ŞCOALA POSTLICEALĂ

‘’VASILE ALECSANDRI’’ BUZĂU

SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ PEDAGOGICĂ
ASISTENT MEDICAL GENERALIST/DE FARMACIE
ÎNVĂŢĂMÂNT DE ZI

INGRIJIREA PACIENTILOR CU TUMORI CEREBRALE

COORDONATOR: ABSOLVENT:
PROF.ŞERBAN CAMELIA
BUNEA ANDREI FLORIN

BUZĂU
2015

1
 MOTIVAŢIA LUCRĂRII

Tumorile cerebrale sunt boli care inspaimanta pe toata lumea si apar in orice
structura anatomica prezenta in cutia craniana, incluzand creierul, meningele, glanda
hipofiza si tesutul embrionar rezidual. 60% din tumorile cerebrale primare sunt glioame
cu un grad crescut de malignitate si evolutie clinica agresiva. 20% sunt meningioame si
20% sunt metastaze in creier, secundare unei alte tumori care le genereaza (tumori
pulmonare, cancerul de san, melanomul malign, cancerul de colon sau cel de rinichi). In
Uniunea Europeana sunt 41.000 de cazuri noi pe an si, dupa unele statistici, reprezinta a
patra cauza de mortalitate prin cancer la ambele sexe, la varste cuprinse intre 15 si 34 de
ani, in ciuda progreselor realizate de tehnicile chirurgicale si de radioterapia moderna. La
noi in tara, in ultimii ani, s-a inmultit numarul de imbolnaviri la copii, iar oncologii
recunosc ca "utilizarea chimioterapiei ramane discutabila, in masura in care aceasta nu
aduce un castig substantial, inregistrat in supravietuirea pacientilor". Limitele terapeutice
mentin mortalitatea prin tumori cerebrale la cifre ingrijoratoare, atat pentru autoritatile
medicale, cat si pentru apartinatorii care au de-a face cu ingrijirea unor astfel de bolnavi
nefericiti.

Asistentei medicale ii revine sarcina sa-l ajute pe bolnav cu tact, intelegere,

delicatete si atentie. Cine nu intelege bolnavul, nu-i cunoaste psihologia, manifestand
intoleranta fata de ciudateniile, reprosurile, criticile uneori nejustificate ale acestuia
dovedeste ca este strain de profesiunea medicala. Ingrijind pacientii, le-am oferit
cunostinte in privinta bolii si am incercat sa le redau increderea in fortele proprii.

"Sa ajuti individul fie acesta bolnav sau sanatos sa-si afle calea spre sanatate
sau recuperare,sa ajuti individul pentru a promova sanatatea sau recuperarea cu conditia
ca acesta sa-si poarte de grija singur cat mai curand posibil" scria Virginia Henderson.

2
 O motivatie a acestei lucrari este incidenta crescuta a bolii, din dorinta de a-
mi insusii problemele de nursing pe care la ridica educatia sanitara si profilaxia pe care
le implica bolnavii cu tumori cerebrale.

Scopul acestei lucrari este de a evidentia cateva din particularitatile de

ingrijire a acestor bolnavi, deoarece acestia necesita masuri de terapie timp indelungat,
investigatii complexe si moderne din partea echipei (neurolog, neurochirurg) cat si
atentia si activitatea integrala a asistentei medicale pentru satisfacerea tuturor nevoilor,
fiind totodata dependent de aceasta.

3
 INTRODUCERE

Durerile de cap persistente ar trebui sa fie un semnal de alarma. In unele cazuri,

ele pot ascunde o tumoare cerebrala benigna sau maligna. Nedepistata la timp, tumoarea
poate fi fatala.
Preocuparea pentru sanatatea creierului este cu atat mai importanta cu cat el este
organul care dirijeaza toate functiile corpului. Specialistii atrag atentia ca, in ultimii ani,
incidenta tumorilor cerebrale a crescut foarte mult, boala putand aparea la orice varsta,
inclusiv la copiii foarte mici. Poluarea, expunerea la radiatii, predispozitia genetica,
sistemul imunitar slabit sunt factori care ne expun tumorilor cerebrale, acestea putand
aparea insa si in absenta unor astfel de factori. Cu cat este descoperita mai devreme, in
stadiile I si II, tumoarea cerebrala maligna are sanse de a nu mai recidiva, spre deosebire
de cele depistate in stadiile III si IV, care pot reaparea dupa operatia chirurgicala.
Tumorile de la nivelul creierului pot fi benigne, necanceroase, care pot da sau nu
complicatii, ori maligne, cu o evolutie mai rapida.
Nu orice durere de cap este asociata cu existenta unei tumori cerebrale. Cu toate
acestea, in aproape jumatate din cazurile de cefalee persistenta, la origini se afla o astfel
de boala. Ceea ce trebuie sa ne alarmeze sunt durerile de cap accentuate, mai ales
dimineata, si cefaleea care se intensifica pe parcursul mai multor saptamani. Durerea data
de tumori este insotita frecvent si de varsaturi.
De cele mai multe ori, o tumoare situata la nivelul creierului isi poate anunta
prezenta si prin unele tulburari de vorbire si de vedere, prin afectarea auzului, ameteli,
tulburari de comportament si de personalitate, dar si prin slabirea capacitatii de
concentrare, afectarea memoriei, convulsii, greata, somnolenta si prin paralizie faciala. In
cazul in care tumoarea

4
este situata in emisfera stanga a creierului, pacientul poate avea dificultati in a intelege
semnificatia cuvintelor, iar daca aceasta se afla in partea dreapta, bolnavului ii este greu
sa isi coordoneze partea stanga a corpului.
Tumorile benigne pot fi asimptomatice multa vreme, chiar si ani, ele fiind
detectate de cele mai multe ori in urma unui control de rutina. Chiar daca sunt benigne,
ele necesita un tratament adecvat, pentru ca orice formatiune la nivel cerebral, chiar si
necanceroasa, poate duce la aparitia unor complicatii. Printre acestea, se numara
presiunea intracraniana si unele leziuni neurologice ireversibile, care pot pune viata in
pericol.
Analiza PET/CT (tomografie pe baza de pozitroni) poate determina rapiditatea cu
care cresc celulele tumorale, precum si modul in care tumoarea raspunde la tratament.
Alte analize utile sunt tomografia com-puterizata simpla (CT), rezonanta magnetica
nucleara (RMN) si electroencefalograma (EEG). Diagnosticul se pune dupa efectuarea
biopsiei craniene, realizata sub anestezie.
Un vaccin creat de cercetatorii americani ar putea dubla speranta de viata a
persoanelor diagnosticate cu glioblastom multiform, una dintre cele mai grave si agresive
forme de tumoare cerebrala maligna. Acest vaccin determina sistemul imunitar sa lupte
impotriva celulelor canceroase si poate preveni reaparitia unor tumori asupra carora s-a
intervenit chirurgical sau prin alte terapii. Urmand tratamentul clasic, bolnavii cu
glioblastom multiform traiesc aproximativ 14 luni dupa diagnosticare. In schimb, unii
pacienti carora li s-a administrat acest vaccin au mai trait in jur de patru ani.
Simptomatologia tumorilor cerebrale poate sa varieze de la cefalee, greata,
varsaturi, letargie, la tulburari de comportament ori de vedere, miscari necontrolate,
modificari ale mersului sau de echilibru, tulburari de vorbire sau chiar coma. Printre
cauzele care duc la aparitia tumorilor cerebrale se numara expunerea la radiatiile
ionizante si la diversi compusi chimici. Studiile epidemiologice nu arata totusi o crestere
a riscului de tumori cerebrale la muncitorii din petrochimie. In ceea ce priveste utilizarea
telefonului celular, studiile sunt contradictorii. Se pare ca exista totusi o relatie de
cauzalitate intre durata utilizarii telefonului mobil si aparitia tumorilor cerebrale.

