Curs 4-10 Contabilitatea Aprofundata A Operatiunilor Economice. Metode Si Politici Contabile

Conf. univ. dr.
Radu DANCIU
Contabilitatea aprofundată a afacerilor
Partea II Contabilitatea aprofundata a operatiunilor economice.
Metode si politici contabile
Cursul 4-10. Contabilitatea aprofundată a operaţiunilor

economice
Notă :
Acest curs se află sub incidenţa drepturilor de autor. Orice
reproducere/copiere/utilizare neautorizată de către autor intră sub
incidenţa legii penale
Aspecte generale privind operaţiunile economice
Circuitul economic al patrimoniului este reprezentat de mişcările şi

transformările elementelor patrimoniale din forma materială în forma bănească, în
cazul activelor, şi din forma capitalurilor împrumutate în forma capitalurilor
proprii, în cazul pasivelor. Aceste mişcări şi transformări ale elementelor
patrimoniale sunt denumite operaţiuni economice.
Operaţiunile economice specifice ciclului de viaţă al agenţilor economici se
împart în trei categorii, şi anume:
a. operaţiuni de constituire
b. operaţiuni funcţionale
c. operaţiuni de lichidare.
A. Operaţiunile de constituire a agenţilor economici
Operaţiunile de constituire ale agenţilor economici cuprind :

a. operaţiunile de subscriere la capitalul social
b. operaţiunile de vărsare sau depunere a capitalului social
subscris.
Subscrierea la capitalul social al unei societăţi comerciale se face pe baza
1
Conf. univ. dr. Radu DANCIU
actului constitutiv denumit şi statutul societăţii comerciale, şi se poate concretiza

în aport în natură sub forma : imobilizărilor, stocurilor, titlurilor de plasament sau a
aportului în numerar sub forma disponibilităţilor băneşti depuse în conturile
deschise la bancă.
Operaţiunea de subscriere la capitalul social presupune înfiinţarea unei
creanţe faţă de acţionari sau asociaţi concomitent cu stabilirea capitalului social
subscris şi nevărsat.
Creanţe faţă de acţionari sau asociaţi = Capital social subscris şi nevărsat
În contabilitate evidenţierea creanţelor şi datoriilor faţă de acţionari sau

asociaţi se face cu ajutorul unui singur cont şi anume 456 “Decontări cu asociaţii
privind capitalul”, iar capitalul subscris şi nevărsat se evidenţiază cu ajutorul
contului 1011 “Capital subscris nevărsat”.
Depunerea capitalului social presupune diminuarea creanţei faţă de

acţionari sau asociaţi concomitent cu majorarea activelor subscrise : imobilizări,
stocuri, titluri de plasament sau disponibilităţi băneşti, precum şi transformarea
capitalului social subscris şi nevărsat în capital social vărsat.
% = Creanţe faţă de acţionari sau asociaţi

Active imobilizate
Stocuri
Creanţe
Titluri de plasament
Disponibilităţi băneşti
şi concomitent
2
Capital subscris nevărsat = Capital subscris vărsat

Constituirea unei societăţi comerciale presupune efectuarea unor cheltuieli
legate de întocmirea şi autentificarea documentelor necesare, înmatricularea
societăţii, obţinerea avizelor de funcţionare, etc.
Cheltuielile ocazionate de constituirea societăţii comerciale conduc la
majorarea imobilizărilor necorporale pe seama datoriilor faţă de acţionari sau
asociaţi, operaţiune care se consemnează, astfel :
Cheltuieli de constituire = Datorii faţă de acţionari sau asociaţi
Datoriile faţă de acţionari sau asociaţi se evidenţiază cu ajutorul contului

4551 “Asociaţi – conturi curente”.
B. Operaţiunile funcţionale ale agenţilor economici
Operaţiunile funcţionale ale agenţilor economici cuprind operaţiunile legate

de realizarea obiectului de activitate al acestora. Funcţie de gradul de repetitivitate,
operaţiunile funcţionale se pot clasifica în:
 operaţiuni cu caracter permanent
 operaţiuni periodice
 operaţiuni cu caracter intermitent sau aleatoriu.
B.1. Operaţiuni cu caracter permanent
Operaţiunile cu caracter permanent sunt acele operaţiuni economice care

se pot realiza în orice perioadă a exerciţiului financiar şi au caracter repetitiv, fără
a avea însă un caracter restrictiv şi o perioadă strict determinată de realizare. Din
categoria acestor operaţiuni fac parte :
3
► operaţiunile privind achiziţiile sau cumpărările

► operaţiunile privind consumurile interne
► operaţiunile privind producţia proprie
► operaţiunile privind vânzările
► operaţiunile privind încasările şi plăţile fără numerar
► operaţiuni privind încasările şi plăţile cu numerar
► operaţiuni privind decontarea avansurilor de trezorerie.
Operaţiunile privind cumpărările/achiziţiile
Operaţiunile privind cumpărările/achiziţiile se referă la achiziţiile de

bunuri, lucrări şi servicii necesare desfăşurării activităţii unităţii patrimoniale. Ca
operaţiune asociată cumpărărilor de bunuri şi servicii este deductibilitatea taxei pe
valoarea adăugată, operaţiune care conduce la majorarea valorii TVA deductibilă.
Efectele operaţiunilor privind cumpărările asupra elementelor patrimoniale
sunt următoarele :
a. În cazul cumpărărilor de bunuri se majorează valoarea elementelor de

active corespunzătoare bunurilor achiziţionate (imobilizări, stocuri, alte valori,
etc.) şi TVA deductibilă concomitent cu majorarea datoriei faţă de furnizorii de
astfel de bunuri.
Consemnarea acestei operaţiuni în contabilitate se realizează astfel :
% = Furnizori
Active imobilizate
Stocuri
Alte valori de trezorerie
TVA deductibilă
4
De remarcat, este faptul că în cazul utilizării metodei inventarului

intermitent cumpărările de stocuri se vor trece direct asupra cheltuielilor
corespunzătoare fiecărui tip de stoc, urmând ca la finele exerciţiului, după
inventariere, valoarea cheltuielilor cu stocurile cumpărate să se diminueze pe
seama creşterii valorii stocurilor neutilizate, astfel :
% = Furnizori
Cheltuieli privind stocurile
TVA deductibilă
, iar la finele exerciţiului, după inventariere
Stocuri = Cheltuieli privind stocurile
b. În cazul cumpărărilor de lucrări şi servicii se majorează valoarea

cheltuielilor cu lucrările şi serviciile executate de terţi (energia, apă, gaz ,
întreţinere şi reparaţii, chirii, prime de asigurare, studii şi cercetări, comisioane şi
onorarii, servicii de protocol, reclamă şi publicitate, transportul de bunuri şi
persoane, servicii poştale şi de telecomunicaţii, servicii bancare etc.) şi a TVA
deductibilă concomitent cu majorarea datoriei faţă de furnizorii de astfel de
lucrări şi servicii.
Consemnarea acestei operaţiuni în contabilitate se realizează astfel :
% = Furnizori
Cheltuieli cu energia şi apa
Cheltuieli privind lucrările şi
serviciile executate de terţi
TVA deductibilă
5
Cheltuielile privind lucrările şi serviciile executate de terţi se detaliază

funcţie de tipul acestora în conformitate cu clasificaţia contabilă specifică acestui
tip de cheltuieli.
c. În cazul valutelor cumpărate de pe piaţa valutară interbancară se

majorează valoarea disponibilităţilor băneşti în valută concomitent cu diminuarea
disponibilităţilor băneşti în lei.
Pentru evidenţierea acestui tip de operaţiuni se utilizează contul intermediar
581 “Viramente interne”, deoarece operaţiunea se înregistrează pe baza a două
documente justificative întocmite în momente diferite.
Disponibilităţi băneşti la bănci în valută = Viramente interne

