METODE MODERNE DE PROGRAMAREA FABRICATIEI

Capitolul 4
Filozofia Just in Time - JIT

1. Ce este JIT?

2. Sistemul KANBAN

3. Implementarea sistemului JIT

4. Avantajele sistemului JIT

 METODE MODERNE DE PROGRAMAREA FABRICATIEI
Istoric Just in Time - JIT

În perioada anilor ’70 se inițiază o serie de transformări care au rupt stabilitatea relativă a
mediului concurenţial. Astfel, la nivelul pieţei competiţia devine din ce în ce mai dură, iar
calitatea se transformă într-o cerere fundamentală a clientului. Pornind de la criza petrolului
(1973), costurile resurselor productive, în general, şi a celor energetice, în particular, suferă
creşteri rapide, cea ce obligă întreprinderile la un control exhaustiv al acestora.

În acest mediu turbulent, a apărut o invazie de produse japoneze (în principal automobile şi
produse electronice) a căror caracteristici principale erau calitatea şi prețul scăzut.
Just in Time a fost pus la punct în Japonia în anii `70 în fabricile constructoare de automobile
Toyota.

Astfel, ia naştere şi se dezvoltă, filozofia „Just in Time”, într-un anumit mediu socio-economic
şi cultural, succesul întreprinderilor japoneze fiind atribuit în cea mai mare măsură acestei
filozofii.
 METODE MODERNE DE PROGRAMAREA FABRICATIEI

Just in Time - JIT

este o strategie de producție

Scop - JIT îmbunătățirea proceselor de producție prin

reducerea stocurilor și a costurilor asociate

Ce este nevoie?

Când este nevoie?

În ce cantitate este nevoie?

 METODE MODERNE DE PROGRAMAREA FABRICATIEI

De ce Just in Time – JIT?

CLIENT Calitate ridicată

Cost cât mai mic

NEVOIE Livrare în timp cât mai scurt

PRODUCĂTOR Elimină deșeurile

Costuri de producție reduse

Utilizare eficientă a resurselor

EFICIENȚĂ Livrare în cel mai scurt timp

 METODE MODERNE DE PROGRAMAREA FABRICATIEI
Elemente Just in Time – JIT
PRODUCĂTOR Elimină deșeurile
Costuri de producție reduse
Utilizare eficientă a resurselor
EFICIENȚĂ
Livrare în cel mai scurt timp

Sistem PULL
Planificare Flux Continuu
(trage)
• de cât timp este • în timpul • lansare în
nevoie să procesului de fabricație decisă
produc un producție de cererea
produs? elementele clientului
componente nu
stagnează
 METODE MODERNE DE PROGRAMAREA FABRICATIEI
Filozofia JIT
Succesul japonez se poate fundamenta exclusiv pe următoarele aspecte [G3]:

• angajarea selectivă a muncitorilor;

• utilizarea unor politici de promovare şi evaluare (conform cărora, posturile vacante
trebuiesc ocupate prin promovări ale muncitorilor interni);
• utilizarea unui sistem de rotaţie al locurilor de muncă (polivalenţa muncitorilor);
• utilizarea unui sistem de luare a deciziei distribuite (în luarea deciziilor trebuie să participe
toţi cei care ulterior vor fi afectaţi de consecinţele acestor decizii);
• utilizarea unor resurse de producţie fără sarcini (utilizarea resurselor de producţie la
capacitate scăzută datorită avariilor care pot să apară în timpul procesului de producţie);
• centre de lucru curate şi ordonate (conform căruia „dacă se curăţă terenul fabricii, se
curăţă şi procesele mentale ale persoanelor care lucrează aici”);
• lipsa aproape totală a stocurilor la nivelele fabricaţiei;
• motivarea personalului;
• nivel maxim al calităţii;
• relaţie strânsă cu furnizorii.

Garcia, G. S. “Dirección de Operaciones: Aspectos Tacticos y Operativos” Universitad de Sevilla, 1992

 METODE MODERNE DE PROGRAMAREA FABRICATIEI
Filozofia JIT

Just In Time înseamnă planificarea şi controlul producţiei pe nivele [G3], pentru alţii [1] [7],
reprezintă o filozofie de producţie ce afectează şi implică toate subsistemele din cadrul unei
organizaţii.

Sistemele JIT sunt proiectate să producă sau să livreze servicii după necesităţi, folosind un
inventar minim.

Două metode de bază care guvernează fluxul de materiale:

• metoda pull (trage)
• metoda push (împinge).