5
6
 CAPITOLUL I

NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A SISTEMULUI NERVOS

Funcţionarea organismului depinde de funcţiile izolate ale diferitelor organe,

coordonate, controlate şi conduse de sistemul nervos. Acesta coordonează activitatea
tuturor organelor, precum şi relaţiile organismului ca întreg, cu mediul extern. Datorită
coordonării şi reglării nervoase organismul se comportă ca o unitate funcţională.
Proprietatea sistemului nervos de a realiza această coordonare se numeşte funcţie
integrativă. Integrarea este o proprietate a tuturor etajelor sistemului nervos, dar organul
de integrare propriu-zisă, care subordonează şi funcţiile celorlalte etaje, este scoarţa
cerebrală.

Se deosebesc:
 un sistem nervos vegetativ - nu este un sistem autonom, independent. Este o
componentă a sistemului nervos, care îşi poate desfăşura activitatea şi
independent de voinţă. Activitatea sa este reglată de segmentele superioare ale
sistemului nervos central şi în mod special de scoarţă. Sistemul nervos vegetativ
coordonează activitatea organelor interne:
-bătăile inimii şi presiunea sanguină
-distribuţia sângelui
-frecvenţa mişcărilor respiratorii
-secreţia etc.

Cele două componente ale sistemului nervos vegetativ - simpaticul şi

parasimpaticul - exercită asupra fiecărui organ acţiuni antagoniste: unul stimulează,
celălalt inhibă.
-Excitaţia simpatică, măreşte calabolismul, deci creşte căldura, glicemia,
accelerează bătăile inimii, diminua circulaţia periferică şi creşte circulaţia centrală.

7
 -Parasimpaticul are acţiune antagonistă: el creşte anabolismul.
 un sistem nervos al vieţii de relaţie, alcătuit din sistemul nervos central şi sistemul
nervos periferic.
Ţesutul nervos este constituit din două elemente esenţiale:
 neuronul (celulă nervoasă propriu-zisă) - unitatea anatomo-funcţională a
sistemului nervos - este alcătuit din corpul celular şi prelungirile sale. Acestea
sunt:
-axonul - prelungire de obicei unică şi lungă, prin care influxul nervos
pleacă de la celulă
-dendritele - prelungiri scurte, prin care influxul vine la celulă.
 nevroglia (ţesutul de susţinere).

Fibra nervoasă este continuarea axonului şi este constituită dinlr-un fascicul de

neurofibrile, numit cilindrax, învelit sau nu de o teacă de mielină. Prin intermediul
fibrelor nervoase se realizează legătura între doi neuroni, legătură care poartă denumirea
de sinapsă.

8
 Circulaţia influxului nervos la nivelul sinapsei se face într-o singură direcţie, de la
cilindrax, spre dendrite şi corpul celular.
Energia care circulă de-a lungul fibrei nervoase se numeşte influx nervos.
După sensul impulsului nervos se deosebesc:
 un neuron aferent - care conduce impulsul de la periferie către centru (calea
senzitivă)
 un neuron eferent - care conduce impulsul de la centru spre periferie (calea
motorie).
Sistemul nervos periferic, alcătuit din fibre nervoase şi organe terminale, deserveşte
informaţia. La modificări corespunzătoare de mediu extern sau intern, deci la stimuli
diferiţi, se produc excitaţii (în organele terminale senzitive), transmise prin fibre nervoase
spre centru.
Excitaţiile mediului extern şi excitaţiile pornite de la muşchi, tendoane, articulaţii,
periost se transmit prin intermediul sistemului nervos al vieţii de relaţie, iar excitaţiile
plecate de la viscere se transmit pe calea sistemului nervos vegetativ. Aceste senzaţii sunt
recepţionate de organe specializate, numite receptori, care pot fi:
 exteroceptori, care culeg excitaţiile pornite de la mediul extern
 proprioceptori, care culeg excitaţiile de la muşchi, tendoane, articulaţii etc.
 interoceptori, care culeg excitaţiile viscerale.
Nervii periferici pot fi:
 senzitivi sau senzoriali
 motori
 vegetativi.
Pe calea lor vin informaţiile de la periferia corpului sau din organismele interne, care
vor merge - prin intermediul neuronului senzitiv - spre centru, influxul nervos
retransmiţându-se spre organele electoare pe calea neuronului motor, a nervilor motori. În
general, nervii periferici sunt micşti, leziunea lor provocând tulburări clinice motorii şi
senzitive.
Din nervii periferici fac parte:
 nervii cranieni, în număr de 12 perechi
 nervii rahidieni.
9
Sistemul nervos central este alcătuit din:
 encefal - format din cele două emisfere cerebrale
 formaţiunile de pe baza creierului
 trunchiul cerebral
 cerebel
 măduva spinării.

Emisferele cerebrale:
 reprezintă partea cea mai dezvoltată a sistemului nervos.
 Fiecare dintre ele cuprinde câte patru lobi:
-frontal - corespunde circumvoluţiei frontale ascendente şi este sediul neuronului
motor central, deci sediul mişcărilor voluntare. Leziunile lobului frontal se însoţesc de:
-tulburări motorii (paralizii)

10
 -tulburări în articulaţia vorbirii (disartrie sau anartrie)
-tulburări de comportament.
-parietal - sediul cortical al analizorului sensibilităţii generale. La acest nivel se
realizează sinteza tuturor tipurilor de sensibilitate. Leziunile lobului parietal se vor însoţi
de tulburări privind aprecierea:
-volumului şi a formei obiectelor (stereognozie)
-greutăţilor (barestezie)
-privind discriminarea tactilă (aprecierea distanţei dintre două atingeri ale
pielii) etc. Distrugerea totală duce la agnozie tactilă, adică la nerecunoaşterea prin pipăit
a obiectului respectiv.
-temporal - cuprinde sediul cortical al analizorului auditiv. Leziunea sa se poate însoţi
de:
-surditate verbală (bolnavul aude, dar nu înţelege)
-halucinaţii auditive
-tulburări de echilibru
-imposibilitatea de a înţelege scrisul (cecitate verbală)
- incapacitate de utilizare uzuală a obiectelor şi de efectuare a gesturilor
obişnuite (apraxie)
-uneori este pierdută înţelegerea semnificaţiei cuvântului vorbit sau scris (afazie
senzorială).
-occipital - sediul capătului cortical al analizorului vizual. Leziunea sa duce la
tulburări de:
- orientare în spaţiu
- vedere (halucinaţii vizuale) etc.
 lobii sunt împărţiţi prin şanţuri în circumvoluţii.
 Encefalul este format din:
-substanţa cenuşie - prezintă numeroase celule de diferite forme şi
dimensiuni, alcătuind la suprafaţă scoarţa cerebrală, iar în profunzime nucleii
centrali. În scoarţă se găsesc 14 milioane de celule.
-substanţa albă - este formată din:

11
 -fibre de asociaţie - fibre nervoase care realizează legătura între
diferite zone corticale
-fibre comisurale - corpul calos - legătura între cele două
emisfere
-fibre de proiecţie - legătura între diferite etaje ale sistemului
nervos central.
Coordonând funcţionarea sistemului nervos, scoarţa cerebrală controlează
întreaga activitate a organismului. Ea deţine în primul rând funcţia de reprezentare şi
selecţionare, de elaborare a ideilor - gândirea (raţionamentul), denumită de Pavlov -
activitate nervoasă superioară.
Spre deosebire de reflexele necondiţionate, care sunt înnăscute, reflexele
condiţionate sunt dobândite, apărând în cursul existenţei individului, determinate de
condiţii diferite şi variate ale mediului extern. La nivelul scoarţei se realizează integrarea
superioară, adaptarea organismului la schimbările mediului extern, înregistrate cu fineţe
şi precizie, dar şi legătura dintre diferite părţi ale organismului.