şi
Viramente interne = Disponibilităţi băneşti la bănci în lei
D. În cazul titlurilor de valoare cumpărate de pe piaţa valorilor mobilare

se majorează valoarea imobilizărilor financiare sau a investiţiilor financiare pe
termen scurt concomitent cu diminuarea disponibilităţilor băneşti la bănci pentru
partea achitată sau cu majorarea datoriilor privind imobilizările
financiare/investiţiile financiare pe termen scurt pentru partea rămasă de achitat
la un anumit termen.
% = Disponibilităţi băneşti la bănci în lei/devize

Titluri de participare şi
Titluri imobilizate ale Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări
activităţii de portofoliu financiare/investiţii financiare pe termen
Alte titluri imobilizate scurt
Acţiuni proprii
6
Acţiuni
Obligaţiuni emise şi
răscumpărate
Obligaţiuni
Alte investiţii financiare
Specifice operaţiunilor de cumpărări sunt o serie de operaţiuni conexe, şi

anume :
a. colectarea diferenţelor de preţ aferente stocurilor cumpărate rezultate
din facturarea de către terţi a unor servicii de transport, de depozitare,
manipulare, etc.
În acest caz se majorează valoarea diferenţelor de preţ aferente stocurilor

cumpărate şi a TVA deductibilă, concomitent cu majorarea obligaţiei faţă de
furnizorii de astfel de servicii.
% = Furnizori
Diferenţe de preţ la stocuri
TVA deductibilă
Diferenţele de preţ la stocuri se evidenţiază funcţie de categoria stocurilor la

care se referă cu ajutorul conturilor : 308 “Diferenţe de preţ la materii prime şi
materiale”, 368 “Diferenţe de preţ la animale şi păsări”, 388 “Diferenţe de preţ la
ambalaje”.
b. stabilirea şi înregistrarea adaosului comercial aferent mărfurilor

cumpărate, operaţiune specifică unităţilor de comerţ
În acest caz se majorează valoarea mărfurilor concomitent cu majorarea
diferenţelor de preţ aferente mărfurilor.
7
Mărfuri = Diferenţe de preţ la mărfuri

Mărfuri = TVA neexigibilă aferentă mărfurilor
Operaţiuni privind consumurile interne
Operaţiunile privind consumurile interne se referă la consumurile de stocuri

în vederea realizării produselor, lucrărilor şi serviciilor. Acest tip de operaţiuni în
contabilitate se consemnează astfel :
În cazul stocurilor cumpărate se majorează cheltuielile privind stocurile

consumate concomitent cu diminuarea valorii acestor stocuri
Cheltuieli privind stocurile = Stocuri cumpărate
iar,
în cazul stocurilor din producţie proprie se diminuează veniturile din

producţia stocată concomitent cu diminuarea valorii acestor stocuri.
Venituri din producţia stocată = Stocuri din producţie proprie(semifabricate,

(Variaţia stocurilor) produse finite, produse reziduale)
Operaţiuni privind producţia proprie
Operaţiunile privind producţia proprie se referă la :

a. realizarea produselor finite, a semifabricatelor şi produselor
reziduale şi altor stocuri
b. realizarea de investiţii în regie proprie.
8
Obţinerea produselor, semifabricatelor şi altor stocuri din producţie

proprie presupune majorarea valorii acestora stocuri concomitent cu majorarea
veniturilor din producţia stocată.
% = Venituri din producţia stocată(Variaţia stocurilor)

Stocuri de produse
Alte stocuri
Realizarea investiţiilor în regie proprie conduce la majorarea valorii

imobilizărilor corporale şi necorporale în curs concomitent cu majorarea valorii
veniturilor din producţia imobilizată.
Imobilizări corporale/necorporale în curs = Venituri din producţia
imobilizată
La terminarea investiţiilor şi trecerea acestora în folosinţă se majorează

valoarea imobilizărilor corporale sau necorporale concomitent cu diminuarea
valorii imobilizărilor corporale sau necorporale în curs.
Imobilizări corporale/necorporale = Imobilizări corporale/ necorporale în

curs
Operaţiuni privind vânzările
Operaţiunile privind vânzările se referă la vânzarea de bunuri, lucrări şi

servicii realizate de unitatea patrimonială. Ca operaţiune asociată vânzărilor este
colectarea taxei pe valoarea adăugată, operaţiune care conduce la majorarea valorii
TVA colectată.
În cazul vânzărilor de stocuri sau de imobilizări, operaţiunile patrimoniale
9
au ca efect :
a. majorarea valorii creanţelor faţă de terţi (clienţi în cazul
vânzărilor de stocuri şi debitori diverşi în cazul vânzărilor de imobilizări)
concomitent cu majorarea veniturilor şi a TVA colectată în cazul vânzărilor fără
încasare imediată
- pentru stocuri
Clienţi = %
Venituri din vânzarea de produse sau semifabricate
Venituri din vânzarea mărfurilor
TVA colectată
- pentru imobilizări
Debitori diverşi = %
Venituri din cedarea imobilizărilor
TVA colectată
b. majorarea valorii disponibilităţilor băneşti în numerar

concomitent cu majorarea veniturilor din vânzarea mărfurilor şi a TVA colectată
în cazul vânzărilor de stocuri prin magazine de desfacere cu amănuntul
Disponibilităţi băneşti = %
în numerar Venituri din vânzarea mărfurilor
TVA colectată
Operaţiunilor de vânzări de bunuri le sunt asociate următoarele operaţiuni :

a. descărcarea gestiunilor în cazul vânzărilor de stocuri , astfel :
- pentru stocurile din producţie proprie această operaţiune va

genera o diminuare a veniturilor din producţia stocată concomitent cu o diminuare
10
a valorii stocurilor din producţie proprie
Venituri din producţia stocată = Stocuri din producţie proprie

(Variaţia stocurilor)
- pentru stocurile cumpărate şi revândute(mărfuri) această

operaţiune va genera o majorare a cheltuielilor privind mărfurile concomitent cu
diminuarea stocurilor de mărfuri
Cheltuieli privind mărfurile = Mărfuri

b. scoaterea din evidenţă a imobilizărilor vândute, astfel :
- pentru imobilizările corporale şi necorporale operaţiunea va

genera o diminuare a amortizării calculate până la data vânzării, iar diferenţa
reprezentând valoarea neamortizată va majora cheltuielile privind activele cedate
concomitent cu diminuarea valorii de înregistrare în contabilitate a imobilizărilor
vândute
% = Imobilizări corporale/necorporale
Amortizarea imobilizărilor
Cheltuieli privind activele cedate
- pentru imobilizările financiare operaţiunea va genera o majorare

a cheltuielilor privind activele cedate concomitent cu diminuarea valorii de
înregistrare în contabilitate a imobilizărilor financiare
Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate = Imobilizări financiare
Vânzarea de investiţii financiare pe termen scurt sau titluri de plasament

generează :
a. în cazul vânzării la un preţ superior valorii de înregistrare în
11
contabilitate se majorează valoarea creanţelor faţă de debitorii diverşi

concomitent cu diminuarea valorii investiţiilor financiare şi majorarea câştigurilor
din investiţii financiare pe termen scurt cedate
Debitori diverşi = %
Investiţii financiare pe termen scurt
Câştiguri din investiţii financiare pe
termen scurt cedate
b. în cazul vânzării la un preţ inferior valorii de înregistrare în

