte cdi de la sursa sau surscle rirnase neavariate.

I
 3. Sistcrnul clcctrocncrgt'tic tle' lrord
Octlviln GltlCOl{li
r'l
3.{.6.CLASTFTCAREA REJ'ELttLOn ELEC'IIUCE DE lloRD iN Estc dc rcfinut ci rcfcaua bifilari in cclc doud variantc prczcntatc arc o prica
I

rruNcTlE DE NUMARUL DrI CONDUCTOARII UTILIZATE flcxibilitatc datoriti cadcrii mari dc tcnsiune pc cclc doud conductoare carc por avca
PENTRU T{{ANSPORTUL $t DISTRTBUTTA ENIiITGIEI lrrnginri destul dc mari, gi dcci gi o greutate nrare. De asemenea, in cazul ,I

BLECTRICE consumatorilor carc au lcgdturd la masa avionului cstc nccesar un aparat de proteclic i
I
atit pc conductorul dircct, cdt gi pc ccl dc intoarccrc gi, dcci posibilitatea aclangdrii
false a electromecanismclor.

Printre avantajclc accstui tip dc refea amintim o mare siguranld in exploatare

Releaua elcctricd de bord, care asigurl transmiterea energiei clcctrice de
surse la consumatori (tablouri de distribulie), este alcdtuita din conductoare de
sau aluminiu. Dupi numirul de conductoare rcfelele pot fi: monofilarc, bifilarc]
trifilare 9i tctrafilarc. De regulfr, rcfclclc monofilarc ai bifilarc se utilizcazr
alimentarea consumatorilor de c.c. sau dc c.a. monofazat, iar cclc trifitare gi tctrafil
pentru alimentarea consumatorilor trifaza{i de c.a.
pentru echipaj gi pasagcri, necxistdnd pericolul electrocutirii, gi de asemenea nu
produce zgomote pentru aparatura radio. ,1
Datoritd particulitritd[ilor cnumcratc mai sus, re[elclc bifilarc se utilizcazd Ia
bordul avioanclor care au parte metalicd redusd, unde nu se pot folosi re;elele
monofilare.

3.4.6.1. TRANSMISTA CURENTULUI CONTINUU pRrN RETELE

BIFILARE 3.4.6.2. TRANSMISTA CURENTULUI CONTINUU PRIN RXTELE
I\TONOFILARE

h transmiterea energiei electrice prin linii bifilare, existd ,deci doud

"l
conductoarg numir direct carc face legdtura consumatorului cu bara
pozitivd de celalalt de tntoarcere sau invers, face legdtura cu bara Cum marea majoritate a aeronavelor modeme au o construclie metalicd, solulia
negativi. Tr faptul c[ celc doud ..fire', trebuie sI fie izolate at6t unul cea mai ralionali de refea dc alimentare este cca monofilard. in acest caz
fat5 de celdlalt cdt gi faf{ de masa metalicd a acronavei. consumatorii 9i sursele sunt prcvEzutc numai cu conductoare directe, conductoarclc
de intoarcerL' fiind chiar masa mctalici a acronavci (Fig. 3.12). Dcci borna ncgativi a
Rclc-aua bifilari se poatc rcaliza in doui variantc constructivc: cu conductor dc tuttlror sursclor gi consumatorilor elcctrici sc lcagi Ia masa acronavci in ccl mai
intoarcere individual pentru fiecare consumator gi cu conductor dc intoarccrc comun. apropiat punct accesibil.

Releaua bifilara cu conductor dc intoarcerc individual pentru fiecare Prin folosirea acestei solufii constructive, greutatca intregii instalalii dc bord sc
consumator (Fig. 3.1l) este caracterizatd de reducecu l0-40%(de exempluincazul avioanelorgrelcse realizeazdoreducerea I
I
existenla a doud conductoare pentru ficcare greutalii instalagiei electrice de bord cu circa I

consumator, ceca ce .duce la o relea 1000 Kg), iar gabaritul re{elei de bord cu
voluminoasi gi grea. La cealaltd variantd, circa l5 - 20%.l'rebuie subliniat gi faptul cd -I
refca bifilari cu conductor de intoarccre
comun, fiecare consumator este legat la bara
pozitiva prin conductoare directe individuale,
Ac) t-
aparatura dc protcclic se plaseazd numai pe
conductorul direct, iar declangdrile false ale
I

dar conductoarele de intoarcere se contopesc

intr-unul singur. Din aceste considerente
Y t: electromecanisnrelor nu mai sunt posibile. De
asentenea, pierderea de tensiune pe acest tip
de rctclc cstc de aproapc doua ori mai mica
"-l
I

R
relcaua va fi mai ugoard iar pierderea dc fafa de cca de la rclclcle bifilare, datoritd
Fig. 3.1|Relea bifilara cu conductor cornul metalic al avionului
t'cnsiune nrai mici. lipsei conductoarelor de intoarcere care sunt
de intoarcere Fig. 3.12 Re[ea monofilara cu
inlocuite de corpul nretalic al aeronavei care conductorc de intoarcerc la mtsa
are o rezistcnld ncglijabila. Aceasta micgorare avionu I ui

a pierdcrilor dc tcnsiunc prcsupunc insa o --1

72
I
3. Sistcmul clectrocncrgctic dc bord
ftxrrtc buni "urctaliz.are" a acronavci, dcci cli,istcnfa unci lcgdturi clectrice pcr
intrc toatc ansanrblurilc acronavci pc carc sc gdscsc consumatori elcctrici. Dcci d
punct dc- vcdcrc clcctric, acronava trcbuie si rcprczintc un tot monolit conductor i
clcctricitatc, ccca'cc insa'implicd gi unele mdsuri de izolarc pcrfccti a tutu
elcmcntclor sub tcnsiune. Din acest motiv refeaua monofilard este mai pcriculoai
pentru echipaj gi pasageri, unde este cazul, decAt cea bifilara. Mai trcbuie mcntiori
gi cd nivclul zgomotclor radio estc mai ridicat decit la cclc bifilarc. ' conductorul de nul este chiar masa aeronavei ( Fig. 3.13, d). in acestiel dispunem la
Cu toate dezavantajele enumcrate mai sus, re(clcle monbfilare sunt si
acceptate pe aeronavele moderne, din considerente de greutate, gabarit gi comoditi
in exoloatare.
r1,
3.4.6.3. TRANSMISIA CURENTULT.JI ALTERNATIV LA BORD
Octuviln GRIGORE
grcutatea conductoarelor in cazul refelei bifilare.
Datoritl acestor dezavantaje, sistemele dc alinrentare in c.a. monofazat nu se
prca int6lnesc la bordul aeronavelor. in schimb, au clpdtat o mare amptoare sistemete
electroenergetice de c.a. trifazat, la care fazele generatorului sunt legate in stea, iar
bord de doud tensiuni: intre fiecare linie gi masa avionului - tensiune a de faziur ( I l5
V) gi intre doui linii - tensiunea de linie ur (200 v). in standardul romanesc de
avia[ie [14] se recomandd pentru re{eaua trifazatd, cu conexiunea stea cu fir neutru ca
j succesiunea fazelot sI fie A - B - C. Din punct de vedere electric reteaua trifazati cu
fir neutru este echivalentd cu o refea tetrafilard, cel de-al patrulea fir fiind tocmai
structura metalicd a aeronavei.
/t

AERONAVELOR

3.5. SISTEME DE DISTRIBUTIE A ENERGIEI ELECTRICb

Producerea curentului altemativ la bordul aeronavelor se face
generatoarelor de curent alternativ monofazat sau trifazat.
Relelele electrice pentru'gcneratoarele monofazate pot fi ca cele de la
continuu, bifilare sau monofilare, cu specificafia cd in ultimul caz conductorul
intoarcere estL. tot masa metalici a aeronavei.
cu aju
in funclie de dimensiunile, tipul 9i destina;ia aeronavelor ,. pot uriii.a patru
tipuri de sisteme de distribulie a energiei electrice: centralizate, descentralizate. mixte
gi independente. Fiecare tip de sistem este.caracterizat prin anumite avantaje gi
dezavantaje, fiind recomandat pentnr un domeniu sau altul de aplicare.

ModaliE!ile de transmitere a energiei electrice in c.a. monofazat gi trifazat

prezentate in Fig. 3.13.
Avantajele sistemelor de
in c.a. monofazatc sunt:
alirncntare
sirnplitatea qi reducerea greutelii
rclelci de distribulic la sistcmul
monofilar; micaorarca greutdtii
transfbrntatoarclor gi a numinrlui dc
aparatc dc protccfic Ai conrandl;
simplitatca aparaturii dc comutafie gi
protccllc.
ln comparatie cu sistemele dc
alirnentare trifaz-ate, cele monofazate
t au urmitoarclc ncajunsuri: greutatea
mirrita qi randamcnt scdzut
3.5.1. SISTEIITUL CBNTRALIZAT DE ALIMENTARE CU ENERGIE
ELECTRICA
Acest sistem are configuralia prezentata in Fig. 3.14. caracteristic acestui
slstem este taptul cd toate sursele sunt conectate la un tablou central
de distributic,
TcD, de Ia care apoi energia electricd este rcpartizatd la toli consumatorii.
De
asernenea, toatc aparatele dc comutare, protecliL. gi control, prqcum
corilandll a sursclor gi corrsumntorilor sc gilscsc conccntrutc
;i aparatcle de
in l'cD, cnrc dc acecn
esie plasat pe avion in apropierea postului Je piloraj.
Avantajele acestui sistem sunt: compactitatea, toli fidcrii se gdsesc ta acecagi
tcnsiune, iar din dezavantaje rearhintim: viabilitate redusd gi greutate
mare a re[elei
datoratd lungirnii mari a conductoarclor elcctrice carc trebuie
sr stribati intreaga
[a
Fig. 3.l3 Transmisia encrgiei elec(rice in c.:r.
a- rclea bifilartr de tip "doul conductoare-mast": b-
aeronavd pind Ia TcD.

motoarcle gi gcneratoarele de c.a.; relea trifilarl cu conexiunca [azelor gcneratorului in De aceca, aceste sisteme sunt recornandatc pcntru aeronavele usoare
triunghi: c- relea trifilard cu fazcle generatorului in steil. lltonomotoare gi pcntru urrele acronave militarc ntonoloc.
ti cornplicarca sistcmclor dc pornirc Ai ldr{ fir neutrui d- rclca trifilar[ cu ncu(rul nrasa
[_
mic;orarca siguranlci in funclionarc avionului:

pcntru motoarclc elcctrice; cre$tc

74
t
 J
3. Sistcnrul cl!'clrocncrgclic dc hord
Octrvian CRICORE
'"1
irltcrcoucctiltc intrc clc astfcl incet sa sc oblina pcntru rclcaua mugistrali o structura.
;n cclc nrai multc cazuri, dc tip inchis. Astfcl, cu accst tip dc rclca sc rcalizcazir o
J

a rclclci nrai micl, o viabilitatc ntai marc Ai dc ascmcnca o flcxibilitatc mai

trcrltatc
r-trirrc deoarece col'rsunratorii de puterc marc
pot fi concctafi dircct la sursele sau TD ,
plflsiltc in aProPierea lor. J

Accst sis(crn cstc rcconlandat pcntru acronavclc dc capacitatc mcdic 1;i marc
(civilc gi nrili(arc, pi in spccial pcntru clicoptcrc).

3.5.3. SISTEM DI' ALIIVIENTARE CU ENERGIE MIXT

I
Pentru a imbina avantajele cclor doud sisteme s-a conceput sistemul de
alimentare mixt. Astfel, generatoarele sunt conectate la tabloul central de distribufie
Fig.3.l4 Sistem centralizat dc alimentarc TcD (Fig. 3.16), iar consumatorii sunt alimentafi prin intermediul unor tablouri de
clectrictr distribulic TD lcgate dircct la TcD. In principiu se realizeazl. o relea magistrald
radiald, la care aparatura de proteclic ai comandd se transferd la TD, lasdnd astfel I

3.52. SISTEMUL DESCENTRALIZAT DE ALIMENTARE TcD mai pugin voluminos. De asemenea, refeaua este mult mai ugoard deoarece
I

J
ENERGIE ELECTRICA consumatorii vor fi conectafi la cele mai apropiate TD, reducAndu-se atit lungimea ei
cit gi secfiunea. -l
in acest caz, fiecare generator are eate un tablou de distribulie propriu care I

Datoritd performan{elor sale, se recomandd ca acest tip de sistem sd fie utilizat

Fig. 3.l6 Sistenr dc alimcnture nrirt

C- A - acutllulator: APR - aparrturl
gcncriltor: dc
protcc[ic Ai reglarc: TcD - tablou cenrral dc di:rribulic:1 I)
- tablou dc distriburic
Fig.3.l5 Sistem descentralizat dc alimcntarc cu energie
electrici Pc aeronavclc militarc Ai civilc cu patru motoarc, avdnd un numlr rclativ redus dc
TD -lablou de distribulic; C - gcncrator: A - acumulator; AI'R - consurnatori de ntare putere pe ramificaliile refelei electricc.
aparaturl dc proteclrc gi reglarc.
 3. Sistcnrul clcctrocncrgctic dc hortl
L

l\ u [lc:

3.5.4. SISI'I]NT INDEPBNDENT DIi ALIMENTARII CU ENERGI I.UCRAREA 7:

STUDIUL APARATELOR DE PR|TECTIE
IiI,ECTRICA A RETELELOR ELECTRICE DE BORD

L i l. Scoput tucrtrrii
I Acest sistc'm de alimentarc cu energie electricd (Fig.3.l7) a fost con
!l_
pcntru aeronavclc la care nu este posibila func{ionarea in paralcl a surselor elec ; Prin realizarea acestei lucrlri se asigur ntelor de proteclie a
,l:1.]:P:^:9"jicc de_bord, studiut elemeire cum giiilicil;;;
; calc experimentald a caracteristicilor amper-s

i 2. Partea teoreticl a lucrlrii

i in rinpul exploatdrii aeronavelor se po! produce scurtcircuite si suprasarcini, care (dacd nu se
i inn'eprind mdsuri adecvate) duc Ia dereglarea luncliondrii normale a unor sectoare din reteaua
i electricd sau chiar a inlregului sistem de alimenrare cu energie electricd.
i Pentru
:
i,regtmurrrcr
i decupleazd
i Ca apa
i proleclie, aceslea din urmd indeplinind gi

i Principiul de lunclionare al sigura;n1 Jirut fuzibil al siguranlei

ise conecteazd in serie ci ciraitul protejat Si se , Joule dalorltd irentului
':care il strdbate. Dacd valoarea r"rrentllui'"rri" nai nare dec6! cea admisibila suportald defirul
ifitzibil, aceste se topeSte Si intrerupe circuitul.
; Aldtur.i de siguranlele fuzibile se folosesc pe scord largd in ovialie
si aulomatele termice de
Fig. 3.17 Sistem independent de alimentare cu ', proteclie datorltd avanlajelor acestora:
energie eRctricl se p.oate urndri pe cale vizuald starea automalulul (cuplat sau decuplat);
de bord. In acest caz, reteaua electricd de bord se organizcazi pc cana - multiplicitatea dcliunil: t
- caracteristici mai bune; t^l
indcpcndcntc, numdnrl accstor canalc fiind egale cu numdrul sursclor, de data
- utilizarea lor gi pe post de
ftccarc sursl alimenteazd un anumit grup dc consumatori. Dc cxcmplu, in c f n t re rupdtoare de relea.
generatoarelor de c.a. acfionate direct de la motorul aeronavei, iEri reglajul turali Elemettul sensibil al tuturor autonntelor
nu este posibil mersul in paralel deoarece frecvenfa poate fi diferita. In acest c tarmice de proteclie il reprezintd o placd
rc(eaua rezultatd este destul de voluminoasd gi grea, iar sistcmrrl in ansanrblu a bimetalicd legato prin construclrc cr
: mecanishul de cuplare.
viabilitate 9i siguranld in funcfionare scdzute.
i Toate autonntele tennice se
icottfeclioncazd dupd'o'schemd cinenaticd gi I,'
lelectricd unicd , in gabarile identice 5i se /. i--:------:--------------------------.
: dco.rtbcsc nunoi , prin, p\rauetii plcicii i' , . , . . ..

binctulice (pentnt'a se asigura proprietorea de

,.. rzr.. !r ,\!,! a. r.( , l.Tl
l inn rscltiulnltilita'ilh),' F,.{ . I Curucteristica untlnr-stcundi

'
ldbil suu 'iz'.-"acliondrii autonatului tcrntic
tfunclie dc cureiitul ce'l strdbate se nunrcite caracteristica amper-sccundl a elententnlui de ploteclie
;respectiv. In Fig.t se reprezinld forno c'aractcristicii pentru siguranlele fuzibile, pe care se itt1icd
: cttre,ilnl critic
1,, Si nonrinal In.
ti
: Curcnlul crilic se considcrd acel curen! na-rim, pe care siguranlo respectivd il suportd un
timp
i 'hrtinit de nrurc in crtndilii'exlcrioare tktte. Curcntril nontinal al siguranlci se ia cu 20 + JQr/, 1,,r,i
: nic dt'ctit
curciltul critic si csre egal cu curentul notninal al circuitilui pr:otejttt.

t
I
79
I
 Irc c 7
!q,tir! apurutclor dc protcclic il rclclclrrr clccrricc

['rlft'ti<' litttptil lt .rrJ(tL' u u,t('i .tst,u.'n.\t ,riguntnlc lqtinl!1' .fixtrlt, tnult ,r/ r/r, ,r/rrr11; q
-l
<,ttttlttt'|dtt'l.,',,p.',..,|tlr0nnlliulniantbilnltid!ri8uroziltltcdc.,li|,r.iriiJirultti.|it:ihil :ind astfcl in circuit dispozitivul studiat gi
.(u:d <'ot'odtt'r.r'rit'i/r'.sqgllrrr1t'lor./icihilc prt:inti o
itnptri5tit'ra uprat.iuhilti.
,l

Itt nuxl olisnuit sigtrrralt'lt' Jit:ihilt' t^tlrot'!i o .tupnt.rurt,itrti ttr: 202i tirtrlt lt, intrc^rpirlorul 6 pc pozilia b gi sc citcgtc tiurpul ciit a
,,,itr,r,, ,,ti,,,,t1 .,--..,..,Sr'trccc durat ardcrca
5l)'.'ur'ri,r't'r, sccu,tlc gi 100,)i<,tilctoft.ocliutti dcstcundc- Irrulttt
r I

3. Annraturit ncccsari crccutirli lucrdrii J

Se utilizcazl unnitoarele materialc:

nrontajul de laborator pentru detcrminarea caructeristici anrpcr-sccundir;
Sursc dc alimcntare dc avialic;
- Cabluri de lcgltura. I,c tirnpul lucririi sc vor cxecuta dctcrmindrilc:
I
3.f . Descrierca montajul dc laborator i/ ridicarea caracreristicii amper-secundd l 4+/ pentru diferite dispozitive dc
ln
Montajul pcrmitc ridicarca caracreristicii amper-secundi pentru diferitc siguranle gi protec{tc;
de aviafie. Montajul se alimenteaal de la tensiuni de aviafic:27y c.c.gi I l5 V c.a. ii) concluzii cu privirc la utilizarea diferitelor dispozitive de protecfie
Montajul cuprinde: in funcfic dc
selcctivitatea protccliei gi asupra instabilitdfii caracteristici]or'u.p"r_r""unaa.
I - 2intreruptrtorbipolare;
2 - inncruptrtor monopolar;
3 - 4'
bome de cuplare a 4. Datc cxperimentalc si rezuttate
dispozitivului dc prorcqic
studiat:
5 - anrpcrmetru de c.c. dc
Cu prcincilzire Firi prcincdlzire
0+50 A cls. l;
<
6 - ;-.---'-xt^-
intrerupetor cu
^.. .-^:
trei
l0 I t=a t. el tt
pozilii; IA] In lsl IA]
k=a
7 - 8 rcostate ds'comandd a In lsl
curcntu lui pfln
dispozirivul de prorcqie;
9 - 9' contrctcle releului;
l0 - cronomctru electric.

3.2. Modul de lucru

inaintca dc inceperea expcrimentului sc cuplcazi cablurilc dc

conform montajului de mai sus;
a sc alimenteazd cu tensiune montajul, cronometrul l0;
se citegte curentul cu ajutorul ampermetrului 4;
timpul de ardere a dispozitivului dc protccfic sc ciitegtc cu ajutorul cronornctru
10.

3.3. Problcmc de studiat

La bornele 4 - 4' se leagd dispozitivul de proteclie dupd care sc inc

intrerupitoarele I gi 3 iar intrcrupdtorul 6 sc trecc pe po2ilia a. Sc stabilcgtc
ajutorul reostatului 7 un curent di cinci ori mai nric-deiflt I" curent tblosit
preincd.lzirea dispozitimlui. Pc urrnd se trece intrcrupitorul 6 pe pozilia b' gi,
ajutoml rcos.tatului 8 se stabilcgte in circuit cgalcu 1,5 In dupd carcintrcrupatorui6
tr-ccc pe pozitia neutrd.

s0
L
r:le'lor clcctrict'
Octtvinn CRIGORE

4. MASURAREA PRESIUNII LA BORDUL AERONAVELOR

Mdsurarea unor presiuni (presiunea unor agen[i de lucru ca: ulei, combustibil,
aer comprimat etc.) este necesard pentru controlul manual $i automat al unor procese
I
I
existente Ia bordul aeronavelor. Aparatele care mdsoari presiunile se numesc
I
nranometre. Astfel, la bordul aeronavelor, manometrele se utilizeazd pentru.
mdsurarea presiunilor din instalafiile: de combustibil, de ulei, de oxigen, hidraulicd gi-
pneumatici.
l
[,
4.1. METODE DE MASI.JRARX A PRESIUNILOR

i
I. Metoda gravimetricd - pune in evidenltr dependenp dinhe presiune p36s gi
a
presiunea de mrsuratp6 gi coloana de lichid ft (Fig.4.l), printr-o relalie
I
de
tipul:
'lPn
Y
T Pats=Pr*h
l lO*'
Datorittr existenfei lichidului metoda nu esti
folosit6 la bord, dar av6nd o precizie foarte buni.
metoda se folosegte cu succes la sol pentru calibrarea
aparatelor de bord.
Fig. 4. I Schema de

2. Meroda deforntaliror erastice - se bazeazi pe on""JlJl*""ffi':ot'

dcpendenfa intre deplasarea centrului rigid al unui .L,o.nt elastic cu
presiunea aplicatd.

3. rleroda piezoel|ctricd - se bazeazd, pc lcgdtura intre sarcina electricil

existentd pe suprafafa unui cristal de quarrz gi fo4a de prcsiune.

-'
Dezavantajut acestei metode se reflecti in faptul 'cd la cr.egterea
presiunii. cristalul se poate sparge. De obicei, metodi este folositd Dcntru
misurarea vibra gi i lor structuri i (gondolei motoare lor).

4. Irletoda nmgnetoclasticd - sc nrisoartr varialia unei mdrinri electricc -

rI rcspectiv pernreabilitatea electrici, p - cu varialia fo(ci de presiune carc
L acIioncazd asupra traductorului.

83
 Octuvirn CItICORI-_

5. fulcttntt pir':orc=i.stivd - punc in cvidcnli dcpcndcnld clintrc lczistcnla Dcforrtraliilc mcrnbranci induc o modulalic in fascicolul lascr rcflcctar
traductor gi prcsiunea care sc cxcrciti asupril lui. dupa o lcgc dc tipul: dctectat cu ajutorul fotodiodei 2.
;i
I
Dint'e mctodclc prezcntatc anterior, in aviatic sc utilizcaza cu Drccadcrc -t
R=Ri -\ trtt'tolo da.fbrtnetliilor ela.stice, dar si metctda piczoclcctricci si pia:orc:i.stiyd.
t, J

Daci mlrirnea mdsuratd de traductor este indicatd dircct cu ajutorul unor

Aceastd mctodi sc
dispozitivc mccanice, aparatul se numegte ntanonrctru nrccanic, iar dacd mirimea
in procesul de
foloscqte
Inisuratl cstc transformatd cu ajutontl unor convcrtoarc in nrdrimc elcctricd, pcntru
rcglare a tcnsiunii tratrstrritcrca la distanfi a inlormaliilor, aparatul sc numc$rc tpa,t()t,tctrlt
generatoarelor de bord (Fig.
( t' t ! n tnr e c' cur ic sau I ran s m i I d to r d e p r es iun e.
I
4.2), unde R cste rezistcnfa
unei coloane de cdrbune, coloand
I
inclusa in circuitul de cSrbune

excitalie al generatorului,
4.2. CONSTRUCTTAMANOMETRELORMECANICE
R; F
i
este rczistenla intemd a t
i
coloanei de cdrbune, iar p p
I Fig. 4.2 Dependenya rezistentei unei coloane de Datoritd simplitalii constructive ti fiabiliteiii ridicate, manometrele mecanice
este presiunea care este
exercitatd asupra coloanei
cdrbune, func1ie de presiune se folosesc inci la bord cdnd nu este necesard transmiterea la distanla a indicaliilor.
Estc cazul instalafiei hidraulice, pneumaticd gi de oxigen.
de citre un clectromagnet. I

Itt Fig' 4.4 cstc prczcntati schcma cincmatici gi dctaliilc constructivc a unui
6- Metoda rermobonducln'd
I
I - se bazeazd, pe schimbarea rezistentei unui fir de
platinS' introdus intr-un gazinert,sub acliunea unei fo4e de prcsiune.
I
: 56 a1
I
il t2

I
oilicA - cxprimd legdtura intre deformarea unui scnzor optic
7. Iv[etoda
$i
modularea fascicolului laser care trece prin el, Senzorul optic 298 9
este construit
dintr-un rub siliconic de
56
200 pm grosime, in care 4
se introduce fibra opticd
multimod, (cu o cavitare 3
mai mica decdt
diametrul fibrei optice)

1i,,.""",,:'J$::;L .j';'
->{o 2523 20 t9 tE t7 t6 t5

suprafafd reflectorizanti citrc senzorul dc

(Fig. 4.3). Penrru o nre\ n |l1c

diafragmd siliconicd Fig.4.3 Schcma de principiu a unui senzor dc pr.csrunc

rclaf ia dintre presiunea opr,rc .
aplicatd pc €d, p, Si
I - llbrl optictr mulrimod: 2 -. fotodiodl: 3 _ diodtr lascrl _ fibrr
opticl acopcritA i 5 carcasl senzor optic drn silicon;6 _ c;rlrlrrc
{
deplasarea u,, este [5, 6]: -
40pm x l05gm: 7 - suprafcll reflcclorizantl dirr All g _ dillia::lnll
din Fi-r. 4.,1 l\{anovacumerru dublu:
ilicon.
s
|- -ecanrul aparatului;2 -
inr.l dc ljxrrc.;3 -carcrsraJrrratului:4 - cadran:5.6_acc
D t' 1
indic:ltoarc; 7 - conrpensator de n. l0 -
L- 43lGPa- | | - blrrc dc capsulc. ancroidc: | 1 -
arc sni^l:
15 _ bazr
ruh:
wd' dc llxrrc a mccanisnrului; 16 - 5 lt) _ ccnrru ricid:
2 | - tiji: 22 - hlocul cnpsulck'r ll. lJ - limirri'r:
25 - tiili 26 - ,tx:2'l - scctor: lS - pinion: 29 - axul aeului indicaror.
u.ndg-l-.q notat cu t - grosimea diafragrnei 5i cu rl _ diametrul diafrasnrei.
ti4 85
f:
L
4 lv'lisurarca i la bordul acronavclor
Octavirn GRICORE
astle'l dc l.rlano'ctnr cu. mcmbrani sau capsuld clasticd.
f Aparatclc dc acest tip.
da.toritir scnsibilitalii ridicatc, sc utilizcazd ia nrisurarca unor
prcsiuni dc valoarc
rclativ nlici. Trcbuic spccificat ca, in cazul misurdrii unei presiuni gi scnsibilitatca mecanismului:
absolutc.
Inrnornctrclc folosesc un traductor clastic dc tip ancroid (inchise)
nunresc Si tnanovauttnel re.
ii aparatele sc mai
s,= 9.
gw
it') Traductorul de naturd electricd.
4.3. TRANSMrTAro,{nel.n DE PRESTUNE (MANOMETRELE mecanic intr-o mdrime variabill e
ELECTROMECANICE) natura traductorului electric poate
fi:
ca, convertoare electrice se folose
capacitive, cu o largd utilizare fiind
cr
lntereseazi caracteristica statici a transmildtorului bloc este:
9i sensibilitatea lui, fapr
peltru care in Fig.4.5 este reprezentatd schema structurali a aparatului,
..r. prn, in Z = fo( g),
et'idenld transformarea succesivl a mirimilor intermediare din cele patru cu sensibilitatea:
elemente
^dz
"o= ea
l Dacd se considertr cd deplasarea membranei
w = k(po - p)- atunci mdrimea
electricd de la iegirea transmilitorului
i
Z ia egaltr cu:
Z=foAt (frz@D) (4.1.)
cu sensibilitatea:

rl
Fig. 4.5 Schema stnrcturali a transmilttorului manometric
' :
s= 1]s, =9=1,;"r,
conlponente: r.t gp
ri

,, i) Conclttcla de presiune - cste elcmcntul dc lcgdturd intrc mdrimca

de intrarc p
' Rela;ia (4.1.) reprc.zintd.ecuafia
transmiftr
gi presiunea cu care se atace membrana elasticd, p', gi are funclia este neliniari. penrru a o riniariza care, in general,
de transfer: b
se utirizeazd gofraj speciar,
.relafia v, = ft(p) este neliniari, sau un
care ra
neliniara care sI compenseze neliniaritatea totala cu caracteristicd
{ gi scnsibilitatea:

ii
1.4. ERORTLE TRANST\!rTAro.rne loR DE PRESTU\E
t"
ii) Elementul sert'ribil ela.stic - traductorul dc prcsiunc care facc lcgitura irrtrc transmiliroarL. s.nr nf"cr,rr" arf,i
dc crori mc.todicc, ciir
t
prcsi Lrrrc q;i <lcltlasrrc: .,r,,,,1l,,iilil,lhli"r,. sictc
t-. w = fz( It'),
cu sensibilitatea:
4.4.1. ERORILEMETODICE
I ^ drl
J:=
t"" d r''
Erorilc nrctodicc sunt provocatc dc unntrtoarclc
cauzc:
iii) Mec'anismul de lransmilere Si mulliplicare - transformi migcarea liniara intr- - dc 'rodificarea presiunii dc- intrarc datorita inrprcciziei prizei dc prcsiunc
t o migcarc dc rotalie, cu caractcristica: (conductei de presiune);
L,
rp=fj(w) - nrodificarea presiunii Ia sol:
 J. Nllsurarca nrcsiunii ll bordul acronavclor Octuvi:ur CRICOIIE

- nlodilicurcil tclnperaturii nrcdii a coloanci dc acr atrtrosfcric. pc carc sc luc La o varialie'a ltri t, datoriti tcrupcraturii. corcspundc o variatic a dcplasrrii
rrrisurdtorilc. ccntrului rigid al capsulei u,:
I

df
4.4.2. ERORILEINSTRUMENTALE d* _ dr ,:, qeP I '|
(-1.-1.
dr f '(,r) Eo (t - ou Ar)r ./'(rr')
I )

I
I
Acestc erori sunt provocate de urmdtoarcle cauzc: Daci inlocuim dcrivata funcfici elastice/din (4.3.) sc obline:
i ;

histerezisul elastic;
variaIia temperaturii; dw= (-1.5 )
f1
I
I
ncliniaritililc introdusc dc cornponcntclc transnri fdtorului; I

frecarea in laglre;
dezechilibrul pieselor mobile; Din formula precedentd se observd c6 eroarea Aw, cregte cu varialia
existcnla unei presiunii remanentc in capsul6, in cazul determindrii unel temperaturii A?". De asenrcnea, trebuie precizat cd odatd cu cre$terea presiunii de
presiuni absolute; misurat p croarca crc$tc, dcci estco eroare multiplicativd. Dc obicei. penrru
erorile datorate traductoarelor clcctricc $i schcmci elcctricc dc m dsurarc compcnsarca crorii dc tempcraturi, se realizeazd un mecanism cu bimctal de ordinul
adoptate. ll prczentat in Fig. 4.6. Se observd cd
bimetalul influenteazi bralul de
manivcld dc lungimc a. Variaf ia
4.4.2.r. ERORTLE TRANSMTTAIORUIUT DE PRESIUNE acestui bra1, La, estc cgald cu
DATORATE VARIATIEI TEMPERATURII incovoierea A/ a bimetalului. Pentru
reglarca lungimii inilialc a bragului de
maniveld d() estc prcvdzut un gurub.
Acestc tipuri de erori sunt provocatc de influenfa temperaturii mediului Pentru proiectarea acestor dispozitive
ambiant asupra modului de elasticitate al materialului din care cste confcc lionat se recomandd lucrdrilc [2, 3].
I
elementul scnsibil elastic (capsula).
La elemcntcle aneroidc pentru Fig.4.6 \lecanism dc conrpcnsarc cu bimctal
Liniarizdnd dependen[a modulului de elasticitate E, func[ie de tempcratura: cornpcnsarca variafiei tcmperaturii, se | -manireh: I - bicla; 3 - ax:.1 - brmcral
realizeazl in capsul5 un vid cAt mai
E=Eo(I-0rAO, (a1\ inai nrat.

uude E0 c,stc rnodulul dc clasticitatc inilial in N/m2, cr6 - cocficicntul dc tcnrpcraturi

al lui E, iar Af = I - 16 este varialia de temperaturd.

Caractcristica elementului sensibil poate fi scrisd sub fonna:

p = Ef (u') = Eo(l - o+LD f @).

trndc'flrr') = krtr'* k-rtt'r.

8S
f
4. Mirsurlrcr ii h bordul ar:ronlvclor Octlvirn GRICORE

,MASURAREA
5. ,f ..1 lj \.
iI'tAI,1TurII DE zBoR
: r,ti\iri,\,
t. ,:'i'.\rirrJ r,
I
!-
5.1. I\|ETODETDE MASURARE A INALT|MII DE ZBOR r, ,{ ,j
1,,liFi:,,

';i : i.
il :-rttlI;t Indllimea de distanfa':misurate, la
t, corespunzetor de pe
suprafala pamdntului.?iiiiutet. de bord care permir mesurarea *..r_tuiqurl.etru se
nLrmescallimetre. /1
fi 1'. |

in funcfie de t ca referinfd, altitudinea acelea$i aeronave-iloate avea

Lr
denumiri diferite 9i eneral, diferite (Fig. 5.1). i'

r,Ii iT:J

riJ lt t.
't/
:i 11:
:j,
r ,,.ii.
:1
, -! - f.,|"

.itr

:6ffirj rr ,rt
il; '.\4r\h.q,,
, (l.r)l L .

,
| :\
r,,.r
(
I| ,*
!iClasificarea alritudinilor funqie de suprafala de referinld "
.
r1,1 , I t1'.: I
Fig. 5ll
t trl I .r'f'
I ,; Dacd punctur a! lfFeiinla estc situat:
.J
' ,4?
'(l'. tlttl,I') 'ri[.
I'y-
. pe un anumit aeiiiiti<im - altitudinea se numeste relativd H,, care de, obicei.
'Lj
),l\'

sc urisoard cii djdtorul mctodclor in

-
. pc punctul A";64!*f , carc sc gds
.1,.