Formaţiunile de la baza creierului sunt:

 diencefalul alcătuit în principal din:

12
 -talamus, staţia cea mai importantă de releu pentru toate fibrele senzitive
care merg spre scoarţa cerebrală (leziunile talamusului producând grave tulburări
de sensibilitate)
-hipotalamus, coordonatorul sistemului vegetativ şi al sistemului endocrin
 corpii striaţi - formaţi dintr-un număr de nuclei de substanţă Genuşie, au un rol
deosebit în realizarea mişcărilor automate şi a tonusului muscular, fiind segmentul
cel mai important al sistemului extrapiramidal. Leziunile acestora duc la apariţia
unor tulburări încadrate în noţiunea generică de sindrom extrapiramidal.
Trunchiul cerebral:
 este prima porţiune cuprinsă în cutia craniană, în prelungirea măduvei spinării.
 Are un rol deosebit de important, aflându-se la răspântia dintre emisferele
cerebrale şi cerebel.
 Este alcătuit de sus în jos din:
-pedunculii cerebrali
-protuberanţa inelară
-bulbul rahidian - face legătura cu măduva spinării.
 Ţinând seama de importanţa centrilor nervoşi (respiratori, circulatori, de
deglutiţie), a căilor şi a conexiunilor de la nivelul trunchiului cerebral, leziunile
acestora produc manifestări complexe, grave şi adesea mortale.
 De la acest nivel pornesc cele 12 perechi de nervi cranieni care îndeplinesc
importante funcţii motorii şi senzitive.
 În afara nucleilor nervilor cranieni şi ai centrilor reflexelor vegetative, în trunchiul
cerebral se găsesc o serie de nuclei nespecifici, care alcătuiesc formaţiunea
reticulară, care joacă rol în transmiterea spre scoarţa cerebrală a diferitelor
stimulări extero- şi interoreceptive, contribuind la edificarea stării de veghe (de
conştientă).

Cerebelul
 aşezat în fosa posterioară a cutiei craniene
 este alcătuit din:
-două emisfere laterale - cu rol în coordonarea motorie

13
 -o regiune mediană, care contribuie în mod deosebit la menţinerea
echilibrului, numită vermis.
 Este legat de nevrax prin pedunculii cerebeloşi.
 Funcţia sa principală constă în reglarea tonusului muscular şi în coordonarea
mişcărilor.

Măduva spinării:
 ultima porţiune a sistemului nervos central este adăpostită în canalul rahidian
 se prezintă sub forma unui cilindru de substanţă nervoasă, care începe de la bulb
şi se întinde până la L2.
 Este împărţită în două jumătăţi simetrice, fiind formată din:
-substanţa albă - alcătuită din: căi motorii descendente şi căi senzitive
ascendente. În fiecare jumătate de măduvă se disting trei cordoane de substanţă
albă, separate de emergentele rădăcinilor anterioare (motorii) şi posterioare
(senzitive).
-Cordonul anterior conţine fasciculul piramidal direct.
-Cordonul posterior conţine fascicule Goli şi Burdach, care conduc
spre centrii superiori sensibilitatea tactilă şi profundă conştientă.
-Cordonul lateral conţine o serie de fascicule ascendente care conduc
spre centrii superiori informaţii legate de sensibilitatea termică, dureroasă şi
profundă inconştientă. Tot la nivelul cordonului lateral coboară fasciculul
piramidal încrucişat şi căile extrapiramidale, spre celula neuronului periferic,
aliată în coarnele anterioare, de unde porneşte calea motorie finală.
-substanţa cenuşie - situată central şi îmbracă aspectul literei H. Coarnele
anterioare ale substanţei cenuşii sunt motorii, cele posterioare senzitive, iar cele
laterale au funcţii vegetative.
 Leziunile măduvei provoacă grave tulburări senzitive, motorii şi vegetative.
 La nivelul măduvei, din cele două rădăcini - anterioară (motorie) şi posterioară
(senzitivă) - se formează nervii rahidieni.
 Pe traiectul rădăcinii posterioare există o umflătură, ganglionul spinal, care
conţine corpul celular al primului neuron senzitiv periferic.

14
  Nervii rahidieni dau naştere nervilor periferici.

Sistemul nervos central (encefalul şi măduva spinării) este acoperit şi protejat de cele
trei foiţe meningiene:
 dura mater - o membrană fibroasă în contact cu osul,
 arahnoida - o foiţă subţire care căptuşeşte faţa internă a durei mater
 pia mater - un ţesut celular bogat vascularizat care acoperă ţesutul nervos.
Spaţiul subarahnoidian cuprins între pia mater şi arahnoida conţine lichidul
cefalorahidian. Acesta este secretat în ventriculi de către plexurile coroide şi pătrunde în
spaţiile subarahnoidiene prin orificiile lui Magendie şi Luschka.
În interiorul encefalului se află un sistem de cavităţi - sistemul ventricular, în care se
formează şi circulă L.C.R. în emisfere se află ventriculii laterali şi ventriculul III. între
protuberantă şi cerebel se află ventriculul IV. Ventriculul III este legat de ventriculul IV
prin apeductul sylvian. Ventriculul IV comunică cu spaţiul arahnoidian prin orificiul
Luschka şi Magendie. L.C.R. se resoarbe din spaţiul subarahnoidian, prin vilozităţile
arahnoidiene.

15
 Pentru înţelegerea simptomelor care apar în leziunea sistemului nervos este necesară
o sumară recapitulare a căilor motorii, senzitive şi a reflexelor.

Căile motorii.
Sistemul motor cuprinde trei elemente:
 neuronul motor central
 neuronul extrapiramidal
 neuronul periferic.
Neuronul motor central şi cel extrapiramidal reprezintă cele două căi motorii care
merg de la encefal la măduvă. La nivelul acesteia, calea motorie este unică, fiind
reprezentată de neuronul motor periferic, numit de aceea şi cale motorie finală comună.
Prin intermediul acesteia se transmit atât impulsurile venite pe calea neuronului motor
central (calea piramidală), cât şi cele venite pe căile extrapiramidale.

Neuronul motor central:

 formează calea piramidală.
 Fasciculul piramidal:
-are somele celulare (corpurile celulare) situate în scoarţa circumvoluţiei
frontale ascendente.
-Axonii lor alcătuiesc calea piramidală şi se termină în coarnele anterioare ale
măduvei, unde fac sinapsa cu neuronul motor periferic, cu excepţia unor fibre
scurte (fasciculul geniculat) care se termină în nucleii de origine ai nervilor
cranieni, la nivelul trunchiului cerebral.
-este format din fibre, care au deci o lungime şi un traiect diferit:
-fasciculul geniculat (cortico-nuclear) - se termină în nucleii motori
ai nervilor cranieni din trunchiul cerebral;
-fasciculul piramidal încrucişat - reprezintă cea mai mare parte a
fasciculului piramidal şi ale cărui fibre se încrucişează în partea inferioară a
bulbului (de-cusaţie), pentru a ajunge apoi în cordoanele medulare laterale şi
coarnele anterioare. Datorită încrucişării bulbare a acestor fibre, se înţelege de ce
o leziune encefalică antrenează o paralizie de partea opusă a corpului;

16
 -fasciculul piramidal direct - un fascicul foarte subţire, constituit din
câteva fibre, care nu se încrucişează la nivelul bulbului, ci mult mai jos la nivelul
măduvei, cu câteva segmente înainte de a se termina tot în coarnele anterioare ale
măduvei.
-Fasciculul piramidal este de origine filogenetică mai nouă. Prin intermediul
lui se transmit impulsurile motorii active (pentru mişcările voluntare) şi
impulsurile moderatoare ale scoarţei pentru activitatea automat-reflexă a măduvei.

Neuronii extrapiramidali:
 formează calea extrapiramidală - cale motorie indirectă.
 Corpurile celulare îşi au originea în:
-nucleii cenuşii centrali (lenticular, caudat)
-nucleu roşu
-locus niger. Toţi aceşti nuclei sunt legaţi între ei prin fascicule scurte.
 Căile descendente se termină în coarnele anterioare ale măduvei prin diferite
fascicule:
-rubro-spinal
-olivo-spinal
-tecto-spinal
-vestibulo-spinal.
 scoarţa cerebrală la nivelul lobului frontal are neuroni cu funcţie extrapiramidală.
 Sistemul extrapiramidal, de origine filogenetică mai veche, joacă un rol în
mişcările automate şi în coordonarea şi reglarea tonusului muscular.

Neuronul motor periferic:

 este porţiunea terminală a căii motorii.
 Corpurile celulare se găsesc în coarnele anterioare ale măduvei
 axonii trec prin rădăcina anterioară în nervii periferici, terminându-se în muşchi.
 Legătura între nerv şi muşchi se face la nivelul unei formaţiuni de tip sinaptic,
numită placa motorie.