contabilitate se majorează valoarea creanţelor faţă de debitorii diverşi şi
cheltuielile privind titlurile de plasament concomitent cu diminuarea valorii
titlurilor de plasament
% = Investiţii financiare pe termen scurt
Debitori diverşi
Pierderi din investiţiile
financiare pe termen
scurt cedate
În cazul vânzării de valute pe piaţa interbancară, operaţiunile patrimoniale
conduc la majorarea disponibilităţilor băneşti în lei concomitent cu diminuarea
disponibilităţilor băneşti în valută. Pentru evidenţierea acestui tip de operaţiuni se
utilizează contul intermediar 581 “Viramente interne”.
Disponibilităţi băneşti la bănci în lei = Viramente interne
şi
Viramente interne = Disponibilităţi băneşti la bănci în valută
12
Operaţiuni privind încasările şi plăţile fără numerar
Operaţiuni privind încasările şi plăţile fără numerar se referă la toate

operaţiunile de încasări şi plăţi efectuate prin conturile deschise la bănci, şi cuprind
operaţiunile în lei şi valută.
Operaţiunile de încasări fără numerar generează :
a. majorarea valorii disponibilităţilor băneşti în conturi la bănci

concomitent cu diminuarea creanţelor faţă de terţi, a disponibilităţilor în numerar
în cazul depunerilor de numerar, a acreditivelor deschise în cazul anulării
acestora, a valorilor şi dobânzilor de încasat în cazul încasării acestora
Conturi de disponibilităţi = %
Creanţe
Disponibilităţi băneşti în numerar
Valori de încasat
Dobânzi de încasat
b. majorarea valorii disponibilităţilor băneşti în conturi la bănci

concomitent cu majorarea datoriilor faţă de terţi şi a TVA colectată în cazul
avansurilor primite de la clienţi, a datoriilor privind creditele contractate, a
veniturilor din dobânzi, din subvenţii şi din diferenţele de curs valutar (rezultate
din încasările de creanţe în devize la un curs de schimb superior celui de
înregistrare a acestora), precum şi a altor venituri care nu au fost contabilizate
prin intermediul conturilor de creanţe
Conturi de disponibilităţi = %
Clienţi creditori
TVA colectată
13
Împrumuturi financiare
Venituri din dobânzi
Venituri privind subvenţiile de exploatare
Venituri din diferenţe de curs valutar
Alte venituri
Operaţiunile de plăţi fără numerar generează :
a. diminuarea valorii disponibilităţilor băneşti în conturi la bănci

concomitent cu diminuarea datoriilor în cazul plăţii acestora
Datorii = Disponibilităţi băneşti
b. diminuarea valorii disponibilităţilor băneşti în conturi la bănci

concomitent cu majorarea creanţelor faţă de terţi şi a TVA deductibilă în cazul
plăţii de avansuri furnizorilor, a disponibilităţilor în numerar în cazul ridicărilor
de numerar, a acreditivelor deschise în cazul deschiderii de acreditive, precum şi
a cheltuielilor cu dobânzile, serviciile bancare şi diferenţele de curs valutar (în
cazul plăţii datoriilor în valută la un curs de schimb superior celui de înregistrare
a acestora)
% = Disponibilităţi băneşti
Furnizori debitori
TVA deductibilă
Imobilizări în curs
Numerar
Acreditive
Cheltuieli cu dobânzile
14
Cheltuieli cu comisioanele bancare

Cheltuieli privind diferenţele de curs valutar
Operaţiuni privind încasările şi plăţile în numerar
Operaţiuni privind încasările şi plăţile în numerar se referă la toate

operaţiunile de încasări şi plăţi efectuate prin casieria unităţii patrimoniale, în lei şi
valută.
Operaţiunile de încasări în numerar generează :
a. majorarea valorii disponibilităţilor băneşti în lei aflate în casieria

unităţii concomitent cu diminuarea creanţelor faţă de terţi, a disponibilităţilor în
conturi la bănci în cazul ridicărilor de numerar şi a avansurilor de trezorerie în
cazul restituirii avansurilor neutilizate
Casa = %
Creanţe
Conturi la bănci
Avansuri de trezorerie
b. majorarea valorii disponibilităţilor băneşti în lei aflate în casieria

unităţii concomitent cu majorarea datoriilor faţă de terţi şi a TVA colectată în
cazul avansurilor primite de la clienţi, a veniturilor din vânzări de mărfuri în cazul
vânzărilor prin magazine de desfacere cu amănuntul şi a TVA colectată aferentă
acestor vânzări, a veniturilor din diferenţele de curs valutar (rezultate din
încasările de creanţe în devize la un curs de schimb superior celui de înregistrare
a acestora), precum şi a altor venituri care nu au fost contabilizate prin
intermediul conturilor de creanţe
15
Casa = %
Clienţi creditori
Venituri din vânzarea mărfurilor
TVA colectată
Venituri din diferenţe de curs valutar
Alte venituri
Operaţiunile de plăţi în numerar generează :
a. diminuarea valorii disponibilităţilor băneşti aflate în casieria unităţii

concomitent cu diminuarea datoriilor în cazul plăţii acestora
Datorii = Casa
b. diminuarea valorii disponibilităţilor băneşti aflate în casieria unităţii

concomitent cu majorarea creanţelor faţă de terţi şi a TVA deductibilă în cazul
plăţii de avansuri furnizorilor, avansurilor de trezorerie în cazul acordării de
avansuri pentru deplasări sau diverse cheltuieli gospodăreşti, disponibilităţilor
băneşti la bănci în cazul depunerilor de numerar
% = Casa
Furnizori debitori
TVA deductibilă
Conturi la bănci
Operaţiuni de decontare a avansurilor de trezorerie
Avansurile de trezorerie se acordă pentru acoperirea cheltuielilor de
16
deplasare/detaşare sau a unor cheltuieli administrativ-gospodăreşti . La justificarea

avansurilor de trezorerie acordate se consemnează :
a. diminuarea avansurilor de trezorerie concomitent cu majorarea
cheltuielilor efectuate din aceste avansuri sau a numerarului din casierie în cazul
avansurilor neutilizate restituite
% = Avansuri de trezorerie
Cheltuieli cu deplasări, detaşări
şi transferări
Alte cheltuieli
Casa
b. diminuarea avansurilor de trezorerie concomitent cu diminuarea

datoriilor achitate din aceste avansuri
Datorii = Avansuri de trezorerie
6.3.2 Operaţiuni periodice şi de închidere a exerciţiului
Operaţiunile periodice sunt acele operaţiuni economice care se realizează

lunar o singură dată la finele exerciţiului, şi cuprind :
 operaţiunile privind înregistrarea salariilor şi a contribuţiilor asupra
acestora
 operaţiunile de înregistrare a amortizărilor, provizioanelor şi dobânzilor
 operaţiunile de înregistrare a diferenţelor de preţ aferente producţiei
 operaţiunile de repartizare a diferenţelor de preţ aferente stocurilor
 operaţiunile de repartizare a cheltuielilor înregistrate în avans
 operaţiunile de înregistrare a datoriilor faţă de bugetul statului şi bugetele
locale
 operaţiunile de stabilire şi repartizare a rezultatului exerciţiului sau de
17
reportare a pierderii
 operaţiunile de repartizare a profitului net.
Operaţiuni privind înregistrarea salariilor şi a contribuţiilor asupra

acestora
Operaţiunile privind salariile se împart în două categorii :

a) operaţiuni de stabilire a salariilor brute
b) operaţiuni de stabilire a restului de plată la salarii prin efectuarea
reţinerilor din salarii
Operaţiunile de stabilire a salariilor brute au ca efect :
a. majorarea cheltuielilor cu salariile concomitent cu majorarea valorii

obligaţiilor faţă de salariaţi, dacă drepturile salariale nu sunt suportate din alte
surse
Cheltuieli privind salariile = %