Dicţionarul APICS
 METODE MODERNE DE PROGRAMAREA FABRICATIEI

Metoda JIT se bazează pe principiul “cerere-tragere” a subansamblelor şi pieselor de la

centrele de fabricație (secţii, ateliere) anterioare celui de montaj, ordinele de fabricație fiind
primite doar de la ultimul centru (secţia sau atelierul de montaj).

Metoda trage permite un control mai bun între stoc şi producție. De exemplu, atelierele ce
realizează produse în volume mici cu repetabilitate redusă în procesul de producţie, au tendinţa sa
utilizeze metoda împinge.

Ordine de prelucrare
Lansarea Metoda PUSH (sistemul
comenzii PL1 PL2 PL3 convenţional de reprezentare)

Fluxul de producţie
Stocurile realizează un efect de „împingere” - PUSH

Ordine Ordine de prelucrare

CERERE-TRAGERE

Metoda PULL (sistemul

PL1 PL2 PL3 convenţional de reprezentare)

PULL – Stocurile realizează un efect de acţionare

Fluxul de componente
Magazii PL
intermediare Posturi de lucru Fluxul informaţional
 METODE MODERNE DE PROGRAMAREA FABRICATIEI

4.1.1 Sistemul KANBAN

Kanban este un sistem de acționare bazat pe utilizarea unei serii de cartele, rectangulare, în
mod normal, şi puse în plastic, care dirijează şi controlează producția între diferitele posturi
de lucru (Kanban în japoneză înseamnă carte de vizită, etichetă sau cartelă).

Prima sa aplicare s-a dezvoltat în întreprinderea Toyota, în anul 1975, şi poate fi definit
„ca un sistem informaţional complet, care controlează armonios fabricarea produselor
necesare, în cantitatea şi în timpul adecvat, la fiecare proces care are loc în interiorul
fabricii”, (Monden, 1987, citat de [G3].

Garcia, G. S. “Dirección de Operaciones: Aspectos Tacticos y Operativos” Universitad de Sevilla, 1992

 METODE MODERNE DE PROGRAMAREA FABRICATIEI

4.1.1 Sistemul KANBAN

Există 2 tipuri importante de KANBAN:

• KANBAN de transport sau de mişcare, care se deplasează între două posturi de

lucru şi indică cantitatea de produs care se retrage din procesul anterior. Trebuie să
conţină toate informaţiile necesare pentru transportul item-ilor între cele două
posturi de lucru, fig. a, [G3].

• KANBAN de producţie, care se mişcă în interiorul postului de lucru şi funcţionează

ca ordin de fabricaţie. Acesta trebuie să conţină informaţii pentru facilitarea
fabricaţiei item-ului la care se face referinţă, fig. b, [G3].
 METODE MODERNE DE PROGRAMAREA FABRICATIEI
4.1 Filozofia JIT
4.1.1 Sistemul KANBAN

KANBAN de transport sau de mişcare KANBAN de producţie

Codul itemului Informaţii necesare: Codul itemului Informaţii necesare:

77007330779 • Identificarea itemului 77007330779 • Identificarea item-ului care
Descriere: transportat (codul itemului şi Descriere: trebuie fabricat – codul item-
ARBORE PRINCIPAL descrierea sa); ARBORE PRINCIPAL ului şi descrierea
Capacitate Număr de Sarcini • Capacitatea de transport: Postul de lucru: corespunzătoare;
container: ordine: emise: numărul de componente, TRATAMENT TERMIC • Identificarea postului de
160 4 5 numărul de ordine al cartelei, Punct de Capacitatea lucru unde se fabrică item-ul,
Plecare: Destinaţie: număr de cartele emise. depozitare: containerului: locul de depozitare (unde se
Postul de lucru: Postul de lucru: • Originea piesei menţionate 581 160 află itemii de trebuiesc
TRATAMENT RECTIFICARE - trebuie specificat postul care Componente: fabricaţi);
TERMIC fabrică itemul amintit şi Codul item-ului: Punct de • Capacitatea containerului:
Punct de intrare: Punct de depozitare: punctul de intrare. 77007330779 depozitare: 141 numărul de itemi conţinut;
581 238 • Destinaţia piesei Codul item-ului: Punct de • Identificarea
KANBAN DE TRANSPORT menţionate – indică locul unde 77007330779 depozitare: 141 componentelor considerate
este necesar item-ul şi locul în KANBAN DE PRODUCŢIE intrări şi respectiv ieşiri.
care va fi depozitat.
 METODE MODERNE DE PROGRAMAREA FABRICATIEI