17
  Transmiterea influxului la acest nivel, se face cu ajutorul unui mediator chimic,
numit acetilcolină.
 Neuronul motor periferic primeşte excitaţii atât pe calea neuronului motor central,
cât şi a neuronului extrapiramidal şi a arcului reflex medular. De aceea se mai
numeşte şi calea finală comună.
 În leziunea neuronului motor periferic sunt pierdute toate categoriile de mişcări.

Căile sensibilităţii.
 Informarea sistemului nervos asupra variaţiilor mediului extern şi intern se
realizează prin existenţa la periferie a unor receptori specializaţi pentru toate
tipurile de sensibilitate.
 se disting:
-o sensibilitate elementară ce cuprinde:
-sensibilitatea superficială sau cutanată, pentru tact, căldură şi durere
(termică, tactilă şi dureroasă);
-sensibilitatea profundă sau proprioceptivă, care provine din muşchi,
tendoane, ligamente, oase şi articulaţii;
-sensibilitatea viscerală (interoceptivă), sub controlul sistemului nervos
vegetativ.
-o sensibilitate sintetică - cuprinde: senzaţii complexe, rezultate din
diferenţierea şi combinarea senzaţiilor elementare.
 Căile sensibilităţii, printr-o înlănţuire de trei neuroni, alcătuiesc:
-calea sensibilităţii termo-algice,
-a sensibilităţii tactile, profundă conştientă (mio-artrokinetică, vibratorie
şi barestezică)
-a sensibilităţii profunde inconştiente (relaţii despre tonus şi echilibru).
 Căile senzitive cuprind trei neuroni.
-Primul neuron se găseşte pe traiectul rădăcinii posterioare a nervului
rahidian, în ganglionul spinal şi în ganglionii anexaţi nervilor cranieni. El are o
prelungire cu rol de dendrită, care alcătuieşte fibra senzitivă a nervului periferic,
şi o prelungire cu rol de axon care pătrunde în măduvă. Această prelungire poate

18
 fi scurtă, pentru sensibilitatea superficială (care se termină în celulele coarnelor
posterioare ale măduvei), mijlocie, pentru sensibilitatea profundă inconştientă
(care se termină 2 - 3 segmente medulare mai sus) şi lungă, pentru sensibilitatea
profundă conştientă (care se termină în nucleii Goli şi Burdach din bulb).
-Al doilea neuron transmite excitaţia senzitivă la talamus - pentru
sensibilitatea superficială: prin fasciculul spino-talamic anterior, pentru
sensibilitatea tactilă, prin fasciculul spino-talamic posterior, pentru sensibilitatea
termo-algică, iar pentru sensibilitatea profundă, fibrele care pornesc din nucleii
Goli şi Burdach - se încrucişează în bulb, pe linia mediană şi se termină în
talamus.
-Al treilea neuron este porţiunea căilor senzitive cuprinsă între talamus şi
circumvoluţia parietală ascendentă.

Reflectivitatea.
 Se înţelege prin reflex, un răspuns motor secretor sau vasomotor, obţinut prin
intermediul sistemului nervos. Pentru ca să se producă un reflex este necesară
continuitatea arcului reflex, între nervul aferent şi cel eferent, cu alte cuvinte, o
suprafaţă receptoare (piele, muşchi, tendoane), un nerv senzitiv, care constituie
fibra aferentă, o celulă intermediară situată în ganglionul spinal posterior, o celulă
motorie (în cornul anterior al măduvei) şi o terminaţie motorie în muşchi.
 Se cunosc mai multe tipuri de reflexe:
-Reflexele osteo-tendinoase sunt reflexe spinale, formate din doi neuroni -
unul senzitiv, care recepţionează excitaţia de la nivelul tendonului excitat prin
întindere, şi unul motor (neuronul motor periferic), care execută răspunsul motor.
Impulsurile corticale prin calea piramidală au acţiune inhibitorie asupra acestor
reflexe.
-Reflexele superficiale (cutanate şi mucoase) sunt formate din înlănţuirea mai
Arcul reflex elementar, multor neuroni. Excitaţia unor zone cutanate mucoase
determină contracţia muşchilor corespunzători. Ele devin patologice prin
exagerarea lor, care apare în leziunea fasciculului piramidal.

19
 -Reflexele de postură au tot un arc reflex, alcătuit din doi neuroni, dar sunt
reglate în special de sistemul extrapiramidal, care exercită asupra lor o influenţă
moderatoare.
 La subiectul normal, modificarea pasivă a poziţiei unei articulaţii determină o
stare de contracţie a muşchilor interesaţi.
 În leziunile extrapiramidale, aceste contracţii sunt exagerate.
 În afara acestor reflexe pot apărea şi alte reflexe patologice, care se ivesc numai în
leziunile neuronului motor central (calea piramidală).
 În afara reflexelor somatice, măduva este şi sediul unor reflexe vegetative
(defecaţie, micţiune, erecţie, ejaculaţie, vaso-motricitate).

20
 CAPITOLUL II

NOŢIUNI DE SEMIOLOGIE

Examenul unui bolnav cu afecţiune neurologică cuprinde:

 interogatoriu
 examenul fizic
 examene paraclinice.

Interogatoriul trebuie să cerceteze sistematic simptomele de care se plânge bolnavul

(durere, tulburări de mers), tulburări sfincteriene, de limbaj şi psihice (afectivitate,
atenţie, raţionament, voinţă, memorie, orientare în timp şi spaţiu, comportament).

Examenul fizic este examenul neurologic propriu-zis şi se face, de obicei, într-o

anumită ordine.
A. Examenul atitudinii bolnavului, al semnelor meningiene şi al stării de conştientă.
Acest examen implică la rândul său:
a) Examenul sensibilităţii:
- face necesară colaborarea bolnavului
- se începe cercetând tulburările subiective, care eventual pot exista:
 senzaţiii de înţepături
 furnicături
 amorţeli
 dureri spontane etc. după care se cercetează sensibilitatea obiectivă. Se cere
bolnavului să închidă ochii şi se explorează succesiv sensibilitatea superficială
(tactilă, termică şi dureroasă), profundă şi complexă:
-Sensibilitatea tactilă se explorează punând în contact tegumentele cu pulpa
degetului sau cu o bucată de vată
-sensibilitatea dureroasă înţepând tegumentele cu un ac

21
 -sensibilitatea termică aplicând succesiv pe tegumente două eprubete cu apă
caldă şi apă rece, cerând bolnavului să comunice imediat senzaţia resimţită. Se acordă
întotdeauna atenţie unei posibilităţi de simulare.
-Sensibilitatea profundă se explorează urmărind dacă bolnavul percepe
vibraţiile unui diapazon sau are simţul atitudinilor segmentare. Pentru aceasta se aplică
un diapazon care vibrează, pe regiunile osoase proeminente (simţul vibrator) sau se
imprimă de către examinator o anumită mişcare unui segment de membru al bolnavului
(deget etc.) şi se cere acestuia să pună membrul corespunzător de partea opusă în aceeaşi
poziţie (simţul artrokinetic).
Examenul sensibilităţii se completează cu cercetarea simţului sterognostic, care
constă în recunoaşterea unui obiect prin atingere, cu ochii închişi:
 Imposibilitatea recunoaşterii se numeşte astereognozie
 anestezie pierderea sensibilităţii
 hipoestezie diminuarea acesteia
 hiperestezie, accentuarea anormală a sensibilităţii, mergând până la senzaţie
dureroasă, adesea având caracter de arsură.
b) Examenul motilităţii voluntare:
 urmăreşte depistarea deficitului motor prin studiul mişcărilor active şi al forţei
musculare segmentare.
 Se începe examenul cerând bolnavului să execute mişcări de flexie, extensie,
abducţie, rotaţie şi se observă dacă acestea se execută cu uşurinţă sau nu.
 Forţa musculară segmentară se cercetează cerând bolnavului să execute mişcări,
în timp ce examinatorul se opune în efectuarea lor. Modificările patologice poartă
următoarele denumiri:
-pareză - slăbirea forţei musculare
-paralizie - absenţa completă a forţei musculare
-hemiplegie - paralizia unei jumătăţi de corp
-paraplegie - paralizia părţii inferioare a corpului
-monoplegie - paralizia unui singur membru
-tetraplegie - paralizia celor patru membre.
 Paraliziile se datorează lezării căii piramidale sau a neuronului motor periferic.