Personal – salarii datorate
Alte datorii în legătură cu personalul
Dacă drepturile salariale sunt suportate din alte surse (din contribuţia
unităţii la asigurările sociale în cazul concediilor medicale suportate din bugetul
asigurărilor sociale, etc.) operaţiunea va avea ca efect :
b. diminuarea sursei (obligaţiei) respective concomitent cu majorarea

obligaţiilor faţă de salariaţi
18
Contribuţia unităţii la asigurările sociale = Ajutoare materiale
Operaţiunile de stabilire a restului de plată prin efectuarea reţinerilor din

salarii au ca efect :
a. diminuarea datoriilor faţă de salariaţi concomitent cu majorarea

datoriilor privind impozitul veniturile din salarii, a datoriilor privind contribuţiile
la asigurările sociale ale salariaţilor, a datoriilor privind fondul de şomaj pentru
salariaţi, a datoriilor faţă de terţi rezultate din reţineri din salarii, şi a altor
obligaţii ale salariaţilor faţă de stat
Personal – = %
salarii datorate Impozit pe venitul din salarii
Contribuţia salariaţilor la asigurările sociale de
sănătate
Contribuţia salariaţilor la asigurările sociale
Contribuţia salariaţilor la fondul de şomaj
Reţineri din salarii datorate terţilor
b. diminuarea datoriilor faţă de salariaţi concomitent cu diminuarea

creanţelor faţă de salariaţi privind avansurile acordate şi alte creanţe
Personal – salarii datorate = %

Avansuri acordate salariaţilor
Alte creanţe în legătură cu personalul
Operaţiunile privind înregistrarea contribuţiilor asupra salariilor au ca

efect :
19
a. majorarea cheltuielilor privind aceste contribuţii concomitent cu

majorarea datoriilor faţă de bugetul asigurărilor sociale prin înregistrarea
contribuţiilor la asigurările sociale, fondul de şomaj şi fondul de asigurări sociale
de sănătate
Cheltuieli privind asigurările = Datorii privind asigurările şi protecţia
socială
şi protecţia socială
b. majorarea cheltuielilor privind alte impozite şi taxei concomitent cu

majorarea datoriilor privind fondurile speciale
Cheltuieli privind impozitele şi taxele = Fonduri speciale
Operaţiuni de înregistrare a amortizărilor, provizioanelor şi dobânzilor
Operaţiunile de înregistrare a amortizărilor se referă la contabilizarea

amortizării imobilizărilor corporale şi necorporale, precum şi a amortizărilor
privind primele de rambursare a obligaţiunilor, operaţiuni care conduc la :
a. majorarea cheltuielilor cu amortizările concomitent cu majorarea
valorii amortizării pe categorii de active corporale şi necorporale
Cheltuieli privind amortizările = Amortizări privind imobilizările
Dacă imobilizările supuse amortizării fac obiectul unor subvenţii pentru

investiţii, concomitent cu înregistrarea amortizării se va proceda la diminuarea
subvenţiei pentru investiţii pe seama majorării veniturilor din subvenţii pentru
investiţii.
Subvenţii pentru investiţii = Venituri din subvenţii pentru investiţii
20
b. majorarea cheltuielilor privind amortizarea primelor de rambursare a

obligaţiunilor concomitent cu diminuarea valorii primelor privind rambursarea
obligaţiunilor
Cheltuieli privind amortizarea = Prime privind rambursarea

primelor de rambursare a obligaţiunilor obligaţiunilor
Operaţiunile de înregistrare a provizioanelor se referă la contabilizarea
provizioanelor pentru deprecierea activelor şi a provizioanelor pentru riscuri şi
cheltuieli, operaţiuni care generează :
a. majorarea cheltuielilor cu provizioanele concomitent cu majorarea

valorii provizioanelor constituite
Cheltuieli privind provizioanele = Provizioane pentru depreciere/pentru

riscuri şi cheltuieli
b. diminuarea valorii provizioanelor constituite concomitent cu majorarea

valorii veniturilor din provizioane
Provizioane pentru depreciere/ = Venituri din provizioane

pentru riscuri şi cheltuieli
Operaţiunile de înregistrare a dobânzilor cuprind operaţiunile de

înregistrare a dobânzilor calculate şi neîncasate, precum şi a dobânzilor datorate şi
neplătite.
Operaţiunile de înregistrare a dobânzilor neîncasate au ca efect majorarea
creanţelor faţă de terţi cu valoarea dobânzilor de încasat concomitent cu
majorarea veniturilor din dobânzi.
21
Dobânzi de încasat = Venituri din dobânzi
Operaţiunile de înregistrare a dobânzilor de plătit au ca efect majorarea

cheltuielilor cu dobânzile concomitent cu majorarea datoriilor privind dobânzile
de plătit.
Cheltuieli privind dobânzile = Dobânzi de plătit
Operaţiunile de înregistrare a producţiei în curs şi a diferenţelor

de preţ aferente producţiei
La finele fiecărei luni se efectuează calculul costului efectiv al producţiei

realizate care are drept scop stabilirea cheltuielilor efective pentru producţia
terminată şi neterminată sau în curs. Pe baza cheltuielilor efective se stabilesc şi se
înregistrează :
a. diferenţele de preţ aferente producţiei terminate operaţiune care conduce
la majorarea diferenţelor de preţ aferente stocurilor de produse şi semifabricate
concomitent cu majorarea veniturilor din producţia stocată
Diferenţe de preţ al produse = Venituri din producţia stocată

b. valoarea lucrărilor şi produselor în curs de execuţie operaţiune care

are ca efect majorarea valorii acestor produse şi lucrări concomitent cu majorarea
veniturilor din producţia stocată
Produse, lucrări şi servicii în curs de execuţie = Venituri din producţia stocată

22
La începutul lunii următoare se procedează la destocarea cheltuielilor

aferente producţiei şi lucrărilor în curs operaţiune care conduce la diminuarea
veniturilor din producţia stocată concomitent cu diminuarea valorii produselor şi
lucrărilor în curs de execuţie.
Venituri din producţia stocată(Variaţia stocurilor) = Produse, lucrări şi servicii

în curs de execuţie
Operaţiuni de repartizare a diferenţelor de preţ aferente stocurilor
Operaţiunile de repartizare a diferenţelor de preţ aferente stocurilor se

referă la repartizarea diferenţelor de preţ aferente stocurilor cumpărate, a adaosului
comercial mărfurilor şi a diferenţelor de preţ aferente produselor şi
semifabricatelor.
Repartizarea diferenţelor de preţ aferente ieşirilor de stocurilor cumpărate

are ca efect diminuarea valorii diferenţelor de preţ concomitent cu majorarea
valorii cheltuielilor privind stocurile respective.
Cheltuieli privind stocurile = Diferenţe de preţ aferente stocurilor
Repartizarea adaosului comercial aferent ieşirilor de mărfuri are ca efect

diminuarea valorii adaosului comercial concomitent cu diminuarea valorii
mărfurilor.
Diferenţe de preţ la mărfuri = Mărfuri
Repartizarea diferenţelor de preţ aferente ieşirilor de stocuri din producţie

proprie are ca efect diminuarea diferenţelor de preţ aferente produselor şi
23
semifabricatelor concomitent cu diminuarea veniturilor din producţia stocată.
Venituri din producţia stocată = Diferenţe de preţ la stocurile din