.{f acronavei - altiructitte

adct'dratd - Ho,i"htrsurati cu ajutort ri; "r'
. pc o anulniti suprafa{tr baricd - a/tirri .i - IJb, .uti.it nrasolfi.i
.it+'
di
cu ajutorul altiriidtrului. ,.I
,Br ,, , aa

Pcntt'tt dcterrniriirefl altitudinii sc pot I'olosi rnai multe.metodc

t ntasurarc:
.'.(.-!,
;:lf,\iir '
:,:tlii3 ir
::-\f r-rq :

;
dL'

,'1' l. M(t(,du borontetricd - punc in cvidcnli dcpcndL-ula dintre altitudinia H 5i

\t
I t1lj
,',
fii
i'#
r&
I
I :$
L-,

9
 5. lVlisunrrc'u injltinrii dc zbor
Octavian GRIGORE
Itl.'rr't utili:irii.tnd olnmsfi'rL'xltttt.lurl u ultirut in 1925, iur in 1952 Or!:ttri:ttliu ,,
Itrl.'ntilitt,,ill lt,lt,ittlic'Civili (t.C.A.0.) u rt'r'i:uit.lulcl.,.,.\i:it.,ut.,, lr,.()lriln.i;,tl nrlrtri'
tt.'.'t'ltlill.'1,( lldn inlt\itfiinul. Ultcrirtr, l(t('1.'l,t',ttru il1,t,.),\\a,,'tt.\t.,,,.1ilr.1 uu li.r1
Altimetrclc carc funclioncazi pc principiul varialici prcsiunii
lirrrch'.{c ntrnrcsc olti,,tctt'( httronrttrice $i sunt, in lirnd. manourcrrc pcnrrrl
irrirf
cr.l I
,'.'t'i:uit( lt'.mui uulle ori lindnl cont .lc ui.turdktrila eJl'ctuutr, ('u ojutorul soralililor'!i'
.trti.li.'iilli. liuilupt,nrntcarasco<'crvkiut'estavaloristandanlJiinlstobititdlo t00kn.
Nitdttl :cro sL' <'bh|iderd lu srqtrufolo ocaanelor (nivelul mdrii).' Vulorile nrcdii ti,
{;'
prcsiunc'absoluU.
Il
ulntist lt uit'elul nirii r.l,rnt: $;
2. Metoda radioleltnicd - se bazeaz6 pc fenomenul dc rcflexie a undelor
ri clcctromdgncticc. Aparatele de mesurarea a altitudinii realizate pc accst
7ir = 2li'i, /5 K = l5.l5 "C;
principiu ,se nurncsc rodioaltimetre. Accstca pcrmit misurarca timpului
.i l\t= ! ut,,t. = 1.01325. l7t t'u; i
ncccsar unci undc clcctronlagrlctiCc pcntru a sc propaga dc la acronavi pani
Po= 1,225 kg/ut.
'p,"T'9 a!titutlincu sunt (larc in Tubcluli. / t I ].
Vttlorile pantru O',"f,tTtcir ft la sol $i rctur. Datorita accsiui fapt, acestc tipuii de iltin,.rr" au o prec'izic

Altilttdine
I ri! li

Prcsiune'
Valorile utnros.ft'rci standunl
Densita!e Tenperalurd
. Tahelul 5
Vitcza suuelului
i ridicatd'gi sunt absolut nccesarc la bord in spccial la cvoluliilc criticc -
atcrizare'gi zbor la altitudinc mica.
IL |utl ' plpo I T.IKI ,t't o, lm/sl
T"oJ p" principiul mdsuririi timpului necesar propagarii radia[ici dirccte
o. tks/nr
0 t,0w t,2250 288, r 5 ,t
340,29 gi rcflcctatc funclioncazi Si altinrctrele oilice. Acestea funclioncaza pc baza
t000 0.8870 1,u 17 281,65 '336,44
2000 0,7846 I,0066 275, I 5
unor cmif5toarc cuantice dc lumind (laser) gi sunt aparate in studiu pentnl
332,53 ta-,

3000 0,6920 0,9093 268,66 328,58 avialie.'''

4000 n 60Rt 0,8 t94 262,1 7 324,59
i;
5000
6000
0.5334
0,4660
0,7364
0,6601
255,68
249, t 9
320,s5
3 t6,45
3. Metoda inerqiald - se bazeaz\ pe mesurarea componentei verticale a .-l
7000 0,40s7
accele{a}iei aeronavei gi integrarea ei de doui ori. Aparatul care foloseqte I
0,5900 242,70 . 3 t2,31
aceastl metode de mdsurare se numelte altimetru inerlial gi estc compus r
I

8000 0,35t9 0,525E 236,22 308, I I

9000 o 1040 0,467 t 229.73 303.85 dintr-pn acceleromctru gi un dispozitiv dc integrare.
t(no0 0,26 t 5 0,4 r J5 223,25 :299,53
I ta00
t 2000
0,2240
.0.t91s
0,3648
0,3 t t9
2 t6,77
t6,65
295, I 5 4. nizdrii - se masoard cradul de ionizare a atmosferei in functie de
295,07
t 3000 0, r636 0,2666
2
2 r6,65 295,07 td de PamAnt. I

I
t1000 0" I 399 0,2279 2 r6.65 295,07 1l
I 5000 o.tI95 0,1948 2t 6,65 295,07 Dintrerihi:todele prezentate anterior in aviagie, cele mai utilizate sunr tneroda i
16000 0,t022
I 7000 0,0871
0: I
0t423
665 2 l(t.65
2 t6,65
.. 295,07
' | 295,07
bu ro rt r ctric d .5i' n e,tod a ra d i o t eh tt i c d.
i I -l
I 8000 0,t2t7 '+++4,
.;l'..
19000
0,0747
0.M38 0.t010
2 16.65 , 295,07
',1,':'.t i295.67
r,f
.i.
2 t6.6s ! r:t-.r
20000 0,0546 0,0889 2 t6,65 295,07 5.2. TEORIAALTIIVIETRULUIBARO}IETRIC
!', tri
2t000 0,0467 0,0757 2 t7,58 295,70
22000 0,0399 0.0645 2 t8,57
; ,:in, ;
296,3,\
2-t000 0,0342 0,0550 2 t9,57 297,05
21000 '0.:02e3 0,0169 220.56 297,72
Din capitolul precedent s-a aratat ci mctoda barourctrica dc misurare a
Ll 1, 25000 '0,0252 0,0J0 t ))t ts ' 29,\,.19 altitudinii sc bazcazi pr' dcpcndcnta dirrtrc prcsiunca atntosfcrica (statica) 7r ;i
26000 0,02 t6 0,0343 222,51 :,,;;,299,06 altitudinea l/: -i'-
27000 0,0t86 0,0293 223,54 299,72 flUl (5.1.)
I'^ -_Jttt/
28000 ,9,Q,t6p 0.025 t 224,53 | ,300,79
29000 0.0t37 0.02 t5 ))i <) '
30 r .05
-t(xnq 1.t0.t0-' t.8J.t0-- .226,5 t 301,7 r ,:r
La stabilirea formulelor barornctrice rnai f;buie avutc in vcdcrc de-pendenta
f.it. t0000 dintrc grcuta(qa Spcci
-i
2.83. IO-' 1.00 t0-' 5
2 50.3 3 17, t9 fi ca a acrului gi a ltitudi nca:
\a' 50000 7,87. t0t' t.03. t0-' 270.65 .tr\\329,i10
l.
rilll';,
!
1,06 I0-
':i)l
60000 2.2];J.o' 255,77 , ,3.19,90
I(H)' r51t
70000 5.4s. l0-1 8.75 t0-: 2 t9,70 ,
' 't 295,07 3.1 r'1'lillr l.'.
T=
.-..,.q.r.1
tia000 t.02;r0't 2.M !0-' t80,65 269,41 rJ.
90000 t.iltft.a 3, t7. t0-o ft10.65
t tt'\ag,ql qi, de ascrnen€h, variafia temperaturii ?"cu inal!imea:
,lt':, t(n000 2.97. t0r 1.97.t0' 2 t0,02 .,'290,52
7r,, = /,0/-rl-i ld Pa.'t 7' = Iz( tl ). (5.3.1
.-l Lq'i'
93
 5. lvlSsurarca ini inrii dc zhor O!'txlian GRlC(-jltE

Vrrrialia tcurpcraturii acrulrri cu inillimca estc spccifica riin =t xau

Tahcrttr 5.1 [ac 1_s.6.)
pr)atc aproxima cu scgmcntclc dc drcaptS exprimatc dc urnrltoarca
frrr
ldF = Adp
prczcntat, in Fig..5.2:
ctre substituite in (5'5.) dau expresia:
T,-r,(H-H,) pt. 0<H<llkm
YdH + dP =Q
(s.7.)
4 =const. pt. ll<H <2lkm.
T, +tr(H - H,) pt. 2l<H <46km Jinind cont de ecuafia gazelor perfecte:
T(H)= | =const. pt. 46< H S 54 km
p(H)v = GRT(H)
T, -rr(H - H,) pt. 54< fl ( 84 km
4 =const. pI. 84<H <95km
T, +tr(H - H,) gi de expresia greutdlii specifice ,=9 1und" constanta gazelor perfecte este
Pt. 95< H
N=29,27 ml grad), rezulti:
unde q este gradientul de temperutura ul
H ..____t_ (s.8.)
stratului atmosferic "i". Se poate observa lkml ' Rxf(H)
ugor, atAt din Fig. 5.2, cit 9i din (5.4.), cn pe r00
intervalul de interes He 10, 100 kml varialia 90
temperaturii are trei intervale constante, inlocuind pe (5.8.) in (5.7.) 9i separdnd variabilele, se obline dependenla
80
doud monoton descrescdtore gi respectiv 70 presiunii atmosferice cu altitudlnea:
doud monoton crescdtoare. pentru aceste 60
clp _ (5.e.)
intervale gradicnlii rcspectivi sunt: 50
p
40
i=1, 0<H<llkm Tr = 6,5 o/km; 30
i=2, ll<H<2lkm o/knt; orin intermediul lui T(H) dat de una din relatiile (5.4.).
T2 = 0 20
Ca valoare iniliald de integrare a ecualiei (5.9.) se ia presiunea atmosfericd
i=3, 2l<H<46knr tt = 2,73 nlkm;
i=4, 46<H<54km a! = 0 o/km;
t0 normald pe corespunz5toare lui H = 0 9i I= 288,15 K.
0 De cxemplu, pentru stratul i =1, corespunzetor altitudinii 0 + I1000 m. variagia
i=5, 54<H<80knr Is = 3,42"lkmi Itl0 110220 190 T lui7'(Il), conlbrm (5.4'), estc:
tl
I
i=6, 80SH<95km Tr = 0'/km. Fig. 5.2 Varialia rcmperaturii aeru lui 7'(H)= fo- 7'11' (s.10.)
alt itudincu
Pentru a deterrnina legea altimetrului
carc introdusa in (5.9) ne conduce la:
;'l barorle-tric se izolcazi din atnroslerd o coloana
t-J
de grosime elerncntard dH Si sccfiunc A, clp _ dn
asupra cdrcia actioncazi fo(a dc grcutatc (-5. r r .)
clcnrcntali r1G ;;i forla clcrncntarir datoratir t, Rx ( 7,, - r, I/)
Jrrcsiunii d1t, dl? (Fig.5.3). [:clrilibrul forfclor
lusupm coloanei z/1./ cstc: Prin intc,cral'ea lui (5.1l.) intre linritele p6 5i p, rcspccti\' 0 9i //, s!' oblinc
forntula baronrelricit slandard corcspunzitoare lui 0 +- I1000 n:
clG+dF=0

I)ar cxprcsiirc forIcror clcrncntarc srnt:

Fig' 5 3l]chilibrul asup'a colo'rrei dcacr
r=r,,(r -+l'. (5.r2.)

Ll 95

I
 I

Oc(avirn GRIGORE -'l

,luta I
dorcspunzittor iniltirnii dc | 1...21 knr, tcnrpcratura ntcdic sc calculcazd conlbnn Fig.
I

5.4 pi rcla!ici:
-'1
I
A = HTrr + H 1(To - T1)/ 2= I,."uH =+ I
arc
ace
=4, 'u -7, H
-T r,,
(5'l+'1
4n"u
i
Cu accstc prccizlri, forrnulelc pcnrru calculul altitudinii dcvin:

Stratul I
, pcnrruHsllkm: p=po*n(-=1-J
'l' R?'*u/ "=R4,,.u,"f+J
"'""'[/''l
0... I I ,=af,-f
t'L lP.,/)'-ll ,

iarpentru ll<H <21km:

RI"
H =11a
m 1*fal
\Pi p= po".rl*6;ffi*a,}" =*[r, .(o+W]'"[+) (5,s)
i

Erorile ce se comit, aplicdnd formulele aproximative ale lui Laplace, in locul

formulelor exacte, nu depagesc I %.
II =46+Rf",n*fP*
m lP
5.3. CONSTRUCTTA ALl'rMr*UrO* BAROi\IETRICE

DatoritA dependenlci presiunii atmosferice (staticc) de altitudinc, problcma

Stratul I misurdrii altitudinii sc reducc la misurarea presiunii. Prin urmarc, altimetrul esre un
R?,n
80...95 H =gg* manonretru pcntru presiune
m '.r|,Ztl
\P) absoluti, avind forma I

Ohsen utii constructivi din Fig. 5.5.

Carcasa aparatului este
pusi in Icgatura cu priza dc
presiunc statici 6. La.r'arialia .

altitudinii, presiunca variazd gi

De obicei, in locul formulelor ea, iar capsula ancroidi 8 sc
barorrrctricc (5.12.) gi Tabelul 5.2 pentru dcfonncazi pundnd in nri5carc
straturilc I gi 2 (cclc nrai uzualc in aviafic), it tnccanisnrul aparatului ;i acul r,:_ < ! c-L-
se foloscsc rclaliile aproximativc numite h:
.,p
indicaror cadranur , l'it ,ll.?,lif !'1d;l,'ff,'l;:i:,:iH:?iil,:f:T..,Jj:;,",
fonnulele lui l-aplace. La stabilirea acestor "pi,,il;i
estc etalonat in krn, ntctri sau bicltr-manivclil;5 - conducti dc pre:iurrc: 6 - prita dc prcsiunc srarict
lbnnulc pcntru tenrperaturi sc ia o valoarc picioare. 7 - crrcrsa aprrrtului: ll - crpsul;) aneroidi)

ntedie. Astfel, pentru stratul l, corespunzdtor u Trr T t',: Itttcrcscazd caracteristica statica (ccualia scdrii) a aparatului. fapt pcntru carc in l
inallinrii 0... I I knr sc ia o tcnrpcraturi urcdic Fig. 5.4 Crafic pcnrru liig.5.6 cstc rcprczcntilta scl)cnra struc(uralii a aparatului, caro punc in cvidcnlir
Ir',"J = (Tn + Til/ 2. irr pclrtru sl.ratul 2, pcntru Fornrulclc lui Laphcc
culculul Iti I . ( --'
transfortttarcit sttcccsivi a ntdrimilor intcnncdiarc din ccle trci clcrncntc conrDoncntc:
w=fl1t);
 5. MJsurrrca Octrviirn GRIGORE
-- si fic
:ro, pc cadranul baromctric trcbuic
ul rcspcctiv. Daci pc cadranul barometric
D =.f:( )aratul va indica altitudinca fata de nivclul
"r.ri"[;+.inB, J-0 ;

aparat pentru altitudini medii 9i mari nu

Q=.f:(b=!L[]. | 20 m, iar Pentnr H = 0 m sunt de t l0 m'
z.
Daci sc considcri cd deplasarea membranei n, = k(/rp _
nrdsuratlE vali egald cu:

,=tl*,'"{*,.f, +Y^).',"u"1-u']
(s

unde s-a considerat cd

variafia funcliei p(Il) este

Fig. 5.8 Schema constructive a altimetrului cu doui ace indicatoare

I - cadran bromctric; 2 - rc plat; 3' l2 - compensatori de temperatura cu bimctaL'
4-bicll;5-conlragrcu(ltc:6-batcriedcctpsulc:7-arcspiral:8-roatldintatA'
9-crcma|icrl:10-axtubu|ar;l|-pinionl|]-roatAdinlatal|J-scctordin|atl
l5- urborc: l6 - gasiu dc montaj'

altilnctrcle sunt pre vezute cu doui ace lbse'n' u este caPtata la v ' a
indicatoare gi cu doud scdri pe cadran. C6nd ---{ li apdrut a accsteia' Acea in
unul dintre ace (respectiv cel care misoard piincip I M dePinde la ri ea
cxact altitudinca) cxccutd o rotalic intrcagl rt9
- nl
i,, \o statica va fi fdcutl duP tti
la varia[ia cu 1000 m, scara corespunzdtoare igI FTIIIt'r-
I c- -\ \ presiuni.
avand diviziuni cu valoare de
sc dcplascazd cu o
l0 m, cel dlalt
diviziune, dc fapt
lsr :-t I

lqtl 3-
=N
-7
7 metrl
tooo I
I
i ndicand grosicr alritudinclr. l_Tl
L?I 5.4. ERORII,E AI,TINTETRELOR
,r 6 I
/Q)
Afigarca altitudinii pe cadran a unui ,5
' , {'at
lstfcl de altintetru este prezentata in F._ :i;+:j9.l-n/ irr gcncral altirnctrclc baromctricc stlnt afcctltc atit dc crori ntctodice'
cit $i dc
t ,5.7. iar schcrna lLticincmatici in Fis. 5.8.
Fig.
)o erori iustt'utnentale.
L!,
Dupd curn se obscn,d din relagia Fig' 5.7 Cudrrnul untri altimctrul cu
(5.15.) indicaliilc aparatului sunt corccte afi$are mixtr: analogicd (acul indicrror)
nutnai daci p0 = const. Dcoarccc prcsiunca gi numcrici'i (contor ctr rolc) 5.{.I. T'RORII,E I\IIiTODICE AI,I] ALTINII'TRELOR
L pc acrodrom poatc fi difcrita dc accasta apar erorile trtel rtrl i ce. l)cntrtr elimi narL-il lo|
irrtrcg mccanisnrul imprcuna cu capsulcle ancroidc sunt l)tontatc pc suportul 16.f,
Acesta poate fi rotit cu crentaliera 9 in jurul axului acelor indicatoare. Sinrulturr icr Erorile lnctodice sunt provocatc dc unnatoarelc cauzc:
I
L rotc$te 5i cadranr.rl baromctric I , (ale clrui diviziuni se pot observa printr-un decupaj),il - r'ariatia rclicfului solului;
9S o()

I
 I

'tb'
()ctu iurr (iltlCOltl:
-'l
- nrrldil'icarcr pr.csiunii h sol: i4' j
- rrr.dirlcarea tcnlpcruturii a coloa'ci dc acr atnlo.sl'cric. It,=Hln/r'-ln/r.
' (5.20. )
'redii $ absoluta I'a fi data dc:
In yr,, - ln 1r
ilrr ctoarca
],,t
5.4.1.t. DROTULE AL].il\tETuELOn DA.[Ott^l.E
vAlUAl't[lt p"
I
RELIEIIULUI SOLULUI LH r. - H, - H - r,ht P, -ln (s.21.)
lnp,,-lnp
lffi
&!a
Eroarr'-a AH1 datorata vnriaf ici rcricfurui Pcntnr contpcnsarca accstci crori cstc ltcccsar sa sc cunoascl prcstunca /)r. care
sc poiltc cxpri'ra astfcr:
ffi poatcfi comunicati prin radio cclripajului. Eroarea AHl sc poatc obline dircct din
AJ:I1= 11,- Pu, (5 | 7.).
lbmulclc (5- l 8.) ;i (5.1 9.): I
"T
unde f/, este altitudinea terenului survole H r.= H,- H = RT","ot"[a ) (s.22.)
altitudinea faF dc nivelul mirii a punctul \P" )
zero aparatul. Eroarea Afl1 poate fi evalua
sunt specificate valorile lui tlr. In cazul Daci se notcazd cu pr = po+ Apo rclalia (5.22.) devine:
dir
dat6, corecfia - aH1 se poate introduce automat cu ajutorul unui dispoz.itiv de,
programare a cirui vitezd de rotafie trebuie
si fie proporlionata uii.ro
",
u*nuu.i.-li n,=R4"*,'"['-*) (s.23.)
ta

5.4.1.2. ERORILE ALTIMETRELOR DATORATE

PRESIUNII LA SOL '-"^"'Ii
ir,IOOI r-rCArui].
Practic. dacd
AP"
<< l, expresia (5.23.) se poate scrie sub forma:
I)o

An
h normatc dc presiune gi tempcrarur a, po=,,,,. H, = RL*u a.
:,tff,r1"j..""T1:1":.i K si-t : :":^dif:i
(5.2'+.)
;;rb;; ;dl"ft ;T#fi
,'J ;Hf,:""njL,'
l:.i,.'ii. Ly:, 1,,: 398
fr ::**':.:
lnccanic
j.
prin:' me"0*'j
t:':
_i:l l1T
toda explicatd
(s r 5. ) ap i', ..o.i
la paragraful anterior.
;; il
; tu ;; o 5ii;' :; o Ji li iJ,.
lru

ln coucluzie, eroarea Aff; este propo4ionali cu varialia Aps a presiunii de la

Daca modificarea presiunii p,)la sor are t.
roc dupa decolarc, aparatur va indica' sol
*ur ;;- ;fi ;;;;;' ;i"d ;n' H':;
"ou,.o
*i::: l:li:):1, ::1li n.n,* u

i,,
a fost po , Jupi;;ffiffi;:i';;,;':
ill"#:li:l,t:::lil:,T::-*:i
in acest caz aparaturlo inai.o, 111.":tu'.i?r
conform ro.;rl.i tl iili:iilffi'""j; 5.4.1.3. I'I{ORILI' ALTINIEI-I{ELOR D.\TOITAI'E ]\IODIFICARII
1'EI\IPEIIATUItII I\IEDI I
H = R4*u Inl ZiI I (5. r 8.)
\p ) Eroalca AHr dirtorata modificarii tcnrpcrrturii e-fcctivc
4i1,, , iala dc valoarca ei
in timp ce indicagia corecte ar trcbui si fic: starrdurd I,,,",1, sc calculc-azi tot cu ajutonrl fonnulci (5.15.).
lndica[ia aparatului cstc deci:

H, = R 4*u ,"[f
s = R4it l'[+
(5. r9.)
(5.i
) 1

)
Impa4ind cclc doud rela[ii sc obtine:
iar indicatia colccti ar trcbui sh fic:
100
l0
 Itlistrnrrc:r irrirllirni i dc ztror
Octrvian CRTGORE

tlifcrcnli se datorcaza histcrczisului elastic, fcnomen dc rcurancnfl propriu tuturor

H_ ( .5.I (r, rrcurilor. Pentru nricgorarca crorii provocate dc accst fenomcn, capsulclc sc
rr.rlizeazi din matcriale spcciale, adoptdndu-se o tchnologie dc fabricalie care- sir
dc' unde., prin intpi4irc. rczultil:
..lirninc rcmanenta.
7

E.

5.4.2.2. ERORILE INSTRUMENTALE ALE ALTII!{ETRULUI

I Notirrd pe 11- It + Lttt $i DATORATE VARIATIEI TEMPERATU RII
=I".Ju +A7", rclalia (5.27.)dcvinc: I
i; . 4*, tf
.tl
!{
'bfr!
Aceste tipuri de erori sunt provocate de influenla temperaturii mediului
l,:
LH,
' ={n.
r:1,
15
't\
?ll r '
ambiant asupra modului de elasticitate al materialului din care este confec[ionat
ilt I
elenrentul sensibil elastic (capsula).
Avind in vedere cd. A,Hj este proporlionald cu FI, aceasti ta
i: Liniarizdnd dependenta modulului de elasticitate E, funcfie de temperaturd:
i €roare €Ste..:
multiplicativd. pentru introducerea cordclili AI13 este
necesar sd se cunoascd i'i
t, temperatura efectivi medie a aerului. in acest
scop se masoard ra bord temperatura i
g = ro(t - crrAl), (5.29.)
mediului ambiant, iar temperatura de ra sol se comunicd
prin radio.
I unde Es este modulul de elasticitate inilial in N/mz, Ge - coeficientul de temperarura
i al Iui E, iar A?n=I-Ie este variafia de temperaturd.
5.4.2.
..,

ERORILE II*STRUMENTALEALEALTIMETRELOR
Caracteristica elemcntului sensibil poate fi scrisd sub forma:

Accstc crori s[rnt provocatc dc unndtoarclc cauzc: p = Ef (w). (5.30. )

- histerczisul elastic; Unei varialii a lui E cu AE ii corespunde o varialie a lui p cu Ap, adic6;
- varialia tcmpcraturii,
- ncliniaritatea ecualiei scirii; P :=i(- Euauar)=
- frccarca in la-narc; A,p - Lon = 7(rr.)AE =l(
E'
E6asLT)=
- : -auLT)
AE Eo(l
- dezechilibrul pieselor mobile; (5.31..1

- captarca imprecisit a presiunii staticc;

=+(- ElyapLT)=-aEpLT.
E6
- cxistenta unei prcsiunii rcmanentc in capsulir.

Primclc doud erori sunt proprii oricirui manonrctl..r r.rL-caric. ncglijindu-se la nunritor ponderea termenului o.sAT fagd de l.
Daci'i altintctrul
c-stL' cleclronrecanic, nr.i inter'in erorile instrunrentulc datoratc trad rrctolrrc lor
clcctricc 5i schcmci clcctricc dc rnasurarc adonrarc. Dlcir sc cxprirni acurrr eroarefl de prcsiunc Ap in valori alc marimii dc misurat.

5.4.2.1. ERORII-E INSTRUMENTALE ALF]. ALTINIETITULUI Lp=6tLH=-cuA7ir. li 11r

I)ATORATI' IIISTERtrZISULUI ELASTrc
unde (s estc gradientul baric vertical 9i dacd tincnr cont dc expresia de varialie a
presiunii cu altitudinea (5.12.), este egal cu:
[-a trn ciclLI collrlllr-'t dc func!ionarc, caractcristic:r rr'.
= l(tD la var.iaIia lui // irr
sclls crcsciitor, rrrr coinciclc cu caractcristica rr'1
=.,f(Fl) pentrLr // dcscrcscltor. Accastir
I0l
0-r
 5. lvlirsur;rrca iniltinrii dc zhor :li:
Octavian CRIGORII

(,'=lF
- d,, -_l,u *(t Ii
ta4,^|., 5.4.2.4. ERORILE INSTRUNIENTAI,II ALIi ALTIMETRULUI
DATORATE FRECARILOIT iN LAGARE
Subsrituind in tS.lZ.) pc (5.33.) (5.12.),
9i oblincn: I
)
Pcntru cvaluarea erorilor provocate de frccarea in lagarelc tnccanisrnelor de
A.fI= dr R(Io _ t//)A.
rrlnsntisic Ai multiplicarc sc prcsupune c5, in scopul invingcrii ctrpltrrilor de trecare-,
Din fonnuh prcccdcnti sq obscrvir ci eroarca cStC ncccsar sd aclionczc O prcsiunc Apr pcntru
carc acul indicator nu sc rotcstL-.
Af
aditivri qe RfoAI pi cealalt[ nrultiplicarivtr Accstci cddcri dc prcsiunc A21 ii corcsputtdc croarca A//1 dc ttrasurarca a altitudinri.
crs RtH AZ.
conlponcntc, in construclia altirnctrului
sc prevcde un n flstlcl, pcntru varialii mici alc lui A2 9i AH se poatc scrie:
binrerar, denumir de ordinur I (Fig.
s.zo). n'clstn esre format dintr_o pracula
'capsurei, bimctar.i,1
ffil[",; ar ;u, / LP,=#LH,--(^'M:,. (5.35.)
f."ii::n,::"c;:fr: ;',1d
se race cri'1,,
""tlut"i^,ig.rii
- . Compensarea componcntei n 'il:
multiplicative a crorii de tcmpcraturr 4 unclc (rr cstc gradientul baric vertical care:uc valoarea datd dc (5.33.). Conform
se realizeazd cu mecanismul cu ---.ji , '.1;

brmetal de ordinul II prezentat in Fig.

"Jt
f:-l.-^----^>._-) li (5.35.) eroarea AI{ (datoratd frec6rii in lagire) este egald cu:
^'--.:Eq:J... -\\ :l;
,i;
LH.= ' I
LD,. (5.36.)
tnfluengeazi bralul de maniveli
de ^.^, 5 'i.: 'r !tl
lunginre n. variagia acesrui bra[, Aa, .r
S\iottt
Dcoarece gradientul (s scade cu cregterea altitudinii, inseamnd cd crorile
inilialc a bralului dc nianiveta .,i"rt"
----'3 datoratc frccirii sunt mai importantc la inellimile mari dccat la cele mici. De
prcvizut un gurub. Dc rcguli, in 4--/- t#{K\[. ,,
,!,,
' r
excnrplu. l', = 14, adicd croarea 6H1la H = 20 km este de 14 ori nrai nrare declt la
altimetre se lcjlosesc . anrbele , _----! "*]--=-.- C=,
compensaroare, primul pentru H = 0, presupunAnd cd frecarea estc aceeagi.
eroarca aditivi, iar cel de_al doilea
t Acesta este unul dintre motivele principale care determini crcatcrca erorilor
b
nut"al penlnr eroarea multiplicativ,i. Fig. 5.7 Mccanisme dc conrpensar.c altinrel.rclor barometricc cu indltimca.
cu binrcr'lc
Pentru proiectarea acestordispozitive jr*"iimpcnsrtoarc rJc or<linul I: b - conrpcnsf,rr)nrc dc
se recornanda lucrdrile [2, 3]. i--.l"i""r", 2-bicla; 3_ax:4_ birrrcrat;5_nrcrnb.ntr:
5.4.2.5. ERORTLE INSTRUN{ENTALE ALE ALTIMETRUI,UI
D ATO RAT E DEZECHI LI t} RU LU I PI ES E L O It NI O B I L I'
5.4.2.3. DRORILI INSTRUMENTALE ALE AI,TINII,l'I{UI,UI
DATORATE NELINIARITATII SCANII
Dacd picsclc destinate sd exccute nrigcari dc rota[ie sunt incorect echilibratc.
llcL.stca crccazd cupluri pcrturbatoarc ale ciror valori dcvin destul de nrari in tinrpul
lui nu au caracteristici pcrfect liniare, zborului cu suprasarcini. Pentru invingerea acestor cupluri cstc nccesara o atttttttita
na la o caractcristica rczultanti corrrnlct prc.siune Apa, cdrcia ii corcspundc o croarc Afla in indicaliilc aparatului. Consecinlelc
accstci situalii sunt identice cu cclc lncnlionatc antcrior. Pentru clinlinarea accstor
, . J;,f :'lli,ff i [i #: Ii:*? ?.',:l erori, sc iau o scric dc rndsuri dc ordin constructiv: picsclc mobilc sc cchilibreaza
zutc
;:i
in accst scns (sc prcvad nrccanisrnc .!
corcct, sc utilizcazi capsulc cu suprafald efcctiva cdt mai lxarc ctc.
j

0-l
l0_s
il
tl 5. l\lisurarca irrallimii dc zbor
(l n r nrr'

Nume:
5.4,2.6. ERORII.E INSTRUI\,IENTAl-ti
AI,E AI,1'I]\IIiTRI-II,U
iisi
: .f( LUCRAREA r: IvisuMREA ixAtTttrttt DE zBoR
DA'ORATE CAPTARII INTPT{I'CISE A PRI'SIUNI
.S1'ATICIl

Daca prcsiunca statici sc captcazi cu o

eroare oarecare A7r., cratorit
construcfiei gi locurui de prasare iniuficient
de corecte u pri,."i de presiune p
:.2. Partea teoreticl a lucrlrii
I
aeronavd, se producc eroarea:
1& | 2.1. Metodc de misurare a inilfimii de zbor
aH"=
rg Lp".
9
(5.32.tt
'. t;.!
: inollimea de zbor sau altitudinea - fl, se definegte ca distanla
i intre
mesurate, la verticala locului.
centrul de masi al aeronavei gi punctul corespun2itor de pe suprafala pdm6nrului. Aparatele de
. bord care permit misurarea acesrui parametru se numescaltlrrerre.
's-
$i in acest caz croarea depinde de gradientut baric verticar de artitudine. i in funclie de puncrul luat ca referinld, altitudinea actleagi aeronave poate avea denumiri diferite
i qi valori, in general, diferite (Fig. l).

#
5.4.2.7. ERORILE INSTRUMENTALE ALE
ALTIMETRU,U' "j$
DATORATE PRESIUNII REMANENTE DIN i;
';;ilil.-"'
Cu toate cd in interiorul capsulelor aneroide se
realizeazd.un vid inaintat, totugJ
I existd o presiunc remanenti p,. La varialla temperaturii
il anrbiante, presiunca p, se
modificd cu valoarca (5.34.\ t
.-..4.?r.ii,rr}i_:_.
;;: i ''(-:
Fig. I Clasificarea altitudinilor funqie dc suprafala de referinti
np,=H (-5.38.) DacA punctul dc rr'fcrinltr este situat:
. a nivelul mltrii - altitudinca se nunteSle absolutd - Ho*i
f

. pe un anumit aerodrom - altitudinea se nunettc relativd - H,, carc de obicei, se mtrsoard cu

circia ii corcspunde o eroare de forma (5.37.). ajutorul mctodelor ine4iale:
. pc punctul dc pc sol, care se giiscgte Ia verticalr aeronavei - olritudine adct'tit'trtd - H".
Pentru eliminarea acestc'ia se impune rcalizarea mlsurati cu ajutorul radioaltimctrului;
unui vid foar.te inrintur in . pc o anumiti suprafali baric[ - altitudinc boronclricd - H6, care se mlsoari cu ajutonrl
capsuli astfcl incAt 2,= 0. llti nretru lui.
Pcntnr dctcrminarca altitudinii sc pot folosi nrni multr'nrctodc de nrlsurarc:
l. itletoda barontc'tricfi - pune in evidenli depcndcnla dintrc altitudinea H 5i presiuncrt
' atnrosfcrici 7r, printr-o relalic de tipul p = p(f/). Trebuic subliniit faptul ci aceasti
dcpcndenli sc modifici funclie dc latitudine, de anotimp, de starea rremii, gi de raporttrl zi
- noilpte.
Altintctrclc carc tlnclionclzii pc prirrcipiul vnrirlici prcsiunii cu inilllimcn sL'tlut'ttcsc
ttltinetre honnttlrit'c 5i sunr, in fond, utanometrc pL'ntru prcsiunr' absolutr.
2. Iletoda radiotchnicd - se bazeazd pe fenonrenul dc rcflcxic a undelor electrotnegncticc.
Aparatele de nrdsurarr.a a altirudinii realizate pe aces( principiu sc numescrrtr/toaltintclrt.
Tot pe principiul rndsuririi timpului neccsar propagirii radiatiei directe 5i reflectittc
functioneazd Si ultitttetrele optice. Aceslea funclioncazd pe baza unor emildtoar!- cuantice
dc lumini (lascr) 9i sunt aparate in studiu pentru aviqie.
3. Lletodu incrliala - se bazerzi pc mlsurarca componentei vcrticalc' a acceleralici aL'ronil\'ci
gi intcgrarea ei dc dour ori. Aparatul carc foloscsle accasb metodit de tttisurarc sc nutllc$tL'
ullinrelru ittcrliul.
t07

+-
 It
l-rrcr lr'cir I [\'tiisurarca inirllirni i A" ztrur,t
a
I
Carcasr apnrltului cstc pusi in legi-rturl-r cu prizl dc prcsiurrc st:rtiq-l 6. l-a rarrllia altitutlrrrir.
plcstttucit variuz.ii;;i ca. ilr cirpsttln itncroitLr ti sc dclirrntcaz.ii purrarrd in nrr;carc nrccnlrrrrrul J

lrpuriltultli gi acul indicator. Cndranul

Dintrr' Incto(lclc prtzcntntc antcrior irr rvialic, cclc ntai utiliz:rtc sunt lllrrrltultri cstc ctalottltt in knr, nlctri I
il !tol., ru d i ot cl n icd.
t
rlrr picioulc.
lntcrcscuzi caracteristica statici I
2.2.'fcoriaaltinrctruluibaronrctric (ccualia scirrii) a ap:rratului, fapr
Pcntru n dr:t{:nnina lcgca altimctrului barontctric sc izolcazi dru atnroslcti o L'oloani
in I:ig. 4 cstc rcprcT,ctllati
ncnl[u cllrc
grosimc €l!.rncnlartr /H 5i secliune A, asuprr cEreia i schcnrl structurali a aparatului, care
ilclioneaztr fo4r de grcurate elementanl r/G gi forlr pune in cvidcnlir trarrsfornlarea l

clcrrrcrr(er5 datorat:I prcsiunii dp, dF (Fig.2). Echilibrul succcsivf, a nririnlilor intcnncdiarc

fo4elor asupra coloanei dH estc: din celc trci clemente comPonentc:
lG+dF=0 w - [t( ttl:.
Dar cxprcsiilc fo4clor clcmcntorc sunt:
= u)= + ,inP,, B,,: Fig. 3 Schcma dc principiu a altinrctrului barometric'
A Iz(
"r.ri"(l )-
lao =yAdH |- ac indical.or: 2 - roara dinFte:3 - sector dinpr:4 - mccant.m
bield-manivell; 5 - conducta dc presiunc; 6 - prizA dc prcsiune stattci.
lar = e,ap Q=h(h=1t9.
z. 7 - crcasa apuatului; 8 - capsull ancroida.
carc subsrituire in (l) dau expresia:
+dP=Q p=Po H=0 Dacd se considcrd cd dcplasarca mcmbranci w = k(po - p), atunci mlrimca mdsuratl <p va fi
YdH
finAnd cont de ccua{ia gazclor pcrfectc:
P(H)V = GRT(H)
Fig. 2 Echilibrul asupra coloarrci dc acr cgaltr cu: , =f -(, -+Y'].,'^u"] -u ( l0)

gi de expresia greudfii spccifice , = 9 lrnde consl.nra guzcror perfccre 'i [*.-,"{:,"[, ]

este R=29,27mlgrad), ,
unde s-a considerat ca
':. varialia funclici pr(lf) cste
ru.zultl: y= P
(1)
corcspunzltoarc stam-rlu i L
RxT(t{) iil Rclalia (10). carc cxprimii
lntocutno (a) in (3) 9i scparind variabilcle, sc obginc dcpendcn[a prcsiunii]i
pe
ecuatia scdrii altimetrului Fig. 4 Schcma structuralA a altimetrului
atrrrosfcrice cu alritudinea: lp tlH baromctric, arati ci unghiul g
dc rotalic a acului indicator nu depinde liniar de altitudinc' Pcntru a
--
liniariza aceastir caracteristicd, se utilizeazi baterii de capsulc ancroidc cu gofraj speciel lr carc
ca valoare t"tr"ri lloin,csrarc a .J;,-,TTli" nr.r,un"" .rrmosrcrictr rclrrlia r, = ft( p) cstc ncliniari.
corcspunztrtoarc lui H = 0 Si i.= 288,15 K. """,.'.,0(5,1,,1'ilr
Dcexcntplu,pcntrustratul i=l,corcspunzltoraltitudinii 0+ llO00m,varialialui 7Ul),cstc: tr 2.4, Erorilealtinrctrclor
T(H)=To- ttII, (6t
,
care introdusd in (5) nc conducq la (gradicntul de tcmpcraturii q = 6,5 u/krn): in general alrimerrcle baromelrice sunt afectatc atdt dc erori mctodice. cat gi dc crtrrr
ctp dH instrumcnlalc.
t7t', lirorilc nrotodicc sunt provocatc dc unnjtorrclc cauzc:
P Rx(L - r,r/)
- varirlia rclicfului solului;
Prin inrcgr:rrca lui (7) intrc linritcle p1 gi p, rcspcctiv 0 Si I/, se oblinc
fonnulu hunntctrici l:.^
- nrodificare'l prcsiunii ll sol:
.rtuttelordcorcspunziloarc lui 0+ tl000m: ,= ,-+l'- (s) ', - nrodilicarcr tcnlpcraturii medii a coloanci dc acr atmosfcric
\ r,)
n,'r,(
Erolilc instrurncntalc alc altimctrelor sunt provocate de umitoarele cauze:
clasric; \
Rezolvind accasti ecualic in raport cu // se ob;inc.
fot'nnla hipsonetricti sratrdard: iJ - histclczisul
-. I z vrRl -r'arialra tcnrpcraturti;
n =Llr-l:l
,, I
1 \/,,i J
I
o
:t,
-
-
ncliniaritatr-n ccuatici scarii;
frccarca in lagiirc;

{r'
-dcz-cclrilibrul picselor mobilc;
)
2.3. Constructia altimctrclor baromctricc -captarca irnprccist a presiunii staticc;
Datoriti dcpcndr-nlei presiunii atntosfcricc (statice) dc altitudinc, problcnra nlsurirr ii rltiruclinii -cxistc'rrla unci prcsiunii remincntc in capsuli.
sc rcducc Ia ntisurarca prcsiunii. Prin unnarq altinrctlul crt. u,i nritnonrctru ncntr.u Drcsrunr'.1: Priurcle douh crori instrumcntalc sunt proprii oricirui manomctru nrecanic Daca altimctrul cstc
cbsoluta, avind fonna constructivi din Fir. 3. .i" clcctloptccanic. nrai iltcrvin crorilc'instrumcntalc daloratc traductoarclor electricc $i schL'lllcl
t,X clcctricc dc ntlisurarc lcloptatc.