22
c) Examenul tonusului muscular:
 se realizează cerând bolnavului să-şi relaxeze complet membrul examinat, în timp
ce examinatorul mobilizează pasiv fiecare membru, cercetând rezistenţa
musculară şi amplitudinea mişcării.
 Tonusul normal este caracterizat print-o slabă rezistenţă.
- hipertonie sau contractură musculară - creşterea rezistenţei, deci exagerarea
tonusului - se întâlnesc în leziuni piramidale sau extrapiramidale
- hipotonie musculară - diminuarea acestuia - în leziunile neuronului motor
periferic şi în leziunile cerebelului,

d) examenul contracţiilor şi al mişcărilor involuntare:

 Mişcările automate fiziologice - clipitul, pendularea membrelor în mers etc. - sunt
diminuate sau abolite în sindroamele extrapiramidale (boala Parkinson).
 Contracţiile şi mişcările involuntare apar în numeroase boli, sub diferite forme:
- tremurături: boala Parkinson, alcoolism, Basedow, degenerescenţe,
scleroza în plăci
- contracturi: tetanie, tumori cerebrale, tetanos
- mişcări coreice (mişcări involuntare dezordonate, bruşte şi rapide): coree,
hemibalism
- mişcări atetozice (mişcări involuntare, lente, care se schimbă fără
încetare): leziuni extrapiramidale
- convulsii tonico-clonice: apar în crizele epileptice.

e) Coordonarea mişcărilor
 este facultatea de a pune în acţiune mai mulţi muşchi pentru a efectua o mişcare.
 Se realizează prin mecanisme complexe, la care participă cerebelul, aparatul
vestibular, trunchiul cerebral şi scoarţa cerebrală.

23
  Excitaţiile de la periferie, culese de proprioceptorii din muşchi, tendoane şi
articulaţii, de receptorii vestibulari şi vizuali, informează precis despre poziţia
corpului în spaţiu, stadiul mişcărilor şi tonusului muscular.
 În funcţie de aceste informaţii, sunt emise impulsuri care reglează tonusul
muscular în raport cu modificările echilibrului corpului şi cu mişcările în curs de
executare.
 Se studiază cerând bolnavului să execute anumite mişcări ca:
-aducerea indexului pe vârful nasului
-aducerea călcâiului pe genunchi
-executarea rapidă de gesturi alternative (mişcări rapide de supinaţie şi
pronaţie).
 Tulburările de coordonare poartă numele de ataxie şi pot fi provocate de leziuni
cerebeloase.

f) Examenul staţiunii şi al mersului

 implică nu numai coordonarea mişcărilor, dar şi echilibrarea acestora.
 Se examinează observând bolnavul în ortostatism, pe vârful picioarelor sau pe
călcâie, precum şi caracterul mersului.
 Mersul are unele caractere care precizează adesea diagnosticul:
-În tabes, mersul este necoordonat, bolnavul aruncând picioarele şi lovind
pământul cu călcâiele („mers talonat")
-în leziunile cerebeloase mersul este de om beat, oscilant, instabil
-în hemiplegie, la stadiul de recuperare, gamba este rigidă, membrul
inferior este întins, aspectul fiind de mers „cosind,,
-în leziunile neuronului motor periferic, bolnavul „stepează,,, gamba fiind
ridicată sus, pentru a nu lovi pământul cu vârful piciorului.

g) Examenul echilibrului:
- se face în ortostatism, cerând bolnavului să-şi lipească picioarele:
 dacă-şi pierde echilibrul în timp ce stă cu ochii deschişi, tulburarea este de natură
cerebeloasă

24
  dacă-şi pierde echilibrul numai la închiderea ochilor (semnul Romberg pozitiv),
leziunea este fie vestibulară, fie spinală (tabes, sindrom neuro-anemic etc).

h) Examenul reflexelor:
- comportă cercetarea reflexelor:
 osteo-tendinoase,
 cutanate
 de postură
 patologice.
Reflexele osteo-tendinoase se examinează prin percuţia, cu ciocanul de reflexe, a
tendonului muşchiului care provoacă, la omul normal, contracţia muşchiului respectiv.
Cele mai importante reflexe osteo-tendinoase sunt următoarele:
 reflexul ahilian - care constă în flexia plantară a piciorului prin percuţia
tendonului ahilian
 reflexul rotulian - care constă în extensia gambei pe coapsă prin percuţia
tendonului cvadricepsului
 reflexul bicipital - se examinează percutând tendonul bicepsului la nivelul plicii
cotului şi provoacă flexia uşoară a antebraţului
 reflexul tricipital - în care prin percuţia tricepsului, în vecinătatea olecranului, se
produce extensia uşoară a antebraţului etc.
În timpul cercetării reflexelor, bolnavul trebuie să fie în relaxare musculară completă.
Reflexele osteo-tendinoase, în situaţii patologice, pot fi:
 exagerate, ceea ce traduce o lezare a căii piramidale
 diminuate
 abolite (comă, leziuni de neuron motor periferic, atrofii mari, tabes).
Reflexele cutanate cele mai importante sunt:
 reflexul cutanat abdominal - contracţia muşchilor abdomenului prin atingerea
peretelui abdominal cu partea neascuţită a unui ac
 reflexul cutanat plantar - la excitarea marginii externe a plantei cu un ac, apare
flexia degetelor.

25
 Reflexele de postură se examinează prin opoziţia la punctul de inserţie a unui muşchi,
după care se lasă liber. Întinderea lentă, produsă din tendinţa de a reveni la poziţia iniţială
declanşează o contracţie a muşchiului, care duce la creşterea tonusului postural. Dintre
reflexele patologice care apar în leziunile căii piramidale, cel mai cunoscut este semnul
Babinski - extensia degetului mare de la picior, cu flexie plantară a celorlalte degete, la
zgârierea uşoară a marginii externe a plantei.

i) Examenul troficităţii permite de asemenea informaţii importante:

 Atrofiile musculare sunt, în general, de origine periferică (poliomielită).
 Când se însoţesc de fibrilaţii musculare, sunt de natură medulară (scleroză laterală
amiotrofică).
 Alte tulburări trofice de natură nervoasă se pot întâlni la articulaţii (tabes) sau
tegumente, pielea fiind subţire, lucioasă (leziunile nervilor periferici) etc.

j) Examenul limbajului
 constă în punerea în evidenţă a tulburărilor de vorbire.
 Tulburările de vorbire pot interesa:
-înţelegerea limbajului, afazie (care se caracterizează prin imposibilitatea
exprimării şi înţelegerii cuvintelor)
-articularea cuvintelor (disartrie)
-pronunţarea cuvintelor - disfazia (bâlbâială), dislalia (imposibilitatea de a
pronunţa anumite sunete).