(Variaţia stocurilor) producţie proprie
Operaţiuni privind înregistrarea datoriilor faţă de bugetul statului şi

bugetele locale
Operaţiunile de înregistrare a obligaţiilor faţă de bugetul statului şi bugetele

locale altele decât impozitul pe salarii se referă la :
 la decontarea taxei pe valoarea adăugată
 înregistrarea impozitului pe profit
 înregistrarea impozitelor reţinute prin stopaj la sursă
 înregistrarea impozitelor care fac obiectul cheltuielilor.
Decontarea taxei pe valoarea adăugată se efectuează lunar prin
compararea TVA colectată cu TVA deductibilă, putând să rezulte :
a. TVA de plată dacă TVA colectată este mai mare decât TVA deductibilă ,
caz în care se diminuează TVA colectată concomitent cu diminuarea TVA
deductibilă şi majorarea TVA de plată
TVA colectată = %
TVA deductibilă
TVA de plată
b. TVA de recuperat dacă TVA colectată este mai mică decât TVA
deductibilă , caz în care se diminuează TVA colectată concomitent cu diminuarea
TVA deductibilă şi majorarea TVA de recuperat
% = TVA deductibilă
TVA colectată
24
TVA de recuperat
Impozitul pe profit se calculează şi înregistrează trimestrial/lunar,

operaţiunea conducând la majorarea cheltuielilor cu impozitul pe profit
concomitent cu majorarea datoriilor privind impozitul pe profit.
Cheltuieli cu impozitul pe profit = Impozit pe profit
În cazul stopajului la sursă operaţiunile de înregistrare a datoriilor faţă de

bugetul statului şi bugetele locale au ca efect diminuarea obligaţiei faţă de terţi
concomitent cu majorarea datoriilor faţă de bugetul statului şi bugetele locale pe
categorii de impozite şi taxe.
Datorii = Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
Impozitele şi taxele datorate care nu fac obiectul stopajului la sursă conduc

la majorarea cheltuielilor cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
concomitent cu majorarea datoriei privind impozitele şi taxele respective.
Cheltuieli privind impozitele şi taxele = Alte impozite, taxe

şi vărsăminte asimilate
Operaţiuni privind repartizarea cheltuielilor şi veniturilor în avans
Repartizarea cheltuielilor în avans se face pe baza unui scadenţar,

operaţiunea conducând la majorarea cheltuielilor curente concomitent cu
diminuarea cheltuielilor în avans.
Cheltuieli de exploatare/financiare = Cheltuieli înregistrate în avans
Repartizarea veniturilor înregistrate în avans conduce la majorarea
25
veniturilor curente concomitent cu diminuarea veniturilor înregistrate în avans.
Venituri înregistrate în avans = Venituri din exploatare/financiare
Operaţiunile de stabilire şi repartizare a rezultatului exerciţiului sau de

reportare a pierderii
Operaţiunile de stabilire a rezultatului exerciţiului presupun închiderea

veniturilor şi cheltuielilor prin intermediul contului de profit şi pierdere. Această
operaţiune are ca efect :
a. la decontarea cheltuielilor diminuarea acestora concomitent cu

diminuarea rezultatului exerciţiului
Profit şi pierdere = Cheltuieli
b. la decontarea veniturilor diminuarea veniturilor concomitent cu

majorarea rezultatului exerciţiului
Venituri = Profit şi pierdere.
Operaţiunile de repartizare a rezultatului exerciţiului se consemnează în

contabilitate prin majorarea valorii repartizărilor din profit concomitent cu
majorarea elementelor de capital propriu (rezerve şi rezultat reportat).
Repartizarea profitului = %
Rezerve
Rezultat reportat
26
Partea din profit destinată dividendelor şi participării salariaţilor la

realizarea profitului se repartizează după aprobarea situaţiilor financiare anuale, din
rezultatul reportat, prin diminuarea rezultatului reportat concomitent cu majorarea
datoriei privind dividendele de plată şi partea din profit repartizată salariaţilor.
Rezultatul reportat = %
Dividende de plată
Participarea salariaţilor la profit
Operaţiunea de reportare a pierderii are ca efect diminuarea pierderii

curente, concomitent cu majorarea pierderii reportate, astfel :
Rezultatul reportat = Profit şi pierdere
6.4 Operaţiuni de lichidare a agenţilor economici
La lichidarea agenţilor economici se recurge la diminuarea capitalului

social subscris şi vărsat concomitent cu majorarea datoriilor faţă de
acţionari/asociaţi privind capitalul.
Capital social subscris şi vărsat = Decontări cu asociaţii privind capitalul
La lichidarea datoriei faţă de acţionari/asociaţi se va diminua datoria

concomitent cu diminuarea activelor rămase în urma lichidării şi distribuite
acţionarilor/asociaţilor.
Decontări cu asociaţii privind capitalul = %

27
Disponibilităţi băneşti
Active imobilizate
Alte active
6.5 Documente justificative utilizate pentru consemnarea

operaţiunilor economice
Toate documentele utilizate de contabilitate pentru înregistrarea

operaţiunilor economice poartă denumirea de documente justificative.
Funcţie de operaţiunile economice pe care le consemnează s-au
identificat şi se utilizează următoarele documente financiar-contabile :
● pentru operaţiuni cumpărări şi vânzări de bunuri şi servicii

 aviz de însoţire a mărfii care se utilizează pentru transportul de
bunuri ce urmează a se factura ulterior datei de expediţie, sau
pentru bunuri care nu se facturează urmând a se returna sau a se
înregistra asupra cheltuielilor, etc. Acest document nu atestă
transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor
 factura fiscală care atestă transferul dreptului de proprietate
asupra bunurilor, lucrărilor şi serviciilor vândute, şi stă la baza
înregistrării veniturilor/cheltuielilor şi bunurilor cumpărate,
precum şi a impozitelor şi taxelor aferente
vânzării/cumpărării(accize, TVA )
 bon de comandă-chitanţă utilizat pentru activităţile de servicii
având rolul de a consemna primirea/restituirea obiectului
executat sau reparat, determinarea valorii serviciilor prestate şi
materialelor consumate, precum şi încasarea/plata acestor
servicii
Factura fiscală, avizul de însoţire a mărfii şi bonul de comandă-chitanţă au
regim special fiind tipărite, înseriate şi numerotate sub supravegherea Ministerului
28
Finanţelor. Avizele de însoţire a mărfii şi facturile fiscale se întocmesc în 3

exemplare, exemplarul 1 pentru cumpărător/destinatar, exemplarul 2 pentru
compartimentul desfacere şi exemplarul 3 pentru compartimentul contabilitate.
Bonul de comandă-chitanţă se întocmeşte în 3 exemplare, exemplarul 1 pentru
compartimentul contabilitate, exemplarul 2 pentru client, iar exemplarul 3 rămâne
în carnet.
 proces-vebal de recepţie pentru imobilizări corporale/
necorporale care se întocmeşte în cadrul unităţii patrimoniale cu
ocazia recepţiei imobilizărilor corporale/necorporale cumpărate
sau lucrărilor de investiţii executate de terţi, şi poate fi :
 proces-verbal de recepţie utilizat pentru recepţia
imobilizărilor care nu necesită montaj şi probe
tehnologice
 proces verbal de recepţie provizorie utilizat pentru
recepţia imobilizărilor care necesită montaj şi probe
tehnologice, precum şi pentru lucrările de investiţii
recepţionate parţial
 proces-verbal de punere în funcţiune utilizat pentru
utilajele care necesită montaj şi probe tehnologice,
întocmindu-se la încheierea acestora
 proces verbal de recepţie finală utilizat pentru
recepţia finală a lucrărilor de investiţii
 nota de recepţie şi constatare de diferenţe utilizată pentru
recepţia stocurilor aprovizionate
 bonurile fiscale emise cu ajutorul aparaturii electronice (case de
marcat fiscale sau sisteme informatice fiscalizate) şi au rolul de a
atesta transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor,
precum şi încasarea contravalorii acestora
 bonurile cu valoare fixă utilizate pentru domeniile de activitate
29
care prestează zilnic un număr mare de servicii de acelaşi tip