4.1.1 Sistemul KANBAN

Avantajele sistemului Kanban

• Ordinele de fabricaţie sunt mereu aceleaşi cartele, neprecizându-se rolurile, nici adnotările
pentru ordonarea lucrului, simplificându-se astfel sarcinile administrative.
• Sunt fabricate doar piesele retrase din procesul anterior şi, în consecinţă, fabricarea fiecărui
lot va coincide cu necesităţile reale ale momentului, evitându-se acumularea de stocuri.
• Reducându-se stocurile produselor intermediare, se facilitează localizarea oricărei
probleme care poate sa apara în procesul productiv (gâtuiri, avarii, probleme ale calităţii,
etc.).
• Sistemul Kanban este un sistem vizual de control ce ajută la localizarea anomaliilor
producţiei.
• Nivelul stocurilor se poate regla uşor prin intermediul numărului de cartele pus în
circulaţie
• Adoptarea acestui sistem nu obligă neapărat la utilizarea lui în toate sectoarele
întreprinderii.
 METODE MODERNE DE PROGRAMAREA FABRICATIEI
4.1 Filozofia JIT Situaţia iniţială Pasul 1. Muncitorul din PL2, după de a folosit piesele,
desprinde KT şi îl introduce în KBT2
PL1 PL2
PL1 furnizează componente lui PL2 PL1 PL2

Exemplu pentru KP KP KT KT KP KP KT
Zona de depozitare Zona de alimentare
modul de a ieşirilor de la PL1 intrări de la PL2
KT KBT2
funcționare al
KBP1 KRBP1
KBP1 KRBP1 KBT2

sistemului Kanban Pasul 2. Containerul gol şi KB-ul corespunzător de Pasul 3. Operatorul compară informaţiile din KBT şi alege
transport se îndreaptă către zona de depozitare a PL1 containerul cu piesele necesare, lăsând în loc containerul gol
PL1 PL2 PL1 PL2

KP KP KP KP KP KP

KBT2 KBT2
KBP1 KRBP1 KBP1 KRBP1

Pasul 4. După ce a fost ales containerul se desprinde KBP Pasul 5. Containerul plin ales se îndreaptă către PL2
şi se introduce în cutia KRBP1
PL1 PL2 PL1 PL2

KP KT KP KP KT

KP KP
KBT2 KBT2
KBP1 KRBP1 KBP1 KRBP1 KT

Pasul 6. Noul container este depozitat în zona de Pasul 7. Odată ce KP a ajuns la PL1, operatorul acestui
înmagazinare a PL2 (situaţia din punctul de plecare) post iniţiază fabricarea pieselor retrase
PL1 PL2 PL1 PL2

KT KT KP KT KT
KP

KP KBT2 KP KBT2
KBP1 KRBP1 KBP1 KRBP1
 METODE MODERNE DE PROGRAMAREA FABRICATIEI
4.1.2 Implementarea sistemului JIT

• Obținerea angajării din partea managementului de top. Managerii trebuie să ştie ce

transformări se cer şi cum să conducă firma în direcţia abordării JIT.
• Este necesară cooperarea forţei de muncă şi un management puternic în ateliere
pentru a face ca JIT să funcționeze.
• Implementarea trebuie începută cu linia de asamblare finală. Trebuie reduși timpii de
pregătire încheiere a fabricației.
• Analizând traseul invers, de la linia de asamblare finală, trebuie reduşi timpii de
pregătire încheiere şi dimensiunile loturilor solicitate la montaj.
• Trebuie echilibrate normele de fabricație cu normele liniei de asamblare finală.
Aceasta ar putea necesita corecții privind capacitatea deficitară.
• Sistemul JIT trebuie extins şi la furnizori. Furnizorii trebuie sprijiniţi cu detalii
privind calitatea, care să corespundă cu specificațiile (caracteristicile) produselor.

În concluzie implementarea sistemului JIT se realizează etapizat, managementul de top

asigurând conducerea şi sprijinul sau. Programul de asamblare final trebuie să urmeze
etapele proceselor de fabricaţie şi a programării furnizorilor. Dimensiunea loturilor şi
timpilor de fabricație trebuie să scadă în toate stadiile de producție.
 METODE MODERNE DE PROGRAMAREA FABRICATIEI

4.1.3 Avantajele sistemului JIT

Avantajele JIT sunt numeroase, cum ar fi:

- nivelul stocurilor este drastic redus;

- timpul de trecere al produsului prin fabrică este redus astfel încât permite
fabricilor să fie mult mai flexibile la schimbările cererii;
- calitatea produsului este îmbunătățită iar costurile cu rebuturile sunt reduse;
- utilizarea loturilor mici de produse care permite reducerea stocurilor;
- atenția se concentrează pe rezolvarea problemelor de producție;
- reducerea costurilor de producție;
- creșterea productivității;
- realizarea fabricației în flux continuu;
- diminuarea suprafețelor de lucru;
- reducerea timpului alocat remedierilor.