EXAMENUL NERVILOR CRANIENI

a) Nervul olfactiv (I):
 nerv senzorial pentru miros, porneşte din mucoasa nazală.
 Lezarea sa duce la anosmie (pierderea mirosului).
 Se examinează dând bolnavului să recunoască substanţe mirositoare neiritante.

b) Nervul optic (II):

 nerv senzorial pentru vedere, porneşte de la retină.
26
  Lezarea sa provoacă amauroză (orbire) unilaterală.
 Se examinează cercetând acuitatea vizuală, câmpul vizual şi fundul de ochi.

c) Nervul oculomotor comun (III):

 nerv motor care are nucleul de origine în calota pedunculară.
 Lezarea sa duce la:
-ptoza (căderea) pleoapei superioare
-vedere dublă (diplopie)
-dilatarea pupilei (midriaza)
-strabism.

d) Nervul patetic (IV):

 nerv motor, cu nucleul situat în calota pedunculară.
 Lezarea sa duce la diplopie, prin paralizia oblicului mare.
 De reţinut că pateticul este singurul nerv din organism care inervează un muşchi
situat de partea opusă nucleului său.

e ) Nervul trigemen (V):

 este un nerv mixt. Nucleul său motor este în protuberantă, iar cele senzitiv, în
ganglionul Gasser.
 Leziunile iritative ale fibrelor sale senzitive produc nevralgia facială
 leziunile iritative ale fibrelor sale motorii produc trismusul (încleştarea
maxilarelor prin contractura maseterilor).
 Leziunile distructive ale nervului trigemen provoacă:
-anestezia feţei, a mucoasei bucale şi nazale, a corneei
-paralizie a muşchilor masticatori.

f) Nervul oculomotor extern (VI):

 este un nerv motor, cu nucleul în protuberantă.
 Paralizia sa duce la:

27
 -diplopie
-strabism intern (devierea globului ocular înăuntru).
 Nervii oculomotori (III, IV, VI) se examinează cercetând:
-motilitatea globilor oculari
-fanta palpebrală
-starea pupilelor (reflexele pupilare).

g) Nervul facial (VII):

 este un nerv motor ce asigură inervarea mimicii
 lezarea lui provoacă paralizia facială:
-faţă asimetrică, prin ştergerea cutelor fiziologice de pe hemifaţa de partea
leziunii,
-imposibilitatea încreţirii frunţii şi a închiderii ochiului
-comisura bucală mai coborâtă de partea bolnavă.
 Ca nerv senzorial i se asociază nervul intermediar Wrisberg, care asigură
sensibilitatea gustativă la nivelul celor două treimi anterioare ale limbii. Lezarea
sa duce la tulburări de gust.

h) Nervul acustico-vestibular (VIII):

 este un nerv senzorial
 format din:
- nervul auditiv a cărui lezare produce surditate
- nervul vestibular, a cărui lezare produce sindromul vestibular (nistagmus şi
tulburări de echilibru).

i) Nervul glosofaringian (IX):

 nerv mixt, cu nucleii situaţi în bulb.
 Asigură sensibilitatea faringelui şi mişcările de înghiţire.
 Leziunea lui provoacă:
-tulburări de gust în 1/3 posterioară a limbii
-abolirea reflexului de fund de gât, prin anestezia fundului gâtului
28
 -refularea pe nas a lichidelor, care nu mai pot fi înghiţite.
j) Nervul pneumogastric (X):
 este un nerv mixt, al cărui nucleu se află în bulb,
 importanţa sa derivă, în special, din rolul reglator vegetativ,
 paralizia lui poate duce la moarte prin:
-tulburări de ritm cardiac,
-tulburări respiratorii
-tulburări digestive.

k) Nervul spinal (XI):

 nerv motor, cu nucleii situaţi în bulb şi măduva cervicală.
 Lezarea sa determină paralizia:
-laringelui,
-a vălului palatin
-a muşchilor sternocleidomastoidian şi trapez.

l) Nervul hipoglos (XII):

 este un nerv motor, al cărui nucleu este situat în bulb.
 Paralizia se duce la:
-hemiparalizia şi hemiatrofia limbii,
-cu tulburări în articulaţia cuvintelor, în masticaţie şi înghiţire.

29
 CAPITOLUL III

TUMORILE CEREBRALE

3.1. Definiţie

Tumorile cerebrale sunt mase de celule care pot creste in creier sau pe invelisurile
acestuia, si aici crescand comprima, sau in mod direct ruina masa cerebrala
inconjuratoare.

3.2. Clasificare

Sunt in general impartite in doua categorii:

1) tumori primare ale creierului, care se dezvolta chiar din celulele creierului  si

2) metastaze cerebrale care ajung sa se devolte in creier avand ca punct de plecare

in alt proces canceros in organism.

Tumorile primare ale creierului se clasifica dupa tipul de celula maligna care le-a
generat in tumori gliale (provenite din astrocite, oligodendrocite sau ependim), tumori
neuronal provenite din celulele nervoase, tumori meningeale, provenite din celulele
invelisurilor care acopera creierul si schwanoame, provenite din celulele tecilor nervoase.

Tumorile primare ale creierului, in special astrocitoamele se gradeaza dupa un

sistem propus de Organizatia Mondiala a Sanatatii, de la gradul I la gradul IV.

Cauza aparitiei acestor tumori este necunoscuta, iar studiile epidemiologice

efectuate nu au gasit factiri specifici de risc. Frecventa acestor boli creste cu varsta, si nu
au fost identificati factori de mediu sau genetici care sa le determine aparitia.

30
Iradierea efectuata in cursul vietii pentru alte boli creste riscul aparitiei glioamelor si
meningioamelor.

Metastazele cerebrale sunt in legatura directa cu tumora primara care le-a generat.
Cele mai frecvente tumori care dau metastaze in creier sunt: tumorile pulmonare,
cancerul de san, cancerul renal, melanomul si cancerul de colon.

Tipuri de tumori cerebrale: exista foarte multe tipuri de tumori cerebrale. Vom
enumera cateva mai frecvente.

Astrocitomul: provine din astrocite care sunt celule de sustinere ale sistemului
nervos. Gradul de malignitate este stabilit de anatomo-patolog in functie de
caracteristicile celulelor. Astrocitoamele de grad mic reprezinta peste 15% din tumorile
persoanelor tinere, iar supravietuirea la 10 ani este de 50%.

31
 Glioblastomul: este cea mai frecventa si mai agresiva tumora a creierului,
reprezentand 25% dintre toate tumorile, avand predilectie pentru varsta intre 55-75 de
ani. Supravietuirea dupa operatie si tratament oncologic este in medie de 13 luni.

Oligodendrogliomul: tumora provine din oligodendrocite, celule care produc

mielina care acopera tecile nervoase. Reprezinta 15-20% din totalul tumorilor cerebrale si
apar mai frecvent intre 33 si 55 de ani. Supravietuirea este mai buna decat in cazul
astrocitoamelor.

Ependimomul: Tumora apare din celulele ependimului care captusesete cavitatile

lichidiene ale creierului. Tumora apare atat la adult cat si la copil, are o frecventa de
aparitie mai mica, iar supravietuirea la 5 ani este in jur de 50-60%.

32
 Meningiomul: apare din celulele arahnoidei care inveleste creierul. Reprezinta
circa 25 % din totalul tumorilor cerebrale. Iar incidenta sa creste cu varsta. Marea
majoritate sunt benigne si se pot trata cu success prin rezectie neurochirurgicala. O parte
dintre ele beneficiaza de radiochirurgie.

Dermoidul si epidermoidul: sunt tumori care apar in special in fosa posterioara a

creierului si sunt leziuni benigne formate din keratina. Se gasesc de obicei pe linia
mediana si pot  include elemente din piele, par, glande sudoripare si sebacee. Se insotesc
de sinusuri dermale (orificii la piele). Se trateaza prin rezectie neurochirurgicala.

Schwanomul: Apare din celulele Schwan care acopera de obicei nervii periferici,
si reprezinta 8-10% din totalul tumorilor. Cea mai comuna localizare este in fosa
posterioara pe nervul vestibulo-cohlear sau pe nervul trigemen. Aceste tumori sunt de
regula benigne si pot fi vindecate prin operatie. Radiochirurgia poate fi utila pentru
tratamentul leziunilor mici.

33
3.3. Factorii de risc

Tumorile cerebrale cuprind, în general, aproximativ 2% din toate cazurile de

cancer nou diagnosticate în rândul adulţilor.  Vârsta la care oamenii sunt diagnosticaţi cu
tumori cerebrale variază în funcţie de tipul tumorii, dar luând în considerare toate tipurile,
vârsta medie este în jur de 50 de ani.

Expunerea la radiaţii, fie în scop terapeutic (tratament al unei boli) sau expunere
în urma exploziei unei bombe atomice, este considerată a avea legătură cu dezvoltarea
anumitor tipuri de tumori cerebrale primare, inclusiv meningioame, glioame, şi sarcoame,
în special dacă expunerea a avut loc în copilărie. Se consideră că dozele mari de radiaţii
cresc riscul apariţiei unei tumori cerebrale, şi poate dura între  10 – 30 de ani ca tumorile
cerebrale  induse de radiaţii se poată forma.