(ex. parcări, servicii de frizerie, cosmetică, etc.)
 tichetele/biletele/abonamentele de călătorie utilizate pentru
transporturile de călători şi atestă valoarea serviciului prestat
concomitent cu încasarea acestuia. Sunt documente formate din
două părţi - matca şi partea detaşabilă, cu regim special de
tipărire, înseriere şi numerotare, având tariful pretipărit
 biletele de odihnă şi tratament utilizate de unităţile de turism
pentru serviciile prestate
 borderourile de achiziţie utilizate în cazul achiziţiilor de bunuri
de la persoane fizice care atestă atât procurarea bunurilor, cât şi
plata acestora
 contractele de vânzare-cumpărare încheiate cu persoane fizice
 declaraţiile vamale de import/export utilizate în cazul
importului/exportului de bunuri, fiind întocmite de organele
vamale cu rolul de a atesta intrarea/ieşirea din ţară a acestor
bunuri
 alte documente aprobate pentru această categorie de operaţiuni
● pentru consumurile interne de stocuri

 fişa limită de consum utilizată pentru a stabili cantitatea
maximă dintr-un material necesar pentru realizarea aceluiaşi
produs, având rolul de a consemna eliberările succesive şi de a
stabili economiile sau depăşirile la materialul respectiv
 bonul de consum utilizat pentru consemnarea consumului de
stocuri pentru realizarea activităţii de bază a agentului economic.
Bonul de consum poate fi bon de consum individual care se
referă la un singur element de stoc sau bon de consum colectiv
care se întocmeşte pentru consumul mai multor elemente de stoc
30
 proces-verbal de declasare a unor bunuri materiale care are

rolul de a constata declasarea bunurilor materiale, precum şi
materialele rezultate în urma acestei operaţiuni
 lista zilnică de alimente utilizată în unităţile de alimentaţie
publică (restaurante, cantine, laboratoare de cofetărie, etc.) la
stabilirea meniurilor zilnice, calculul alocaţiei de hrană şi
urmărirea realizării acesteia, etc.
● pentru operaţiunile băneşti cu numerar

 chitanţa utilizată în cazul încasărilor în numerar ca document
care atestă realizarea acestei operaţiuni. Se prezintă sub forma
carnetelor a câte 100 file, reprezentând 50 chitanţe în două
exemplare, fiind tipărite, înseriate şi numerotate sub
supravegherea Ministerului Finanţelor. La completare primul
exemplar se predă plătitorului, iar exemplarul al doilea rămâne
în carnet
 monetarul care se utilizează în cadrul unităţilor de vânzare cu
amănuntul ca document justificativ de evidenţiere a numerarului
existent în casierie la finele zilei. Se prezintă sub forma
carnetelor a câte 100 file, reprezentând 50 monetare în două
exemplare, fiind tipărite, înseriate şi numerotate sub
supravegherea Ministerului Finanţelor. La completare primul
exemplar se predă la compartimentul contabilitate, iar
exemplarul al doilea rămâne în carnet
 dispoziţia de încasare/plată în/din casierie utilizată ca act de
dispoziţie pentru plata/încasarea unor sume în numerar cum ar
fi: plăţi către furnizori, acordarea de avansuri de trezorerie,
încasări de la clienţi, restituiri de avansuri de trezorerie
neutilizate, etc. Nu se efectuează operaţiuni se încasări/plăţi din
31
casierie fără a întocmi acest document, care în mod obligatoriu

se semnează de către conducătorul unităţii sau o altă persoană
împuternicită în acest sens
 foaia de vărsământ sau chitanţa emisă de bancă utilizate
pentru depunerea numerarului la bancă
 cecuri pentru numerar sau ordine de plată în numerar emise
de bancă utilizate pentru ridicarea de numerar din bancă
●pentru operatiunile băneşti fără numerar

 ordinul de plată utilizat pentru efectuarea plăţilor interne din
disponibilităţile la bancă, şi poate fi :
 ordin de plată simplu utilizat pentru plata datoriilor
faţă de terţi
 ordin de plată de trezorerie utilizat pentru plata
datoriilor faţă de bugetul statului, bugetul asigurărilor
sociale, bugetele locale şi fondurile speciale,
operaţiuni care se derulează prin Trezoreria Statului.
Ordinul de plată se întocmeşte în 3 exemplare, primul
exemplar pentru bancă, exemplarul al doilea pentru
beneficiarul sumei şi exemplarul 3 pentru ordonatorul plăţii.
 dispoziţia de plată valutară externă utilizată pentru efectuarea
plăţilor externe, fiind reglementată prin Regulamentul valutar
 ordinul de cumpărare/vânzare de valută se utilizează pentru
cumpărarea de valute din disponibilităţile în lei, respectiv
vânzarea de valute şi transformarea acestora în lei
 cecul utilizat pentru efectuarea unor plăţi, fiind un instrument de
decontare cu două părţi : trasul şi trăgătorul. Trasul este banca la
care emitentul cecului îşi are deschise conturile de
disponibilităţi, iar trăgătorul este emitentul cecului. Anumite
32
tipuri de cecuri pot fi depuse spre încasare sau pot fi girate unor
terţi pentru plata obligaţiilor faţă de aceştia
 biletul la ordin utilizat pentru plata unor datorii la o anumită
scadenţă precizată în biletul la ordin de către emitent
 cambia sau trata utilizată în relaţiile comerciale în care sunt
implicate cel puţin trei părţi : creditorul (trăgătorul), debitorul
(trasul) şi beneficiarul sumei. Biletele la ordin şi cambiile pot fi
păstrate până la scadenţă, pot fi girate sau andosate sau pot fi
scontate la bancă sau alte instituţii financiare de credit. Cecurile,
biletele la ordin şi cambiile se depun spre încasare la bancă
însoţite de un borderou de încasare
 contractele de credit sunt reprezentate de convenţiile încheiate
cu băncile şi instituţiile financiare care acordă împrumuturi . În
aceste documente sunt prevăzute sumele împrumutate, dobânzile
şi comisioanele aferente împrumutului, precum şi modul de
rambursare a împrumutului
 extrasul de cont este documentul eliberat de bănci în scopul
justificării operaţiunilor înregistrate în conturile de
disponibilităţi ale clienţilor. În mod obligatoriu la extrasele de
cont vor fi anexate documentele referitoare la operaţiuni : ordine
de plată, borderouri de încasare, foi de vărsământ, note contabile
ale băncii, etc.
● pentru operaţiunile privind salariile

 lista de avans la salarii utilizată cu ocazia plăţii avansurilor la
salarii sau a unor sume sub forma premiilor, avansurilor la
concedii, etc.
 situaţia privind calculul salariilor utilizată pentru calculul
salariilor de la salariul efectiv până la salariul brut realizat lunar.
33
Situaţia de calcul a salariilor poate fi inclusă în statul se salarii

 statul de salarii utilizat pentru calculul salariilor de la salariul
brut lunar până la restul de plată
 centralizatorul situaţiilor de calcul şi centralizatorul statelor de
salarii au aceeaşi structură cu situaţia de calcul a salariilor/statul
de salarii, şi se întocmesc de unităţile patrimoniale care au mai
multe state de salarii pe compartimente, secţii, etc., pentru
centralizarea datelor privind salariile
 lista indemnizaţiilor pentru concediul de odihnă este
documentul pe baza căruia se stabilesc indemnizaţiile cuvenite
salariaţilor pentru concediul de odihnă
 certificatul medical care este un document cu regim special de
tipărire, înseriere şi numerotare eliberat de medicul care atestă
tipul de boală şi durata concediului medical, constituind
document de calcul a indemnizaţiei pentru concediul medical
 foaia de colectivă de prezenţă care este documentul ce se
întocmeşte pe baza condicilor de prezenţă de către şeful de
compartiment şi cuprinde timpul lunar lucrat şi nelucrat
 lista de calcul a contribuţiilor asupra salariilor care cuprinde
calculele privind contribuţiile la asigurările sociale, fondul de
şomaj, fondurile speciale, etc. Aceste calcule se pot efectua şi pe
centralizatorul statelor de salarii
● pentru operaţiuni extrabilanţiere

 borderoul de primire a obiectelor în consignaţie şi borderoul
de ieşire a obiectelor din consignaţie utilizate pentru evidenţa
bunurilor intrărilor/ieşirilor de bunuri din unităţile organizate
sub forma consignaţiilor
 contractul de garanţie (ipotecă şi gaj) utilizate pentru
34
consemnarea garanţiilor acordate terţilor pentru asigurarea