0ti - t\
109 /
iE:
.ft,
,l
l-rrcnrlclr I
fvl irsurarcl irrll linr i i tlc. zbor Crunu:
Numc:
-1. Arl:u':rtura nccesarl executirii lucririi 4. Datc erpcrinrcntnle si rczullatc
rli
Sc util izcazi urmiltoarclc mntcrialc: 4.1. La urcarc
lnstalalia dc laborator pcntru prcstune ;
',f).
- Altintetrul baronretric;
- Sursc dc alimcntarc dc avialic; {ii Ilmlsurat Pmlsurat Prdcr!rrt!= //t*.rtic t
- Cabluri dc lcgitura. ',ri lml [mm Hg] =760 - p^tr,,"t lml [vo]
lmm Hel
3.1. Dcscricrca instalafici dc laborator
;1,i

0
Irrstalatia permite verificarca funcliondrii aparatelor dc bord cu nrcrnbrani gi capsuli. Dc
ascmcnca. ea se mai ulilizeazd pentru crearea de presiuni gi depresiuni in difcrite agregate de bord. .
200
r;.
Irrstafafia se alimenteazi de la tensiuni de avialie: 27Y c.c. gi I l5 V c.a.
'l
400
Irt componenta instalaliei intrd urmdtoarele pa4i mai itnponante: ,'|
600
| - sursa de alimentare g
800
de avialie -27Yc.c.
1000
- I l5Vc.a.
2 - cabluri de afimentare; r400
3 - robinet de comandd a 1800
presiunii dinamice; 2200
4 - robinet de comandd a 7
presiunii statice;
2600
6
5 - robinet diferenlial; 3000
6 - conducte de presiune; 5 3400
7 - altimetrul barometric;
ti - instalalia de mdsurd:
f - indicator de cirirc a presiunii (0+iO0 mmHg);
lo - indicaror dc citirc a presiunii (>200 mmHg);
4.2. Lacoborere
II - conducte dc prcsiune;
| 2 - ponrpd de prcsiune sau vid;

ll - cubluri de alimcntare. /lmlruret P nrlrurrt Prdcv!ntI= I/tcor.tlc e

lml [mm IIg] =760 -pr1rur"1 lml lvol
3.2. Modul de lucru
lmm Hel
. 3400
inaintea d_e inceperea lucrului sc.cupleaza conductele dc prcsiunc intrc instalafia
dc nrirsurd 9i altimctrul baromctric, rcspcctiv ponlpa dc prcsiunc; 3000
. sc cuPlcaza cablurilc dc alimcntarc Ia sursa dc tcnsiunc fiirrd atcn la tipul ci:
1i
2600
. sc iniurubcazi robinctclc dc prcsiunc; 2200
. sc alimcntcazlcu tensiunc din l, instaldlia dc mdsuri 8 gi ponrpa dc prcsiunc l2; 1800
. sc aplicd prcsiune asupra altimetrului prin ac f ionarea robirictclor 4 qi 5;
r400
. sc citcgtc prcsiunea pe indicatoarclc 9, l0 (dc fapt valoarca citit a se- scac[- clin
7(r0 mmllg); I000
. sc citc;tc altitudinca corcspunzirtoarc pc altirnctrul barorrrctric 7. 800
600
3.3. Problemc dc studiat 400
Pc tinrpul lucrarii se vor cxccuta determindrilc: 200
i) riclicarea caracteristicilor LI=f(p) atit la urcarc cdt gi ln coborilrc; 0
iil vcrificarca cxpcrirncntala a ccuatiilor dc ctalonarc 9 $i dctcrntinarca crorilor
rc la t ive;
iii )dc cc caractcristicfl dc urcarc nu corespun(lc cu cca clc coltoriir.c ?
( \ trr
 -\
l-trcrirrctt I
{\liisurarcl inrillirnii tlc zbor ..'
Octavian GRIGORE ,
I
.1.3. Caractcristicilc I
I

.1,3.1. Lit urcarc

6. I\IASURAREA VITEZEI DE ZBOR :-l
I
I

Vitcza dc zbor cstc un paramctru fundamcntal pcntru dcscrierca pcrfonnanlelor

ct)
unci acronavc, ocupdnd un rol important in problcma de pilotaj gi de naviga;ic
E aclinnil. llvolLrlia cctrtrului dc nrasd al unci acronavc in raport cu pimantul estc
E caractcrizatd cu ajutorul vectorului vitczi totald V, {tongent la traiectoria aeronavei).
CL ce poate avea o orientare oarecarc. in pilotaj gi navigapie ne interescaza insi
(g
o) cotrlponcntcle vcctorului V,, luatc in raport cu sistemul dc coordonatc orizontal.
c Axclc accstui sistcrrr sunt: dirccfia cst, o(, dircclia nord gcografic, on, qi vcrticala
f,
o locului, O(. Dupe cum bitre se cunoaltc, curba descrisi in spatiu de cdtre centrul de
o masi al aeronavci se nume$te traiectorie (curba AB) (Fig. 6. l). Proieclia traiectoriei
o. pe planul orizontal, o(q, se nume$te traiect de zbor (curba A'B'). proieclia
vsctorului l', in planul orizontal reprczinrd viteza de drum li, iar proiccli alui i,
dupi axa vcrticali ol - t,iteza vcrticald i,. Dacra a cstc unghiul format clc axa
200 400 600 800 1000 1400 1800 2200 2600 3000 3400 vectorului vr cu planul orizontal (se numegre giunghi de incidenld), arunci:

Altitudinea H[m]
=v., sint
lv,
4.3.2. La cobor6re [V = V, cosa
Dar viteza verticale estc ai dcrivata altitudinii. deci:

CD

o-
'oG
q
.=
U'
o
(L

I:ig. 6.1 Dc[irrircl vitczclor dc zbor in Fig. 5.2 Triunghiul virczclor

tricdrul or izontll
200 400 600 800 1000 1400 1800 2200 2600 3000 3{(x) Atl
V. =l/- Sin rr = V,t =:::-. (6.t
Altitudinea H[m] dt
)

:,I'

*#1
'l
l]

(r \liisunrrta vitc.zci dc zbor ()ctnvilrr CRICORE

Vitcz.a dc drunt 17sc contpune din vitcza tTdc dcplasarc a acronavci fofa aJii
rrrr.rsr'fcdc acr gi din vitcza rnasclor dc acr d, respectiv ,'t,itett vatrtu!ui,, tFig.6.21.d,1 nstrumcntclc cu carc sc In5soare viteza acrodinamici se numcsc vitettntetrc.
f

Llnglriuf torrnat de vectorii v gi lvsc numeite unghi de tlct.it'ci D. Unghiul vitczir vcrticald- variontetre,iar cele care nrdsoari numdrul M - nncltntetre-
dirc'ctia nordului zidevirat - NA gi vcctorul I este CA capul aclcvdra!, iar cu vectorui
ll/ D.4 dntntul adcvdrot. RclaIia dintrc cclc trci vitczc, carc forrncazd a5a-zisul
"tritttrglti oI vite=elor" cste: 6,1. METODB DD I\IASURARB A VITEZEI DE ZBOR

vi=V+A (6.2.
Pcntru misurarea vitezei de deplasare a aeronavelor in raport cu masele de acr
- I/ - se pot utiliza mai multe metode printre care amintim:
Asupra virezei V trebuie ficute urmdtoarele precizdri: ,i.
11

dacd ea este mrsuratd,pebaza presiunii aerodinamice in condilii standard,$

I. Metoda manomelricd saa aerodinamicd - se bazeazd pe mdsurarea diferenlei
dintre presiunea totald p, gi presiunea staticd p a fileurilor incidente de aer (p,
On--t - ,ti
=|Vi,
Qrn
"zii atunci ea se noteazi cu V, gi se nume$te vitezd aerodinamicdlt
- p), sau a raportului dintr6 aceste doud presiuni &. Presiunile p, gi p se
p
sau vitezd. indicatd. Aparatele care permit misurarea acestei viteze se$
capteazd cu ajutorul unor prize de presiune. Priza de presiune totald este un
numesc vitezometre aerodinomice (vitezometre). Cum viteza este;]i
tub orientat paralel cu fileurile de aer (Fig. 6.3a), iar priza penrru presiune
determinatd in condilii standard, po gi ro, atunci aparatele sunt gradate in'li
paramerrii atmosferei standard. Deoarece este misuratd presiunea..ii
aerodinamicd, indicaliile vitezometrelor se folosesc pentru
problemei de pilotaj (deoarece dau indicii asupra fo4ei d
t/
P = CrSq, = Crsp+). Dczavanrajul principal at pilotdrii d
indicatd v; este acela al apari;ici unci erori de mdsurd cc crc$tc cu altitudinea -r
+
(cu crepterea inil[imii, densitatea acrului p scade gi pcntru a menfine fo(a'i
de portangd P la inlllimca H, vitcza trcbuic' sd crchsca, cu tbate cd i
vitczometrul va indica o viteza constantd, el fiind gradat dupa paramctrii I
atmosferei standard);
1;

- daci ca cstc rrrdsurati in rapofl cu masclc dc acr in conclilii rcalc de zbor, sc ,., ' Fig. 6.3 Schemo dc mdsurnrc a prcsiurtii dinamicc
nufnclte vilezd adeviirnlri sau vitezd propric si este tocnrai vectorul I clin'l I - cu do!tr prircl b - cu prizt cunrbinarl:
I - sonda de prcsiunc rotali; 2 - sondl dc prcsiunc sttticti 3 -
triLrn-ehiul vitezelor (Fi-c.6.2), Raportul dintre viteza \/ 5i vitcza de' mcmbronll: 4 - sondtr combinort; 5 - indicator:
propagarcinacrastrnctuIui,a,Scll|.||-l1c$tcttttttttirMach,|t4: staticl cstc.oricutati in accllgi fcl ca prirna, cu dcosebiqc ctr oriticiilc pcntnr
cilptarca lui 7.r suttt plasate lateral, la o distanld suficicnt dc rtrarc dc virf.
rt v pcntnr cil valoarca ci si nu fic pcrturbatir. Pcntru a scldca grcutatca prizclor 5i
(6.3.)
a a scldca riscurile aparilici altor crori, celc doud prizc pot fi rcunitc intr-un
In general V> V; deoarece: singur corp (Fig. 6.3b).

l/-V;+AVs+Ll/1+LV. Aparatul sc courporti ca un rnanomctru difcrcn!ial care misoarir

undc: Alz11cstc corcctia vitc.zci acrodinamice (indicatc) cu altitudinea, i:
AV1 - corcc{ia vitczc.i aerodinarnice cu tctnpcratura; .1;
AV. - corccf ia vitczci acrodinanrice cu cornprcsibilitatca pcntru M > l.^S
prcsirrnca dinanticii ca difcrcnfir intrc prcsiunca totalit prcluatl dc- la sondn dc
prcsiunca totala I gi prcsiunca statici preluati dc la sonda dc prcsiunca statici
3, Pu= Pr- P.
2. ltlelodu lcnttodittortricrT - se bazeazd, pe fenomenul dc frinarc dinanrica a
filcurilor incidentc dc acr. Cu aceasti ocazie sc Droduce incilzirca acnrlui
5
rl (r. Misurarca vitczci
dc zbor
Octrvian CRIGORII -l
' '}l:X'.fiJi:::::,:;::,::,:,:-"'::o^;
':,:ir1l=o-"-l:,o,,,"nur
l;
dc 116r,arc aina,rrica $
;;;il;' ;ffi il'ili'J
J

fli:.::" I'ff cu-

'^* :: _1 I lf: - l..o',i o. o'i
" 5. Mctoda vi:irii rcpcrelor rcrcsrrc sc bazcazi pc opcratia dc vizarc
-
rcpcl'c tcrcs(r'c carL' sc giscsc in carrrpur dc obscrvalic ar vizorurui
a L'or
11
optic qi
pclruitc detclurinarcu vitczei dc drunr lv. Mctoda m5soard practic I
timpul r
ll,.t"ly, I I: " i1,: !, :,:,: .o" n. i. n u i o. i,a " "...
r

":# ;;il:ll' "o

Jn, scurs dc la vizarca Ia verticali a unui repcr p6ni lu un unlhi
oarccarc a.
)
"=ol
cunoscind altitudinea de zbor, viteza de drunr este ty I-tsg. pentru
= cazul
t
tcr)rpcrarurir. idcrrticc, dlr cu cocficicnIi dc fi.inarc difcrili,
cllPtatc vor fi: )r *'
--t'' Er 6z ,' n!
>r scrrrrarcrc ;rarticulul u= 45" vitczu dc drurn estc W =\.
Aparatele pentru detcrminare Iul w 'lcu accastd metoda se numesc
e, =S4'=S(t+ 0,2\,M1\; cirtemontelre. Existi cinemometre automate care permit determinarea
a, =S4 =s(t+ o,zE,M2y, (u1,ih continud a vitezei dc drum. Dacd aparatul pcrmite masurarea atat
a lui w car
gi a derivci, cl se numegtc cinenoderivom'etru.
unde {' r'
si sunt temperaturire mdsurate de traductoare, iar s scnsibiritdlirEt cinemoderivometrele optice
pot fi utilizatc din pdcatc numai in condigii dc vizibiritatc a repcrclor.
acesrora' Duptr cum se obscrvd din (6.4.)
fEc.nd raportul ccror dou6 s
tu nu-dlpinde de temperatur', ci'de numirur
lt
rntereseazd: exact M, 6' Metoda Doppler - dctermini viteza de drum n/gi unghiur de derivd D pnn
".";"TtltJ$ er' Acest fcnomen constd in variafia frecvenlei osciraliilor
ice a undei emise fafi de cea reflectati atunci c6nd emilatorul
ut l+O,2E,M2 ,:j:
c afli intr-o migcarc relativd fa;d dc un obstacol. presupunem
l=6ffi="' 'r,iir.
sistcmul dc emisie _ recep{ie se dcplaseazd cu viteza lV fati
de sol (Fig. 6.4). Unda emisd pe.
$i rezolvand (6.5.) sc obline: " ;;';, direcfia AB are frecvenp J Lr
un observator din B ar
reccpliona semnalul emis din A
la frecven{a f + .fo. Cregterea
frecvcnfei cu .,f6 sc datorcazd
tocmai efectului Doppler. in
Formulele (6'5') si continuare semnalul
!6'6
tbn:rula dc calcul pcntnr vitcza
) pot fi prclucratc
- astfcr incir sa sc ob;ind cu
ajcvar ori V.'- frccvcnfa mirita cstc rcflcctat
astfel incdt in receptorul A de pe B
3. lle toda ancnotnetricd _ se mdsoari
viteza de rotatiic a unei turbinc dispusa acronava in migcarc este Fig. 6.4 Determinarea vi(czei cu ajurorul I

;il;il:l i""iir# ji ;
in'.1.
'
^rr----...1

: ::; ::
l-

::j: ":l-*".T :, v i rezd.d c

_ro
ra r i
"
;,;l
i;;;; I recepliouat cu frecven{a / + efectului Dopplcr
f :JTil::,1,:::*:o: j:,j=dT,,::".;-rij;;;;;."#;'#r#.'.:)ii,l1i,l,i
r dc'"a, u,u?,.-n ;;;
c to d
;;, ffi ;, li lil,li
+2fr. Daca notirn cu 6; - 81, sin(2ry'1) oscilalia emisa cu f2 E2^sin(2rft
;i =
: :,': ?l l"'::,., :..:::1. T
bordul aerona'elor;
-.riJ'f;;il";rrpu"l,,l' - p) oscilalia rccep[ionatd, unde p -2n2r
:i::"::f'j,:,.
nrc'teorologie. ",.,"a, ll,, esrc defazajul intrc E, 9i E1 1 r =
AB pi 2, cstc lungimea de unda), u,un.itir,unla parcursi AB variazain rimp
4' lllctoda re:ort'drii triunghiurril vire:cror dupir rclatia:

de drum lv, cunoscind vecrorii r

- sc foloscatc pcntru ,l.r.r,uinor.o .i,
'itezei 9i t7. M;ri;;..,"oru,r, 17 se ; r=r,t-JlVcosodl, (6.7.1

T::i11.-
zbor orizonrat cu ajutorut uit.ro,n.trrl;iil;;Ji#ffii,*",, , t)

i:::::;:ii:":iq::ru;J:;il::i,"::T::::Tilil#".,_:,l,Ll,,xllu
tttetoda vi:cirii
-utror
repet'e,r,:rt,rr.' C";#il:r"J".rfii":;tiit.3ll
ri
'd.
t6
# 7
 6. Nlt-rsurrrtr vitc.zc'i dc zbor Octrrliun GRICORE

Itt ctt:.ttl vitr':clttr mici (fvl < 0.-5) sc poatc scric ccuutia lui Bcrnoulli (ncglijarrd
,= ti, - lVl cos a.
dorltprcsibilitatea aerultti P = const.) in 2

scc[iunilc I pi 2, sub fonna:

Astfcl senrnalul rcccpfionat E" devine:
v.2 pr= p:i*
v2
E. = E=,,r*l(rn 1 +!w.oro ) - 4nl
r,,t* ,r. (6.1.1)
t
L\t\) ^ 6t,
tr)
) unde V1 = Y este viteza fileurilor de Pt It1
dc unde se observd ci frccven[a semnalului este: acr in amonte de prizd, Vz = 0 Pr Pt
deoarcce tubul de curent in sec{iunea 2
Fig.6.5 Linii de curent in jurul prizei dc
2W se frdneazi complct, iar p2- p,$ipr =
Jt= J * _coso. (6.10.)''i /, sunt presiunile totald gi respectiv presru

'f;+
t)k staticd. Cu aceste observafii gi Pr = Pt= P= const. (6. 14.) devine:
Din (6.10.) rezultl,cd frecvenla Doppler este:
*i v' (6'15'l
: iiid, Pa=Pt-P=P 2'
fd=.fr-l=*"oro. (6.r l.)'#
L 't-i;

',.{,:
In caad vitezelor mari, M> 0,5, trebuie si se [ind seama de compresibilitatea
Deci,
.frecven(a Doppler este propo(ionald cu componenta vitezei W dupd',.[ aerului, astfel incdt ecuafia lui Bernoulli devine:
direc(ia de propagare a semnalului radio:
'.*1

:llBr
vrt+ x P,=t* x Pz (6.16)
ll/ coso = ] f, i,. (6.12.) ;i 2 /-lp, 2 Xitpr'
2-"
7.
'\[etoda inerliard - sebazeazl pe proprietatea unui corp greu ce se rotc$te cu 1 unde;=a esteexponentuladiabaticAi esteegal curaportul dintrecElduraspecificA
o vitczd apreciabird d9 a-gi pdstra pozilia in spa(iu. nstFet, prin cv
schimbarea::i
pozilici acestui corp (giroscop) este mdsurati accererafia ic la presiune constanta gi cdldura spticificd la volum constant. Dacd in (6.16.)
migcure o. i..; ; sc.
direc!ii. prin integrarea acestci acccrcrafii sc oblinc vitcza dc introduc valorile particulare din primul caz, se obline:
mi5care a 'i
giroscopului care este solidar cu aeronava, deci a aeronavei.
l'2
Dintrc mctodcle prezcntate anterior in aviatic, cclc mai utilizate * x It - x l),. (6.17t
tnuttotrrett'icti pcntru dctcrminarca vitezei adevdrate
sunt ntctoda .
2 /-lp, /-lp,
si tnaodele Doppler si itrarlialit
pcntru determinarea vitezei dc drum.
Din ecualia lui Clapeyron, p = p Rl considcrdnd ca f; = 7" este temperatura
acrtrltri ncpcrttrrbat li T: = f' = ?ff estc telnpcrctura aerttlr.ri corttplc't frdnat in scctiunL-l
i
6.2. TI]ORIAVITEZOMI]TIIIiI,ORAIIRODINAIVIICE 2. se pot scrie rclaliilc:

,7r = plRl 2, = p,ll7l. ((r.lS t

Prezcntind nrctoda acrodinarnici dc mdstrrarc a vitczei pi a numirului ,r

Mach Pc dc altir parlc, viteza V cu- trcbuie nrlsurati se poatc cxpriura funclic t1.-
cstc ncccsar sd sc stabileasci rela[iire dintre mdrimilc pr,
1>, 1ta, v, M gi ?.. in acesr scop
sc aplica ccuatia Iui Bemotrlli unui tub dc curent scparat din nurnirrul ['/ cu rclatia:
fluxLrl lncidcnt dc acr ji ,,,
ll'irrtat in ptrnctul critic al prit.ci clc prcsiuni (l;ig. (r.-5). Punctul
critic csrc car.flctcr.rzilr ,r l/=Ma=NI\W, (6.19.t
prur arrularca viLczci V

Itti
9
 (r lrliisunrlcir vitczci tlc zbor
------ f,F Octevian CItICORF-

lst li.l -t
('urg(ril(,r ilci:ctttt't)l)i(:(' raportul prcsiunilor in ce lc cloua scc!iuni cstc
itt ctt:.ul I

Jtr dc ccuatia undci dc ioc. Dacd intrc sccliunilc I ;i 2 unda dc goc cstc drcaptii.
dintrc p, gi 2 se poate scrie sub forma: l--l
rclirliir
'r. D I
cllcul
rt ^t-l
tvl
p,=P(+Ji=(*),= /\. t O.2(r. )

cncrgi
dcci
e izcr lz / u'-rl'
prcsiu I x-r )
i

rrurrrituy'rnttrlu lui llaylciglr' Dacir sc ia7= 1,4 lormula (6'26') dcvinc:

166,92M1
P'= P (6.27.)
1n'' -Y'
Din formula precedent5, valabild pentru M > l, se observi cd, pentru
mdsurarca numirului M in regim supersonic este necesar sd se misoare presiunile p,
,ate
5i p. DaC6 se cerc insd sd se determine viteza
V, conform (6.25.), este necesar si se
lactr u'rdsuritori gi asupra tcmperaturii.

6.3. CONSTRUCTIA VITEZOI\{ETRELOR PENTRU VITEZ.A'

: INDICATA
pe
Vitezomctrul pentru vitezi indicatd este un manometru care mdsoard prcsiunea
aerodinarnicd q". Cadranul acestuia este etalonat in unitdli de vitezd, considerdndu-se
parametrii atmosferei standard. Cum s-a. specificat la inceputul acestui capitol
cuuoaitcrea prcsiunii gc este necesard pcntru evitarca unor grcgeli dc pilotaj.
constituind un indiciu asupra fo4ei portante a aeronavci. Dc ascmcnca, accst apafat
nu cste util pentru rczolvarca problcmei dc naviga;ie dcoarece VtSV"
isu
Schema constructiva a unui astfel dc vitezometru este prezentatd in Fig. 6.6. In -'l
cazul cdnd acest aparat se rcalizeazd intr-o carcasd scparatd, ctt cadran propriu, sc iau
I

unclc mdsuri coustructivc cum ar fi:

- folosirca unei scdri atcnuate;
- afiparca indica[iilor cu ajutorul a doua nrccanismc dr-- scara, unul prccis 9i alttrl
grosler. I
I

Din rclafiilc (6.23.) 9i 16.25.) sc poatc obscrva cii dacd sc

linc scarrn dc
conrpresibilitatca acnrlui. vitr.za l/ $i nunrdrul M sunt dctcrrninatc cle raportul
plcsiurrilor 2, gi yr. .,

t?0
2
 6. Nlirsurrrc-ir vitczci dc zbor ,{ Octrriirn CRICORI
-.'-;i
r,- [)c rcgulr aparutul carc rniisoari indicati sc gisc|tc in accca;i carcasi cJi: !l
'l

itczorrtclrul pe'rrtru vitczi 'itcza -:,Y in carc c $i er sunt lunginrca gi unghiul inilial al rrranivctei, iar rcprezinta
r 2. .t :.
il
adL'\'.rat.r. '\-St rl ln +fl raportul de transntitere a angrenajului.,
Pentru deducerea
deducerea /' n ll I a intregului aparat se poate obgine din cele trei
i- caracteristicii sratic. /_ Caracteristica staticd
{
apararului La-_L caractcristici (6.28.), (6.29.), (6.30.) elirnindnd mdrinrile intermediare, astfel incdt se
(ccualin scarii) a
=
n folosirn schcma srructurala [-
\, ll h 'Wl
F-:
I_ *= iiffi
ob[inc:
a aparatului, prczcntari in \ , " //\ -ffRf ,;+il
I FiS. 6.7, care pune in
cvidcnla transformarea --=--.---=--
--\
g
ir#
l;?l
lX
o =tl*,,"+{,.[[, .E#\--,].*"*]-',1 (6 3,,
succcsivi a marimilor Fig. 6.6 Schema de principiu a virezomerrulri o"n,*-..-
I
^
ii.l
intermediare din cele 11si vitezi indicati: il
elenfente Componente: |- ac indicator: 2 -
roata dinlatr;.3 -
seclor dinlat:4 - nrccanism ti
bieltr-maniveltr; 5 - conducre. de presiune; 6 prizt de presiune
7 prizi de presiune tohla; 8 traductorul manometric
-
- statictr; lj
(caDsulA ..,ti
Din (6.31.) se observd cd P - f (Vt'), deci se obline o caracteristici cu o
. -
manomedca); 9-cacasa aptratuluii :- sensibilitate crescdtoare (0'=2f'(v,)), in timp ce de fapt este'necesard o scarl
I. Priza de presiune staticd - convertegte viteza dc misurat v, in p."riun.ij: atenuate cu sensibilitate descrcscdtoare cu cregterea lui p, de exemplu o caracteristicd
dinamicd p6. Caracteristica acesfui element se exprimd cu ajutorul reialiei lui:),, de genul f =k&. in acest caz problema se rezolvf, invers, respectiv determinarea
Saint - Venant (6.24.):
caracteristicii capsulei manometrice astfel incdt sd fie indepliniti caracteristica scdrii.
I
l, .r -l ;"'g
..

Pa= P,- r= n,llt"#r,,]' -'1, (6.28) i 6.4. CONSTRUCTIA VITEZONIETRLOR PENTRU VTTEZA
t- L' / J i,
O ADEVARATA

uttdc 7r, : 760 mm IJg gi ?.e = 288 K.

'incAt
sd iezolve
t-' Vitezonrctrul pentru vitezd adcvirati este construit astfel
fomrula (6.25.), ad icd depcndenla:
2. Elentenrul sensibil, care convertegtc presiunca dinamicd pa in deplasare'.
rectilinic rv. considerdm aceastd caractcristicd liniara gi egala cu: ,i v
I = fvQt, Pa, T ),

tu'= (6.29.) dcci srrnt neccsarc trci elctnente sensibilc pcntru dcterminarca mirimilorp, pa 9i L
S:.pu,

t- l6rroduccrea semnalului de tcmpcrctura in dispozitivtrl dc calcul al vitezei

undc S, este
adcvlratc insi, cqmplicd mult construclia acestuia. Dc. aceea, aceastd proble4nA este
I
scnsibilitatea
I
lczolvatit prin introduccrca indirecti a parantctrului ?", flra a fi nel'oie str fie mlsurat
capsulci.
Fig. 6.7 Schcrtra structuralii a vitczorrrctnrltri dc vitczir inrlicltir c'fcctiv. Pcrttt'tt accastfl, si prclucrdrn fonnttlclc (6'15') 9i (6.19'):
Elettrctrtul dc transntitcrc si unplifi(orc a(c rolul clc a convcrti <lcpltsarea
i
liniara rv in rnigcarca dc rotatic p a acului indicator.. pentru nrccanisnrul /ttjfi,i
l =-l-=.------;:-' ^
r"'/rl,i' (6.32.)
bicld-maniveli cornbinat cu angrcnajul ro!i dinlate se poatc scric ! p P""
caracterr stt ca:
trnde A este tlll coeticient constant.
.;, [.....("' )
fi=l',(w)= -liucslll -+slt/r l-a II. (6.30.) I'rcsupurriucl cd accasta detcrnrinarca sc thce pcntru a o altitudine maximd dc
::L \il ) J I I krn, atttrrci variaf ia presiunii Pe acest interval estc:

|]] ,tr
23

rit
 I
r{
6. lvlisurulr'a vitczti dc zbor "i.
fL I
Octuviirn GRIGORI:

I
I
I

,, _ 42 ll'l
'l
P= P',(t-+Y,'-'
T") l=;'; (6 36')
I
I
I
ttrtde fi1 - rllt - i". iar Rtr = 0.2. in consccin[i rezulti: Angrcnajul fonrrat din clcmcntclc 8 Si l0 multiplicd rotalia la valoarea:

/ {,'l
,,=lLp= jllz-.
ttl
, =r,,1: (6 31 .r -)
[/ro ] I Z2 7.Zat lr'l
''1
t
Introducdnd pe (6.33.) in (6.32.) se obline I
expresia vitczci adcviratc; / z2 rcprczinti'r raportul dc transmitere al angrenajului.
'. Ji;' unde z1
,.'^',$,1:

0,.5 L(:t!4
'!i'!
V=A, I'd
^
(6.34.Ii l)cptru ca tnccanistnul din ljig.6.8 sd rczolvc funcfia (6.34.) cstc ncccsar ca
; ' po'o' clcmcrrtele elastice sd aibl caracteristicile:
unde constanta A, = A4. ,-.,1g!
I: wr = cr Pl'5i (6.38.)
- capsula manomelricd
P3J
;i (6.39.;
Formura anterioard care exprimd dependenlai
.', - capsula atteroidd I I : w3 = ca Po'5 .

vitezei adevdrate funcJic ae doar+

doud componente, respectiv mirimile p
ii
nrecanisnr prezentat in Fig. 6.9. prcsiunei Substituind pc (6.38.) qi (6.39.) in ccua.tia mecanismului (6.37.) se oblinc
prcsiunca sratica p in corpul aparatului,
ca
acfiunea prcsiunii dinamice. copsuta .aiata poo'5 Ptt
zy a2c,
cinematic. provoacd rotirea acului iniica u=-;T =rr-17' (6.10.)
corcspunziror lui w; pe distanla: Z2afa P"'' . P"''
li
a) 1l
It'r = ---:- 1u, (6.35.) 4
de unde se vcdc, compardnd cu (6.34.), cd:
at

o=
*'u=*.u. (6.+1.)
tuncleal pi a3 sunt lun-qinrilc '1

Al
nranivclclor 3 gi 5. 2

Bralul de nranivela a I
.adica tocntai faptul ci unghiul de rotafie al acului indicator cste proporlional cu r iteza
elemcntului 7, a7, este egal cu adcvdrata V.
dcfornralia rlJ a capsulei
rncroidc I l. Aceasta capsula
cste rnontati astfel incat pentru
/) = 0, tr = 0. Deci, a7 = 11,...
Unglriul dc rotafic a a.rulii
cxccntric 12 este F = tr., / ,r.,
slr,r dacii sc tinc sealna dc
vitcza adcvaratit.
(6.3-5.) rczulrd:

1l
i-
J
6. Irlrisurlrca vite'zt'i de' zbor Octxvixn CRIGOIIE

dc untlc sc oblinc:

ERORILB VITEZOMETRBLOR
w =f-tn.
(u
(6.43.)

In general vitezometrele sunt afectate atit de erori i nstrurnentale, spccifi

cit i;i dc elori nretodice. Dintre e
tuturol- aparate-lor cu lllalloulctricc cu capsula,
instrunrentale speci fi ce men!ionam:
6.5.3. ERORI METODICE DATORATE PRESIUNII $r
erorile datora(e impreciziei de captare a presiunilor pr$i p; TEMPERATURII
ti
erorile datorate impreciziei de misurare a presiunii de cdtre manomet
mecanic,
i- Vitezometrul pentru vitezd indicate este etalonat pentru p = po: 760 mm H-e gi
iar printre cele metodice amintim: T = To:288 K. Dacd, dintr-o cauzd oarecare, acestea se modificd, apare eroarea:
l
I
i. erorile datorate varialiei presiunii gi temperaturii;
= l2oo = !2RTopd
erorile datorate turbulentei atmosferei.
I
I

1,.

6.5.1. ERORILE INSTRUN{ENTALE DATORATE PRIZEI

PRBSIUNI Eroarea de metodd este:

Aceste tipuri de crori pot apdrea datoritE configurafiei incorcctc a

influenlei locului gi modului dc fixare a prtzei pc avion gi unghiurilor dc incidenfd
AV =V -'"=^(+-')=".[,F-')
glisadd. Eliminarea acestor tipuri de erori se realizeazd prin intermediul prizei
prcsiune, sau prin introducerea unor corecf ii pc lanful cinematic al vitezometrului. valabilS pentru viteze subsonice.

in cazul vitezelor supersonice, eroarea la mdsurarea vitezei adevdrate estr-' [-l]:

6.5.2. ERORILE DE I\IASURARE A PRESIUNII
LV =Vi1Gz,

Aceste tipuri de erori de fapt.inglobcazd. toate erorilc spccificc apa ' undi: Vi estc vitcza indicatl, f1 'eroarca datd dc varialia densitSlii aerului. carc
'nranornetrice cu capsuld.La vitezometre erorile datorate temperaturii se com
cstc prcdominanti, gi f2 este croarca dati de modificarea compresibilitdlii.
autolnat, ca urmare a modului de acf ionarc a cclor doud capsule (explicat in capito
precederit).