Deşi, în cazul animalelor de laborator s-a constatat că expunerea la chimicale

cauzează tumori cerebrale, la oameni nu s-a dovedit existenţa niciunei legături între
expunerea chimică şi tumorile cerebrale.

Substanţele chimice care s-au dovedit a cauza tumori cerebrale la animale includ:
N-nitrozo compuşi , clorură de vinil, şi anumiţi solvenţi organici. Cu toate acestea, atunci
când s-a examinat populaţia expusă la aceste chimicale (cum ar fi cei care lucrează cu
pesticide sau lucrători în industria petrochimică), nu au fost găsite dovezi concludente
care să sugereze că au o rată mai mare de dezvoltare a unor tumori cerebale faţă cei care
nu au fost expuşi la chimicale.

34
 Având în vederea popularitatea telefoanelor mobile, mulţi oameni s-au temut că
utilizarea lor poate reprezenta un factor de risc pentru apariţia tumorilor cerebrale, dar nu
există nicio dovadă concludentă că telefoanele mobile cresc riscul apariţiei tumorilor
cerebrale. De asemenea, există şi îngrijorarea cu privire la expunerea la câmpuri
magnetice (linii de înaltă tensiune) şi îndulcitori (aspartam). Totuşi, nici în aceste cazuri
nu există dovezi decisive care să arate existenţa unor legături între aceşti factori şi
apariţia tumorilor cerebrale.

Anumite boli ereditare pot predispune o persoană la dezvoltarea anumitor tumori

cerebrale,  dar doar 5% dintre tumorile cerebrale  primare au factori ereditari cunoscuţi la
bază. Bolile genetice cum ar fi: neurofibromatoza de tipul 1, neurofibromatoza de tipul 2,
boala Von Hippel – Lindau (Hemangioblastomul), şi scleroza tuberoasă sunt asociate cu
creşterea riscului de dezvoltare a tumorilor cerebrale  primare.

3.4. Manifestări clinice

Tumorile cerebrale se prezinta de obicei cu unul dintre cele trei sindroame:

1) progresia subacuta a unui deficit neurologic focal;

2) convulsii sau

3) afectarea neurologica nonfocala cu cefalee, dementa, tulburari de personalitate

sau tulburari de mers.

Prezenta simptomelor sistemice ca starea de rau general, scaderea in greutate,

anorexia sau febra sugereaza mai degraba metastaze cerebrale, decat o tumora primitiva
cerebrala.

Deficitele neurologice focale sunt rezultatul compresiei neuronilor si a substantei

albe, prin expansiunea tumorala si edemul ce o acompaniaza. Desi mecanismele de
producere a edemului nu sunt cunoscute, celulele tumorale si celulele inflamatorii

35
infiltrati pot sa secrete citokine si alti factori care sa produca edem si pot, de asemenea, sa
afecteze functiile neuronale si gliale. Compresia noasa si arteriala poate produce ischemie
focala cerebrala.

Convulsiile pot rezulta prin stimularea circuitelor excitatorii sau prin interferenta
tesutului anormal cu mecanismele inhibitorii. Tumorile care invadeaza sau comprima
scoarta cerebrala sunt mai frecnt asociate cu convulsiile decat neoplasmele subcorticale.
Chiar si meningioamele mici care comprima cortexul cerebral adiacent se pot insoti de
convulsii.

Tulburarile neurologice nonfocale reflecta de obicei cresterea presiunii

intracraniene, hidrocefalie sau invazia difuza a tumorii. Metastazele multiple sau
infitratul difuz al creierului de catre gliom sau limfom se poate manifesta prin dementa
sau scaderea pragului atentiei. Tumorile localizate in anumite zone cerebrale pot produce
deficite fine; de exemplu, tumorile lobului frontal pot produce tulburari de personalitate
sau depresie.

Cefaleea poate fi rezultatul iritatiei focale sau al deplasarii structurilor sensibile la

durere sau al cresterii generalizate a presiunii intracraniene. In prima situatie, cefaleea
este localizata tipic si are o intensitate constanta, dar poate fi dependenta de pozitia
capului. O cefalee care mai degraba se inrautateste decat sa se amelioreze in clinostatism
sugereaza prezenta unei mase tumorale. Cefaleea data de o presiune intracraniana
crescuta are anumite caracteristici. In stadiile precoce, atat timp cat presiunea
intracraniana este crescuta intermitent, cefaleea se asociaza in principal cu "unde in
platou" de presiune intracraniana crescuta. Cefaleea este de obicei holocefalica si
episodica, aparand de mai multe ori pe zi. Atipic apare rapid, in cateva minute, persista
20 pana la 40 minute si dispare tot rapid. Aceasta cefalee poate trezi bolnavul din somnul
profund, in general la 60-90 minute dupa ce bolnavul a adormit, sau poate fi precipitata
de tuse, stranut sau efort.

Vomismentele pot insoti cefaleea sera. Atunci cand presiunea intracraniana

crescuta devine continua, cefaleea devine si ea continua, dar variaza in intensitate.

36
Debutul recent a unei cefaleei constante poate necesita instigatii neuroimagistice pentru a
deosebi tumorile maligne cerebrale de cele cu etiologie benigna, incluzand cefaleea din
depresie. Presiunea intracraniana crescuta poate determina edem papilar ( modulul 28),
desi acesta adeseori nu este observat la pacientii de peste 55 de ani.

Mai putin obisnuit, tumorile maligne cerebrale pot prezenta un debut asemanator
cu accidentul vascular cerebral sau cu un deficit neurologic focal. Acest debut poate fi
determinat de hemoragia intratumorala, dar deseori hemoragia nu poate fi demonstrata,
iar mecanismul este obscur. Tumorile care determina frecnt hemoragie includ
astrocitoamele si melonoamele meta-statice cu malignitate crescuta, precum si
coriocarcinomul. Debuturi rare ale tumorilor cerebrale includ anosmia prin localizarea
meningiomului langa platourile cribriforme si tracturile olfacti si pierderea unilaterala a
auzului prin schwannoame ale nervului opt cranian. Tumorile cerebrale asimptomatice,
cel mai adesea meningioame, sunt descoperite frecnt accidental prin examinari realizate
pentru dirse alte scopuri.

Scala de performanta Karnofsky este utila in evaluarea si urmarirea pacientilor cu

tumori cerebrale. Un scor de 70 sau mai mare indica faptul ca pacientul este ambulator si
independent in activitatile de autoingrijire; acest scor a fost luat deseori in calcul ca nil
functional de justificare pentru terapia agresiva.

Examene de laborator in mod tipic, tumorile cerebrale primitive nu produc

anormalitati serologice cum ar fi un VSH crescut sau prezenta de antigeni specifici
tumorali, asa cum produc alte tumori. Metastazele la nilul sistemului nervos, depinzand
de tipul si extinderea tumorii primiti, se pot asocia cu manifestarile sistemice ale
malignitatii. Punctia lombara poate precipita hernierea cerebrala la pacientii cu masa
tumorala; deci aceasta manevra are o indicatie limitata la suspiciunea de meningita sau
metastaze meningeale. Modificarile din lichidul cefalorahidian (LCR) in tumorile
primitive si metastatice ale sistemului nervos pot include cresteri ale presiunii acestuia,
cresterea nilului de proteine si o pleiocitoza limfocitara medie. Astrocitoamele care se
extind la suprafata ntriculara sau ruptura unui chist epidermoid pot uneori sa produca o
inflamatie intensa a LCR, simuland o meningita infectioasa. LCR-ui contine rareori

37
celule maligne, cu anumite exceptii cum ar fi metastazele leptomeningeale si tumorile
neuroectodermale primiti, inclusiv meduloblastomul.

3.5 Gradul tumorii

Tumorile cerebrale sunt clasificate bazează pe numeroase factori. Acestea pot fi

legate de locaţia exactă a tumorii, natura tesuturile care s-au transformat maligne sau alte
elemente.

