Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Clasa: a V-a
Disciplina: Geografie generală
Unitatea de învăţare: Relieful Pământului
Subiectul: Relieful major al continentelor
Tipul lecţiei : mixtă
Competenţe generale:
1. Utilizarea limbajului specific în prezentarea şi explicarea realităţii geografice
3. Transferarea unor elemente din matematică ştiinţe şi tehnologie în studierea mediului terestru
4. Raportarea realităţii geografice la un suport cartografic şi grafic
7. Dobândirea unor deprinderi şi tehnici de lucru pentru pregătirea permanentă
Competenţe specifice:
1.3. Utilizarea termenilor geografici simpli în contexte cunoscute sau în contexte noi
3.2. Identificarea legăturilor între elemente, fenomene şi procese observabile
4.3. Poziţionarea corectă a elementelor geografice pe reprezentările cartografice specifice
7.1. Aplicarea cunoştinţelor şi deprinderilor învăţate
Obiective operaţionale:
La sfârşitul lecţiei toţi elevii vor fi capabili :
O1: Să definească noţiunile de munţi, podişuri, dealuri şi câmpii cu ajutorul noţiunilor din manual;
O2: Să indice folosind noţiunile din manual, modul de formare al principalelor forme de relief de pe
uscat;
O3: Să numească, analizând harta fizică a lumii, exemple de munţi, podişuri şi câmpii;
O4: Să precizeze cea mai mare altitudine de pe glob şi din ţara noastră;
O5: Să completeze corespunzător fişele de lucru.
Strategia: dirijată, cognitivă, euristică;
Instrumente de evaluare: verificare frontală orală, observarea sistematică
Organizarea activităţii: colectiv, individual
Metode didactice: conversaţia euristică, explicaţia, observația, problematizarea, dialogul, expunerea,
descoperirea,lucrul cu harta.
Materiale didactice: Harta fizică a lumii, manualul;
Materiale bibliografice:
1. Mândruț, O.,- ,,Geografie – manual pentru clasa a V -a” Editura Corint, Bucureşti, 2017
2. Demeter, T., - ,, Pedologie generală - curs”, Universitatea din București, 2009
Schiţa lecției
Relieful major al continentelor
Formele de relief major ale continentelor sunt:
munţii
dealurile
podişurile
câmpiile
A. Muntele-este cea mai înaltă formă de relief a continentelor, având o altitudine care depăşeşte, de obicei,
1.000 m.
Părţile componente ale unui munte sunt:
- poalele
- versanţii
- culmile
- vârfurile
Caracteristice munţilor sunt şi văile, depresiunile (zonele joase dintre munţi), pasurile sau trecătorile
(locuri mai coborâte, prin care se poate face trecerea dintr-o parte în alta a muntelui)
Munţii se pot forma în 2 moduri.
- prin cutarea sau încreţirea scoarţei terestre: ex. Himalaia, Alpii, Carpaţii etc.
- prin erupţii vulcanice: Oaş, Gutâi, Ţibleş
Există munţi:
izolaţi, care poartă denumirea de masive muntoase (ex.: Masivul Central Francez)
lanţuri muntoase (Carpaţii, Alpii, Himalaya, Uralii, etc.)
unele lanţuri pot fi unite, alcătuind sisteme muntoase (ex.: Cordilierii, cel mai mare sistem montan de
pe Glob, din America de Nord şi America de Sud).
B. Dealul - este o formă de relief cu înălţimea cuprinsă între 300m şi 1000 m. Au aceleaşi elemente ca şi
munţii numai că nu sunt aşa de înalţi, iar culmile sunt mai rotunjite şi pantele mai domoale.
Formarea dealurilor: Dealurile se formează pe mai multe căi:
- prin cutarea (încreţirea) stratelor (odată cu munţii);
- prin fragmentarea unor podişuri de către apele curgătoare;
- prin depunerea materialelor transportate de râuri sau de vânt
C. Podişul-este o formă de relief cu o altitudine mai mare de 300 m.
Formarea podişurilor:
- Prin tocirea unor munţi vechi (ex. podişul Dobrogei- România)
- Prin umplerea cu sedimente a unor lacuri sau mări (ex. podişul Transilvaniei-Româia)
Există podişuri foarte înalte, podişul Tibet din Asia- cel mai înalt de pe Glob ( apropare 5000 m)
D. Câmpia-este cea mai joasă formă de relief cu altitudini cuprinse între 0 şi 300m
Câmpia are suprafeţe netede, întinse, fiind asemănătoare podişurilor.
- Văile au adâncimi reduse.
Formarea câmpiilor:
-prin erodarea îndelungată a unor munţi sau podişuri vechi;
-prin depunerea de sedimente aduse de râuri la poalele muntelui sau într-un lac;
-prin retragerea apei mării, în cazul mişcărilor de ridicare a uscatului.
Ex. Câmpia Amazonului (America de Sud), marea Câmpie Chineză (Asia), Câmpia Română (Europa-
România)