Pentru dctcrminarea erorilor datoratc frccdrilor din lagirc, nccchilibrarif or Jiil

se procedeazd, ca la altimetru, respcctiv apare o picrdere dc presiunc L1t ce
transformd in erori ale vitezei V:

ry=!w ={'v' (6.42.1

 J
6- M;jsrrrrtrcn vitczci tlc zlror (i rrr pl:
N u nlc: ,I
I
J
i( LUCRAREA 2: IV4SUR4IREA I'ITEZEI DE ZBOR

l. Scopul lucririi 't

t--'l

l
!

: Prin realizarca accstei lucriri sc asigurd experimentarea metodei aerodinamicc

idc misurarca a vitczci dc zbor prccurn gi cunoagtcrea instalaliilor utilizatc in acest
;scop. Totodata, sc asigurd formarca dcprindcrilor pracrice privind minLrirca
irrstall[iilor prccunr Ei cxplicarca crorilor cilrc apar in proccdcul dc m:isurarc
_-l
,l
2. Partca teorctici a lucrlrii )
)
Evolulia centrului de masi al unei aeronavc in raport cu pmintul cste caractcrizati cu ajutorul
vcctorului vitezi totald f, {,iong"n, la traiccroria acronavei;, cc poate avea o oricntarc oarccarc, in
pilotaj gi navigalic trc intcrcscazi instr componcntclc vcctorului V,, luate in raport cu sisremul clc
coordonate orizontal. Axele acesrui sistem sunt: direqia est, o(, direclia nord geografic, orl, si
verticala locului, O(. Dupa cum bine se cunoagte, curba descrisi in spaliu de citre centrul de masi I
al acronavei se nume$te lraiectorie (curba AB) (Fig. l). Proiec{ia traiectoriei pc planul orizontal,
O(r1, se numc$tc traicct de zbor (curba A'B'). Proicclia vcc(orului V, in planul orizontal rcprezinri
vircatt de dru,u fi, iar proicclia lui 17, dupi axa vcrticala O( - vitcza verticala I7u. Daca a cstc
unghiul fornrat de axa vectorului V, cu planul orizontal (se numegte $unghi de incidenla), lLtunci-.

[V. = v, sin a
Irv = v, .o, o.
Dar viteza verticald este pi derivata altirudinii, deci:

y"=Vrsino=r,=On (l)
'dt
Vitcza dc dlum llf se compune din viteza V de deplasare a aeronavei fali de masele de aer gi
din viteza ntasclor de aer U, respectiv "viteza tantulrLi'(Fig. 2). Unghiul format de vectorii V
5i

Fiq. I Dcfinirca vitezclor dc zbor in tr iedrul Fig. 2 Triunghiul vitczclor

, ol lzLltltill
ll'sc nuntcStc unglti lc deriva D. Un-qhiul dintrc clircclia nordului adcviral - NA si vccrorul l' csrc
l1s d** .-. --
| 1o
l-ttcr:tr r':t ] lr'l:rsurlrcl vitczc.i de z_hor.,

('.1 ttlttrl nlotintt, iur cu vccttrrul W DA lrunml otlcvirot. Rclali:r dintrc cclc -.t,t(,n(,1t.,lru rilL'l(xli\ dc nrtrsurlrc sc nuntc$tc
l'trrrttcitzrr rr,sn-z i str l " I r i u il ! h i u I viIe :e I t t i' cslc.. gi cl nu cstc folosit la bordul 0cronirvdrrti nrL.tMo estc foartl. rtrspindittr irr
_
W=V+U nrctcorologie.
Asupru vitczci V
-trebuie
{iiute urmitoarele prcciztri: J. lttatoda rezolvdrii triwghiului vilezelor - se folose$te [\tru dctcrminarca vitezei de drum tV.
vectorului V se rrtlsoarl in zbor orizontat cu ajutorul
o.. cunoscend vectorii V Si U. Modulul
- daci ea cste misuratd pe baza prcsiunii aerodinamicc in condilii standard, 0"2i-:-::-V vitczometrului pentru vitezi adeverate, iar oricntarea lui cu conrpaiul, gi vectorul vitezei vAntului
ate de h sol, sau daca vizibilitatea perrnite,
rtunci ca sc notcazi cu 17 se determini din datele m
4 $i se numeftc vite:d acroditranicd sau vilczd unor repe du-se ostfel cele doui comPonente, calculul
Aparatefe care permit mlsurarea acestei viteze se numcsc vilezonctre Oin ,rtetoda vizdrii
iui !V sc poate face manual cu autonlirt. cu calculatorul de navig4ie.
(r'irezontetre). Cum viteza este dctennina6 in condilii standard, prr fi Trr, atunci aparatcld
- se bazeazi pe operrli:t de vizare a unor repcrc terestre care
sunt gradate in parametrii atmosferei standard. Deoarece este ndsuratd presi J. lvletoda al vizorului optic Ai penlrite determinarea vitezei de drum lV.
aerodinamici, indica;iile vitezometrelor se folosesc pentru rezolvarea problemei se gdses
Metoda scurs de la vizarea la vcnicaE a unui reper pdni la un unghi
pilotaj (deoarece dau indicii asupra fo{ei de Crsp{ii 'cu aceasDl metodi se numesc cinemometre. Daci
portan;d, P = CrSq,=
derivei, el se numelte c inemoderivometru.
2
Dczavantajul principal al pilo6rii dupi viteza indicati V; cste acela al apariliei unei erori r W gi unghiul de derivtr D prin efccrul Doppler.
de mdsurl ce cre$te cu altitudinea (cu cregterea inllfimii, densitatea aerului p scade scilaliilor elcctromagnetice a undei emise f4tr de
pentnr a menqine forfa de portanla P la intrllimea H,viteza trebuie si creascd, cu toate ptorul se nfltr intr-o migcare reladve fag de un
vitezometrul va indica o vitezl constantA, el fiind gradat dupl paramctrii
obstacol'
standard);
7, ebazeazA pc proPrietatea un itcz[ apreciabilA
- daci ea este mrsuratd in raport cu rnasel€ de aer in condigii reale de zbor, se a spatiu. Astfel, prin sc
ln (giroscop) estc
vitezd adevdratd s^v vilezd proprie si este tocmai vectorul V din triunghiul vitezeloi de mi|care pe tei direqii' P 5e obline viteza
tFig. 2). Raportul dintre viteza Vgi viteza de propagare in aer a sunetului, a,se nume$te de miscare a giroscopului care este solidar cu aeronava. dcci a aeronavei.
nuntdr lvlach, M'. u =L.
a
:"'
in general V2 V1 deoarece: V=Vt+AVn+AVr+A%.
undc: AVs este coreclia vitczei acrodinamice (indicate) cu altitudinea;
AV1 - corccf ia vitezei aerodinamtce cu tempcraDra: 2.2.'fcoria vitezomctrclor acrodinamicc
AV. - coreclia vitezei aerodinamice cu compresibilitatea pentruM > l.
fnstrumentele cu care se ndsoard viteza aerodinamici se numesc vitezontetre, vitcza verticatl prezentind metoda aerodinamici de misurare a vit"'"ei 5i a nundrului Mach esre neccsar se se
- stabileascd relaliile dintre mdrimile Pb p, pd,V, M
9iT,In lccst scop se aplici ecualia lui Bemoulli
variontetre, iar celc care masoare numdrul M - mdclmretre,
unui tub de curent separat din fluxul incidcnt de
2.1. Nlctode dc mlsurarc a vitezei.dc zbor aer;i lrinrt in punctul critic al prizei de prcsiuni
(Fig. 3). Puncttrl critic este caracterizat prin
Pentru nrisurarca vitezei de dcplasare a aeronavelor in raport cu rrrascle de acr- anularea vitezei V. -
V - se pot
f,r cu:.ul t'ire:;elor ttrici (M < 0,5) se poatc
utilizu nrai nrulte mctode printre care amintim:
scrie ecuatia tui Bemoulli (neglijincl
l. il"t,trln t,ronorttatricd ,r, cernrprcsibilitlrtcrt dclului p = const') in sccliunile
orro)li,ron icrl - sc
pc nrdsurareir difcrcnl.-i dintre prcsiunea
baz.caztr
I pi 2, strb fomra:
totallr,lr, gi prcsiunca statici/, a [ilcurilor inciclcnlc dc acr (7r, -p), situ a rlportului (lintrc itccstc
l/,' rt t
douir presiuni &. Presiunile pr gi p sc captcaze cu ajutorul unor prize dc presiunc.
p,\* P,=P,j-+ P,' (4)

P unclc l'r
= V este vitcza ljleurilor de. aer in -
Apcratul sL'conrporti ca un manomctru diferenlial care mdsoard prcsiunca dincmici.-r ca Fig. 3 l-inii de curent in jurul prizci dt
antonte'de pri7j., V2'= 0 deourecc iubul de curent prcsiuni
diferenld intrc prcsiunea totali preluati dc la sorrda dc presiunea totali gi prcsiunea staticl in sccliunea 2 se frlneazi complet, iar p1 = 2, 9i
prcf uxta dc'la sonda dc presiunea static,i, p,1 = pt- p. rcspccti\' 'ttolicd' Cu accstc obscrvalii gi p1 = p: = p = const. (.4)
2, = p stloi prcsirtnile totald Si
2. lletotlu tcrnndirnnticd - incilzirea acrului frinrt dltoritil t'r.nonrcnul
sc bazcaztr pc nrisurarca tfcvinc:
dc fninalc dirramicd a filcurilor incidcnte de acr. Traductoarelc folositc in acc.ste caz sunt V,
ef crnc'rrte scnsibilr' Ia temperaturi, respectiv Ierntocuplele. Pr=P,'P=pT (5)

3. Ilt'ttxlu uncntotttrtricti - sc misoard viteza de rotalic a unci turbine dispusa in curcntul dc ucr.
Accastri ritcza dc rotalic estc dircct propo4ionald cu viteza de deplasarc a filcurilor dc. acr, dac-l
l0 t3l
 J

M:tsur:.rrr-it vitt'zci tlc zh,11

l.ttcltt'clt ?
carrcicr]:stlct::.:.:::,:.ll:::"::r1..:'.:
2.3. Construc{i:r vitczonrctrclor acrodinanticc Din (e) sc trbscrvi cir l) =[ (V')' d':ci sc oblinc o I

,r''='rltril,:';; ;,; ": dc r:rpt cstc ncccsati

" :'":"j::"'P," ;: :::::t"::::",'.'* ,:'::;:::
I

Vitczonre-trul pcntnr vitcz-r indicatir cslu un manorrtctru

c.J;;i';:;;i"i"'.:ri"
care',nrlstrat:
T:,tlXT:."^:l:::i:ll]51
.,"r"nat in unidli dc vitczl, consiiicriirrdu-sc prrrrttctrii
iltrttosltrci
:[ : j' ); ;,' ; ;' n' u o' o
" " " " " : i 1' capsulei -i f[ ;, i:
:'- ]ll -f matronletrtce ;ilill;
ili, T. ::".'i T: indcplrrrttn :-1
cunoafterca prcsiurtiirl' tt-t.:-l::tt"i
pcntru cv caractcrlstlctl
a;;l ;-; spccificnt l!l inccputul accsrui capitol asupra Dc ascmcnuil' invcrs. rcspcctiv
<tctcrnrinarca I

runor grctcli dc pilotaj, constituind un indiciu

fo(ei P,"-tli:::,it:navci cut actcristica
scirt t' I

;;;;"il ;;,; "ii "ni-

rczo I varca-probl
:at nu eslc utll r ppglrtru re4vrYsrss cmc i de
rrvv'vr"vi i
s-1::
":l cste 9::::::""-"1-t
prezcntad X
Schema constructird a unui astfcl dc vitezomctru ll
l]t---l.11^"jllt-l',i.1 2,4. Erorilcvitczomctrelor
cu ca<tran propriu, sc iau unclc nr-rsuri constructivc
.or.ti'l"""llriirli'"'r"";;;-"".;;;;;cprrati, afcctatcatnrdccrortinstrumentalc,spccificctuturoruParatelorcu
fi: - folosirca unci scJri otclluctc; instrulllcntalc spccificc mcnllonam:
scari'-un:l1:tl::::y1,ti,llltl, crori mcrodicc' Dintrc crorilc
"i indicaliilorcu ajutorul a doui rnccanisnrc du
- a{isarea
in acccaqi carcasi cu captare a Prcsiunilor Pt Pt P;
i."..g"h tpar^tul .rr. nrtrsoartr vitcza indicotl se glscatc mccanlc' :'l
*iruro.. u presiunii dc citrc manomctrul
pcntru vitezi adevtrratd.
Pcntnr dcducerca
unii 9i temPeratunt;
caracteristicii staticc (ecualia mos[erci'
scirii) a sParatului folosim
schcma strucNraltr a aParatului, + exccuttrrii lucrlrii
prezentattr in Fig. 5' care Pune 3. Aparatura ncccsartr
in evidentd transtormiuea e
succesivi a mirimilor <_ Se utilizeaz6 urmitoarele materiale:
pentru simularea presiunii dinamice;
intermcdiarc din ccle trei lnstalafia dt l";;;;;
e
clemcnte comPonelltc:
<t-
\7 -
- Vitezometrul aerodinamic;
l. Priza de Presiune stdlicd - avialic;
Sursc dc alimcntare dc
8
converte$tc
' viteza dc l-s
pentru vitczr Cabluri de legdturi'
masurat V, in presiune Fig' 4 Schema de principiu a vitezometntlui -
dinamicS p6. indicafii:
laborator e
v,l l - ac indicator;'2-'oatl dinlatl; 3 - sector.dinla.; 4 - mecanism 3.1. Dcscricrca instalafici de
D.=D
t'r rt - D=p- 2 bicll-manivelf;5-conductcdepresiuncl 6-pritAdepresiuncstatict; c'c' 9i I I 5 V c'a'
7 - prizl dc presiune tohla;8 - lraductorul manomctric (capsula de la tensiuni de,avialie: 27Y
(6) *"nont.tticl); lnstalalia se alimenteaze pi(i mai importante:
9 - carcasa aparatului;
i" ."ttp""t"f; instalafiei intrd urmdtoarclc
2. Elcmentul scnsibil, clrc
presiunea dinamici p6 in deplasare rectilinic w. ConsiderSm aceasta
"onu.rt.gt" I - sursa dc alimentarc o
liniari 9i ega[5 cu: o
srPa' dc avialie -27Yc'c'
- I l5Vc'a'
u in mtScarca I - cabluri de alimcntare:
a
3 - robinct dc comanda
-t.
angrcnajul roli
prcsiunii dinamtcci .-
J - robinct dc cotnanoa a 7
. prcsiunii stittice; 6
5 - robinct di[ercnlial;
6 - conducti dc Prcstune t
in clrc a $i dr sunt
staticl;
I

I
lungimca 5i unghiul initial
7 - r,itcz-omctrul acrodinamtc;
dinamicd:
al nranivelci, iar jt
Z,
S - conducta de Prcstune
!1 9 - instalafia dc misurd;
vitez-onretrului de vitezl indicati prcsiunii 10+200 mmHg):
Fis. 5.7 Schema structurald a o - inAi."a, dc citirc a I
rcprczintl raPortul de f

transnitere u ulrenajului i'i -'t;;;i;t dc citire u prcsiunii 1>200 nr.rllg):

' :tcristici (6). (?), (s) I I - conductc de Prestunc;
Cttt.i.tittica itatici a intrcgului aparat se poatc o[ine din cclc trei carat
sau vlo;
l-1 - pornPl dc Presrune
..linrinincl mlrirlrilc intermediare, astfel incat se o[ine:
ll - clbluri dc alimcntare'
z |arcsln. s.(pv'
--;- *,,,"
z,
I
L -l4\' )-" ] l]l
V'-
.:\
 Nlrrsunrrclt vitczci dc
I
l-ttcrurclt l

F
3.2. Modul dc lucru
I

Vmtrsurrt Pd, mrrurrt Vtmnttc t

tkm/hl lmm Hgl lkm/hl ITol

350
300
250
200
150
100
50
0
3.3. Problemc dc studiat
t- Pe timpul lucrdrii se vor executa determindrile:
l=
la
{1 4.2. LaII = 1000m
'*
:
tl e
Vmrrurrt Pd, mlsurrt Vr-rcti"
| .- tkm/hl [mm Hg] tkm/hl lVol
0
r' 50
altitudine? Dar la altitudini diferite? 100
150
200
t
4. f)atc cxrrcrimcntalc si rczultate 250
300
350
La II

Vmrsurzl Pd, mtrsurat Vttorctic e

Pd, mtlsuret
tkm/hl [mm Hg] Iknr/h] lVol
[mm IIg]
0
50
100
150
200
250
300
3s0

\
 lvlirstrrittcu vllc/.cl dc zl)()l
I rte lttclt 2

--t
4.3.2. La II = l000nt
4.3. Caractcristicilc )
I
l

-t
4-3.1. La I[ =0 m I

u0
I

BO

--l
I
o,) I
)
tr tl)
o
0
d)

-l
50 100 150 200 250 300 350 :
0 50 100 150 200 2s0 300 3s0
Viteza Vtkm/hl
Vitcza Vlkn/hl
r i _+__T--..-
...1;.

co

o!

c,)

ta
c,
t-
.4
I
t-

50 100 150 200 250 300 350

I
Viteza Vtkm/hl
50 100 150 200 250 300 350

Vitcza Vlkn/hl

{
 Masururc:t vitczci dc zhor Octuvi;rn GRICORII
l-ucrurcl 2

7. VTASUN,INEA VITEZEI VERTICALE

important Pentru rezolvarea problerirei

de
Vitcza ve(icala f, est. un parametru
asup'a poziliei aeronavei in planul
vcrtical'
a-
I pilotaj, gi el ne dd inforinalii

VERTICALE DE ZBOR
7.I. METODE DE MASURARE A VITEZEI

Pentrumdsurareavitezeiverticaleaaeronavelorsepotutilizamaimulte
metode Printre care amintim:
dintre presiunea staticd p 9i
I. Metoda baromelrica - se bazeazii pe leg[tura
|- altitudine, resPectiv:
tlYv-
I dp (7.1.)
- ---:-
pgdt
viteza
labazd 9i liniaritatea dependenlei dintre
de presiune de-a lungul
de ri capilaie 9i cdderea
ace lui Uagen-boiseuille' Aparatul"care folosegte
accast[ metodd se nume$te variometru'

2. Metode itrdirecte - meloda derivdrii altitudittii de zbor a acceleraliei

- nreloda tntegrdrii componenlei verticale

7.2. TEORIA APROXINIATIVA A VARIOMETRELOR

riomctru 'este tubul capilar 7 care face

.ff#:::l'H'illl
nillirllea H crc$tc'
cauza cdderii Pc
> p' Deci, astlpra nrembranei va acfiona
leforma. La coborire' P > Pt' iar A
p va
se va cleplasa in opus cazului
de la urcare'

{olul vasului tennostat este de a nlcnllnc

tcnrpc'ratttraconstantaininteriorulaparatuluipcntruanuseproduceerori.Pentrua
dc trlttsfcr) sc foloscsc
dcducc caractc.s'ca statica a vaiiornctrulii 1l'trnclia
r39
 7. Mirsurrrca vitczci vcrticalc tlc ztror Octuviln CRIGOI{ti

rlnlliltoilrclc notllii: l' - \'()lunlul carcascii / 5i D - pcntnr lunginrca gi dianrctrrrl '

clpillrrului: l; - coc.t'icicutul dc [)ircir sc notcazi cu r = RT,y,rD'
l1tn" , constanta dc tirtrp a vrtriotrtctrttlui 5i ctr A1'= T1

\ uscozitatc a aclului: tr, ySi T -

prL'siunca, grcutatca spccitici $i d P a/ d dlr. ."uu1ia (7.5.) dcvinc:
rcspcctiv tenrpcrilturt aerului
=lrt-P, d, = a,--a, 1l

din atmosferl; p1, /r li 'fr -

dAp d
prcsiunca, greutatca specificd qi *AP = 1-' P (1.6.1
t'cspectiv tenlperalura aerului "-;
din carcasa de volum r', de
greuta(e G = vTr. iar func[ia dc transfcr a variomctrului are forma:
TI
Vitcza dc varialie a .Y('')=APit)=
t''
\..,/ p(s)
\7'1')
greutalii aerului gg din ,s + I,
dr
volumul y este egal6 cu adicd un element diferen{iator de gradul I.
cantitatea de aer care
traverseazi orificiul capilarului Cum intrarea p = p(H(t)) din aproximalia Laplace (Capitolul 4)
in unitatca de timp. aaica T'\ ( u
)
Pentru I6q6 : coost' difercnliem prcsiunca staticd. oblinand:
unde 7. cstc grcutatca spccifici a acrului din D = D^"xrrl 't'- Rr-' /l.
capilar. in acest caz, sc poate scrie rclalia:

dp__pu ---'[ ri lari=_ p dH=- 1-u=-=4-r,.(7.8.)

-f = n+'=#('r,\ dr Rr,""u "*o(_Rr-..,J dl R?"*o dt Rr,*, Rr,""d

Viteza V de curgere a aerului prin capilar este dati dc lcsca lui Hagcn-
Poiseuille: Din (7.6.) li (7.8.) rczulti:

v =i-b,
^2
3241 "
- p\ (7.3.) ,9 !!a t L,p' = - -S, v,,, (7 9.1
'
dt =Z-r,=
RT,."u

Considerind r'= consr. din (7.2.) Si (i.3.) sc ob{inc:

urrclc S ,, estc cocficicntul de amplificare sau scnsibilitatca variomc(rului.

.+=r.ffib,-p), (7.+.',1 Funclia dc transfer a vaiionrctrului, dchnitd ca raportul dintrc tnitrittlca dc

icSire , irr cazul nostru varia{ia prcsiunii, 9i cea dc intrarc, vitcza vcrlicala, cstc:

dc unde aplicind ecuagia lui Clapeynon scrisd pcntru acnrl din carcasd strb fonrrapl= n"(5)(;e) 5'
"'' (7 lo)
)', (.s )
= )' =
=1RI1 se oblinc: v,b) rs+l

ndicri un clcmcnt apcriodic cu constanta dc timp t.

+=Rr,v. #b,- p\ (7.s.)

Caractcristica staticd a aparatuluise oblinc din (7.10.) dacii sc ia s = 0,

ll0 J
 Octavian aililC()llE
7. N'lirsurlrca vitczei vcrticalc dc z.bor

crciitcrea lrri D. lnsi. Prin

i-
I = A1,=-5, u. =-Fftr," =-Rff
ffir,. 5i scnsibilitatca aParrtului
mai scnsibile. Din aceasti
presiuni Ap sa ia valori in
'l'inind corit dc ccualia gazclor pe rfcctc aplicatd acrului din capilar:
donreniul 10.'.60 mm HzO' tt:-T:I:
p"n,ru cre$te viteza de rdspuns a aparatului- s-au. introdu^s.
a
ar fi acclrerometrul
.onr,.]*ui.i.;;l;;" cum|ta.variafiile ine4ial vertical. Astfel. datorita
. a::r ^ t, ^ ^^^^r^.^ la }'nrdrrl qernnlvelof
lo bordul aeronaveror ntt fost
au fOSt
;'il;il:;.;il;;;;t mic Y:13i1't'a'
t
I' ecuatia (7.1 l.) devinc: variometrele pneumatice cu cele inerliale'
i"iJ*ii.
_ p l28nlvRT, (7.12,
R
T.3.2.ERORILEDATORATEMoDIFIcAnTtTcnTpERATURII
Fdcdnd aproximafia p,= p $i findnd cont cd la etalonarea aparatului in
de laborator se poate aproxima I - Tr = I..d = 76, atunci caracteristica 7.3.2.r. DATORATE VARIATIET TEMPERATURTI rr
I variometrulu i (7 .12.) devine:

-a
fdcute pentru determinarea caracteristicii variometrului
s
. l284olv ,, (7.13.) f,
.*
in calculele
^p=_ *ffi;v", ' 'if'
,iJ presupuscdtemperaturaaeruluidincarcasaaparatuluiTlrdmineconstanti.Deoarece
nu este perfectd, existd o variafie a lui Tr in timp'
upur"*tui
Astfel'
-f izolarea termice u
unde lo este vdscozitatea aerului la temperatura lui cu o vitezd ut*t din carcasd se ditatd provocAnd cregterea lui
r- ?ns.
.T, ln cregterea T1
f '
. i$jj
;
,rd*
I
Ap pcntru aceeagi vitez[ V':
7.3. ERORILEVARIOMETRELOR
ir
'rt
ti-tr;: ,Y+ Ap = -s" y" - s,
+?
(7.14.)
ll
Va.iom"tr.le sunt afectate atat d(
aparatclor cu manomctricc cu capsuld, c cu varia lia ternperaturii lnl'
undc S, cstc sensibilitatea aparatului in raport
I instrumentale caracteristice acestui tip de
lagdrc, carc trcbuic sa fie cdt mai micd. Ac
carc sc misoari Ap cstc foartc mici (dc ordinul zccilor dc mm FI:O). '; 7.3.2.2. DATORATE TDMPBRATURILOR
Tq' T1 $I T"*'6

":il
Printre erorile metodice cele mai importante sunt: t
tr
-t statice a variometrului s-a
irr rclalia (7.12.) de determinare a caracteristicii
- crorilc datorate incrfiei; f;ictttaproxitnafia,grosolan.ldealtfel,deegalitateatemperaturilorT.,lnlsiT.n*1.In
I crorilc'datoratc varialici tctttpcraturii'
,
Li
,il'

i.fe
re,alitare . raportuI clintrc diferenla
de presiune reali 9i cea datd dc rela[ia
(7'13') estc:

Lp _rlT,To (7,1s.)
.''^ 4qr
=116A1),,,
t 7.3.1.
7.3.1. DINAI\IICE D'
IiRORILU DINAN'IICE
IiRORILE Dr Apu T,T\, LP,,

rrrrrlc s-r rtotat cl'l Lp = Lpo + 6A2e'

Accstc tipr-rri dc crori apar datoritd in
I intirrzicri cc sunt irttrotlLtsc in ccLralia (7.9
Corrlirrur tcoliei sistcmelor, intiirz.icrca in si +_r

tJl
 7. Nl:rstrrarclr \,tluzct vcrtlcitlc (lu zb()r

I n cr lcuklc apro\inlrtivc, vi'iscozitatr.a acrului sc poatc considcrt propor r1

ri
lionl[i.".
cr,r tcnrpcrarura. adici q
= k[. gi j,( I-LICRAREA 3: TIiSLIRARE,4 I,ITEzEI I,ERTICALE I
I

.rccstca in (7. I -5.). ob!incnr:

l. Scopul lucririi
5 A7r,,

A/r,,
T2
(l

1-tT'
Prin rcalizarca accstci lucrdri sc asigurd experirncntarca mctodci brronrctricc
dc nri-rsurarca a vitczci vcrticalc dc zbor prccur.n gi cunoagtcrca instalaliilor utilizatc in
lrccst scop.
-fotodati, sc asigurl forrnarca dcprindcrilor practicc privind manuirca
I
instalaliilor prccurn gi explicarca crorilor care apar in proccdcul dc misurare
Accasti croare diferi la urcarca gi cobordrca acronavci, La urcarc acrul icsc dirl
carcasi in extcrior , deci 7. = Ir, pc cdnd Ia cobordre acrul intri din cxtcrior i lucririi
2. Partca tcorctici a
carcase, ceea ce inseamnd cd ?. = Tn (?.0 fiind temperatura aerului din magistrata dcH
2.1,
amintim:
Mctodc dc misurarc a vitczci vcrticalc dc zbor
Pcntru urlsurlrca vitcz-ci vcrticulc a ucronavclorsc pot utiliza mai nrultc mctodc printrc carc !
l. Metoda barontetricd - sc bazcazi pe legdrura dintre presiunea statica p gi altirudrne,
,,=- I dp (l)
respectiv:
*i
Accastd mctodd mai arc la baz.i gi liniaritatea dcpcndenlei dintre viteza dc curgerc a
gazclor prin tuburi capilarc 1;i cidcrea dc prcsiunc de-a lungul acestora cxprimate prin lcgca -1
f ui Hagcn-Poiseuille. Aparatul carc folosegtc aceas6 mctodi se numefte varionrelru.

2. Metode indirecte - metoda derivdrii altitudinii de zbor J

, oin,,. rncrodcre 0,",;::::!:,::t::i;x''::,:;::.K'"^i,",i,i,iil":":ii"::i:i" baromctri,,i 5i

: nctoda intcgrtirii cotnponeillei verticale a acceleraltet.

| 2,2. Tcoria aproximativtr a variomctrului

i Caractcristica principaLi a unui variometru estc tubul capilar 7 carc face lcg)rura intre priza de
i plcsiune statici 6 gi vasuI tcnxostatal realizat de carcasa etan$ a apararului9. Capsu]a nranontetrtci
cstc lcgati direct la presiunca statici
prin conductu dc presiune 8. Dacd
I variornctrul estc ridicat cu vitcza K,
i inallimea H cregte, prcsiunca p scade,
i dlr presiunea p1 din incinta tcrmostati
i 9 din cauzr cidcrii pc capihru[ 7
nlti nlrrc dcciit 2, I)t > p.
i lirrrtiirte'
. Dcci. asupra nrcntbtattci v3 aqiona
i prcsiuncl L p = Irr - p> >0, care o va
i de lbrmu. La coborare. p > p:, iar L p
ivir schirnbl scmnul. astfel incit
I irrrccurrisnrul sc vrt de'pllsa ill opus
-T:' icuzului dc lu tucltrc. In z-bor orizontal
irr
i 1,1 = p, dcci A 2 = 0. Rolul vasului Fi-g. I Schcrna dc principiu a variontctrului:.
menlinc | - ac indicator: 2 - roala dintrti: i - scctor dinlat; 4 - ntccrttisnt
_'t{,
i lcnxostat cstc d.' a
I

bicli-manileltr; 5 - traductorul manometric (capsull manontctricl):

..i:' itcntp.'raturl constaud in interiorul
6 - prizl d!'pr!-siunc statici: 7 - tub capiltr: 8dc prcsiunt':
- conductJ
;uplratului pcnttu a nu sc prodttcc 9 - carcasa ctanld a apariltului:
'l1il icroli, Pcntru a dcducc cltractcris(ica
;i.: istuticir ir varioructrului (funqia de transfcr) sc lbloscsc urmitoarclc notalil: r'- volurnul c;.rrcasci:15i
i:il
i;t), iI) - ptrrtru lunginrea gi dianrctrul capilarului; 4 - cocficientul dc riscozilrrtc a acrului: l. Ttt'l'-

I tl 1i
 l-ucntrcl -l
Nlisurlrel v itczci vcrl icllti

prcsilt.l!.;r. grcur.ttca spccifici gi rcspcctiv tL'mpcratura acnrlui din atnlosfcri; /'r, 7r 5i I1 -

prc'sitr
v =J''-,
I
grcstiltL.it spccilici 5i rcspcctiv tcutpcratura acrului din ctrcasa dc volunr t', dc grcutatc G = t'/r. Ril
p l284lvR(,,
' acrului
Vitcza dc varialic a grcutalii fdt din volumul v estc cgilli-l cu cantitatea de acr
ccuirlin(ll)dcvinc: *=-*T
^
*tl;nl "'
( l2)

I
tmvr-rsL'azi orificiul capilarului in unitatea dc timp' adici fY ftD:V undc 7. estc greutatca specifictr Ftrcind aproximalia /rc = p 9i lindnd cont ci la etalonarea aparatului in condilii
de laborator sc
I
po"r. r" Tr
= =?nn*a= ro, arunci""'".r.n;i:]ffi;T"r.trurui (r2)de'ine:
acrului din capilar. ln acest caz' se poate scrie relalia: "pro*i,n"
dG ,D, a--TTi6tv'' (r3)
- d, =T' 4 v =!6.y,\
dr' '"
ir
urrdr'Tlo cstc vlscozitatea aerului Ia tempcraturu Ie'
ii virezir vdc curgcrc a aerului prin capilar estc dattr dc legca lui llagcn-Poiscuillc':

v = ,2'
3241 " ' p\
,(p,- 2.3. Erorile variometrelor
atit de erori instrumentate, specifice tuturor aparatelor cu
variometrele sunt afectate
erorile instrumentale caracteristice acestui
Considerind v = const. din (2) 5i (3) se obline: manometrice cu capsuld, cdt gi de erori metodice. Dintre
trebuie si fie cAt mai mici' Acest lucru
,if a. op.to, reamintim ,ronrro defrecare in lagdre, care
-Y.t-=y,P . 0,,- p\
dr "l28t1lv"' este necesar deoarece presiunea care se mdsoarl Ap este foarte mici (de ordinul zecilor de mm
p1 = HrO).
de unde aplicAnd ecualia lui Clapeyron scrisd pentru aerul din carcasd sub forma
Printre erorile metodice cele mai imPortante sunt:
obline: -+=*'l.ffi(P, - P\
,,;,li
- erorile datorate ine4iei;
- erorile datorate variafiei temperaturii'
I Daci se noteaza ," t=ffi constanta de timp a variometnrlui 5i cu Ap= =p, - p'"i:.
: 3. Aparatura necesarl executifii lucrlril
d Li p P' ecualia (5) devine: ,d ! * oo ="+
dr -d dr ----'
=d , ' Se utilizeazd urmetoarele materiale:
dr dr df
il
iar functia de transfer a variometrului are forma: - Instalalia de laborator pentru presiune;
j

,G)=#= '':, " - VafiOmgtrul:

Altimetrul;
; " 'i(';. n'al'\?'"i"al!'l}li)!/ ''" f il'!:tr"eri1''1''r'';f', it:i

ii
' - Surse de alimentare de avialie;
Cabluri de legdturd'

difcrcnlicm presiunca staticd,obliniind: : 3.1. Dcscricrcn instalnlici dc laborator

I dp p,,
.^o[- t ]!!=-=1-!!=-=+- RT"-' =-=!-v"
(8)i alimenteazi de la tensiuni de aviatie
dr =_Rr-'^"|. R7.. .J ar lnsralatia permite verificarea funclionirii variometrului se
11
RT^u dr Rr"^u j 27Y c.c. pi I l5 V c.a.
Din (6) 9i (8) rezultd: -tdll * Lp=- rt' v = -S v ' (9) l: in conrponenla instalatiei intrd urmdtoarelc p[4i mai importante:
t2 13 14
I

i
dt RI.,' . .l - sursl .de alinlentare ..
15

undc s, csre cocficicnrui dc ampliiicarc sau sensibilitaica vaiioinctrului. tlc avinlic -21Yc,c,
.'.1.

Funclia de transfer a variometrului, definiti ca raportul dintre nrlrimea de icaire,

in cazul nostru i - I l5Vc.a'

i
8
variatia prcsiunii. 5i cca dc intrarc, vitcza verticald, estc: l - cabluri dc alinlentarc;
s.
",i;

A/'!tJ'='- 3 - robinct dcconrandd a

r' (,)=
i'/ oo)r: plcsiunii dinanlice;
v, (t) t's + l i.g .1 - robinct de comandi a
adicd un eletncnt apcriodic cu constanta de timp 1' , tW
presiunii statice: 1
Caracteristica statici a aparatului se obline din (10) dacd se il 'r = 0: ,# 5 - robinet diferenlial;
Il/ = -s.' = L,1t= -s. v" = -#-r.=
r\ .r.,r
,
- I7;., RT,y.ttD'
= ='jtn'l.,
R
u.. (t liji
,.F.
6 - condtrctd de Presiune
stat ical;
din capilar: 7 - altitttctru:
Jinind cont de ecualia gaze|or perfecte aplicatd acrului
I - vutiotnctrtti
9 - cottcluctit dc presiurrc staticd;
l.rrct'rtrclr.l Ueli,l\ rJlr Ul(l(rUlil :

l() - rrrstnlrrlil dc nrirsrrrii:

I | - intlicltor tlc citirc ir prcsiunii 1G..2fi) rnrnllg ']
lf - indicltrrr dc citirc u prc.siunii
l-1 - conductc dL' prcsiunc: .
1>2(X) nrnrHg): 8. MASURAREA TURATIEI LA BORDUL
AETTONAVIJLOR
lJ - ponrpi dc prcsiune sau vid;
| 5 - cabluri dc alinrcntarc.