rambursării anumitor sume de bani sau realizării unor obligaţii
contractuale comerciale
 procesul-verbal de custodie utilizat pentru evidenţa bunurilor
facturate şi neexpediate sau a bunurilor cumpărate rămase la
furnizor
● pentru alte operaţiuni

 proces-verbal de scoatere din funcţiune a imobilizărilor
corporale utilizat pentru consemnarea operaţiunilor de casare a
imobilizărilor corporale/scoatere din evidenţă a imobilizărilor
necorporale şi de evidenţiere a cheltuielilor ocazionate de aceste
evenimente, precum şi a recuperărilor din casări
 bon de mişcare a imobilizărilor corporale/necorporale utilizat
pentru realizarea transferului de imobilizări
corporale/necorporale în cadrul unităţii patrimoniale
 lista lunară de calcul a amortizării imobilizărilor corporale şi
necorporale utilizată pentru calculul şi înregistrarea amortizării
lunare a imobilizărilor corporale şi necorporale
 bonul de predare, transfer şi restituire a stocurilor utilizat
pentru predarea produselor de la secţia de producţie la depozitul
de produse sau pentru transferul stocurilor între gestiuni sau
pentru restituirea unor elemente de stoc rămase neutilizate în
procesul de producţie
 lista de inventariere utilizată la inventarierea stocurilor şi a
altor bunuri pentru constatarea existenţelor faptice şi a
deprecierilor elementelor inventariate
 decizia de imputare utilizată pentru imputarea valorii unor
pagube cauzate de personalul încadrat în muncă
35
 angajamentul de plată care este un titlu executoriu ce se

semnează de persoana care a produs pagube unităţii, garantând
astfel recuperarea acestora
 contractul de garanţie în numerar care se încheie între
unitatea patrimonială şi persoanele care trebuie să constituie
garanţii materiale, conform normelor legale, pentru acoperirea
unor eventuale pagube pe care le-ar putea produce (gestionari,
casieri, contabili, etc.)
 ordinul de deplasare(delegaţie) în ţară/străinătate utilizate
pentru consemnarea avansurilor primite şi a cheltuielilor de
deplasare efectuate, inclusiv justificarea avansurilor acordate
pentru procurarea de bunuri şi servicii în numerar
 decontul de cheltuieli pentru deplasări externe utilizat pentru
decontarea cheltuielilor de deplasare în străinătate şi stabilirea
diferenţelor de primit/restituit de titularul de avans
 situaţia de calcul a costurilor efective de producţie utilizată
pentru stabilirea costului efectiv de producţie la nivel de
produs/lucrare/serviciu/comandă, etc., conform metodei de
calculaţie utilizate, fiind totodată utilizată ca document de
înregistrare a diferenţelor de preţ aferente produselor
 centralizatorul situaţiilor de calcul a costurilor efective de
producţie care are aceeaşi structură cu situaţia de calcul a
costurilor efective de producţie, şi se întocmeşte de unităţile
patrimoniale care au mai multe centre de colectare a cheltuielilor
(secţii, centre de profit, etc.) pentru centralizarea datelor privind
costurile efective de producţie
 situaţia de calcul a diferenţelor de preţ aferente stocurilor care
se întocmeşte lunar la finele lunii pe fiecare categorie de
diferenţă de preţ în parte cu ocazia repartizării acestor diferenţe
36
proporţional cu ieşirile de stocuri

 scadenţarul cheltuielilor înregistrate în avans utilizat pentru
eşalonarea cheltuielilor care se efectuează în perioada curentă
pentru perioadele viitoare, urmând a se repartiza lunar asupra
cheltuielilor curente
 situaţii de calcul a impozitelor şi taxelor pe categorii de
impozite şi taxe/registrul de calcul şi evidenţă a impozitelor şi
taxelor utilizate pentru stabilirea impozitelor şi taxelor care nu
sunt cuprinse în alte documente ( exemplu : situaţia de calcul a
impozitului pe profit, situaţia de calcul a fondurilor speciale,
etc.), întocmindu-se pentru fiecare categorie de impozite şi taxe
individual
 statul de dividende utilizat pentru stabilirea dividendelor brute a
impozitului pe dividende şi a dividendelor de plată
 ordinul de vânzare/cumpărare de titluri de plasament/
participare utilizat pentru vânzarea/achiziţionarea de acţiuni,
obligaţiuni, titluri de stat, etc.
 decontul pentru operaţii în participaţie utilizat pentru
decontarea cheltuielilor şi veniturilor realizate din operaţiuni în
participaţie, precum şi pentru consemnarea sumelor virate între
coparticipanţi
 alte documente tipizate sau proprii care trebuie să aibă un
conţinut informaţional complet privind operaţiunea economică
consemnată.
Pe baza documentelor justificative se întocmesc articolele contabile care se
înregistrează în contabilitate pe baza notelor de contabilitate.
Structura documentelor justificative trebuie să cuprindă obligatoriu cel
puţin următoarele elemente pentru a fi acceptate ca documente de înregistrare în
contabilitate:
37
√ denumirea documentului (exemplu : factură fiscală, chitanţă, ordin

de plată, etc.)
√ elementele de identificare a emitentului (denumirea, adresa, codul

fiscal, numărul de la Oficiul Registrului Comerţului, banca, contul
bancar, etc., pentru documentele externe, iar pentru documentele
interne se va menţiona unitatea şi serviciul/compartimentul care
emite documentul)
√ numărul documentului şi data întocmirii acestuia
√ numărul şi data documentelor care stau la baza întocmirii

documentului, dacă este cazul
√ elementele de identificare a părţilor participante la realizarea

operaţiunii, dacă este cazul (exemplu : pentru persoane juridice:
denumirea, adresa, cod fiscal, cont bancar, banca, etc. , iar pentru
persoane fizice : nume şi prenume, act de identitate, cod numeric
personal, etc.)
√ conţinutul operaţiunii economice consemnate, inclusiv temeiul

legal al efectuării acesteia, dacă este cazul (în unele cazuri
conţinutul operaţiunii economice este dat de denumirea
documentului şi scopul întocmirii, în document fiind cuprinsă
denumirea bunurilor şi serviciilor care fac obiectul operaţiunii, ca de
exemplu : bonul de consum utilizat pentru consumuri interne - în
document este cuprinsă denumirea materialelor consumate )
38
√ datele valorice sau cantitativ-valorice privind operaţia economică

efectuată, ca de exemplu în cazul facturii fiscale, cantitatea, preţul
unitar, valoarea fără TVA, TVA, accizele, total de plată
√ numele, prenumele şi semnăturile persoanelor care

participă la efectuarea operaţiilor economice şi care răspund
pentru realitatea, legalitatea, oportunitatea şi necesitatea
efectuării acestor operaţiuni, şi anume :
- numele, prenumele şi semnătura persoanei care întocmeşte
documentul
- numele, prenumele şi semnătura persoanei care verifică,
controlează sau vizează documentul
- numele, prenumele şi semnătura persoanei care aprobă
documentul.
« Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate
angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat, precum şi
ale celor care le-au înregistrat în contabilitate, după caz. »12
√ ştampila unităţii sau a persoanei care efectuează controlul şi/sau