3.2. Il{odul dc lucru Mdsurarca turalici la bord cstc necesar pentru evaluarca putcrii pc carc o
I
dczvoltd sistcmul de propulsic. Aparatelc carc misoard viteza dc rotalic a arborcltri
. inaintca dc inccpcrca lucrului sc cr"rplea
nrotorului, dcci tura{ia, sc nurncsc tahontetrc. Erorilc dc masurare- a tahomctrclor nu I

dc'misuri gi variornctru, instalalic dc

trcbuic sa dcpi;cascd ! lc/o pentru nlotoarele cu piston, respecti\' + O,3Vo pentru
J

preslune;
motoarcle cu turbinf, cu gaze.
. sc cupleazi cablurile de alimentare la sr
. sc in$urubeazd robinetele de presiune; I
. se alimenteazd cu tensiune din I instala
8.1. METODE DE MASURARE A TURATIEI LA BORD
. se aplica presiune asupra altimetrului gi
49i5;
. se mdsoard cu un cronometru timpul
Pcntru misurarca turafiei sc pot utiliza mai multe metode:
respectiv de Ia 1000-12000 m.

3.3. Problcme de studiat l. Metoclct ntecanicd - scbazcazi.pc lcgdtura dintrc fo4a ccntrifugi F., crcata dc 'J
un corp mobil greu 9i viteza de rotafie a sa. Transmisia informagiei in acest
timpul lucrdrii se vor executa dctermir
Pe caz se facc cu ajutorul unui cablu flexibil. Aceastd metodd nu este folositd Ia
i)
cronometrarea timpului de urcare cu 1 bordul aeronavelor.
nr, respcctiv timpul de coborAre cu aceea$ 2. Metoda nngneloinduclivd - se bazeazl pe dependenla_ intre cdmpul
ii) dr.'cc timpii oblinufi nu corespund intr magnetic .oiitor al unor magnefi permanenfi gi curenlii"indupi intr-un
elemcnt sensibil.
4. l)atc experimentAle '3.'A(etodu'eleclricd constA in mdsurarea tensilrni electrotnotoarc prodlrsc ti.-
-
si rc2ultatc
micronaSini electrice de c.c, sau c.Q. nunite Ialtogetrct'cttoQre.
4,1. La urcarc cu 20 m/s . 1. Metoda opticd - face corespondenla intre frecvenfa/a unei tensiuni generate
intr-o fotodiodd dc impulsurile optice ob{inutc prin iluminarea unui disc. ctr
Norihcii, care se rote$te cu turalia n (f ='d ;. Acestc metode au avatltajul
60
ca nu incarci axul sau obicctul aflat in mi$care.

Diptrc nrciodclc prczcntatc antcrior in' avialie. sc utilizcazi in c.rclusivitatc

tnctode le tnagnetoinductive Si tne todelc electrrce.
4.2. La cobordre cu 20 m/s

8.2. TAI{OMETRE I\,IAGNETOINDUCTI\/E

Tahonrctrele magnetoinductivc funcfioncaza pc baza intcrac,tiLrnii dintrc

curcn!ii turbionari indugi intr-un element sensibil gi cdmpul invartitor oblinut prin
r(.)tirea unui magnet permanent multipolar. Deci, constructiv un tahollretrll
nragpe-toinductiv cstc alcdtuit dintr-un magnet permanent cu 1) Pcrechi dc poli carc
49
t48
 fi. Nlirsurarr.i tur alici i.r Lr
Octuvi;tn tltllCOl(E

cstr.' turatia dc ntisurat r $i u]

irrvirtit cu tura[ia ul
/. = I* I + rr este lungimea unei spire elementare, curentul elenlentar di = 2edG.
rulunrirriLr snu cupru. plasa[i unul fali dc altu' care cu (8.l.) dcvine:
t
di= BlDolG (8.2.)

)
j
Pentru determinarea curentului i din toate circuitele elementare
corcspunzitoare unei perechi de poli se aplicd integrala:

I
Yi.. '4.^ BtD
l,
;= Jdi = BlDaJdG=-:=@, (8.3.)

ri I
i^ unde R. = i7- este rezistenla spirei in scurtcircuit considerat5.
/]
Fig. 8.1 Schema constructi'
I
a - cu pahar; b - cu disc: I - mal loo
1l
aluminiu sau cuprui 3 - gut elec

Miscarea.";J;;';Hffi;
L=\oo=Yi!!,
R. - f
-" * p/"='(
r"zp(a+l+nx) ! T,
,uo, ,= 2p !, ,=-I-1n!-1*.,nb,..l:i-lt
l(a+l+rx) zp"'L- 2(a+l)l 2prc
urrnare$te obfinerea caracteristicii I = fln
dinamic. Pentru determinarea acestei caract( Fo4a de interacliune corespunzetoare unei perechi de poli este:
paharului sub forma unei benzi continue (I
I turbionari indugi de polii magnetului rotito
infinitezimaE dr 9i grosimc 6 aflatd la di:
F =2Bti=r%!r, (8.4. !

magnctului rotitor. Datoritd rotaliei cu vitc

iar cuplul activ carc antrcneazl paharul, corespunzdtor celorp perechi de poli. este:
induce r...-.,

=2rF 2 =rP(Bn)' a =2P6' a.

€N=€S=e=/ M- (8.5. )
2R"R.
unde B este induc[ia magneticd in intrel
paharului. Crlm simultan
Etrtp
Punind condilia dc echilibru, respcctiv Mn-- M,, unde M. --c, Q= 9 este
!I-
cuplu rczistent, se obline caracteristica slalicd (ecualia scdrii\:

,/,(D:6No_Utr'E, = r_l2L4qr_6NrIeLqr.-tor, (tj.6.r

2np lzL' npbh'E bh'E

tunde cu constanta A s-au notat parametrii ce nu depind de temperaturd, iarcu 1=1

p

cstc condttctivitltca spirci clc curent.

r50 t5
 S. I\lii.sururr'ir turatic'i la bortlul ac.rorravclor ()ctl\ rrll GRIGORt,

l)cntrtr dctct'rttinlrca (tru(tcristi('ii dittutttic't: sc scric ccuaIia circuituluiclcctric'] r,,.rrlizati unut taltogcncrator dL- c.a.
cu ajutorul - nlotr)r sincltln (cu porrrirc irr
pc spiru dr. curcnt: gi Prczcntati in Fig. 8.-1. j
1
rsincron) cstc

=R.*L"{
I
cilrc. trccuti in fonili opc.raIionali, rczulti: J

2c(.r)= R. +.rL.i(s) + t(')=;j*t-J'-;'' . ar(,)

' /1,/"u, (s)

Foqa dc intcracfiunc va fi F(.s) =21]li(.r), iar cuplul activ corcspunzitor cclor Fig. 8.3 Schcnra funclionali a tahomctrului magnctoinductiv
I
pcrcchi de poli dcvine:

M (.s) = 2p F G)+$ :), (8.e.),,:

#!:hro(s) S;,1,1
=
"

:ii
Pe axul de icaire acfioncaztr un cuplu rczistent (cu aceeaEi
fomruli ca la cuplul ;
static), dar gi un cuplu amortizor produs dc un dispozitiv identic cu ccl cc produce l;
cuplul activ Mr, cu deosebirc cd in acest caz magnefii permanenfi sunt fic$i gi discul :
se rote$te cu viteza g. in acest caz, formula cuplului amortizor este:
:
':: \f;tl
Fig. 8.4 Tahomelrelor magnetoinductiv cu transmisie sincrori la distanld:
A ,. .rA ':$
M"-(.t)=, , -." efu)=#qoft) (8.10.)1fr I - inftr$urare staloFrca:2 - inductor din magnct permanen(i 3 - rotor pentru pornirc in asincron;4 - rotorul
l+.t,t, l+J1, ,r,,
nrotorului sincron (nagnct pcrmanent)i 5 - magneli pemanenli cilindrici;6 - magneli permanenli (fic;i) ai
rmortizorului;7-infA5urarestatorica amotorului:8-discdinaluminiu(cupru)i9-arcspiral; l0-discul
arrrrrrlizorului; I I - ac inrlicator; l2 - lah(r8encrator; I3 - indicatorul tallontctrului
Aplicdnd ecualia fundamentald a ac{iondrilor electrice ,.-
J 9(s)= M ^G)-
M ,G)- M * (") si folosind (8.9.) si (8.10.) se oblinc: ::. 8.2.1. ERORILETAHOI\IETRELORNTAGNETOINDUCTI\/E
(- " A. \
+:---=-.t *..
lrr- l+I.s 'I|p(r)=-!-rG)
' l+I,s
^
(8.t1.) Erorile principale ale tahometrclor inductive sunt provocate, in general, de
I ,. i6t1ucn1a tcmpcraturii rnediului ambiant asupra componentelor aparatului. Astfel, cu
rcptpcratura, sc rnodificd conductivitatea T a materialului discului (paharului), fluxul
. Din (8.11.) rczulti ca func{ia dc transfcta tahornctrului inductiv va fi: ,, <D. dinrcnsiunilc gcouretricc gi nrodulul de elasticitate Eale arcului. Substituind acestc

rur.rrinti cu rcla!ii lc:

r(s)=#= (8.t2.)r1 E=Eo(l -tLT)
o=en(t-BAr)
;:,
cu schcma funclionald din Fig. 8.3. ,io
t=yu(t_FAr)
i' b
La dcduccrca rclalici (8.12.) nu s-a linut insa cont dc rclaliilc dinarnicc fti, It
introdusc de sistcnrul dc transmisic la distan[i a rotafici de la axul de intrare la ccl de $'
L
iegire. O astfel de schemd, uzual folositd in aviatie unde transmisia la distanla estc:$ri
'
;i: re-l11ia (8.6.) dcvinc:
4t
t-s2 53
 l{. Nlisurrrcu turatici lr bt-rrtlul itcrortuvclor

zk

oArlu (ti | 3 )*i

i-
I
e= A"
F*ffi#r.' = A"(r +
.:rl.'

{f
BNA. BNA
(0=-I=-
'crc, Rr+
E
Rodoptrr"+ Rg
1tl.l5.)
= Klr.
'l:f
t, Daci in (ti.l3-) sc neglijcazd tcrmenii cc con{in pc AT la puteri mai mari ca,$
.^ gi
^: J;^A-J
flcdnd :J--r:fi^^-^^
idcntificarca, se ^L,:-^ coeficicntul
^^ obtine +nfal
total rl,'
dc larrrn,-rolrrri
tenlpcraturd o^l.i.rol^;r'fli
echivalcnt-T!
I
uniratca, ^^^C^i^-t,,1
'J
ca. 8.3.2. TAHOMETRE ELECTRICE DE CURENT ALTERNATI\T
o=t-1t-3g -28. ts' r+'1{f
..:#'
ll
Practic sc pot urmitoarele mctodc dc comPcnsare a erorilor de Sunt atcltuite din tahogeneratoare de c.a. (monofazate sau bifazate) 9i
temperaturd: indicatoare de tip magnetoelectrice de c.c. (Fig. 8.6a) sau de tip inductiv (Fig. 8.6b).

- se alege materialul din care se confeclioneazd discul sau paharul astfel ;i:
incit 1t > € 3G 2p, aceasta realizindu-sc prin utilizarea unui guntr{:
- -
magnetic a cdrui permeabilitate scade cu creSterea temperarurii;
,3g.
se alege materialul din care se confeclioneazd discul sau paharul astfel {t
i -
incdt o: 0, sau foarte mic, care se realizeazdprin alegerea unui material -1
cu conductivitate y maximd. r'fi

,.J
..::
Fig. 8.6 Schema electrici a tabometrului de c.a.:
TAHOMETRE ELECTRICE i - cu indicator magnetoelccuic; b - cu indicator inductiv:
-t
":9"'

,i. Tensiunile electromotoare er gi e2 induse de rotorul (inductorul) din magnet

permanent se aptictr la bornele a doud bobine cu miez de fier. Curenlii produgi, i' 9i i2
l;.*

Tahomctrelc electrice con lin magini clectrice de c.c. sau c.a., rcspcctivs; detcrmin[ aparilia a doud fluxuri variabile care induc in rotorul (discul) d in aluffriniu
transmildtoarelc sunt tahogcncratoare, iar indicatoarele sunt voltmetre etalonate in "i,,
tensiunile e', gi e', cdrora le corespund curen(ii ii 5i i, prin masa discului gi .care
uniteti de turatic.
prezinti pcntnr ficcare circuit impedanfa Z. Curenlii rotorici intcraclioncazi cu
ti
lluxurilc O1 gi <D2 9i procluc cuplul activ M. Amplitudinea t.e.m. indusa in infd;uririle
8.3.1. TAHOMETRE ELECTRICE DE CURBNT CONTINUU .'; tahogencratorului este:

j, - nDINB (8.16.)
D,n = ll'
Dcoarccc au in componcn!a IOr o rnaqina dc c.c. carc arc colcctor, tahontctrclc ;:

de accst tip au o fiabilitate redusd. finind

activil
I magnetoclcctric, arc o fiabilitatc scdzuti
utilizat la bordul acronavelor. Dacd se cor
foartc marc, practic tahogcncratorul funcli
rundc: I cste lungirnca
N
D
-
-
nunrdrul sPirclor;
diantetrul rotorului;
-

t produsi si fic proporlionali cu turillia, rcsp /l - induclia maximi in intrefier'

=+, rezulti
=) Rr DacI sc tinc scanta ca relafia dintre frccvenld 9i turalie estc .f cd
R. 60
rJ=E=PNnqr=C (8.l s.)
a60 indicatorul pentru mdsurarea turaliei poate fi 9i un frecvenlmetru' Pentru schcma din
Fir. 8.5 Schcma clectricir Fig. 8.6 putem scrie:
Cuplul clcz.voltltt dc cldrttl nrobil al indicatortrlui irnui t.hornctru dc c.c.
(8.17.)
Iuasnetoclcctric l-iind M = BANt, iar cuplul rezistcnt €t= sinr*; = [nr silt(rrl -
t fjinrJ M, = C,Q,la cchilibru M = M,,9i dcci caractcristica staticir dcvitrc:
E,r, e2 9),

r<l r55
 li i\llistrr;rrclr tutitltct l:t t)r)t(lul itcron;t\et()l ()ttlvrln Ul(lLrUl(l:

untlu'{p cstc unuhiul dc dt-crlaj dintrc infirrsurirri. Curcnlii ir rli i:. tleciind prin bobirrclr -1
e u nlic/. tlc l'i':r. produc fluxurilc: I

(). MASURAITtrA TEMPERATURII LA BORDUL

I

. (>1 -<lr' rrr siu(rrl <lr, - (D,.r sin(ru

- q). AIiI{ONAVIiLOR

Tensiunile induse in disc au expresiile:

j
La bordul acronavclor estc necesar si fie cunosculi paramctrii de func!ionare a
rcgirnului de lucru a sistcmului dc propulsie. Printre acegtia ccl mai important cstc
.; =-u#=-rrl(r,n, cos(d/,'
"; =-oflt =-@d):,n, cos(rr,rl-rp) (n. t 9.
tcl't.lpcratura, carc dI cfcctiv un indiciu asupra bunci funclioniri a sistcmului dc
proprrlsic. cirt gi a putcrii lui. Efcctiv sc misoarl tcmPcratura gazclor cvacuatc din
$i corcspunz6tor accstora se stabilcsc curcnlii: nrotoarele turboreactoare sau turbopropulsoare, temperatura in camerele de ardere -t
alc aceloragi tipuri dc motoare, temperatura uleiului (sau a lichidului de rdcire).
I
tcmpcratura culaSci motoarclor cu piston. Dc ascmenca, pe l6ngi accstca se mai
J; =-?cos(ror-9,) r,, =-+cos(@, - (p -(p,\ (8.20.) i. nrirsoard tcmpcraturfl acrului ambiant gi a cabinci, paramctrii ncccsari in sistcmul dc
1f, control automat a condiliilor dc confort, etc.
i.t;: Aparatele carc masoara temperafura se numesc termometre.
unde lzl=fi'+ert Lt , iar cp,=*ol,E(+lrun, ouru-etrii circuitului echivalent .
\^r /
corespunzdtor discului. 9.T. METODE DE I\{ASURARE A TEMPERATURII LA BORD
I
Cuplul activ se poate e xprima cu rela 1ia:
Pentru l.nisurarea tcmpcratunt se pot utiliza mai multc metode, carc in
M =C^(ijo, - iro,) (8.21 .) ,i; principiu foloscsc orice fenomen fizic condigionat de varialia temperaturii, printrc
e
care amintim:
':,
unde. daci se considcrd cd @1;1 = @zr,l = @M, gi daci se inlocuiesc expresiile I. Metoda y'oluntetricd - se bazeazd pe legltura dintre modificarea volumului V
curcntilor din'(8.20.), iespectiv a'fluxurilor din (8. 18.), ob lincrn: a unui corp sub acfiurtea temperaturii. Funclie de starea de agre-earc a
corpur*i,r"r runcrioneazd pe aceasrd metodd por n:
(8.22.)
)
il iliri:
adicd un cuplu actil proporlionalcu pulsa{ia oa t.c.nr. indusd, carc cstc proporIionala 2. Metotla manontetricd - facc corcspondcn{a intrc varialia prcsiunii unui slz
cu turalia,r a tahogcncratorului. Dc rcguld, turaliilc ulaxirne admisc pcntru sau lichid la volutn constant gi tcmpcraturd. in accst caz tcrmomctrclc pot li
iahogcncratoarelc coniune dc c.c. nu dcplgegtc 2000 rot/niin. iar pchtru cclc dc c.a. in cu vapori, gaz sau lichid.
jur de 3000 rot/min. valoare care in acest caz poatc ajungc gi la 7000 rot/rnin. Clasa 3. Metoda lermorczislivti - constd in varialia rczistcnlci clcctricc a ttntti
de precizie a acestor aparate estc dc 1...1 ,5%. Tahogcncratoarclc consumd o putcrc conductor sau senriconductor cu tenrperatura.
nrccanicd de aprosimativ 3...50 W, ceea ce este cu totul nc'glijabil. 1. Metoda electricci - sebazeazd pe aparilia unci tcnsiLttti clcctromotoar!'. la trtt
':a
tcrnrocuplu, propor!ionald cu difcrcn!a dc tcrnperaturd dintrc ccl.- dotrii
.;- capcte rcci'
5. Metode radialiei- tcmperatura se mdsoard indirect prin masurarca cnc-rsici
radiantc.
.!

,',!.; Dintre nrctodcle prczcntatc anterior in avialic sc utilizeaza in exclusivitatc I

' ...;
)',:
tuctoda tcrntore:islit'ir 1i netoclu clcctricd-
56 51
 luturii lu bordul aeronrvclor Octuviirn CRICORE
-l
9.2.'I'I.]RIVI()i\II'TITE CU TIIRI\IOREZIS'TENl'A poatc considcra ci func[ia R(A7) cstc liniari, scnsibilitatca termorczistomlui fiind
t "5 = -!
i- eR,,. in Tabelrtl 9. / sunt date cAteva proprictSli
d(Ar)
= a trei mctalc dintre cclc
Tcrnrornctrclc cu tcnnorezistenli func[ioncazd pc baza rnctodci tcn'uorczistive,
l-- rcspcctiv pc proprietatca cc o au conductoarelc Ai senticonductoarele de a-gi modifica n'"i utilirrt. in domeniul ternrometriei.
rczistivitatea p (rezistcnla R) in functic de variafia tcmpcraturii. Tabclul9.l
Nletalul Rezistivitatea Coelicientul de Domeniul de temperaturtr in care
Tennisloarele sunt amestecuri de materiale semiconductoare din oxizi
t
de
tempcraturi mediu se utilizeazi
rnetale grele aglomerate oblinute prin presarc in formd dc sfere sau discuri [o.mm'l
dimensiuni de I ...5 mrn, prevdzute cu doua terminale. Ele au constante de tirnp foarte
de
L'"J al rezistcnfei in
intervalul 0...100
Limita
inferioari
Limita
superioari
mici (circa l0 ms), iar caracteristica de temperaturd are forma: lerd-r.l ["cl ['c I
Platina 0,098 r 3.9l x l0-' -250 I 250
D
Cupru 0,0r 8 4.2x10-' -r50 180
R(r)= n..', (9 l.) Nichel 0,t2 6,4x10-' -200 300

unde temperatura ?n se ia in K, iar a si b sunt constante de material.

Prin derivarea ecua{iei (9.1.), se obline coeficientul de variafie a rezistentei cu 9.2.I. SCHEMELE DE MASURARE A TERMOMETRELOR CU
temperatura: TERMOREZISTENTA
I dR
d=-'j'---"r b
, o.2.)
Ca scheme de mlsurare la bordul aeronavelor se intAlnesc cdteva variante de
carc este negativ gi cu aproape un ordin de mdrime superior coeficientului a al termometre cu termorezistentd. De reguld, elementul termosensibil (transmildtorul) se
conecteazd in una din laturile unei punli de mdsurare, celelalte laturi fiind formate din
nretalelor.
rezistoare avAnd coeficientul.de tcmperatur| zero (manganin[). Aparatul indicator
Terntorezistcngele (metalice) sunt realizate din ficr, cupru, nichel sau platind la .'tic^uli'i6!6ti.t"i'mugridtoeiectric cu magnet p"r-"rr.-nt mobil. Dacd se cere o
prccizic dcosebita sau daci aparatul de bord este utilizat ca traductorin dispozitive de
care dependenla de tcmperature a rezisten{ei elcctricc rcprczcntatd in Fig. 9.1 se poate
re'glare, se preferd metoda de mlsurare prin compensare realizatd prin schema din
cxprima prin rclalia:
p. (ar)r +...J Fig.9.2. Eclrilibrarea punlii se menline prin deplasarea automatd a cursorului pc
n(lr)= no lt + o . LT + (9.3.)
potcnfiometrul de rezistenfd r = 13 * I astfel incdt sd existe rela{ia: R; (R1 * 1) = fit
(Rr + r-r). Valoarca rezistenfei
lr Dacd temrorezistorul estc 10
r se calculeaza din condilia de
din platina, iar tcmperatttra I a sc asigura cclrilibnrl punlii
variatd in linritclc 0...650'C, I (/irx/1.,=/l.xR,1) pc toati gntna
caracteristica R(AT) arc forma: 7 dc varialie a lui Rl de la R1' lr
fcr '
0 Rrnr. Rczirlti condiliile:
nichcl
il-
n(lr)= nl+o (nr)'l f
| -/- (ll 1,u * r')[1I = ft'11l
^r+lt (e.4.)
\4
cI pru R:(ll-, + *tr=*'tatnt
platina ,n.r., Ey
unde s.
.l
= 3,963.10-r grd'r 9i p=
r. 1
I- clc urtclc elirninlind rnportul R
Fig.9.2.
autocchilibratii
Schema
A -
dc nrisurnrc a rczistentr'i cu
orrrnlifiertrrr. S\l - sctvonrolor, Rr -
puntc
r!'/istcntr
-5,841 0 grcl
Pcntru nichcl accasti 0 / l{' rczultir: clcrncntului turmoscnsihil.

caractc-risticit are o forma 9i ntai 0 100 200 300 400 500 600 700
I
(o. * Rr,. )t + R, (9.6.)
' -;.(R,
+ Rr," )+ .R1r1
Fig. 9.1 Varia!ia cu tcmperatura a rczlstcnlcl unor >
complicatd. Pcntrtt intcrvalc mici
tn:rlt:ri:t lc
il;
dc tcnrpcrattrri Af = 'l'-'l'g sc
r_s8 l-59
 Nlisurilrc:l tL'rr turii la bordul itcronul'clttr Octirviurt (;t{ lCOl{ll

9.2.2.1. IiROnI t,E'l'D RI\l O Nl ETII E l-O R C U 1' t- lr l\l O ll EZ l S'l- l'-N'l''\
l)^]'OIlAl'E PlltllDERlLoIl PltlN llADl,\'l'lE sl I
CONDUCTIBILITATII TERMICE
I
Accste crori sc datorcazd picrdcrilor dc energie prin radialie 9i prin conduclic a J

elententelor constructive de prindere a

rern'lonrctrului (Fig' 9'4), (in zona sau pe corpul a 'l

clrui tcnrpcraturd sc misoarl), carc sunt: locagul dc J

prindcrc 2, pcrctctc dispozitivului 3 Ei buc:;a dc
rrrindcre 4.
' in gcncral, aceastd eroarc dcpindc dc I )

dimcnsiunca, forma 9i natura materialului din.carc Fie.9.4 Monrareaunui rermomerru

cstc fecut dispozitivul dc prinderc, 9i implicit de l-"uo*-ir.to(t"-or.t-)l 2 - locae dc
dimensiunea alczajului in cafe se introduce ac€S[ prindcrc; 3 - dispoz-itiv dc prtndcrc: 4-
buc55 de Prindere;
dispozitiv.
g.2.2.2.ERORILETERMOMETRELORcUTERIIIOREZISTENTA
DATORATE FRANARII INCOMPLETE A FLUXULL]I I)H
Fig. 9.3 Schen:c dc mtrsurare folosite in tcrmonrctre L'cu rczistcnti clcctricrl: : AI'R
u - puntc cu semidiagonalS: b - puntc complcxf, ''':

:t, Se cunoagte, din literatura de specialitate, cd temperatura franatd a acrului 7"

g.2'.2. .
ERORILE TERI\.{OMETRELOR CU TERMOREZISTEN TA ":#:
,il depinde de viteza lui prin intermediul numdrului Mach, prin relalia:

-(. M')
,'=rlr*
Eroritc principalc alc tcrmometrelor cu rezistcntd sunt urmdtoarele: 'i;
,I (e.7.)

eroarea nrctodicii - datoratd incdlzirii elementului termosensibil de cdtre.ii in realitate. datoritd formei ,runrmla'to-tul, n, se mesoard tempcratura ?"' data
curentul ce trece prin el; 'dc
rclalia (9.7.), ci o tcmperaturd frdnatd incompleta datd dc:
- dinamicd:
ct'rtrilt itrstrutne trtuls - dc tcrnpcratur:d produsc dc.valiaf ia stirii tcrnricc a ,t r,'=r(t.r+) (9S)
rczistoarclor din schenll datoriti schirnbarii ''
temperaturii metliului antbiant; ,
uncle ( este tocmai factorul de corcclie datorat formci transmildtorulut.
erorile produse de cdmpurile electrice si nragnetice -,
exterioare; ':,
9.2.2.3. ERORILE TERMONIETnELOR CU TERI\IOREZISl'EN'I'A
DATORATE INCALZIRII ELEMENI.ULUI
TERMOSENSIBIL

gaze. i;r: pentru a dctcrmina aceastd croare considerdm schcnra cu traductorul R1 molltut
:i,
r i":i in bra[ul unci pun1i, care conlinc 9i aparatul dc mdsura, rcspcctiv un logometru cu
clouli cld;c ctt re-zistcnla R. cu nlagncIi pcrmancnfi (Fig. 9.3a)' Curcntul
'ti;-'
carc trt'cc
ry''
priu rczistcnla B1 cstc:
r60
l6l
 (). Octlrviurr GRICORIi
l\'lirsurlrcu tcnr lturii lrt hordul acronavclor

Contbrrl Tuhclului 9.2 exista nratcriah-' cu potenlial clcctropozitir'. dar 9i cu

(9.9
potcnIial clcctronegativ.
I
Tobelul9.2
I\laterialul Poten(ialul de electrod Pentru
AT = l00oC [mVl
Cum cantitatea dc caldurd degajati prin efect Joule de rezistcn[a R1 este
Constantan (557o Ctt,457o Ni) -3.47...-3.04
Nichel (Ni) -1.94...-1.20
Q =0,24R,ii, Plafinn @t) 0
Pfatinrhodiu (90Vo Pt,107o Rh) + 0.65
Cunru (Cu) + 0,12...+ 0,77
relalia-(9.9.) este mare, qi aceasta datoriti ne alcgerii iudicioase a rezistenfelor R, R'* Fierul (Fe) + 1.87...+ 1,80

gi R1. in acest caz, in loc sa se echilibreze puntea, va exista un transfer puternic de Crom (857o Ni, l07o Cr, adaosuri) +2,20
Nichel -
ii, curent cetre transmilator. Pentru a evita acest lucru valoarea termorezistenlei trebui
sd fie destul de mare, astfel incat din (9.9.) sI rezulte un curent destul de mic, deci o -
in avialie cele mai utilizate termocupluri sunt formate din materialele: cromelg'3
pierdere prin efect Joule neglijabild. copel, cromei- alumel, cupru - constanta;, fier - copel, cupru - copel' in Tabelul
I E{AZ) pentru cateva termocupluri'
t_ sunt date caracteristicile

Tabelul9.3
Temperatura tinsiunea termoetectromotoare [mV]
'i:'
NiCo As FeNi - Cs
rcl Cromel - copel Cromel - alumel -
-f' 100 6.9s 4.10 0,00 0.40
1rx) t4.66 8.13 0,00 1.40
i Aceste erori se datoreazi intdrzierilor care apar in transmiterea cdldurii
12.21 0,38 3.29
mediul mdsurat la transmildtorul care o misoard. e
300 22,91
6.28
400 3l,49 16.40 I.60
Erorile datoratc dinamicii depind de caracteristica transmildtorului, de 20,65 3,41 10.7E
500 40,1 6
dc variatic a tcmperaturii mediului mdsurat, c6t gi de caracterul de varialie a .'r;
600 49,02 24.91 5.36, t6.29
tcmpcraturii mcdiului de lingd transmitdtor. }i 29.15 '1.39 22.11
700 5't.77
I
66.42 ?? ?') 9.41 28.1 5
E00
. :Xl 37,37 tl,42 34,23
ii 900
I
9.3. TI]RNIOI\IETRE CU TETL\,IOCUPLE
Din tabcl se observl cd in cazul tennocuplurilor Nico - AS (nichel cobalt -
rlunrcl spccirl) 9i FeNi - CS (fier nichel - copel special) valorrer
lui El este foarre
9.3.I. CAITACTDITISTICILD TtrRI\,IOEI-I'MENl'I'LOR
nrici p,--utru o variatic a temperatttrii A?"< 200"C rea produs[ de
r,.rli.tio tcrnperaturii lipiturii rcci (in lirnitele - fie neglijabila'
Principala croarc a terrnometrelor cu termocupluri
ie i temperaturii
Daci ptrnctul dc sudurir sau dc contact dintre doud cond,,.toare din aliaje
difcritc cstc !lasat la o tcnrpcraturl 7'clifcriti dc tcmperatura 7ly a callctclol libcrc, tifituritor rcci. Ctr cxccplia nparatclor carc lblos NiCo - AS' la
ntttttitc rcci dcourcce, dc obicci, T>To, intre capctelc libcrc al)al'c o t.c.ur. dc vitloarc t0atc re.rruornctrc.l(-. sc prcvcde conlPctlsaren nccstor el'ori,
L Lr1 dcpcndcnta dc difcrcnla dc tcmpcraturl A?"= I- 76 printr-o rclalie dc forma:
pcntru misurarea
Ll borclul acronavclor termonlctrele dc acest tip se utilizeaza
tcnrpcraturii gazelor la iegirea din turbina MTP sau MTR,
precum 9i pentru masurarea
Et = aLT +b(AD2 + c(AZ)3+... = kAr (9. 10.) "chiulaselor
t_ i.,r.'i.rn,urii la motoarele cu piston. Aceste aparate se impun prin
foarte redusd'
unde a. b. c. ...sunt constante de material. ,iroiti,n,.o constmctivd, prin liniaritatca scdrii 9i prin ine(ia termica

t63
t62
 )crillurii llt bordttI itcronitvclttr I
I
."riar
A.N.B.E (Ar)
9.3.2. CONS'r'RUCTtA 1'ER|VIOI\rE'r'rtEr.OR CU'r'Dr{MOCUt'LU ,li.,
2.C,- 1r, + R. + R, ) (9.l-1.;
ll. b' h'
I
lrr principiu, rccstc apuratc sunt lbrnralc diutl'-un trunsnri[Itor c.lrc c c, _
tcrmocuplul (construcfia accstuia fiind adccvatd montdrii lui la locul dc misurarcT{ 12.L
tcrnpcraturii) qi un indicator dc tip magnctoclcctric (galvanomctru) concctate intrc e1i, 1
J
(Fig. 9.5). Tensiunea ternroelectrontotoare 8T produse dc tcnnocuplu dctcrmi a cdrci ncliniaritatc este condilionatd numai de caracteristica tennocuplului Er(Ar).
apnrilia unui cut'ent electric / prin cadrul rnobil avdnd N spirc. Daci B cstc i Funclia dc anrortizor este uneori indeplinita chiar dc suportul cadrului mobil. care se
intrctlerului grlvanometrului, cuplul activ dezvoltat arc cxprcsi.r: tlrcc clirttr-o placi dc cupru sau alurrliniu.
Dintrc aparatclc cu transnri lltor cu tcrnrocuplu, in avialic sc floloscsc pcntru
E' nrisurarea tcmpcraturii chiulasei la nrotoarele cu piston gi a gazelor arse evacuate din
M = A.N'8./ = A'N' B. rs r,1ii: rurbina motoarelor cu turbini, deci, mai in general, pentru domenii cuprinse intre
Ri +Re
,t;.il 300...900'c + 20'c.
unde E1 = aAT + b(AD'?, R:= rr +R" in cirt€ ft, R", gi R, sunt rezisten{clcJj
termocirplului, conductoarelor de legdturi gi respectiv a galvanometrului, iar A este:i 9.3.3. ERORILE TERMOMETRELOR CU TERMOCUPLURI
aria suprafelei unei spire. :"

Dintre erorile mai importante ale acestor aparate se men lioneaza:

8gt I
- erorile metodice datoratc varialici tempcraturii lipiturii reci, care se

minimizeazd cu ajutorul bimctalclor;

- - erorilc datoratc existcnlci tcnsiunilor t.c.nr. parazitc
errtrile in.rlrume,ilale
(de contact) care apar in punctele de conexiune a
termocuplului cu conductoarele de legarurd;
-
- erorile datorate influen(ei campurilor magnetice
exterioare, ce se anuleazd folosind ecranele
'#f,_,fl_.flr-
Fig. 9.5 Tennomctru cu termocuplu:
izolatoare:
- erorile
datoritd
instrurnentale de teu'lperatura ce apar
varialiei parametrilor electrici 9i mecanici
-i
| - tcrnrocuplu:2- schcma elcctricldc mtrsurare: 3 - grlvrnonrctru; 4 - arc spirul
ai indicatorului la schintbarea tenlperaturii l
nrediului antbiant.

Tensiunca U,1s aplicati la bornele galvanonretrului are expresia: I

.
9.3.3.I. ERO'RILE INSTI{UNIENTALE DAI-ORATE \'NRIATIEI
I

fl
E-R,,
(9.12.1
TEMPERATURII A TERNIOI\IETRELOR CU
U^v-
Rr+R, TERMOCUPLURI

dc unde sc vedc ca pentru a sc. realiza o mdsurare precisd, rcspectiv sd sc stabilcascdg

Aceste erori se compenseaza alcgdnd conv'cnabil ntatcrialclc tcrrrocuplului.
prin aparat un curent suficient de ntare, este necesat ca R5 << R*. l,
Dupd cunr sc vede din Fig.9.5 cuplul rczistent cste produs cu ajutorul a doud.' Astfcl, sc considcrd cd:
E, (LT) -- a (T - To).
arcuri spiralc $i arc caractcristica M,= 2C, E. Caractcristica statica a aparatului se.
R=Rr+R.+11
oblinc la cchilibml celor doua cupluri, adici M = M,: .-

unde R, cstc rczistcn!a arcului'

65
t6{
 il.rsurlret tc'trtpcr.riurii lu b.riJui .tctunJ\e lLlr

LI]CRAREA 5: ITI4SURAREA TEIITPER.4TURII

a rczistcn(ci nu poatc fi cotnpcnsatd dcoar<
giscsc la tcmpcraturi difcritc. L Sconul lucririi
Daci sc exprimi mirimilc B, E, Rs, b
Prin realizarea acestei lucrdri se asiguri experimentarea metodclor de
B = Bo(l + oLT1)',0 misurarea a temperaturii la bord. Totodatd, se asigurd formarea deprinderilor practice
=
privind mdnuirea instala[iilor precum gi explicarea erorilor care apar in procedeul de
b,h,L=l
mdsurare
atunci rclalia (9.13.), unde se presupune E1
l,
2. Partea teoreticl a lucrlrii
Q=Qo(l+oAfr)=9c
1
Pentru mesurarea temperanrrii se pot utiliza mai multe metode, care in principiu folosesc orice
unde o este coeficientul de temperaturd al aparatului, iar gs este devialia indicatorului;- fenomen fizic conddionat de varialia temperaturii, pnntre care amtntlm:
L corespunzdtor lui AIs :0. Din (9.15.) se observh cd pentru compensarea erorilor deH: l. Metoda volumetricd - Se bazea"; pe legtrtura dintre modificarea volumului Va unui corp
sub ac[iunea temperaturii. Functie de starea de agregare a corpului, termometrele care
temperaturd este suficient ca o = 0. Acest lucru este posibil prin alegerea materialeltii$
functioneazi pe aceastii metodtr pot fi:
circuituluimagneticasrfelincdt6=0,y=0EiF=0,iarpentrurealizareacondiliei.$
L -
cu mercur:
c=0 se conecteazd in serie cu cadrul galvanometrului o rezisten!d R1 cu coeficient de!- -
cu alcool:
temperaturd €[1 negativ. ''* -
cu bimetale.
O altd cale de realizare a condi{iei o:0 constd in introducerea in serie cu'l; 2. Metoda manometricA. face corespondenla intre varialia presiunii unui gaz sau lichid la
-
scrie: volum constant qi temperaruri. In acest caz termometrele pot fi cu vapori, gaz sau lichid.
L cadrul a unei rezisten{e de neutralizare Rn = Rno(1 - crazr)' Astfel, se poate ':-rr:
3. Metoda lermorezislivd - consta in varialia rezistenlei electrice a unui conductor sau
semiconductor cu temperatura.
i ("R go G, R a0 br, 4. Metoda electricd - se bazeazi pe aparilia unei tensiuni electromotoare, la un termocuplu.
i uRn + Ro =(R"o +n,.[r* T R gO
(9 16.1',5
.r+S propo(ionald cu diferenla de temperaruri dintre cele dortA capete reci-
R F'tf t. 5. Metode radialiei - temperatura se mtrsoari indirect prin mAsurarea energici radiante.
i .JzA Dintre metodcle prezentate anterior in avi4ie se utilizeazi in exclusivitale nt.rtoda

iar in condilia de compensare a influcnfei temperaturii se introduce coeficicntul de , :. tennorezistivd gi meloda electricd
rctxpcraturd echivalent din (9.15.), astfcl incdt rczultd:
i

i Z,T. TERI\IOIVIETRI] CU TERIVTOREZISTENTA

s' - a,R."
aR^" Termontetrele cu termorezistenli funclioneazd pe bala metodei termorezistive. respecdv pe
t.
o=6-Y-3fJ- R,,,, " "'=0. (9' l7')
proprictatea ce o au conductoarele gi senriconductoarele de h-gi modifica rezistivitatea p (rezistenla
* Rro il) in functic de varialia tcmperaturlr.
Terutistoarele sunt omestecuri dc ntnteliule scrrticonductoure din orizi de mctlle grele
De unde se obline valoarea rezisten{ci dc ncutralizare Rno pcrltru realiT-area aglomerateoblinuteprinpresarc'infonnidesferc-saudiscuri dedimensiuni de l...5mm.prerizute
conpensdrii complete zi'tempeiaturii: '
ici doua terminale. Ele au constante dc tinlp fbane micr (crrca l0 ms). iar caracteristica de
l.-
i tcnrpcraturi are forma:
()
rO
\t"v''
lR\ :

tcrlperuturit Tse i:rin K, i:rr:r si b sunt constante de material.

I

i
tundc
I prin dcrivarea ecualiei (l), se oblinc cocllcicnrul dr- variqic a rL'zistr'ntci cu tempcra(urr:

o=l.dR=- r,
:i'l
"#: (2)
n dr 7''

t 'l'l
cilre estr'ncgativ gi cu aproape un ordin dc nirrime superiorcocficic'ntului
Tc,rtuot:czisturlelc (rletalice) sunt rcalizate din fier, cupru, nichel slu
q al metalelor.
platim h carc dcpendenla
dc tunrpcratud a rezistcnlci clcctrice rcprezcntati in Fig. I se poatL'cxpt'inta prin relqia:
r,
' ri,
't,r, n(ar)= n,,[t + o 'Lr + lt '(az')' +...] (-.1)
I

t-"
t67
66 rg' d\
t
 Nlisttt itt cit tcllrPcl iltut rl
l-rrcntrcir 5 Ntttttc
cclclirltc llturi fiind Ibrmltc din tcz-istolrrc .tl.rl'.J cr'cl-tctctltLtl tlc
tlrrr l.rttrrilc rrnci purrli tlc triirsurat'c'
[)lcii tct'tttotczistorul cstc tlirr phtini. ilrr ,.',up"r.,uri, zcrtr (tnatrgltrilri)' Aplrrattrl
indicator cstc utt logorttctru nlcullclr\L'lr'clric ltt trtlttttcl -t
tcnlpclilttllll ritt'i:tz:j itl linritclu' 0...650"C. r0
pcltrtitnctrt rttobil.
i
I
cunrctcristicit R(A'I) arc fornru: 9

I )) .I'IiI{NlOI\IIJ'I'RT'] CU'I'EI{I\IOCUPLE
n(ar')=4,[+a.a'/'+1 (ai')'] (4) F-
I
,).,

fer -'".
tl
6 n ich.il Dircipunctuldcsu<lurlsaudecontactdintredoudconductoaredinaliljcdileritc'estep|asat I
l
runiL' cr=3.96S 0'1 grrl' f i F=-5'Sa7' l 0grd'l'
1
q l..otcnrpcraturlTdifcritidetcnrperaturaT0acapetelorlibere'numitcrecideoerc'ce.detlbicei.I>
a<
4 7i,.in.,...op.,elelibcreapareot.e.nr'dcvaloarcErdependentddcdifcrcnlad!-tcnlpcrilturiAI=r
Pcntru nichcl accasltr crroctl'ristictr arc o -7i'p'irrtr-.rclalicdcfonnr: I

plnt inil Ft=irLT+b(A7")r+c(AT).+..=kA7- (5)

lirrrutr 5i ntai conrplicattr. Pcntru intcn'alc nrici 2 l J

dc tcnrpcrarurl AI = ?'-Io sc poiltc considcril 1

cr funclia R(AI) este liniara, sensibilitate a

undr a. b. c. ...sunt constrnte de material'
o 'too 2oo 3oo 4oo 5oo 600 zoo f"C 1

termorezistoru lui fiind 5= $-.r

d(ar)
= o.4".
Conlorm Tttbelului 2 existd materialc cu potenlial clectropozitir ' dar gi cu potcnlial
l
Fig. I Varialia cu tcmpcrarura r rczistcnlci clcctronegattv. T^A,,t,,t 2-)
Tabelul
ln Tnbelul / sunt date c6teva propriemli a unor materialc Potenfialul de electrod pentru
trci metale dintre cclc mai utilizatc in domeniul termometriei' AT- lffi'C [mV I

Tahelul I GffinG'r ts5L CY145% \

Coeficlentul de
temperaturl mcdiu
8l rezistentel in
intervalul 0'.'100
3.91x I
Domeniul de temPeraturtr in care
Fiffilutinrhoaiul2g%rl'.1qzR1
+ 0. 12...+ 0,77
+ 1.87...+ l.li0
ffihel - q.o- ,*t?o nt' tO

in avialic celc mai utilizate termocupluri sunt tbrmate din materialele: cromcl - copel,
copel' cupru - copel. in Tabclul J sunt
cr()nlcl - alumcl, cupru - cQnslanlan'' tter -
datc

.-{-.2.t,t. SCIIEI\IBLE. DE IUISURAITE A TERiIOI\IETRELOR CU

carlcteristicilc E1(AI) Pentru cAteva termocupluri'
Tobelul 3
TERI\TORE,ZISTENTA
1'cmPcratura T"nsi,*"t termoelcctromotoare Inl\t
citcva variante dc tcrmotltctrc cu Cromcl - c!Pd- Cromel - alumel NiCo - As FcNi - Cs
ca schcmc de misurare la bordul acronavelor sc intalnesc ["c]
(transmilitorul) se concctcazi in una 4,l0 0,00 0.40
tl.mrorczistcnli (Fig.2). De reguld' elementul termosensibil t00 6.95
14.66 8,l3 0,00 1.40
200
300
t? ol t2,21 0.38 1.29
?t49 16,40 1,60 6.28
400
20,65 J,'+ I 10.78
500' '24,9 | s.36 t6.29
600 '1.39
5/ 29.15 2?.t1
700
66 4? 33,32 9,41 ?8.t5
E00
Jl,)t |.42 _1+.i J
ir: 900

i, lurilor NiCo - AS (nichcl ctlbrlt - rlunrcl spccirl)

tarea lui Er estc tbarte nlici pcntru o varialic a

produsi dc varialia tcmPcrrlurii lipiturii rcci (in

o A rcipala croarc a tcrlllotnctrclol cu lcrtllocuplurl sc
n "'
u cxccplia aparltclor care foloscsc tcrntocuplurilc
l:ig.2Schemedemlsurarefolositcintermomctrelccurczistendclcctrici: pensarea acestot erorl'
lu - - putltc colllplcxi
puntc cu scmidiagonola; b
169

r68
 l.ttct lrr c.r 5
,"t'{'

Lr bortlul acroruvclor tcnilorlctrclc dc acr.sl tip sc utilizcazi pclttru ntilsurlrc:r tcnlpcrillurli .1.
3.1. Dcscricrca instalafici dc laborator
guzclor lir ic5irca din turbinl MTP sau MTR, prccurrr Si pentru mdsurarer tcnlpcrilturii chiullsclor h li+,
, iuot.],rrclc cu piston. Ace.slc aparatc sc rmpun prin sirnplitltcn constructivit,
prin liniaritatcu scirii 5i dc nlasurare'a a tcmpcraturii dr-' la bordul
'.tE lnstrrlalia pcmriti verificarea funclionirii aparatclor
's
.w ,.r.rnrr.l,rr. lnstalalia sc alimenteaztr dc la tensiuni de ovialie - 27\r c'c'
i-sj,
t1 Erorile lermometrclor t{l, in contponcnla instalalici intrtr urmdtorrcle
pi4i nrai imponantc:
',t3'

.-) Erorile principalc ale terntontetrelor cu rezistenti sunt urmitoarelc:

.w:.
. i.i.. | - sursu de alimentare de
lf+' avialie - 27Yc'c.
- eroarea netodicd - datoratl incdlzirii clemcntului termoserrsibil dc citrc curentul ce
- I lSVc.a.
trece Prin el; '..:t:.
2 - cabluri de alimentare:
dinamicd; ir.ii 3 - cuva unde se introduce
: t.Ti

fi:;
fluidul de aviatie;
- erorile instrutnentale - de temperaturd produse de varialia stlrii telTnlce a
.t'
4- ohmctrul Pentru
rezrstoarelor din schemtr datorita schimbdrii temperatunr :r;,
determinarearezistenlei; 4
mediului ambiant; :tr.
. .}i 5 - termorezistentd;
- erorile produse de cAmpurile electrice si magneuce li,il 6 - termometrul etaloni
extenoare; .rw ?-voltmetrul : Pentru
pierderi prin radialie 5i conductibilitatea termicd; determinarea cdderii de tensiune;
- '.1it'
- erorile de frecare; 8 - termocuPlul;
- de scard; 9 - amPermetrul.
- provocate de frinarea incompletd a fluxului de gaze' ;:

Dintre erorile mai importante ale termometrelor cu termocuple se menlioneazi: Ii:f

3.2. Modul
.
de lucru

inaintea de inceperea lucrului se cupleazd cablurile pentru

realizarca montajului
- erorilt, merodice datorate varialiei temperaturii lipiturii reci, iare se minimizeazi cu
prezentat mai sus;
ajutorul bimetalelor: ..1,,
pentru realizarea polariz lrii;
,du! . se alimente az1 cutensiune din l, termotranzistorul
.r#:
. sc cite$te t€mperarura pe terrnometrul etalon 6; r '' ' I

- erorile ir$trrtnrentale - erorile datorate existenlei tensiunilor t.e.m. parazite (de contact)
. sc mdsoard diferitele- mdrimi electrice care variaze, respectiv rezistcn.ta pe'
care .apar in. punctele dc conexiutrc a termocuplului ctl I

ohrnetrul 4 9i cdderea de presiune pe voltmetrul 7'

.,r,.,
conductoarele de legdturd;
- erorile datorate influenlei cimpurilor nragnctice exterioare, ce se

anuleazd folosind ecranele izolatoarel

3.3. Problenre dc studiat
- erorilc instrumentale de tcmpcraturd ce apar datoritd varialiei
paramctrilor electrici 5i mgcanici ai indicatorului la sclrimbarea
Pe tintpul lucrarii se vor executa dctermindrile:
tempcraturii mediului ambiant.

i) riclicarea caracreristic ilor R=f(T) $ u=f(T) atet la incelzirc cit 9i la rdcire:

3 Aoaratura ncccsarl cxccuttrrii lucrlrii ; ecuafiiloi de etalonare 4 gi respcctiv 5, 9i dc
li) vcrificarca cxpcrimentale
t
Sc utilizcazd urmetoarele tnat..ialc: -iiiiJ"." detcrminnrea erorilor relative :
irselt'lenca
rlcire?
car.actcrisrica dc incdlzirc nu corespundc cu cea dc

Cuvd dc laborator pcntru incllzirca ulcitrlui dc avialic;

t-r
Diferite tipuri de termometre;
Surse de alimcntare de avia[ie;
Cabluri de lcgdturd;
Termon'letrul etalon;
\* Aparatc dc mdsura.
I

t7l
170 /\
 -t
J

4. Dltc cxpcrinrcntllc si rczult:rtc -t

1.2. La rlcirc
i

4.1. La incilzire I

lnrtrrurrtl Rmtrrurrrtr Rtcnr.tl. Umtr:urntll Utt,,."tic €s tg lnrlruratA Rrntrru rrtl R rrorrric Umtrruratl (/tr,,rtric €p tu
['c] tcll tfit InrV] InrV] IVo] lo/ol ["c] tcll tot lntVl InrV] t%1 lVol
20 230
30 220
40 2ro
50 200
60 190
70 180
80 170
90 160 I
100 150
110 140
L20 r30 i
130 120
140 110 -l
150 100
)
160 90
170 80
180 l
70
190 60
I

200 50
210 -10
I
I

220 30 l
230 20

li

t72 t73
d'u
 [-trcr:tr clt 5 Ni.rSur:tt r'lt tctrlltC111q,ll O;{;ir i,rn U ii iali)iiii

.lii. ,
4.3. Caractcristicilc ''
i:t'i
4.3.1. La incllzirc :i"'
10. N{ASURAREA CANTITATII $I DEBITULUI DE COMBUSTIBIL
';1.,.,
LA BORDUL AERONAVELOR

(
I rir'
L, ,:i .; Misurarea cantitdtii Si a debitului de combustibil la bord este necesare pentru a
:=
asigura securitatea zborului. Aparatele care mesoard cantitigile de combustibil se
F> ..1.

nunresc litronetre, iar cele care mdsoard debitul de combustibil debitntetre.

6= Jji ;.
t)

I i.f,
l1
.;:
cEtg i".. I
(s9 10.1. METODE DE MASURARE A CANTITATII $I DEBITULUI DE
!: :;-
I
i 9'6
oc
.ij,:
',\'t:
COMBUSTIBIL
'il I | ,:",

OF.o ltt.'\'l
(E Deoarece nu existd metode de misurare directe a volumului de combustibil, se
I ti ll
folosesc nretode indirecte de mdsurare,bazate pe dependenfa acestui parametru de un
alt parametru ugor de mdsurat. Astfel de parametrii pot fi:
i.t t'
I lI.

- nit,elul lichidului din rezervoare, caz in care aparatul de mdsurd se mai

20 40 60 80 t00 r20 140 160 r80 200 220 nurne$te gi nivelmetrrL. Cu ajutorul acestei metode la bordul aeronavelor se
Temperatura T[C] ti"r'
folosesc lipontetrele el.ectrontecanice cu flotor Si litrontetrele electric'e
.i{,#, capacitive.
4.3.2. La ricirc fi..+4. - presiunea
-bazcazA exercitatd de coloanoa de lichid, numitd Si metoda hidrostaticd, se
ri-
pc dcpcndcnla presiunii hidrostatice p a combustibilului pe fundul
rezcrvorului de nivel /r al acestuia , adicd p = yh.'
I

Dc asemcnea, pentru mdsurarea debitului de combustibil se folosesc tnetocle

'F- indirecte, respectiv:

I

F> - t,tetoda voluructricri slu c/c vite:d, cflrc sc bazcaztr pc dcpcndcnla vitezci dc
rotatie a unci turbine cu palete introdusd axial in conductS. de viteza de
E.<rl curgerc a fluidului prin acca conductd;
t
G9
tnetocla presiLmilor sau clt secliune variabild - se bazeazd pe depcndenla
9'a
OC
-
varialiei clc prcsiunc a untti fluid carc curgc cu o anumitd vitezd printr-un
'il .o) aiutaj carc igi nticgorcirzl scc[iuncn 9i vitcza fluidului;
OF
E
- rrterotla caloricd - face legitura intre difcrcn{a de cdldurl intre doui puncte
pc carc o manifcstl un fluid incdlzit 9i vitcza de curgere a acestui fluid'

20 40 60 tiO I lf 0 I 20 140 l6t) 180 200 22ll

L-- Temperatura T[C]

75
 i{/. Nl.lsl'lli.lrcit ciltlttt.rlil \\r u!urtulut ur !Uur()uJiioir r.r (r{rl(iur.lcr(ril.t\e l(,1 (Jctuvrlrr Gl(l(;L)l(L

r0.2. l,ITttoi\ttiTRE lil,ttcTltot\utcANtcli cu trt,O't.oR

1:

Litronrcrretc clectrornecarrice cu flr

consl ruct i ve:
- cu lre,,rintisic directri. vari0utir '.loul-cil
fupclic clc tcnrpcraturi. Pcntru a vcdca carc sullt condrliilc dc compcnsarc cu I
reZervOrului: tculpcraturn, sc calculcazi raportul curcn[ilor prin cclc doua cadrc [4], prcsupunind
cu lrartstrtisic indirectd, varianti cI r1 = rr = r, obfinandu-se:
face printr-un cuplaj magneric, (
I

I
/,_[-f,*&\*,*r,)*o,14I1AI)*o.
un capac din material nemagnetic
r '' " r
f' '_/l"t
(r0.r.)
T-Gr'\n;*,.)-n, Gx'a')*o. R. I
)

I r) r
'Yfi j
i

unde s-au fotosit nota{iilc: *;=ft,*z =#t,AR =Rz -R,,Ar-r'-r., R= I

=Rr *Rz.

Din expresia (10.1.) se observd cd numdrdtorul notat cu R.2 gi numitorul R"1

sunt funcIic dc tcmpcratura mcdiului ambiant prin rczistoarcle R" 9i Rr, care sunt
fabricate din cuPru.

Considerdnd varia(ia de temperaturd AT se poate scrie:

Fig. l0.l Schema constructid a transmilltoarelor cu flotor
|- R. = R.o(l + GAf); Rr = Rro(l + aAf)' ( 10.2.)
Ilotor; 2 - -
angrenaj cu rogi conice; 3,4 cuplaj nragnetic cu magnr,ll
pcrmanenli; 5 - potenliome(ru; 6 - capac diamagnetic.

ccca ce va duce la varialia rezistenlelor R"s $i R.2 sub forma:

in continuare vonl discuta despre al doilea tip constructiv, respectiv litrontetrul
flotor cu transrnisie indirectd. Dupd cum se observa in Fig. 10.2 aparatul este
R"t = . r. )- o ,,
[' Y]R,+
-
[Y
(n,*,, )-
Y (n n+ I r)+ R.o ]"ot =
(10.3.)
(a n+ a r)+
D
r\cl R.o +
r

R+ A r)+ R, '-l
^lalr =
Fi-e. 10.2 scheme elcctricc spccifice litronrctrclor elcctronrccunicc cu flo(or.
folositc la bordul acronavelor
t16 '71
'lti
 ----.i
C
,,1:.

,\stlL'l r:rportul curu.nlilor din cclc do

I
IO.2.I. CAITACI'ERISTICA STATICA A LITROI\TETRULUI
It-
' It BLECTROMECANIC
_R":,,+A/?
I
I. R",,, * M
I
Fie y votumul lichidului din rezen'or gi gunghiul de rotalie al acului indicator,
L--
Pcn(ru ca aceastA exprcsic (10.4.) sa caracteristica aParatului fi i nd:
celc doud varialii de rezisten{d AR.1 gi AR.
Q= q.(v)
R.,,,=9;.
T"' R.r" +="=+,rezulr6.nd:
' ----.'-"-'
condigiite ,,*# iar sensibilitatea:
' R.,u ,;;l dP
^\.,iR"r S:
dv
. li
n.o =&[.,*..*#) *=R, + R,. (r 0.s.),i in general, caracteristica litrometmlui nu este liniar6, fiind necesare mlsuri
iT speciale pentru a o liniariza. Se considerd schema structurale din Fig. 10.4, care
este formatd din;
Pentru indeplinirea condifiei (10.5.) se aleg convenabil rezistenfele 13, ra,
Rro. DacI se considerd cd r, -9 -, condi{ia de compensare devine: Ir/
!, r-r Jr l..--r R r-r /l= a

R.o =I]o(.,+ ro+ R) (r0.6.) -,

r Fig. 10.4 Schema structuraE a linometrului
| - rczcrlorul:2 - potenliometrull 3 - schema dc mesure:4 - indicatorul logom.'tric:
Din aceastd relalie se constatd cI are loc compensarea completd de temperaturi
numai dacd r-r + q + R : const., cei:a be iniplicS'sthimbarea invtrsX ii''rdzistenietoi aifi ,, \ t" / ) caracteristica rezervorului - h = h(v)- care exprimd legdtura dintre
cclc doud laturi adiacentc cursorului. volumul rezervorului gi nivelul combustibilului din el. Sensibilitatea
I Dacd la bord existd mai multe rezervoare gi se doregte sd se cunoascd suma rezervorului este:
I
t_; cantitdIilor de combustibil, sc plaseazd in fiecarc rezcrvor cite un transmilltor, iar ^ =-,
). d/r
potcnf iometrele se conecteazS. in serie (Fig. 10.3). De data aceasta, compensarea ' dr
erorilor dc tempcraturd estc doar pa(iala. Aparatul poatc fi prcvizut cu un comutator
f 2 ) caractct'islica polenliontetrului Jiurclional - lQ = R(/r) - exprirni
t
lcgdtura dintre rezistenfd gi nivelul combustibiluiui. Sensibilitatea
traductorului rezistil' este:
' s"
I ' =S. dlr

t. -1 ) caracteristica puttlii cle rtfisttt'd - + = !to, - exprimi lcgdtura

dintrc'raportul curenlilor prin cadrele logonrctrului 9i rezistenla

R1 Rl Rr traductorului potcnlionretric rczistiv. Sensibilitatea acestui bloc este:

l, Fig. l0 3 Schema litromctrului totalizrtor

care pennite conlutarca indicatorului, astfcl incat sd indicc pc rdnd cantitililc dc
cornbustibil din ficcarc rczcrvor, precum gi cantitatea totali.

t7t{ t79
 l(). lvlisurlrcir canritllii Si dcbitului dc conrbustibil ll bordul acronlvclor Octlviln CRIGORE

/r \ irrciit. lllitr caractcristiclr R=R(/r). si rczultc o Iarirlic liniari pcntrtl carJctcnstlc:r

1I
dl_rl iti_r
sclri i.
t/. I

S, =iil' I
lit"fr"
''.'i
,1,);ti l
L ,tei:
'ii !t^i
= q (;):.;,
,
4 ) caraclcri.stica aparatului dc ntdsurd (logouelntl) - Q at -tI
._i
r
"
c.\primtr lcgltura dintrc unghiul dc citirc a cflntitllii dc conrbustibil
pi raportul curcnlilor din cadrclc logontctrului. Scnsi bilitarch
.
,i; 'l
.l
,
aparatului de mdsurd este: ..;:]; I

J
, ;iJ
(v)
drp
1,;.
=R =f
^
rr= I
r/. )
dl 1r ", i J
l.1' / lrql,I,
:
Sensibilitatea totrili a litrometrului mccanic cu flotor cstc produsul ,
caractcristica losomctrului
l
sensibilitililor celor patru componente:
1
drp
s= fls,
/-l
=--
dv
,
tl

Cca mai accentuatl ncliniaritate o introduce ccualia de nivcl /r = /r(r') a ,.

T

rczcrvoarclor datoriti formei complicate a rezervoarelor dc combustibil de la bordul '; Fig. 10.5 Mctoda analitic5 de calcul a caractensticii lrtrometrulut pnn I

dcterminarea ca rac te ris t ici i lo gome ! rului

acronavclor. Dc asemenea sunt ncliniarc ai funcliile R = R(h) ti f = f&r.Do.at* I I

sunt impuse din considerentc geometricc ai dc gabarit caracteristicilc ft = /r(r'),

I

R=R(/r) ti II, = 1(n) trcUuie sd se detcrminc caractcristica q= E(f ) astfelincat

I. I. /r(v)
1l
I

caracteristico litro*.trului g = g (v) sd fie liniar6. Problema se rezolvd ugor prin 11 = f(tt) cunoscuta r)
"caractenstlca Polen[l
tneloda grafo-analiticri. Conform acestei mctodc se traseazd grafic ccle trei
funclional"
ir = . + (Fig. 10.5). Practic sc construie$re sc dctcrmina
I, = +(Rt
caracrerisrici ft(r,), R=R(ft),
I.
gr:ificul h = h(v') pi R=R(l) din care se oblinc varialia R = / (v). Cu aceasta qi cu
graficul
- +/. = +(R/ se ob{ine graficul !I. = sfrl.in final, din graficul I = g(r'/ ti
I. " - I.
caractcristica impusd a scirii e = g (v) sc obline ,p = f (+), adicd caractcristica
nc(p (r')
l. q=l(R) 4
t

lo-cometrului. Practic, acest lucru se face rnodificdnd forma pieselor polare sau
1
a cunoscula 1

nragnetului permanent mobil utilizat in indicatorul logornctric.

l
Fig. t0.6 Metoda analiticd dc calcul a caractcristicii litronretrului prtr
Frecvent, pentru liniarizarea caracteristicii g= rp (v) se intrebuinlcazd clcterrrrinarcu c ( rd c lc ri s Ii cii po ten ion rc | ru I u i lt
1
nc 1
io na I
I

potenfiornctrele funclionale (Fi-e. 10.6). La accstca sc poatc proiccta sccliunca astfcl

l8
rE0
I

10. Irlisurrrcrr cantit:'rtii Si dctritului dc. conrbustibil la bortlul ircronuvclrrr Ociavian GRTCORE

r(
cclllalt dc lunginrc' H -.x avind
ru.lutiva e,)l
cir strlt izolant aerul sau vaporii de
I
l" 111.2.2. ERORILE LITRONIETI
i"_ FLOTOR. cornbustibil, cu pcrmitivitatea relativd
aproxitrlativi €r = l. Astfel. capacitatea
I cchivalenta se obline considcrdnd
Erorilc principalc ale litronrctrclor trlductorul format din doua condensatoare
t_
trpurr: de capacitate C (r) ti C (H - -t) conectate in
er()ri ,rtelodice - orovocate de inc paralcl. JinAnd cont de notaliile din Fig.
- io,o.o,. zborului accelerat:
I

t - provocatc dc varialia geometriei rezcrvoarelor;

ii9
,lt
I 0.7, capacitafile sunt:

crori itts!rutnentale provocate in gcneral de influcnla tcmpcraturii mediului d-l;

ambiant asupra componentelor electrice ale schemei de mdsurare etc. C, -2trE'Eo *- 11x
P:in,
,:., 1n
L ,:J
Prc,,
in
general, erorile metodice nu se pot compensa gi prin urrnare echipajul ,i

N-
trebuie si cunoascd modul lor de manifestare gi sd citeascd indica{iile aparahrlui in i'i
zbor rectiliniu orizontal 9i uniform.
c"-'=rft,"-''= 51H-,)
tr
:'-
Pk*,
Erorile instrumentale de temperature pot fi compensate total sau pa4ial. (10.7.)
I unde: p 2inF P, : 6 $i P t,,r= p r +.6'. Se
Fig. 10.? Traducrorul capacitiv cilindric
L:: Litrometrele cu flotor gi cu traductor poten{iomctric rezistiv sunt imprecise gi observd din (10.7.) cd funcliile de variafie a
au o siguranld micd in continuare. De aceea Ia bord se utilizeazd cu preponderen{d capacitdlilor sunt liniare cu nivelul de combustibil x.
unnitorul tip de litrometru. Capacitatea echivalenti a traductorului este:
t I0.3.
e 'l
I
!r,.1",14(^n--.r,r .r\nalt\ll t, ,,r,,,.,''a -ti'1,il:t,,,t: r.,l:i ,i-,, I 1 -r : ,. ,. :i-,itut,, it

I-ITITOMETRECAPACITIVE C. (.r') = c* (.r)+ Cu-, (t)= 4ult,.\

//2inl
+ (H- r)] =
t:
ln ( 10.8.
I
)
L,:
0t,,,
Litrometrele capacitive folosesc ca traductor de nivel un condensator special.
"l (r,- l)x + H]co,
Acesta este un condensator cilindric compus dintr-o armdturd interioard gi o armdturd
cilindrica extcrioard (Fig. 10.7). Cilindrul interior poatc fi previzut cu un strat izolant
i,, protcctor. Introducand traductorul in rczcrvor, combustibilul va pdtrundc intrc ccle ') -. u condensotorului gol'
doui arnrirturi pani la o inalfimc cgali cu nivclul lichidului din rczervor. I)eoarcce rrrrclc crr 5',, = -:Ja!- s-it notitt capacitatca speciJica
r constanta diclcctrici a bcnzinei, pctrolului, uleiului etc. estc dc citcva ori nrai narc l't&t'-
dccat pcrnritivitatea aerului (sau vaporilor din acestc substanfe) carc umplc l) ft*,
L,
re-zcn'orul, insdamnh ci pe mdsurir cc se introduce combustibil in rez-ervor, Sensibilitatea acesrui traductor in raport cu nivelul r al cotttbustibilului se oblinc

calncitatca traductorului crcatc, dcvcnind rllaximat cind rczcrvorul cstc plin, dclivi\nd pc ( 10.8.) itt raport cu .r':
Avlntajul principal al acestor tipuri dc litromctrc cstc acela dc a nu avc:t picsc
L nrobilc. Astfcl sunt eliminate, ccl pulin pa(ial, erorile datoratc inclinarii gi
d:J(r)= 21tu (r,- l)= (e,- r)c, ( 10.9.)
s(.r)= .

acceleralie i prin rlontarea in acclagi rezeryor a doud sau mai rnulte tradtrctoarc legate d r 1n
2:in,
in puralel. P laxr
L Foartc irnportant dc specificat e ci acestc tipuri de Iitrotnctre pot funcfiona
tttrtrttti dut'ti surt! ulirnertlatc itr cru'anl altct'ttaliv. l{cl.Iia (10.9.) nraral cil scrrsibilitatca traductorului scacle- ctt crc$tcrca raporttrltri razci
Caractcristic a C = / (/r) se deduce considcrand ci traductorttl cste Ltn
condcnsator cilindric cu doud tronsoane: unul de lungirne -r, avind ca dielectric stratul cxterioarc pc cca intcrioarl 4!l , p611v pentru care valoarea acestuia nu trebuie si
L, 2t..,
izolant de pc elcctrodul interior (daca cxista) gi corrrbustibilul (cu penrritivitatea
33
82
 Octirviln GRIGOI{l: I
10. lr'lrisururcrt cantitirlii 5i dctritului tk'cortthtrstibil lrt [r,rrdul ltcrotrll'clor

pl'cil nlilrc. [)c rcgulir dil'crcnla intrc cclc dor.rit t0ZC, p:irrr - P:"*r cstc cttprinsi intlc
l'ir-.
1.5...(r ulur. I)cntru a nrlri scnsibilitiltca traductorrrlui capacitiv, accsta sc rcalizcazi ii scutnalizarca unor dclccliulli cc apar in sistctrtul dc alitncntarc ctt

cu nr:ri ntultc annlturi coaxials'([ic nuntlrul lor n), astt'el inciit capilcitlltcil: conlbustibil. I
cchivalcntir a cL'lor n condcusntoarc cililldricc lcgltc irt ptralcl cste: , t.l
pc.ntru a inclcplini accstc func[iuni, litronrctrele cap:rcil.ivc sunt forrrlate din
dortl pirrli contPoncntc: una pcntru tnisurarc 9i atta dc cotlrandi autotllati
a ordinii dc
I
C.(r)=
i.,(.r)=
2 nr:,,(c.-t)... n*;2h. ( l0. 10.) consu l1l.
J

P r.cxr 10.3.r.1. INSTALATIA DE NIASURARE

l
Notind cu 6 grosimca amriturilor gi considcrind indcpliniti condilia:
Accasta funclioncazl pc principiul punlii autocchilibrate (Fig' l0'8), fiind
'alfei.natiya
Pr*t,,nr * P,*,..r, -6 alimentati cu lenstu,lea de t 15 V/400 Hz Prin intermediul
= m =consl
Pr,rt Pr.inr * 6

c.(t)= z*Lle,,[(.,- l)x+ I{J ( l0.l I .)

m

Din 1l0.ll.) func1ia C"(x) estc liniara in raport cu nrArimca dc intrare -r, iar
capaciratea inilialS C.(0) estediferiti dc zero. Cunr rcactanla capacitivtr este cgale cu
I
X"=*,,
(l)
dependenfa ei cu x rezultd neliniard. Pentru a liniariza caracteristica
L" t.{/
X.(.r) a traductorului capacitiv sc pot utiliza armdturi prcvizute cu orificii distribuite
(un nunrir irnpar de orificii pc armiturilc imparc, numir parpc armaturilc imparc Ai l
nu se practicd orificii pe ultima gi prima armdturd), astfel incAt in final capacitatea
spccifica a condcnsatorului cu orificii este:
l
cu =2ne,,(l-a -l l5 \'/-100 tl2
Fi-e. 10.8 Schcnra de principiu a litronrclrului capacittv
1

Pt{-punte-demtrsurd:.PC-puntcdeconlpcnlJre:l-indicrtrrr:lvlE-nlot.lr
- amflillcator: T.\ - transforttrat()r dc aliillcn(Jrc:
clcctric: BR - bloc dc rcdrcscrc: A
T - transforntrlor dc conlpcniarc;
I03.T. SCI{EMELE CONSTRUCTI\/E ALB LITROI\{ETRBLOR
CAPACITIVE tuitd din doua pun1i, una dc nrdsurare -PlvI - a
dc cotnpcnsarc PC' Daci rczcrv'ortrl csl'c gol'
, iar capacitatea din latura IIC se ia Ct'- Crt' I