înregistrarea operaţiei economice
√ alte elemente care au rolul de a asigura consemnarea completă a

operaţiunii economice efectuate.
6.6 Modalitatea şi regulile de întocmire şi verificare a

documentelor justificative
Întocmirea documentelor justificative constă în consemnarea datelor de
12
A se vedea Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, art. 6, Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 629 din 26.08.2002
39
identificare şi caracterizare a operaţiunilor economice. Datele din documentele

justificative se consemnează fie prin scriere manuală (cu cerneală sau tuş), fie cu
ajutorul mijloacelor tehnice (maşini de scris, case de marcat, calculatoare şi
imprimante, etc.).
Consemnarea manuală a datelor este mai greoaie necesitând un volum mare
de muncă şi o productivitate scăzută existând totodată posibilitatea greşelilor de
calcul.
Consemnarea datelor cu ajutorul mijloacelor tehnice performante
(calculatoare şi imprimante), chiar pe documente tipizate, asigură o productivitate
ridicată a muncii eliminându-se greşelile de calcul. În cazul acestor documente nu
mai este necesară preluarea şi validarea datelor în vederea prelucrării, aplicându-se
principiul “datele se culeg o singură dată”, sistemul computerizat asigurând o
multiprelucrare. Chiar dacă se întocmesc cu ajutorul sistemelor de calcul şi
gestiune a datelor, documentele justificative trebuie listate şi semnate de către
persoanele cu atribuţii în acest sens.
Pentru a asigura consemnarea completă, corectă şi la timp a datelor s-au
stabilit următoarele reguli de întocmire a documentelor justificative:
 să fie scrise clar şi citeţ
 să nu conţină ştersături
 corecturile să fie confirmate prin semnătură şi stampilă, după caz, şi
să se efectueze după următoarele reguli :
 datele eronate se taie cu o singură linie în aşa fel încât, să
poată fi citite
 datele corecte se scriu deasupra datelor eronate
 pe document semnează persoana care a efectuat corecţia
menţionându-şi numele şi data efectuării corecţiei
 pe documentele privind operaţiunile cu mijloace băneşti nu
sunt admise corecturi ; în caz de greşeli aceste documente se
anulează
40
 pe documentele de predare-primire de bunuri la corectare în

mod obligatoriu vor confirma corecţiile atât predătorul, cât şi
primitorul
 să fie întocmit în momentul realizării operaţiunii economice
 să aibă completate toate rubricile care prezintă importanţă pentru
identificarea şi caracterizarea operaţiunii economice
 să aibă anulate rândurile libere
 să conţină date exacte şi reale
 pentru operaţiuni băneşti cu şi fără numerar suma să fie scrisă în
cifre şi litere.
Pentru confirmarea exactităţii datelor consemnate în documentele
justificative, acestea sunt supuse verificării minuţioase sub aspectul formei,
fondului, aritmetic sau al calculelor.
Verificarea formei constă în controlul utilizării corecte a formularului
pentru tipul de operaţiune pe care-l consemnează, controlul modului de completare
documentului, şi anume:
 verificarea completării tuturor rubricilor
 verificarea ştersăturilor sau corecturilor fără certificare
 verificare existenţei tuturor semnăturilor autorizate şi a
ştampilelor
 verificarea modului de preluare a datelor din documentele
care au stat la baza întocmirii documentului verificat.
Verificarea aritmetică constă în controlul exactităţii calculelor aritmetice,
prin efectuarea tuturor calculelor prevăzute pentru documentul respectiv.
Verificarea de fond constă în controlul realităţii (dacă operaţiunea s-a
efectuat sau se va efectua şi este reală), necesităţii (dacă operaţiunea este necesară),
oportunităţii (dacă momentul şi locul ales sunt cele oportune) şi legalităţii (dacă se
respectă actele normative sau normele interne privind operaţiunea în cauză).
41
42

Curs 4-10 Contabilitatea Aprofundata A Operatiunilor Economice. Metode Si Politici Contabile

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 4-10 Contabilitatea Aprofundata A Operatiunilor Economice. Metode Si Politici Contabile

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Conf. univ. dr.

Cursul 4-10. Contabilitatea aprofundată a operaţiunilor

Aspecte generale privind operaţiunile economice

Circuitul economic al patrimoniului este reprezentat de mişcările şi

A. Operaţiunile de constituire a agenţilor economici

Operaţiunile de constituire ale agenţilor economici cuprind :

actului constitutiv denumit şi statutul societăţii comerciale, şi se poate concretiza

Creanţe faţă de acţionari sau asociaţi = Capital social subscris şi nevărsat

În contabilitate evidenţierea creanţelor şi datoriilor faţă de acţionari sau

Depunerea capitalului social presupune diminuarea creanţei faţă de

% = Creanţe faţă de acţionari sau asociaţi

Capital subscris nevărsat = Capital subscris vărsat

Cheltuieli de constituire = Datorii faţă de acţionari sau asociaţi

Datoriile faţă de acţionari sau asociaţi se evidenţiază cu ajutorul contului

B. Operaţiunile funcţionale ale agenţilor economici

Operaţiunile funcţionale ale agenţilor economici cuprind operaţiunile legate

B.1. Operaţiuni cu caracter permanent

Operaţiunile cu caracter permanent sunt acele operaţiuni economice care

► operaţiunile privind achiziţiile sau cumpărările

Operaţiunile privind cumpărările/achiziţiile

Operaţiunile privind cumpărările/achiziţiile se referă la achiziţiile de

a. În cazul cumpărărilor de bunuri se majorează valoarea elementelor de

Consemnarea acestei operaţiuni în contabilitate se realizează astfel :

De remarcat, este faptul că în cazul utilizării metodei inventarului

, iar la finele exerciţiului, după inventariere

Stocuri = Cheltuieli privind stocurile

b. În cazul cumpărărilor de lucrări şi servicii se majorează valoarea

Cheltuielile privind lucrările şi serviciile executate de terţi se detaliază

c. În cazul valutelor cumpărate de pe piaţa valutară interbancară se

Disponibilităţi băneşti la bănci în valută = Viramente interne

D. În cazul titlurilor de valoare cumpărate de pe piaţa valorilor mobilare

% = Disponibilităţi băneşti la bănci în lei/devize

Specifice operaţiunilor de cumpărări sunt o serie de operaţiuni conexe, şi

În acest caz se majorează valoarea diferenţelor de preţ aferente stocurilor

Diferenţele de preţ la stocuri se evidenţiază funcţie de categoria stocurilor la

b. stabilirea şi înregistrarea adaosului comercial aferent mărfurilor

Mărfuri = Diferenţe de preţ la mărfuri

Operaţiuni privind consumurile interne

Operaţiunile privind consumurile interne se referă la consumurile de stocuri

În cazul stocurilor cumpărate se majorează cheltuielile privind stocurile

Cheltuieli privind stocurile = Stocuri cumpărate

în cazul stocurilor din producţie proprie se diminuează veniturile din

Venituri din producţia stocată = Stocuri din producţie proprie(semifabricate,

Operaţiuni privind producţia proprie

Operaţiunile privind producţia proprie se referă la :

Obţinerea produselor, semifabricatelor şi altor stocuri din producţie

% = Venituri din producţia stocată(Variaţia stocurilor)

Realizarea investiţiilor în regie proprie conduce la majorarea valorii

La terminarea investiţiilor şi trecerea acestora în folosinţă se majorează

Imobilizări corporale/necorporale = Imobilizări corporale/ necorporale în

Operaţiuni privind vânzările

Operaţiunile privind vânzările se referă la vânzarea de bunuri, lucrări şi

b. majorarea valorii disponibilităţilor băneşti în numerar

Operaţiunilor de vânzări de bunuri le sunt asociate următoarele operaţiuni :

- pentru stocurile din producţie proprie această operaţiune va

a valorii stocurilor din producţie proprie

Venituri din producţia stocată = Stocuri din producţie proprie

- pentru stocurile cumpărate şi revândute(mărfuri) această

Cheltuieli privind mărfurile = Mărfuri

- pentru imobilizările corporale şi necorporale operaţiunea va

- pentru imobilizările financiare operaţiunea va genera o majorare

Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate = Imobilizări financiare

Vânzarea de investiţii financiare pe termen scurt sau titluri de plasament