Func[iilc pc care trcbuic sd le indeplincascd litrornetrele cu traductor capacitiv de mdsura - / - ntr sc gdsegtc la zero' pc
I

dupd arnplificare, se aplica la

diagonala BD a punlii sc culcge o tensiune carc'.
infiigurorco dc comanda /c a motorului electric I/c'
- ntdsurarea cantitdlii de conrbustibil din rezervor sau grupuri de rezervoare Acesta. printr-un mecanlsnl'
- contilndil prograrnului sAu orclinii de consulrl a cornbustibiltrlui din puntii' iar acul
riii""..ra cursoarclc rcostatclor R1 9i R6 pAnd sc oblinc cclrilibrul Cr> Cr,' iru
I

ctt contbustibil,
rezcrvoare
indicatorul.i rcvine la zcro. Daci rc-zcrvorul cste untplut
- scmnalizarea opticd a rczcn'ei criticc clc conrbustibil ls5
t84
t- l() \lirsururcir cuntit:ltii 5i dcbitului rlc conrbustihil lrt bordrrl lcrorlrvclor '; li Octrviln CRIGOIIE

cchilibrul punlii sc stricir astl'cl inclt uroto

nllscazir in rczcrvor la nivclc binc dctcmrinatc. iar ntir-'ztrrile' ntobilc
acul indicator la diviziunca nraxinr, sirnulti
I
! hotor v.tr urmlri nivclul combustibilului in acestc ptllrctr'. lnfiSurd
pirni la rcstabilirca echilibrului. Puntca dc
.on..,u," in dou5 laturi alc unei pun1i, cclelaltc doua laturi fii
crorilc mctodicc datoralc nrodificarii pcr comandl, in funclie dc nivelu
varialia tcntpcraturii sau a coutpozilici pcr
rczist Mr
(prin , intrarea in func{iunc' a motoarelor electrice
L doui laturi citc o jurritate din bobina scct
T. Latura EF confine capacitatea C1 dc iMtransvazarc'concomitentcuasigurareatlnor
ate rezervorut se golegte' ambele miezuri intri
cornplct introdus in combustibil. Cea dc a
scffm iar funclionarea pompelor
1
.ornpr", in bobinc, echilibrul pun[ii se restabile$te.
crpacitate C,. egal6 cu valoarea lui Cr dacd temperatura petrolului este de 20 1 l0 "Cffi elcctrice inceteazS.
I Deci, in condilii normale dc temperaturd, accasti puntc este in echilibru. Tensiuneii,t
de alimentare a primarului transfornratorului 7C se ia de la cursorul reostatului de!
compensare R6. Dacd se modificd permitivitatea combustibilului , variazd capacitatea i
10.3.2. COMANDA AUTOMATA CICI-ICA A ORDINII DE CONSUIII
!, Cr, ceea ce face sd se strice echilibrul punfii. Tensiunea de dezechilibru UnH se ]
A COMBUSTIBILULI.JI
introduce in amplificator, fiind in antifaza fafi de semnalul eronat Usp dat de puntea .,
de mlsurare. Intruclt Ups *Uso: 0, indicafia aparatului este corecte. Dar valoarea luil
Usp depinde gi de cantitatea de combustibil din rez'ervor. Introducerea corecfiei gi in-
L Menfinerea centrajului unei aeronave in limitele tolerate este o condilie
func{ie de cantitatea de combustibil din rezervor este asigurati de cdtre reostatul ale acesteia' De aceea in multe
profilat R5 al cdrui cursor este legat cinematic in cursorul reostarului R 1. ;:. esenfiald pentru a pdstra proprietalile d
c
pe ldngd ins'talalia-attiomata de rdinii de consum' aeronavele mai
""r"ii, cu dispozitive autonrcte ciclice. Principiul de funcfionare
t ,unt ..tliput"\i
a unui astfel de automat este prezentat, co cazul a patru rezerv6are dispuse
I0.3.1.2. INSTALATIA AUTOMATA DE I\IASURARE in lungul fuselajului, in Fig. t0.10. Menlinerea centrajului aeronavei este echivalentd
.L; cu conditia ca, suma momJntelor fo4eloi de greutate ale combustibilului, in raport cu
n^,, u^rl$.;

tnstalalia automati dc misurare (Fig. 10.9) cuprindc doud traductoarc inductivc

cu flotor Tit,Tiz avind miezurile mobile de-a lungul unor ghidaje cilindrice. Ele se
L Tr.r

I
L
Fig. l 0. | 0 Schcmi dc calcul a ccntrrjului avionului
|1

li
(-.i,
centrul dc tnasl CN4 al aeronavci, sa fie zcro, adicd:

Grlr+C:l:-Grl:-G111=Q (10'12')
I
tr
Aceasta condilic (10.12.) poate fi exprimati in ftrrrclie'dc capacitililc C*i ale
Fig. I 0.9 Schema dc principiu a instrlafici automate de conranda a ordinii dc consunt traductoarelor plasate in rezervor:
t
I l-ir'li:-trltluctrllrcintlttctivc: 'l 1 11-lritnzislo:trci'l'r-trrnslirrttt;tttrltrc:Nlr'Il:-lln)loilrcclcctriec
LJ de cchilibrrrca a purr(iil Kr. Kr - rclcc G, = k (C*i- C,r ) ( I0.I3.)
flt '
lD/
lf{6
 I
|0. l\lrjsurlrcl cantitiitii 5i dcbitului dc courtrustibil ll bortlul acroulvclor
Octlvian GRIGORt: I

(l;, cstc ulptciti.llcl tr:lductorului lcspcctiv ciind rcz.crvorul cstc gol. iul k
-t
Ltttr.lc - cstc
I(I.3.3. IiIIOI{ILE LITI{ONIETRELOIT CAT'ACITIvE i
o constanti dr- proporlionalitatc. Prin unnarc, condilia (10.12.) dcvinc: ::n,-,i
J

l.':"
, '{i)
C.l11 * C"311 * Ko = Cr.,l.r * C..rl.r ( r0. t4.) i, Capacitatea traductorului litrometrelor este o func1ie dc mai mulre variabile. I
' j::'j ' I

prrtiirrd li cxpriuratd in raport cu volumul v dc combustibil sau cu masa ly' a acestuin. )

unde lfu = Crll.r + Cuh - Corlr - Co:l: .
crr un-uhiurilc dc ruliu gi dc tangaj (yli e), cu accclcralia a:
', '1,
Condilia (10.14.) poatc fi
rL'alizati cu ajutorul schcnrci din Fig. l0.ll, unde,;jri
constanta K0 cstc reprczentatd prin condcnsatorul G. Dacd puntea astfcl formata este T
C = C,(v,0,T, a, E r) -- Cer(M,O,y, a, € r, Q). (10.t6.)
inechilibru,curentulidindiagonalaestenul,a$acescpoatescrieil+ir+j5=ir*rn',
sau in funclie dc capacitdli:
Varia!ia parametrilor ce intrd in expresia (10.16.) provoacd erori metodice in
indicaliile aparatului. Dintre toti acegti parametrii, ne vom ocupa de erorile produse
U 1Ca1 + U2Cr2 * U5Cr5 = U3Ca3 I UrC^c. (10 15 )
de varialia permitivitdlii e I cu sortimentul petrolului gi cu temperatura acestuia.
Dac[ tensiunile Ur,... Ua se iau propo4ionale cu distanlele 11,... Ia, iar U5q=., Exprimind variafia lui C funcgie de volum cu formula (10.8.), rezulti capacitatea
IQ, rezultr ci (10.15.) este echivalentd cu (r0.r4.). Dac6 sc modifictr centrajul pcste traductorului litrometrului ca fi ind: i
limita admisi - din cauza distribufiei combustibilului in rezervoare - in diagonala
punlii apare curcntul r a carui faza dcpindc dc sensul descentrdrii (in fati iau in
'
C"= Co * Cu = Cs + kv(e rE z) = Co + kv[e 1e( I +crAI) -e z) = Cs + kv(e 1e +Ae 1 -€ 2).
spate). Acest curent, dupd amplificare, sc aplica motorului electric Me. Acesta. cu ( 10.17.)

Eroarca absolutd in acest caz este:

I

Cxr. w )(-
AC*=Aer==kvA€,,
' ( 10.18.)
"ll dE,
I
iur croarea rclativd dcvinc:

AC, A€,
=
L"o Ero-€z
( r0. r 9.) {
J

-q
undc C,s gi €;e sunt valorilc lui C. gi e llaI'=20oC (Af = g;. Cum e y1=2E2si t1
Fi-s. l0; I I Schema de principiu a autonratului de centrarc dcpinde de tempcratura, din (10.19.) se obline eroarca: 1

ajutorul unui dispozitiv cu contactc K selcctcazd gi pune in funcliunc pornpelc LC. e," aLT
rczen'oarelor din fala sau din spate, astfcl incit si sc rcstabilcasca ccnrraJul. iJna =2uLT- ( 10.20.) i
C,n Ern - €t
dintre acestc pompe transmite fErd intrerupcre combustibil la motoarclc de propulsie
ale aeronavei. La conectarea autornatului dc centrare, tracluctoarelc capacitivc se I
Pentru sorturile uzuale dc petrol folositc in aviatie grd - gi variatii l
= -0,0007
c(
decupleazi de la blocurile de misurarc pcntru a sc evita uncle influcn{c rcciproce
nefavorabile.
de temperaturi intrc - 60"C...60oC, croarca traductorului cste cuprinsi intre -5 I
.:
...+llqc.
Daci faccnt accla$i rationamcnt pentru cxprimarca masice a cantitatii dc
corlbustibil, capacitatea echivalenta a traductorului echivalent estc: i
I

r88
89
 l0 Mirsurlrcr c0ntit:'ilii gi dcbitului dc cornbtrstibil lr trordul acronitvclor ' Gnrllu:

, \ lel
- s;iti
C" =C,, *Cn, =C,, +k;(e' -e:l ( r0.2 t.)

lF I-uGRAREA 6: lvIisuRAREA CANTITITII DE CO'T1BUSTIBIL

cu croilrcil absoltttir:

1^' v ,Ap 1. Scopul lucririi

a^
AC,, =fiot, .hAP=k n, o.' - kM(e,,, -t'); ( r0.22.)
realizarea 'acestei lucrdri se asigurd experimentarea
Prin metodelor de
unei aeronave' Totodatd, se asigurd
mdsurarea cantitdtii de combustibil la borduf
a
mdnuirea instalaliilor precum 5i explicarea
I gi eroarea relativd: ii".r"r." O"prinderilor practicedeprivind
mdsurare'
t -. ierorilor care apar in procedeul
LCu 2Le, (10.23.)
I
('' = Ao 2. Partea teoreticl a lucrlrii
-c0 c
i "ro ----:-
p existent la bord se folosesc metode indirecte de
Pentru determinarea volumului de combustibil
un alt parametnr uSor de nisurat' Astfel de
mdsurare,b^zate pedependenla acestui parametmde
Pentru petrolul de aviafie se poate considera cd € r depinde numai de P o*Tt[ll,j;l in care aparatul de -rris'rl-se mai numegte 9r
tichidutui din rezewoare, caz
At, ^ - A,p
, astfel incAt relalia (10.23.) devine: ttit,elmetru'Cuajutorulacesteimetodelabordulaeronavelorsefolosesclitometrele
t,o elecrromecanicecu flotor 9i litrometele electrice capacilive'
-=v,l -P se bazeazA pe
metoda hidrostaticd'
- ir"rir^,it "*.."it# i. coloana de lichid, numi6 Si
dependentapresiuniihidrostaticepacombustibiluluipefundu|rezervorutuidenivelfra|
t- oC] (r0.24.) acesruia,adidP=1lt'
C.o =0,64a.
t,n
2.T. LITROMETRELE ELECTRICE CAPACITIVE
Dacd se compari (10.24.) cu (10,19.), se Poate trage concluzia cd eroarea 4i
Litrometrele capaciii'e folosesc ca (raductor de nlvel un condensalor
spccial' Acesta cstc un
cilindricd cxterioartr (Fig' l)'
ntetodicit la etalonarea ntosicd a litromctrului este de peste patru ori mai micd decAt conlcrrsaror cilindric .ornput Ji*i-o arm[rura interioari 9i
o armdrurA

I't eralonarea in unitdli de volum, ceca ce justificd existenla la bord a Iitromctrelor : strat
, lin
I
I
gradatc in unitali masicc. cele

alc litrometrelor
, velul
Dc asemenea, trebuie menlionat cd erorile instrumentale ,li.ni..lrlui din rezervor. Deoarece constanta
capacitive sunt neglijabile in raport cu cele metodice. i diclectrici a benzinci, petrolului, uleiului etc' este
i dc ciitcva mni ori mlre decit
pcrnritivitutea
i adrului (sau vaporilor din aceste substnr{c) crrc
. umple rezervorul, inseamni cd pe misuri ce se
: introduce combustibil in rezervor, capacltatea
I tioauciorutui creStb, devenind maximi
cind
'rezcrvorul este principal al acestor
tipuri tlc litrorr tlc I nu lvcu picsc
rriobilc. Astlcl , ccl pt4in pnrlirl'
: crorile datora accelcralici Prin
: ntotttarca in acclagi rczen'or a doti sau m3l
: nrultc traductoare legate in paralel'
r Foarte important dc specifrcat e cA
aceste tlpurl
I
I de' litrontetre pot funcliona nttlrnai dacd sttnl
'..
tilitttcntate
I Car"cterist e considerind ci
I
i trnrluctorul cilindric.cu dou-t
l- ,
tr.onsounc: 'irtd ca diclcctric
Fig. I 1'raductolul clpacitiv cilirtdr ic

90
|.rrcnrrclt (r

- 0
strittul izohnt dc pc clcctrodul intcrior (dnci cxistir);ii cornbustibilul (cu pe-nuitivitarcr rclatir:r g,1. ..,
ccliilirlt dc lungirnc Il -.t uvind ca str:.lt iz-olurrt ucrul slu v:rporii de corntrustibil, cu pcrnritivitltcir
rclrlivi aproxinrativi €, = l. Astfcl. cxpilcitiltca cchivalcnti sc ob1i1c considcrirnd rraductorul .',:
/1,.,,",
p,..,
-
/),.,.-'
p,'. + b
=,.,t =const
IJ

lirrrrrat din douJ corrdcnsatolrc dc capccitrtc C (r) Si C (ll - -r') concctltc in prralcl.'f inilnd cont dc ;
notirliilc din Fig. l. capacitililc sunt:
" atunci rclr[ia ('l) dcvtnc: ,l
(5)
2trc'€".r-
c.(.)=2nt1r,,1i',-l\'+H]
c, = *..
1n
l)t,-
P,,,,
(t) 2,1.1. Iirorilc litronrctrclor capacitivc
c,,_, =
j9(H-*)=5(u-x) cstc o funqie i: i"-l-T^"'::. variabilc'
putand l.i
/'I'' t, Crpacitatca traductorului litromctrclor M accstuia, cu unghiurile de nrliu 5i
,uu .u a
cxprinratii in rapon .u ,.i"*"t "i.'."rirt,riil
;,t masa
pn,,
dc tangaj (Y $i 0), cuaccclcralta a:
(6)
unde: ptrnr=p2-6ti prcrr=pr+6.Scobservidin(l)cnfuncliiledcvarialicacapacitililorsunt C'C"(v,O,y, tt, € t)= Cv(hl'|'y' a' € r' P)
liniare cu nivclul de combustibil x.
provoacd crori metodice in indicaliile apararului'
Capacitatea echivalenE a traductorului cste: i e cu
c.(r) = c. (x)+ C,-.(') =
tLj' (H-.y)l = Di , erorilc produsc de vari4ia pcrmitivit'51ii 1
de volum cu
1",.r + vari4ia lui C" func(ic
ro^ so t Exprimand
(2) c netnrlui ca fiind:
fo I

I11',-r)*+Hlc,,, Co + kr'(€ ro +A€ | -€ ])'

= Co + kv[e l+o'A1") -€ zl =
= Co t C. = !-o + kv(e l-e 2) ro(
C" ('7 )

2nt,, Eroarca absoluta in acest caz cste:

unde cu C,, =--:ls-a notat capacitalea specificd o condensatorului gol. Sensibilitarea acestui AC (E)
f : lnP'*, .. '€ ,- :,-.
AC.=Aerf=krae"
p,-,
traductor in rapon cu nivelul x al combustibilului se obline derivdnd pc (2) in raport cu.t: iar croarca relativd devine: I
. AC, A€, (9)
- €, c',' €,,,
gEG)
s(r)= = r)= (e,- r)e,. (3) urrdcC*osi €r0suntvalorilelui C.9i erlaT'=20oC(AI=0)'Cum€ro=2ez$ierdcpindcde
f*0.-
p,".
tcnlpcrature, din (9) se oblinc eroarea:
AC" €,,, cAT _.., - AT (10)
- l
=---:---
L
",,
t;11 - c;
Rclaqia (-j1 arata ci sensibilitatca traductorului scade cu cre$tcrea raporrului razei cxterioare pc cea
.
_ /). in ar.iqre c' = -0,0007 grd- 5i variatii de tenlperaturI
Intcrloari s.-. ntotiv Pcntru carc valoarca accsfuia nu trebuic si fic prea rlare. De re_guli difercntl Pct1lru sortulile uzusIe de petrol folosite
I

.. P:" intrc - 60''C, . . 60''C. eroarea traductoqului este cuprinS intre -5 " '+l l% ' r
intre cele dou.i razc, p2,nr - p2,,t'este cuprinsi intrc 1,5...6 mm. Pentni a mari scnsibiliiatea DaciilaccnraceIaSiralionamentpcntrucxprtmareamasicSacantititiidccombustibil.
traductorului capacitiv, acesta se rcalizeazi cu mai multc armituri coaxiale (trc nunriirul lor n), echivalcnt este:
capacitatca cchivalcntir a traductorului
astfcl incat caprcitatca cchivalcnE a celor n condcnsatoarc cilindricc lcearr'in paralel csrc': - .M / -crl.
=C.+k-(c
-\ rllt
C. =C,+C,,

cu ctoi.ttcll absolutii:
IC(..) = 2nt'l(c,-r). + HD;,} (4)
*-' 5lp =kL k M (e,,,- r, )+ rllt
C,(..) =
"- = ?c. ar, *
,1c..
'' ar, PE p,,Le, - P-

/,..,
1i croat'ca rcliltivil:
AC., 2A€, rllt
Notind cu 6 grosimca armdturilor pi considcrdnd indcpliniui condilia: C^AP
.L
p

r9l
l9?
 Miisurarcir cuntil Crunu:
Nunrr':

l)cttlru pctrttlul dc urirrlic sc po:ltc corrsi{crrr cli t 1 tlcpiu{c rrurlai tlc p 5 = 0.7!L. il\tfcl ..

{',,, l) .i -1.3. Probleme dc studiat

irtcrit rclltiit ( l-l) dcvinc: ,:tl
- AC,, .. - As, Pc tinrpul lucrdrii sc vor executa detcnninarilc:
t=u'u;. (rl)X';
.!l
i) ridicarca caracteristicilor C=f(v);
D:rc:r sc corttplri (14) cu (9), sc poatc tra-uc concluziu ci cnsorut ntclrxlit'ti ln ct,,l,r,tnrru",;.'
tttttrit'ti ir f itronrctrului cstc de pcstc patru ori mai nlici dccdt la e tulonarau in unitali dt' 't\tlunt. gt:s.n.,l ii ) vcrificarca cxpcrimentald a ecuafiei dc etalonare, care in acest caz parlicular
ce'.lustilicir cxistcnla la bord a litromctrelor gradatc in unitili ntasicc. ,,; ,t-
Dc use'tnenca. trcbuie menfionat cd erorile instrunlentale ale litronretrelor cirprrcitive sunt'. , este dati de c--i[ern +.r(c-coIunde A=bxH este aria armArurii
ncglijabile in raport cu cele metodice- ,
.
condensatorului, iar / este lungimea dintre armdturi, 9i de asemenea determinarea
3. r\paratura necesarl executlrii lucrlrii erorilor relative.

Se utilizeazd urmetoarele materiale:

I
Instalplie de laborator pentru mesurarea cantitelii de combustibil: 4. Date experimentale si rezultate
Cabluri de legdturl;
t
- Cilindru etalon pentru combustibil;
Punte de mdsurd (RLC - metru). - ft= m;
I
- 12= m;
t- 3.1. Dcscricrea instala{iei de laborator - l- m;
- €o- 8,85 x lo-rr F/ m:
Instalalia pcnnite verificarea metodei capacitive dc misurarea a canritAfii €= F/m.
conrbustibil de la bordul aeronavelor. . ri,r,ir{tr\

In conrponcnla instalaIiei intrd v X CmIrurrtI Ctcorctk! e

urmltoarele pd(i mai importante: lnrU lml tFl tF1 lVol
100
| - cuva unde se introduce fluidul
200
dc aviatie;
t 300
L- I - annatura traductoru lui
400
cnpacit i v;
500
.l - cabluli dc alinrentarc;
600
{
I
4 - I{LC - metrul pentru
t.- cletcrnrinarca capacitilii 700
;

5 - cilindrul etalon.
800
I
900
I
t._ 3.2. Nloduldc lucru t000

I
inairrtca dc incepcrca lucrului sc cupleazi cablurile pcntru rcalizarca rrrontajului
I pfczcntat rllal s!ls;
t-
cu rjutorul cilindrului ctalon 5 sc introducc fluidul dc avia 1ic;
I

i,- sc citcStc valoarca capacitirf ii cu ajutorul aparatului dc masurl 4

I 9l
I
 | .ttr'r.rr clr (r
fvli-rsurirrca culrt itliI i i (lc corrrhLrstiIi I
Octuvian GRIGORE

II. DI'TERI\IINAIIEA DIREC'I'IEI DE ZI]OII

I
{.1. Ca ractcristicilc
Pcntru rezolvarea problcnrci de nav'iga1ie. respcctiv deterrninarca dira<'tiai tlc
-'t
r/rot', pararnetrul principal estc ttttghittl care deterntind direclia de ;bor. Pentru
dcfinirea accstui unghi sc arc in vcdcrc o dirccfic de rcferinla rcpcrabild in oricc I
.)
conditii qi invariabild in timp 9i spaliu. Accaste linic de referinld poate fi:
I

ll. tangcnta la mcridianul gcografic in punctul de misurd; I

o tangcnta la mcridianul rnagnctic in punctul de mdsurd;

ts proicclia in planul orizontal a drcptci cc unc$te aeronava cu-n astru;
o drcapta ce une$te punctul de observalie cu o statie dc radioemisie (radiofar).
(u
=C)(u Prin cap se infelege unghiul format de proiecfia orizontald a axului longitudinal
CL al aeronavei cu linia de rcferinla. Accst unghi se mdsoard in sens orar gi are valori
(u I

o ctrprinsc intre 0 gi 360 grade. In funclie de linia sau planul luat ca referinld sc I

deosebesc (Fig. I l. I ):

. CA -capul adevdrat - unghiul format dc proleclla a.rului longitudinal al

:

raetoflavei , p€ planul N. N"\

r00 orizontal, cu tangenta la
200 300 400 500 600 700 800 900 1000 1200 meridianul geografic al CC

Volumulv[mt] loculuiON; ;i;-.

CM - capul magnelic -
unghiul format de
prorecfra axului
longitudinal al aeronavei
0 _ll/
pc planul orizontal, cu
tangenta la meridianul
magnetic al locului ON,;
B
CC - capul conrpas -
unghiul format de
proiccgia axului
longitudinal al aeronlvei
pc planul orizontal, cu
planul nteridianul
magnetic al conrpasului
ON.;
CR capul relaliv
unghiul format de Fig. ll.l Dcfinirca drr,.'ctiei dc'zbor
proiccf ia axului

t96
 I l. l)ctcrrrrinrucl dircctici dc zbor Octn iln Cl{lC0RE

Ionsitudirrill al acronavci pc planul orizontal in raport cu o linic dc rcfcrinla.

arbitrara AB.
intrc accste un-qhiuri sunt evidcntc rclatiile:
ll.l. METODE DE MASURARE A CAPULUI $l GISNIENTELOR
CM =CC+L,' in navigalia aeriand se utilizeazi mai multe ntetod€ dc misurare a unghiurilor
(il.t.)
CA=Cful *A,,, =CC+A" -FA,,,, dc cap gi a gismcntclor. Printrc accstca sc numtrrtr:
,

unde A,,, -cstc declinafia magneticd $i A.- devia{ia magneticd. I ,j,

.il
- metoda rnagneticd;
- metoda inductivd;
Daci unghiurile definite mai sus'se nrdsoard in raport cu viteza de drum w, - metoda giroscoPicd;
aceste unghiuri se vor numi drum adevdrar, dntm magnelic si respectiv drunr - mctoda radiotehnicd;
I
('(,,tI pa.r.
- nretoda astronomicd.
Pe I6nga capurile definite in raport cu meridianele terestre, in aero-navigalie
se
11.1.1. METODAMAGNETICA

Aceastd metodd sc bazeazl pe proprietatea acului magnetic, suspcndat

in cdmp
paralel cu meridianul magnetic. Aparatele, care
magnetic terestru, de a se orienta
principiu pentru a deterniina direclia nordului magnetic, se numesc
fol;sesc acest
compasuri magnetice.

rr.i.Z. METODAINDUCTIVA

Mdsurarea capul magnetic prin aceasta metodd se bazeazd pe principiul.

induceriidecEtrecAmpulmagnetictercstruauneitensiunic|cctronrotoaree,lntr.un
traductor de induclie, valoarea acestei tensiuni e fiind funclie de orientarea
traductorului (sondei). Aparatcle carc funcfioncazd pc acest principiu se
numesc
Fig. | 1.3 Dcl'inirca gismenrelor
conrpasttri indttctive sau mai exact, compasuri cu induclie electrontagtteticd'
rnai utilizcazd 9i unghiurilc mdsurate in raport cu alte linii dc rcferinld, care se
nulnesc gi.rtttettre (Fig, I1.2). Aceste unghiuri se mdsoard tot in sens orar gi pot ayca rI.1.3. METODAGIROSCOPICA
valori cuprinsc intrc 0 gi 360".E1c sunt dcfinitc dc proicc;ia pc planul orizontal a axci
Metoda giroscopicd se foloscatc pcntru mlsurarca capului adevdrat cA $i
a
lon-eitudinalc'a aeronavei xe qi proicctia pc acelagi plan a linici cc uneitc ccntrul de
pendulului
tttasi al aerotravc-i cu obiectul vizat de la bordul sdu. in funcfie de situaliilc din Fig. capultti relativ}R. Misurarea capului adevdrat sc bazeazA pe proprietatea
giioscopic de a se orienta dupd componenta orizo
ra
| 1.2 sc disting urmdtoarele unghiuri:
lc iotalie-a Pamihtului 0' aceaste
'Astfel, ei

gi.strtatttttl rudio"rtulici, p1, cstc urrglriul forrrrat rlc prcliccliilc pc plirrrul girobusolclor larg rrtilizatc in navignlin mariti se

orizontal al axei lorrgitudinalc a acronavci xe gi al linici cc une$tc cc-ntrul de. 6azcaz,i p. propii.totca giroscoptrtui iibcr ac iu

nrasi al accsteia cu statia dc oric'ntarea axei salc proprii de rotatie' Pc sc

-eoniomctrarc;
eistttet'rrtl sau azinru!rtl corpitlui ceresc,83, este fonnat diu aceiagi proieclie gi ros enri conr Pasuri I e'
x0. cu proicc,tia, pe planul orizontal, a liniei dusi din centrul de rnasi al
acronavei in direcfia corpului cercsc; 11.1.3.1.1\TETODAGIRONIAGNETICA$IGIROINDUCTIVA
gisttrettttrl .sau ungltittl lintei, p3, este fornrat de x1y cu proicc(ia pc planul fali dr-'
orizontal a linici cc uncptc ccntrul dc nrasi al acronavci cu tinta tcrcstra sau Acestc nlctodc utilizcazd giroscopulliber, dar Sitraductoarclc'sensibile
rol dc dc corcclie
oricntarca in cirurpul magnctic tcrcstnt carc atl
clenrctrtc a
acr-irr n ir:
tu
9ii 99
 I l. trtrt,tr,,,,.rrLr rtil!!ltut u! 1lr(I I

Octlr iirn GRICORI

!itrrsctrltpclr)r. PL- :tccst principiu sunt rcaliz_alc (.(rtttpu.\urilc {iro,,,tt!:ntti((,
gin tittdttt't ivt'. $i
ttlitsoarit. Magnctisnttrl scoarlci tcrcstrc sc nranil'csta pr intr-un carnp rnlgnctic.
a carui intcnsitatc, {, cste inlcrioard intcnsitelii I a cirnpului
<'tittrpttl cntstol,
II.I..I. IUETODARADIOTEIINICA
rilagnctic rcgulat. Accastd componcnta dc datorcazd proprictalilor magncricc
accidcntale structuralc alc scoa(ci tcrcstre.
mdsurarca gisrncntclor
in raport cu Pcstc accstc doui cimpuri, considcratc invariabile gi lcgatc de srructulr
sc bazcazi pc dcpcndcnla dintrc globului tcrcstl'u, sc suprapun alte doud campuri, carc pc langa faptul ca dcpind dc-
intrc planul cadrului gi dirccIia citrc coordonatclc punctului dc observagie. sunt variabile gi in timp. Unul dintre acestea are
e receplic optimd sc facc ilutonrar. originc'cosrnicd $i cstc cunoscut sub denumirca dc cantpul varialiilor periodice Si al
aslrottotttice.
pcrturbaliilor' 7l . Ccalalti componcntd, dc originc tcrcstri, arc o varialic lcnta in
II.I.5. t\TETODAASTRONOMICA tirrrp gi sc nurnc$tc camp dc varialie scculard 7..
In concluzic, cimpul maSnctic terestm total I nrdsurat la un momcnt dc timp l,
Se bazeazr pe determinarea unghiurilor de gisment faln
de corpurire cere$ti intr-un punct de coordonate tr Si e, are expresia:
(Soare, Lund, stele), prin vizarea lor iu ajutorul unor
dispozitive optice ptoro,. iu
bordul aeronavei. yizarea se poate face manual suu uuiomut.
irr ultimur caz se f (s.,,p, t ) = f , (1,,p) + f , (r^, a) + i (),,p, t) + f , (5., rp, t\ (11.2.)
utilizeaztr traductoare cu celule fotoclectricc, care dau semnalelc "
ncccsare urmdririi
automate, de cdtre dispozitiv, a astrului vizat. Aparatele
care folosesc aceastd metodd
se numesc cotttpasuri astronomice automate, unae {(4,,d) arata ce acest cdmp este funcfie numai de proprietdlile magnetice P,
ale rocilor gi dc distribulia lor d, in scoarfa terestrd. Componentei d i se datoreaza
anomaliile c6nrpului magnetic terestru provocate de acumuldrile de roci magnetice in
17.2. COMPASUL MAGNETIC subsolul regiunii respective.
Confornr Fig. 11.3, vectorul 7'al intensitalii cAmpului ma-qneric reresrru, care
' .
"D"r.r.ni riiiieii' dil;[ti;i""ii rj,ii.irur' io, -. 1,-..1-. ,r+ .1 /. | ) i,,,., . -, e : n ,, / .',r,t ,.t. .,,-

qunoscutd de om inc6 de la inceputurile ex

utilitatea acestui instrument a fEcut ca el si fl
,'.^.l:a:^:-:
rnodificiri constructive,
-^-, -. in special ra bordur navelor. principiur dc func{ionarc sc
bazeazi, pc nretoda magnetici, respectiv pe proprietatea
acului'magnetic suspendat in
cdmp magnetic terestru de a se orienta paiatet cu meridianul
masn;tic.
In continuare, o sd facem cdteva precizdri asupra magnetismului
terestru.

' Misuritorile efectuate pe suprafala Pdmintului, atdt la sol cat gi

la altitudinc,
au denronstrat cd accsta posedd un ia,np'mugnetic
propriu, care in primi aproxirnatic
il putem considera ca acela produs de un dipol magnetic. Aceastd asemdnarc,
estc
valabild dacd magnctur permanent are lungime mila in comparalie
cu diamerrur
globului terestru, este prasat in centru pdmintului, inclinat
ru it,st fara dc o*o Jl
rotalie diurni, iar polul sud este orientar in partea porurui nord geogrofi;:l;;.;r;;;;
cdmpul magnetic terestru are o structura spaliala temporald nrai"compticatd,
dcoarcce
pentru un anumir loc ai la un moment, el este oblinut prin
rezultanta mai multor
c6mpuri. Astfel, cea mai narc parte a cdmpului magnltic
tercstll totar, a carui
intensitate sc noteazd cu vcctorul f , o formeazi cdtttpul regulut
f . Ilrtensitatea lui
4 cstc funclie de coordonatcle l, gi <p - longitudinea gi latitudinca locului in carc sc
Fig. I 1.3 Componentelc vectorului intensinlii
200 clmpului magnc(ic tercstru l'
20
 I l. f)ctcrminurca dircctiei de zbor Ortllilrr CRICOI{E

cstc tangcnt Ia liniile- dc carnp, sc exprimi (pcntru un punct oarccare dc pc suprafala Datoritl inclinaliei /, aceastd pozilic nu cste orizontald. Pentru a conlpcnsa inclinareir
Pirrnarrttrlui), prin componcntclc salc pc axelc rricdrului 0(q(. respectiv x, y Z. cu unghiul /, ccntrul de nrasi al acului magnetic CM este deplasat. fa15 dc punctul dc
si ,",,
lIrnaviga1ic.in|ocrrlcomponcntelorXgi/seuti|izcazdcomponcntaorizonta|a suspcnsic O, pc o distanld oarecare sprc polul magnetic sud al acului (Fig. I 1.4 b).
H. a crirrrpului magnctic tcrestru, precum gi unghiul A.. numit declinalie magneticti,
dintre- accasti componenta $i planul meridian. De ascmcnea, in locul lui z', l). -
intcrc'scazd unglriul /, nutttit ittc'linulie nagtteticd, forrrral. de vectorul f cu planul ,,
orizontal local. intre aceste elementc existi, evident, relatiilc:
)

I
X : H sin An, ;Y = H cosA. ; Z = H tg I: H =?.cos1
(I r.3.) Icos/ CM
lz=Tsinl 72 -ll2 +22.
Elementele caracteristice ale cdrnpului magnetic terestru depind atat de
coordonatele 7$i q, cdt gi de altitudine. -:.-

Repartilia geografici a mdrimilor ce definesc vectorul f , este pusd in evidenld

cu ajutoruf hdrlilor magnetice. Pe aceste hd4i se traseazd linii ce caractenzeazd, "-
parametrii cdmpului geomagnetic cum sunt: a. b.
Fig. I 1.4 lnteracliunea dintre magnetul pcrmanent de moment z-r gi intensitate T.

t - izoclinele sunt definite ca locul geometric al punctelor in care inclinalia Valoarea maximd a cuplului calculat cu formula (11.4.) este de 0,04 gfcm
magneticdeSteconstantd(I=const').Izoclinacu/=0Senume$teaclinasi pentru compasurile simple gi 4 gfcm pentru compasurile la distan;a.
reprezintd ecrta o ntl ma gne r i c'.
r

izogonele - definite ca locul geometric al punctelor in care declinalia ,*u,,,'l

magnetici este constante (Am = const.). Izogona cu A. :'0 se numejtd*ffi.4 11.2.2. TCONSTRUCTIA COMPASULUI MAGNETIC. ,

agottd gi in oricc punct al accstqi Iinii compasul magnetic va indica nordul

adevdrat, cu condilia ca deviatia A. = 0,
Schema de principiu a unui compas magnetic fEri teleindicare este prezentatd
- izrdittanrele - curbele pentru care H: const.'$i ?"= cOnst, sau Z= consr.
in Fig. 11.5. Echipamentul mobil al compasului consti din una sau mai nrulte bare
magnetice 2,fixate pe flotorul 8. Flotorul 5i lichidul care umple carcasa aparatului 9
I
Dcoarece aceste elemente nu rdmin constante in timp, ha4ile magnetice sc sunt alese astfel incdt fo4a preluatd de
raponeazi Ia o anumitd datd calendaristicd, cca la care s-au cules datele pentru pivotul 6 9i lagdrul 3 sa fie c6t mai :
intocmirca hi4i i rcspcctive. nrici, evcntual zero. Pc flotor estc fixat
caclrnrrul in formi dc disc 4. Accst 7
cchipamcnt mobil se poatc roti J
I

l
(-, 11.2.1. TITADUCTOITUL MAGNETIC - ACUL NIAGNBTIC nclirnitat in jurul.axului sau, Lichidul _1

carc umplc carcasa 9 este de reguld 8

ligroina qi servc$tc 5i pcntrtt

i, Fic rrcul magrrctic sLrb ftlnni dc bari din Fig. I1,4.
plasat in ciinrpul ntlgncric anlortizilrea oscilaliilor cchipnmcntului,
9

tercstt'u dc ilrtensitate f 5i rrr monrcntul maqne'tic al acului. Expcrirrrcntal sc constati rurobil. Capsula l0 are rolul de a l0
clr asupra ntltgnL'tului pcrmancnt actioncazi cuplul: conrpcnsa varialia voluntului lichidului
Fig. I 1.5 Schema .onl*.titt a compasului
la nrodificarea temperaturii. Centrul de
L ( =pt[nxf greutate al echipamentului mobil nu
magne tlc
nragnct penirf,ncn(: 3 - lagAr: 'l - dirc dc
=tip.nrTsina, ( l r.4.) I - ponlagdr;2 -
coincide cu punctul de suspensie, ci citire' n capului; 5 - gcam; 6 - pirrt: 7 - cadran: S - ll()tor:
9- carcasr aparllului: l0 - crpsulr dc crrntPcnsltcr
urrdc;r cstc pcrnritivitatca acrului. Din (11.4.) datorita prodrrsrrlui vcctorial cuplul C cstc dcplasat astlcl incit sd asigurc I ichidul ui.
L;
sc anuleazi pcntru c, = 0n, sau altfel spus acul se oricnteazd pe- direcfia vcctorului f conrpcnsarca vcrticali a vcctonrlui f.
.

702 203
 J
I l. Dc(crnrinurcr dire.ctici de zbor Octlvirn GRIGORE
------.
Corrrpusul nlugnctic dr.'scris lufli sus l;ig. I 1.7 accirstal dcvialic rcprcz-inta o drcaptii lllralclir cu a\a absci:clor.
posibiIitltcl tclr..indicirrii (indiclrii h disti Conrponcnta 6: cstc produsi dc:
irt calrirra e.clriprjului. fapt carc il cxpunr - urasclc dc' o{cl dur gi dc corpurilc magnctizatc pcrrnancnt:
aparatclc gi instalaliilc clcctricc dc bc cdnrpurilc nragnet.ice constante datorate unor surse electrice de bord. -l
fcrouragnctic carr' intri in construc[ia acr cdmpuri nragnetice ce nu-gi modificd orientarea la rotirea acronavci.
rrtilizcnza contpdsut'i nagneticc la distat
nra_qnetic - transnrilitorul - sc montcazd i Se considcri deci, cdmpul rl terestru gi sinrultan intensitatca F a cdnipului
nlagnetic sunt mici (de obicei in coada aer produs dc cauzcle mcnfionatc. Vcctorul F este oricntat invariabil fala de axul
1
NS longituclinal al aeronavci sub unghiul p. Cdmpurile H Si F, aclionind asupra
<tr> "t
I
I

Fig. l |.7 Conrponentelc devialiei compasului

I1.2.3. ERORILE COMPASULUI MAGNETIC J

sistemului magnetic al
compasului, conduc Ia urmitoarea
i
ecuatie de eclrilibru:
Compasurile magnetice sunt afectate de multe tipuri de erori, motiv pentru care!
au o utilizare limitata in avialie. Vom prezenta in continuare acclc crori carc sunt, - il ,, + M, =0, (l1.6.)
-
proprii gi compasurilor inductive, care sunt destul de larg utilizate la borduli l

aeronavelor i
cclc doua cupluri. rotindu-l cdtre
]
I

i direclia "meridianului magnetic"

i) Devialia magneticd. Este o abatere de la direcfia meridianului magnetic,l
al compasului, care formeazd
care se noteazd cu A., gi care apare datoritd cdmpului magnetic propriu al
un-shiul 6r (fig. 11.8, unde Y1 =
avionului, dat de piesele din ofel, instalagiilc electrice gi radiotchnice erc. Astfel,
dc-vialia cste cornpusa din trei componente: o contpoilentd con.ttuntci 61, o, Vrr) cu meridianul dat de H. Se
poatc scrie:
conponentd semicirculard 62 gi o componentd ataternard 63: I

6,=6r+62+53=[-. (u 5)
nrHsin62 = lrFsin(Vr,r + p - 6t.
(l 1.7.)
I
Componcnta constante 61 sc datorcaze. in principal. montdrii imprecise a; -)
Pentru dcvialii mici, sin62 = 62 9i Fig. I 1.8 Conrponcnta scmicirctrlari 61
compasului pe aeronavd gi se noteazd de. reguli cu 61= A. Pe graficul din,
205
2A1
 I l. ljcirr nrinrrca dircclici dc zbor
Octavirn CR16ORE
nc:llijrind pc 6; ftr1ir dc yn1 + p, sc oblinc:
6r = Dsin(2\rru) +Ecos(2ryy). (t t.t5.)

undc D gi E sunt coclicicn[i aproxirnativi ai devialiei ce caractcrizeazd masele dc

o, =Isin(yr, +0) ( I l.ri.)
lrcr moalc alc aeronavci. Dcoarecc devialia 63 capitr valoarea maximr 9i se
anulcazd de patru ori in 360'(Fig. I1.7),ea se numc$te Si devialie cvadrantalii
adici dc'ia1ia 51 are o variafie periodica in funcfie de capul aeronavei.
Deoarece (cuatentard).
la o- variafie a lui ryv de 360' aceaste deviafie devine ma.ximd
de doua ori qi sc
anuleazi tot dc doui o-ri, ea a cipatat dcnumirea de cleviatie
senricirculard. Cu aceste precizdri, devialia totale (l 1.5.) devine:
Expresia ( | 1.8.) pentru p = const. capdtd forma:
l.
I

6, = A + Bsintyy + Ccosyy+ Dsin(2ryp1) +Ecos(2ryy) = 4*, (l1.16.)

-FF
6, =-cos0sinY" +i-singcosy" =^gsiny" +Ccosy", (11.9.)
care aratd cd, dacd se cunosc coeficienfii aproximativi A, B, C, D gi E ai
{
I, deviatiei, se poate calcula devialia totald a compasului la orice cap Vy.
unde B 9i C sunt coeficienli ce caracterizeazd, devia,tia datoratd Coeficienlii A, B, C, D, E se pot determina pe cale experimentalS. Astfel.
maselor din fier
qur.
mdsurAndu-se deviafia totale la unghiurile indicate in formule, se obline sistemul
1

I
de ecuatii:
in c.e privegte compon_enta 63 a devialiei se menfione az6, cd este produsd
de
masele de fier moale de la bord. Se cunoagte c d aceste
mase se magnetizeazi sub 6o=A+C+E; 6os=A+Bp+Cp+D;
irrfluenla campului H, dar in general axa de magnetizare nu coincide
I

H- Not6nd cu Kintensitatea acestui camp gi cu ( unghiul format

cu cea a rui 6qo=A+B-E: 6ris=A+Bp-Cp-D; (ll.l7.)
t- de ^Rcu axa 6tso=A-C+E;
ar ionului, din ecuatia de echilibru a cuplurilor rezultd:
6zzo=A-B-E; 6rrs=A-Bp+Cp-D:
L , rnllsin63 =r?lKsin(VM + E- 6:). *,r,..1 (ll.lo.).#id t;
t-::t"::ltmp, intensitatca c6mpurui K indus depinde
unde p = sin45o - cos45o - Y,
2
,_'l de inrensitatea cimpurui
i lnductor f/ conlorm relatici: Rezolvrind sistemul dc ecualii (l l. I 7.) rezulth:
t_ K= k/_1cos(ry1,a + (), (l l.ll.)
o-60+6r+6,r0+6,r0 l B=6ro-6rro. C-6,,-6,ru ;
tundc k cstc un cocficient cc caractcrizcazi fierul moalc. 422 ( I t.18.)
D- 6.,.+ 6r,r- 6,rr- 6,,, ;
Cu aceiagi deduclie ca gi in cazul precedcnt, respectiv considcrAndu-l pe d +6 - 6r,,- 6ttu
I
(ll.ll.) 9i(lLl0.)se oblinc: 61 E=
nric. din 44

I
6r = ksin(ry.r + ()cos(ryrr + E), (1t.t2.) Cunoscdnd coeficien{ii (ll,l8.) pcntru capurilc men[ionate, ei se pot utiliza
pcntru a calcula deviafia ( I 1.16.) la orice valoare a capului ty;,1.
sau daci sc notcazd k:2n sc oblinc:
ii) Alte erori ale conrpasului ntagttetic. Un compas magnctic indicd eronat.
l_ 6: = nsirr[2(ryr,, + E)], (u.t3.) atit pc tinrpul zboruluiinclinat, cit gi in zbor cu acccleralii. Aceste crori rezultii
din particularitetilc constructivc alc sistemului de magneIi permanen[i. Dc
de undc prin dczvoltare sc obline: asemenea, in tirnpul virajului compasul magnetic este antrenat in migcare de
rotafie, iar dupd revenirea din viraj. echipamentul mobil poate executa oscilalii
6: = ncos(2€)si n(2rlrr) +nsin(2()cos(2rlv). ( il. t4.) care impiedicl folosirea eficienti a acestui instrument.

Daci irttroduccm notaliilc: ncos(2(): D 9i nsin(2Vrr) = l: rczultn: Accst0a, de'altfcl, sunt gi o partc din nrotivele pcntru carL's-a rcnunlat la
L-
l'olosirea compasuriIor ntagnetice Ia bordul aeronavelor.
206
207
 I
I I. I)ctclrnirrarta dircctici dc zbor Octuviln CRIGORE I

,
pcrrrrcabilitalii nmgncticc 11= 1t(H).Dcoarccc l, =:+, r'alorilor rnuxittrc ate' lui /l lc
I I..1. CONIPASUL I\IN GNDl'IC Dn rNDUCl.tri
corcsl'ru nd v alot'i z.cro I)c tttru pcnnc:.rbi Ii tatc.
dH l
ELECTROI\TACNE'TICA
Daca Aestc aria secliunii cclor doud bare gi N2 numdrul dc spire al bobinci
Cotttpasul nlagnctic dc induclic clcctrouragnctice a inlocuit courpasul nlagnctic sccundirrc. fluxul total prin accastd bobind cstc @ = NzAPHo, avand varialia in timp I
car!'. datoriti cchipamcntului rlobil. facc ca accst tip dc cchipamcrrt si fie instabil gi dutir dc curba 4 din Fig. ll.l0 b), Tensiunea electromotoarc indusd in bobina
i rtrprc'cis in exploatare sccundiil'ir cstc:
Sublinicm faptul cr gi noul con)pas funcfioncazd tot pe baza c6nrpului
magnetic terestru 9i, de aceea, o partc din problenrele privind devialia gi erorilc
,,.=-dd'--N.
"r dt
AH.9J!
'',-"-u dr
(il.19.)
acestuia sunt cotnune cu celc prczcntatc nntcrior. insd, sprc dcoscbirc dc cornpasul
ntasnctic, clcmcntul scnsibil al conrpasului dc induclic nu arcin conrponcnld nici un Daci corrsidcrint curba dc nugnctizarc ca fiind dc forma B(flI = all - blt'.
elenrent mobil. Lipsindu-i magnelii pcrrnanenfi cu sistemul dc suspcnsic, compasul l
dc' inducfie nu are erori legate de prezcnta lui. pentru a explica principiul de
funclionare a compasului magnetic de inducfie electromagneticd, se considerd
traductorul (ferosonda) din (Fig. I1.9). El esre format din doud bare din permaloy 3,
dispuse paralel pe un suport izolant gi doui infEgurdri. infEgurarea primard i se
alimenteazd cu tensiunea altemativd u1 la frecvenla de 400 Hz.Eaeste astfel bobinatd
incat cdmpurile magnetice H; produse prin cele doud miezuri de permaloy sd aiba
se'nsuri opuse. In aceste condilii, evidcnt, fluxul magnetic rezultant este constant egal
cu zcro, astfel incat tcnsiunca dc icpirc rr2 cstc ,,si ca in pcrmancnld nula.

"l

li
1l
v)
Fig. | 1.9 Traducrorul de induclie elcctromagnctici
I - inllgurarea primard: 2 - infl;urarca sccundard; .3 - nricz dc pcrnruloyl J _ I

ara d.'intrarc. )

Daci se considerd un cantp ntagnetic coustant He orientat c.le-a lungul axei de

vt)
sensibilitate 4 - 4' a ferosondei, influenla acestuia se poate explica pe baza curbclor 1

rcprezentati in Fig. I l.l0 a). La varia!ia sinusoidala a tensiunii rr1 dc intrare, induc!ia
ma-snctice in bare variazi cu aceea;i frccvcn(d ca gi tcnsiunea, dar curba este o b)

sinusoidi cu atat mai deformatd, cu cit saturatia barelor este mai acccntuatl. irr
Fig. I l.l0 Funcfionarea traductorului de induqie
Fig.l0.l0 b) este prezentatd curba de magnctizare B = B(H) gi curba dc variaric a

20s 209
 I l. [)ctr'rr:rinirre.:r dircctiti tlr zhrrr Octuvirrn GRICORIi

rtrrdc rr $i b sutlt doi cocllcicnti. lnductiilc in cclc dorri nriczuri llind B =lt'(llr- Ilt)
5i rcslrcctiv I]"=Lt (l!o+ fi|1), tensiunca l. irrdus in bobirrl sccundilril sc cxprinlir n.riri i1 particular, dacd ry ia valori de 90" sau 270". serrtnalul culcs rrl(ty) devine tttrl.
L rituros cu rclatia: A5rdar. mlrinrca de iegirc l:(ry) din traductor cste o functic de orie'ntarca axci dc-
scnsibilitate in raport cu meridianul magnetic, deci de capul compas- Sc rc'1inc
,. =-*,o*(n'+a") ( I t.20.)
nccesitatea de a stabiliza in plan orizontal traductorul. De asemenea, este de relinut ca
l, in ( | 1.24.) intcrvinc componcnta orizontald H, a cdmpului magnetic terestnt carc. a$a
Estc cvidcnt ca cxistenla scmnalului u2 cste posibila numai daci se lucrcazi pc csut se gtie, este d funclie de latitudine. La latitudini mari H(q)se micaoreazd, astfel
poqiunca saturate a curbei B(H) a celor doud nriczuri. in caz contrar p'- p"- p - ci. infonnatiile rr2(ry) despre capul magnetic nu sunt univoce. Pentru a evita
t const., iar sub derivata din rl3 ar apdrea o mdrime constantd (lHo) ceea ce irnplica
lr'=Q.
ncur.rivocitatea. se utilizeazd o metodd de mdsurare prin conrpensare. intr-adel'dr,
folosind un sistem format din trei traductoare de inducfie corectate intre ele
(Fig.l0.ll), semnalul de iegire nu mai depinde de intensitatea cimpului magnetic
Considerindu-se cazul unei ferosondc cu rniezuri idcntice gi lindnd cont gi dc i..Jrt*, ci numai de orientarea sistemului fafd de meridianul magnetic, deci capul
L sensul cinrpurilor prin miezuri, se poate scrie: compas.

B'= a (Ho- H) -b(Ho- H)r: Referitor la constmclia acestor compasuri se pot face urmdtoarele observalii:
I
t:. B"= a(Ho+ H,)-b(Ho+ H)r. ( I 1.2 l.)

I
Curentul de excitalie r'; produce in miezul ferosondei un c6mp sinusoidal de
tbrma H1 = H, sinrrr. Considerdnd Ho: const. gi relatiile (l1.21.) inducfia magneticd
[. prin ambele miezuri este:

gdsi fie in
B'+8" =='ruonl troon;,!;,'.tlo?l
t-
, 'rl{r, ,,=, ,., rorrr,,
'il'l.22.) "i,"

iar tcnsiunca Ia borrrele bobinei sccundare devine:

L
r. (r)= - N. A H nH,i,-fsin(za.r) (l1.23.)
!{s'*a")=l2zbAN"
Sc obsen'5 cd sernnalul oblinut dcpindc de paramctrii constructivi ai
feroscrndei. de anrplitudinea campului nra_qnctic de excitalic dc Hn, de pulsalia ;f..
{., carttpului tnagnctic dc excitalie ot=2nf ti dc intcnsitatca Hstciimpului magnet,ic de
rnisurat.

Intcnsitrtca //1y a cantpului trragnctic cxtcrior poatc fi privitir ca o cornpol)cptii c

I
intcnsitiilii cirnpului rnagnctic te restru H dupn axa dc scnsibilitate a fcrosondci. Dacir
H fonncaza unehiLrl \y cu a\a 4 - 4' , atunci /d1 = H cosry, iar:
Fig. I I . I I cornpas de induqie elcctromagnctica cu transmisic la distanli
L | - traductorul (rransmilltorul): 2 - aparrtul de mlsurd: 3 - cablurilc dc trrnsntisie.
,,, (v)= r,, (r)cos ry, ( r r .2+.)

I rcla!ic carc arati cd fcrosonda prczinta o diagrarnd dc directivitatc irt rapoft cu V. transmilirtor, fic in indicator, uhima varianta fiind intilnitir cel mai frccvent'
t,
6'-

l0 2ll
 I l. l)c(crruinurca dire.clici tlc ztror
Octlvian GRICOItF.

plilrrtrl
cupouscu az-irrruttrl corpului ccrcsc A, carc rcprcz-itrta unghiul tlicdrtr lirrln.tt de
lr.3.l. linoRlLti coNrpAsuRtLoR DE INDUCl'ilt tlc yizlr.c cu pluntrl lircritlilnrrlui locultri (Fig. I l.l2). asrt'cl ilcat sc p():t(c scric
rclalia:
N A
Ctrnrpasurilc dc inducfic au acclca$i (r()ri iltctodic'c ca gi compasurilc CA=A_G. (il.25.)
nragnetrce:

Mdrimca azinrtrtului A dcPindc

- crori datoratc dcclinalici magncticc;
clc coordonatclc locului astrului, adica
crori datoratc devialiei magnctice;
erori -datorate inclinirii aeronavci fald dc traductorul de induclie (daca dc dcclinalia A de unghiul orar'
acestfl este suspendat cardanic); Creenwich t6 qi de coordonatele
- erori produsc dc lnclintrcn clcnlcntului scnsibil in raport cu plalul gcogral'icc l,;i <p alc acronavci. Agadar.
orizontill. pcntru dc(crnrinltrcu az.itnutului ,zl cstc
ncccsar sa sc introducd intr-un bloc dc
Cauzelc Ai mecanismul producerii acestor tipuri de erori sunt identice cu cele calcul (Fig. I l.l3) mdrimile 6, rc , l. Si
prezentate la conrpasurile magnetice. De asemcnea, metodele de eliminare a acestor <o. Mdrimca oblinuti la ieqirea
erori sunt identice. calculatorului este azinrutul A, care se
insumcazd algebric conform relalici
in plus pot apdrea gi erorile instrumentale: ( 1.25.) cu gismentul (dat
I de Fig. I l.l2 Dcfinirca unghiurilor
transmititorul TG), oblindndu-se in
- erorile transmitdtorului, provocate de variafia tensiunii de alirnentarc gi a final capul adevdrat'
frecventei acesteia, de schimbarea tenrpcraturii mcdiului ambiant, dc
neliniaritatea caracteristicilor raductoarelor, de imperfecfiuni constructive; Pcntru dcterminarea Pozlflel ccrcgti ccl mai frecvent se utilizeazd
erorile proprii sistemului urmlritor din indicator gi sistcmului dc transmitCrc *t;i sistemul de coordonate
la distanl5 a indicaliilor; orizontal, iar conrPasul se
; erorile de prezentarc (afigare) a indicafiilor. numcltc in acest caz cotrtPas
a,strottotrtic orizontal, 9i -l A Calculltor dc
De reguli, aceste erori sunt eliminate sau minimizate prin folosirea compasului sistentul de coordonate
dc induclie electromagneticd in tandem cu girodirecfionalul, cu ajutorul cdruia sc face ccuatorial, cdruia i sc sPunc d
corec{ia in azimut. Astfel, aparatul oblinut se mai nume$te gi git:ocompas de intluctie ;i cltttpcts aslronottttc
electrontagncticd: acwt!oriul .
-
Frg. I l.ll Schcnrlr blrc dc cllctrl u utttri astroconlplr
Elententcle scnsibile
11.4. COMPASURILB ASTRONOI\{ICB (traductoarele) alc astrocompasurilor, calc dctcctcazd infonlaliilc dc la corpurilc
ccrcpti. funcliotrcazd de reguld
in spcctrul vizibil (sau chiar in
Contpasurile astronomice sunt sisteme de indicare care au ca principiu <1c infrarogu) al radialiilor. Ele
functionarc vizarea unor corpuri cere$ti. !indndu-se cont de migcarca de rota[ic diurna intrir in colnponcnla caPetelor
a Pintintului gi de deplasarca acronavei. Cu ajutorul unor aparatc sc dcterrnilir d e t, iztt rc alc astrocontpasurilor.
dircclia citrc corpul ceresc oblindndu-se astfel planul de vizare al acestuia. plctnul cle Dc cele mai ntulte ori un caP de
vizare teprczinti un plan vertical cc trecc prin centrul de masd al acronavei prin
9i vizare confinc doud Convcrtol
corpul cercsc vizat. Unghiul dintrc proicctia planului dc vizare pc supral'afa .ft il oc lc nrc n I
e cu sc I e ttitt montate c.c.l c.a.
Pdmdntului gi axul longitudinal al aeronavei sc numegtc gisntentul G a! astrultii. intr-o scltcntl dc mdsurare I

Mdrirnca gisrncntului se mdsoari cu ajutorul unor sistcrnc de unlarirc autopratir tlil'crcnlialir constituitd intr-un Fig. I l.l.l Schcrnl <lc principiu rr sistctnului unlr-rrttor
fotoscnsibilc. Pcntru dcterminarea capului adcvdrat al aeronavci este nccesar si sc sistcnr urnrdritor fotoscnsibil fotoscnsibil
?)
 I l. Dctcrnlinurca dircclici tlc zhor
Grun,r:
/t/"t (l"ig' I l'l{)' Scltlrlale'lc otr!intrrc dc la fotoclculcntc Nutttc:
sc col.rvcrtcsc irr scrnnarc
tlc.
1.1;#i';,j;i:Jllit;::Ti,;^'i,llll'l 'l'?,?',,'yr "r..,'i"Jr"l';;;:," are rorur de a I,I]CRAREA 4: MiSURAREA (INGHIURILOR DE ATITUDINE

, l. Sconul lucrlrii
Prin rcalizarca accstei lucriri se asigurd determinarea unghiurilor de atitudine'
Astrocompasurile au in componenfa
lor urmitoarele elemente:
lalc unci aeronavc. Totodati, se asigurd formarea deprinderilor practice privind
mdnuirea instala(ii lor.
- capul de vizare;
- calculatorul: 2. Partea teoreticl a lucrlrii
- transmildtorul coordonatelor aparatului
de zbor;
- transmildtorul coordonatelor clrpului
ceresc;
2.1. Indicatorul de viraj gi glisadi
- indicatorul de cap. unele inform4ii asupra parametrilor ce

nronrcntului cinetic K spre aripa stdnctr. Inelul de

susoensie are axa orientad paralel cu axu-l longitudinal
al'avionului. In acest coniext cuplul giroscdpic are
exprcsia: Fig. I Schema cinematici a

Mo=Rrtr."=i,,K.a,'cos(r-F) (l) vitezometrului de vitczA

in ctrc
loncirudina
= k-r0 cste
dc- ar'c si da
p estc mic,

K.a" cos/ ,.\

'^ k,
e_---------;--t_t

l_K'ra,.rrny
k,
Dupi cum se vcdc din (2),
runghiul p de rotalie a inclului dc
suspensie nu depinde numai de o\, ci'
5i dc unghiul de ruliu 1, adici de
inclinlrcl acronavci. Din acest motiv Fig. 2 Schcml pcntru calculul giroscopic la indicatoruTde-
aplrratLrl cstc folosit doar pcntnt a virrj
irrdica scnsul virajului nu gi valoarea
yirczci dc viraj. Sc' poate dcrnonstra ci dacd vcctorul K ar fi orientlt sprc' planul drept al abronarci.
s-ar oblinc crori mai
Indicatorul de gl dintr-un tub din sticla upor curbat l. in care se gdseSte o bila
grea 2 ce se deplase lichid cu rol de amortizor. La panea centraE, pe tub, cxisri
doui rcticule 3 intre ila cd,nd zborul este orizontal sau virajul este corect (Fi-e. 3)
l)acir virnjul estc prea inclinat (Fig. 3c) sub acliunea fo4a tangenliale f bila se deplaseazi sprc'
irrtcrionrl virajului, indicind faptul cl virajul cstc g/i.ral. Dinrpotrivtr, dacl inclinarea estc prca nlicii
11 (Fig. 3r) forla tangcnliald 7'cste oricntati spre dreapta, deplasdnd bila sprc exteriorul virajului. In
rr 215
 Ntiisurarcu unglriur.r lor tJc
atitutlirrc
elr,r trl virltltrlui corert (l;id.
-1h) itrclirrlrca
n"'niill:.'1':,1,:,':::'l:::ili:j',ii,li.ii',i,,7 Jilil:i:';i[:iin::i:[:,1,::.'
.tcf()n:lr
rczr,,'li'lnr'i acrir',ci,zii
pr"'/c"r.tc *i,u,,iir. ,ipi'.";::;iilJ1l["":i'fif':::::H:lici
,.,";'il 'Jil,luilrr'r ,r".,,r.-" in,ricirr.rur dc
v
J\

:l!..- -
IrI | \\.i.r
'-t L-1,)\
lob
Fig.3 Indicatonrl de.glisadi la viraj
spre stdnga:
a - dcrapari b _ nornnl; c _ gtisai.
2.2.2. Principiul de func{ionarc al giroorizontului
Giroorizontul esre forma( dintr-un giroscop cu doud grade de libertate si un sistem dc
coreclie. Giroscopul este
suspcndat in centrul sdu de
ntasd cu ajutorul a doud
inclc dc suspcnsic: unul
intcrior ll si altul cxtcrior
IE. Nodul giroscopic astt'el
consrituit sc poute monta
p!' acrollJve in doui
i
E ri nroduri: - cu axa inelului
n
{ '' l
*Fi
exlenor Daratela cu axa ltntoottonAltadli ' -
tongitudinatl a avionului
Fi-e. 5 Schema cinematica a giroorizontului:
(Fig. 5, a) qi cu axa inelului
a - pasageri; b - acrobalie
cxtcrior oaralcli cu axa
transvcrsali a acronavci (Fig. 5, b). Prima varianti este utilizati in cazul giroorizonturilor dcstinrtc
pcntru acronavclc grelc. care nu cxecuti migciri de tangaj prea ample, dcci nu exisra pericolul de
stlprapuncrl'a axci principale dc rotalie a giroscopului cu axa inelului exterior dc suspcnsic Cea dc-
tt9 a doua variatrti cste indicatd in cazul siroorizonturilor utilizate la bordul aeronavelor care por
c\ecuta rotatii in jurul axei transvcrsale cu unghiuri nelimitate. Formarea indicaliilor privind
Fig..tCadranul
| - zhor in rinie drcapricu.i".ri.";;;;;indicatorului dc viraj gi glisada: r;rlorilc unghiurilor dc tangaj gi ruliu se asisuri cu ajutorul unei siluete S a aeronavei vizutd din fatd -t
. recri'niu inclinar
r,i";'i]lu.r-,"
spre drcapra:4 _ viraj.spr.:
rinic dreaprd firr irrclinarc: _ 5i a urrei linii dc rcfcrinti nurniti Iinia ori:ontulai. Varianta din Fig. 5, a arc silueta acronavci fixi
Jr."rp,o-,ofir.,, 5 _ viraj sprc -r zbor
sringa corccr. lirl;i dt- carcasa aparatului, iar linia orizontului mobila Daca avionul urca, datoriti articulaliilor I 5i
2.2. Giroorizontul 2 rlc tijci 1'gi lrrptului ci vcctorul K arc o pozilic fixi in spaliu, linia dc orizont coboartrsub silucra
S. Dcci siluetu S aparc d!'asupra orizontului. indiclndu-se sugestiv prin accasta faptul cd aeronava s-
2-2.1. Dcstinafia giroscoapcror a rolit cu botul in sus. In cazul cind aeronava este inclinatd in sens opu5, silueta S aparc sub linia d.'
pozifionarc dc vcrticarr orizont. In felul accsta sc oblin unghiurile de tangaj. Pentru citirea valorilor acesror urrghiuri.
rpnratul este prcvdzut cu o scari citindrica avAnd trasate diviziuni in gradc. Unghiul de ruliu esrc
sunt consrruite astfct incit sd
," ,lojill.jj,i''::.::f".gyerticari
gi::li, *nj*l.i determj
;d*l;;;';;J,,i:,il:ilffi,.Htj'.?,::1:l*ll::l:l:, aprcciat prin unghiul fonlat de silueta a.'ronavei cu linia orizontului. Se obsend din Fig 5 a crr.
:::,,:.:.::,.
gjl::::0i.. d.c.vcrricaia permit si ,. ;;r;;;;;;ni;;"'u'' rurru Memorand accasti direclic, apararctc ducd acrouava se inclini pe aripa stdn-sd. linia orizonrului fiind tegatd dc nodul giroscopic rdntdne in
utilizati nemijlocit pentru
utilizate '
p.ni,ir-.t.r.nninarea '"t"'"':::_:: si oe
sr de tanga..;.
tangaj. Apuratelc
Apuratetc giroscopicc pozitic orizontala, in timp ce silucta S fiind fixatd pe carcasa aparatului, sc rotegte tot spre stinqa cu
viz,r"r; ; ^^j::^tl]lu
locurui se nunrcsc in rrp*; pranutorizonrlt al ircclagi un-ehi ca si acronava. Varianta din Fig. 5, b are linia orizontului fixa fald dc carcusa
l::,'::.::=nunrcsc siroorizonturi d, rco,r i zo t utt i. epuru r.i * ir.r."o,
gin'l.erticaluri.
";;;;i,
",ro"lfl,j]l),ll,.j.,^:.:,:r:-a_poziliei,acronavei
"
: :Ifr^,f
,."1,i
i u

*"nJ'i'#."i1'il'-,fl,'i,1':':Til',ff#l;l:,,T';::X;:: * g
aparatului. iar silucta S a avionului montatd printr-un angrenaj A pc inclclc de suspensic. Daci
acrona\'a sc rotcf tc in jurul axci transvcrsale, silueta S rdminc fixd in spaliu datoritd invariabilitarii
:;::ilffi,i:mrezeicmnare.t..i,i..
Prtn vrtic'old adevdratd ,c i.lclcgc vcctorului li. in tirnp ce lini:r orizonttrlui se dcplascazi in sus daci avionul coboari, rcspcctiv injos
dircclit fo4ci ,c grcutarc, adicd rezulrarrra
2t6 . to4ei ac daca avionul urci. ln primul caz silueta aparc sub Iinia orizontului, indicind sugcstiv faptul ca
aliontl q'1r[lrri, iar in cazul a[ doilca silucta aparc deasupra linici dc orizont, indicand faptul ca
21
 L0!lrlcu -l
Nl:isurrrrca unglriurilor dc atirudinc
Cru
''l'io.trl urcr'i' unghiurilc dc tangaj sc citcsc cu ajutorul
unr.i sc.iri cilintlrice. pcntru cirirr..u
trttqhitrrilor tlc nrlitr in ntod tut..t., silucra
S cstc lcgfltil circnratic dc axa i,rclr,lui intcrior
.rr-{rcn.itrlui z1' citircu urrghiurilor dc ruliu prin
sc ruce pc o ..uri-fo.,uori din se-qnrr.rrrc
:lfll]::]t'

:ele giroscopice de verticali sunt previzute

cu un 3. Aparatura neccsarl executlrii lucrlrii
oreclie este constiruit dintr_un element sensibil
ae
rentului sensibil pendular este de a .eria
ob"re..u Se utilizeazd urmdtoarele materiale:
AIR PRECISION Cod NATO
de a elabora un semnal corespunzdtor
acesteia. - Instalalia de laborator pentnr simularea inclin drii
:vcnrual duptr o prcalabiltr arnplificarey
al cl.ui roi FAB F0179:
?,
apuLd( asrel glroscopulul incat sA
- Giroorizontul 9i indicatorul de glisad6;

l,) tj{i::_1tt,r$l;,'?".::'Ji ,l.i::'T,,.ffi

'\@\
apari o _{ ./,

f,
-
-
Surse de alimentare de avia[ie;
Cabluri de legdrurd.
Cod NATO FAB
3.1. Descrierea instalafiei de laborator AIR PRECISION
F0479
[-r
ea se mai
Instalalia permite verificarea func{ionarii giroorizontului. De asemenea,
urilizeazl pentru crearea unor incliniri de + 10". lnstatafia se alimenteazd dc la
' "-"' J!r'J'urr Psrrsurar cu J elec V c.a.9i I l5 V c'a'
.,;u;; tensiuni de avialie: 27Y c.c.,36
(Fi-e. 7). Pcntru a sesiza deviatiile
:::::.".y1::111,.^,irransvcrsari$i
dupiaxalongitudinaliuue.onorr"i s" rir1, I s ,. ? ,, 6 i,r componc,rla instalaliei intri urmitoarele pa4i ntai importante:
\ ,i
prc'id doud tuburi orientatc de-a )LJqy /(/^ro \.1 ffi;_lL
t,: ,J:,*,..-.]"._!""r
ffit% -+, I - sursa de alimentare de

,W"
I
"-", l"-"_"*.r"i;; avia!ie
',

ntiiir:fi"{::l"Lilfir;';
inel imbracr ro,o.r giror."opi., t,. t
Acc'st , ,, 2 i z e .e - 27Yc.c.
L,- morit pr.nf ru -J._, ,f - I lSVc.a.
36 Vc.a.
gitttcuttrcrti. Daci a.xa giroscooului /-,7ffiy'*=\
cst(. pcrfcct vcrticali, atunci
\/.ffi\i 2 - cabluri de alimentare;
dc mercur din celc' doui tub 3 - rparatul de silrrtrlare n "E zr,
l- nri.jlocul rubului. asrfcl c
inclinirii cu un unghi dc _fr ''"'
stabilc.5rc- conlactul dintrc. t l0'; \ir Prccision - FAB FGI 9xy
-octr.
ccrrtral 5i clcctrozii dc caoj
- r
,t - buton on/off:
--.1..^-
dc Ia venicall, picirurilc dc mcrcur sc b 5 indicator
- de -4,t.
, 6r.^
vor dL'plasa sub acf iunca or.",iili , viz-ualiz-are a unghiului
. ^ Fig.7 Contutator pendular cu lichid
proprii. licand regirura" i,-i. j,*,ilJ';"1,;f"j'1;",1,""i:n,j;i,f,tJ,:::";i,:::f;liii de inclinare;
si unut din cci <toi ;.;i.;ir,;_';;,iriarichidurr,td;;;"_'*;,i,i"p"r"iesreinciinrrd _1,; 6- buton Pentru rotirea
:[:ff:i:..::rrat tablei 8 (ROTATING
TABLE);
7 - buton pcntru ntigcarea corlpus i a tablci 8 (SCROSBY);
U
drspusi dupa axa rongitudinari a avionurt,i,
i," *rriii,];i;ffi;,,'il;1il;';:i:";;lifi llri: E - tlblir:
2ts
 l.tte r urcu J
I\'lisurirrca hiurilor dc :rtilutlinc
Octrvian GRICORE
9 - tlaductolrr' qiroscoPice'
l0-cabluri dc sL.ntnal de la girclsctlape:
ll - girooriz-ontul:
t2 - buton de alinicrc a cadrelor.

3.2- Nlodul dc lucru l

I}IBLOGRAITIE
' inaitrtca dc inccpcrca lucnrlui sc cuplcaza cablurilc dc aliurcntarc
la sursr dc
te.nsiunc fiind atcnli l;r tipul ci;

-l
' se alinlcnteazi cu tensiune din l, instalalia dc sinrularca a inclindrii g, ung6i carc
se vizualizeazi pe cadranul 5; Constantinescu V.N., Gilctugc St., l+,lecanica Jluidelor qi elcmente ,ll
l. i
aerodinanticd, Editura Didactica gi Pcdagogicd, Bucurcati, 1983;
. cu ajutorul instalalieidescrise sc poate aplica doul migcdri:
2. Aron I., Dumitrescu M., Curs de apara!e dc avion, vol. II, Curs intern Academia
- o migcare a tablei, pc care sunt instarate traductoarcrc giroscopicc, dc Militari, BucurcAti. 1973; I

roralie apdsdnd butonul 6;

- o migcare compusd a tablei apisAnd butonul 7;
' sc citcate unghiul dc inclinarc pc giroorizontul I
de pe simularor.
I gi sc compard cu indicatorul
3. Babici O.A., Bodner V.A., Kozlov M.5., Avialionnie pribori I navigalionnil-
sistemi, V.V.I.A., Moskva, 1969;
4. Aron 1., Aparate de bord pentnt aeroneve, Editura Tehnicd, Bucuregti. 1984;
5 5. Way 5., Handbook of Engineering Mechanics, McGraw - Hill, 1962:
6. BengtssonS.,EngstromO.,lournal of theElectrochenricalSociery, 137' 1990;
7. Demian, T., Elenrente conslructive de ntecanica find, Editura Didacticd s _l

3.3. Probleme de studiat Bucuregti, lylo;

Pedagogicd, bucurc9u,
reoagogrca, I 976;
I i
I

8. Grigore O., Aparate Si echipamente de Ia bordul aeronavelor, Editura Printecll

Pc timpul lucririi sc vor cxecuta dctennindrilc:
2000;
i) 9. Grigore O., Si.rtcrrre electpcnergetice de bord, Editura Printcch, 2000:
se vor sintula diferite inclindri; )
l0.Grigore O., .Srsteare Si echipanrente de bord, Editura Printech, 2000;
I l.Crigore O., Ilelelc electrice de bord, Editura Printech, 20001
ii./ vcrificare'a expcrimentard a corespondcnlei dintre incrindrile mdsuratc dc l2.lonescu Y.,Teoria sistenelor, Editura Didactica gi Pcdagogicd, Bucurcati. 1985;, '-t
-eiroorizont 5i cele misurate dc indicatorul instalalici dc sirnurare 5. 13.* * *' BRIT'ISH CIIIL AIRWORTHiNESS REO|JIREITIENTS, Sec. J,1966. J
I

14.* * r, srAs 9688 - 86, F 68, 1986:

15.* 'k * IVIIL- W - 50E6fl. 1970: "l
16.* * ir MIL _ V/ _ 5088H. t919.
i; ) I

t;

..!
.I

-":0