Tumorile cerebrale sunt clasificate: maligne (canceroase) sau benigne (non-

canceroase).

Tumorile cerebrale, de asemenea, sunt clasificate dupa originea în cadrul ţesutului

cerebral sau răspândirea de cancer în altă parte. Acestea sunt cunoscute respectiv ca
tumorile cerebrale primare sau metastatic tumori.

Baza cele mai comune de clasificare se bazează pe histopathology tumorii. Acest

lucru este, în esenţă, caracterul de tesuturile din care cancer a provenit această ajutor
neurologists clasifica tumorii.

Organizatia Mondială a sănătătii în 1993 stabilit o clasificare uniformă a tumorile

cerebrale. Sistemul de clasificare se bazează pe principiul că creşterea anormală celulă
care duce la tumoare pe creier se comportă într-un mod care este determinată de celula de
origine şi, uneori, locaţie.

Există numeroase sisteme de clasificare, care sunt bazate pe aspectul

microscopice tumorii. Cu toate acestea, din o tumora singur, pot varia cu sisteme diferite
de clasificare.

Conform Organizaţiei Mondiale a sănătăţii, St. Anne/Mayo sistem de clasificare

cel mai bine corelate cu previzibilitatea de supravieţuire de o tumoare pe creier
comparativ cu mai devreme Kernohan clasificare sistemul utilizat.

38
Tumorile crebrale se pot clasifica:

1. Grad I-acest lucru este cel mai mic grad. Acest lucru înseamnă tumora creşte
încet. Celulele în microspope apar aproape normale. Acest tip de tumori de obicei
nu se raspandesc şi pot fi eliminate prin intervenţie chirurgicală.
2. Grad II-tumora creşte încet, dar se poate răspândi sau reapare după terapie.
Acestea pot transforma într-un grad mai mare.
3. Gradul III-acestea sunt tumori care se pot raspandi rapid. Celulele nu seamănă cu
celulele normale.
4. Clasa a IV-acestea sunt de asemenea rapide în creştere şi se raspandesc repede
Tumorile pot fi înconjurate de un cerc de tesuturi mort. Acestea sunt dificil de
tratat.

3.6. Diagnostic

Unul dintre principalele roluri ale chirurgiei in cazul leziunilor cerebrale nou
depistate, este de a confirma diagnosticul. Este aproape imposibila diagnosticarea cu
acuratete a tipului de tumoare sau chiar si prezenta acesteia, fara ajutorul unei biopsii de
tesut tumoral. Aceasta inseamna ca in majoritatea cazurilor este nevoie cel putin de o
biopsie. In cazul persoanelor la care nu este nici un dubiu in ceea ce priveste identitatea
tumorii, cum ar fi de exemplu persoanele cunoscute cu cancere mamare sau pulmonare,
se poate face radioterapie, fie standard, fie focalizata, fara a mai lua in considerare
chirurgia. In asemenea cazuri, arareori, poate fi de luata in consideratie chimioterapia.

Diagnostic de laborator

Diagnosticul de orientare se face prin examinare tomografica computerizata, iar

cel de precizie, operator, prin rezonanta magnetica nucleara cu contrast.

Tomografia computerizata (TC) si rezonanta magnetica nucleara (RMN) arata

efectul de masa tumorala si cresterea contrastului. Efectul de masa reflecta volumul
tesutului neoplazic si edemul inconjurator. Tumorile cerebrale prezinta in mod tipic
trasaturi vasogenice ale edemului, cu acumularea de apa in exces la nilul substantei albe.

39
Cresterea contrastului arata o rupere a barierei hemato-encefalice, care permite
patrunderea in parenchim a substantei de contrast din vasele sangvine. Bariera hemato-
encef alica normala se realizeaza prin jonctiuni stranse intre celulele endoteliale si intre
endoteliu si astrocite, oprind astfel patrunderea celor mai multe molecule la nilul
sistemului nervos. Endoteliul din glioamele maligne si alte tumori ale SNC desface aceste
jonctiuni stranse si determina o difuzie pasiva anormala si un transport cular caracteristic,
toate acestea contribuind la patrunderea solutiilor si la realizarea edemului. in cadrul
terapiei pentru glioamele maligne, volumul cu contrast crescut urmarit prin administrarea
intranoasa de substanta de contrast este considerat a reprezenta cea mai mare parte a
masei tumorale, dar celulele tumorale depasesc in mod caracteristic granitele acesteia.
Astrocitomul cu malignitate scazuta nu prezinta, in mod caracteristic, contrast crescut.
Tomografia cu emisie de pozitroni (TEP) si tomografia cu emisia unui singur foton
(TESF) au un rol auxiliar in vizualizarea tumorilor cerebrale, in principal in detectarea
recurentelor tumorale la nilul necrozei tisulare care poate aparea dupa iradiere ( mai jos).
Electroencefalografia (EEG) este utila pentru evaluarea pacientilor cu posibile convulsii.
Imaginile functionale cu TEP si RMN sau magnetoencefalografia pot fi utile in terapia
chirurgicala sau radiochirurgicala pentru definirea relatiei anatomice a tumorii cu
regiunile cerebrale critice, cum este cortexul motor primar.

3.7. Evoluţie şi prognostic

Evolutie. Tumorile cerebrale debuteaza si evolueaza de obicei lent progresiv prin

acumularea treptata de semne neurologice, relatoare pentru o localizare cerebrala, pe un
fond clinic de HIC. Debutul brusc al TIC se poate petrece doar in hemoragiile intra-
tumorale sau prin aparitia unor chisturi intratumo-rale, frecnte la copil. Toleranta mare a
sistemului nervos in dezvoltarea TIC, mai ales la copil, face ca sindromul neurologic de
focar sa fie minim. in faza de stare sindromul neurologic este complet. Nediagnosticarea
TIC in faza de stare va duce la temporizarea tratamentului chirurgical. Evolutia in
continuare a TIC va conduce la decompensarea treptata a formatiunilor SNC, deficitul
neurologic accentuandu-se irersibil (plegie, afazie, cecitate, surditate etc), cu modificarea
starii de constienta de la somnolenta (afectarea nucleilor bazali) la coma (afectarea
trunchiului cerebral). Exista situatii de TIC cu evolutie rapida (ex. GM) spre decom-

40
pensare a sindromului de HIC prin malignitatea tumorala.

Prognostic. Ca in toata patologia organismului, prognosticul este influentat de

structura patologica a TIC. Dat fiind ca majoritatea TIC sunt tumori neuroectodermale
(75%), dintre acestea, unele au o malignitate crescuta (MBL, GM) sau sunt extrem de
infiltrati (gliom de trunchi cerebral, hipotala-mus), prognosticul intr-o mare parte din TIC
este destul de sumbru. La aceasta se adauga accesibilitatea operatorie dificila pentru
tumorile de linie mediana.

Un prognostic mai favorabil il au tumorile emisferelor cerebrale si cerebeloase,

datorita structurii lor histologice, de obicei benigne (astrocitom pilo-citic,
oligodendrogliom benign), si a unei accesibilitati operatorii. Mult mai optimiste ca natura
histopatologica sunt tumorile dezvoltate de la nilul meningelui (meningioamele), in mare
majoritate benigne.

Un grup important de tumori au structura histopatologica benigna, dar situatia lor

anatomica este profunda, mediana, astfel ca interntia neurochi-rurgicala se efectueaza cu
mari riscuri (ex.: cranio-faringioame).

3.8. Tratament

Exista mai multe alternative de tratament pentru pacientii cu tumori cerebrale.

Unele tratamente sunt standard (tratamentele folosite in mod curent) si altele sunt inca
testate in trialuri clinice. Inaintea inceperii tratamentului, pacientii pot lua in considerare
posibilitatea includerii lor intr-un trial clinic. Tratamentul aflat intr-un trial clinic este un
studiu de cercetare realizat pentru a ajuta la imbunatatirea tratamentelor actuale sau
pentru a obtine informatii despre noile tratamente pentru pacientii cu cancer. Cand
trialurile clinice arata ca un nou tratament este mai bun decat tratamentul standard, noul
tratament poate deveni tratamentul standard.

Tipuri de tratament standard

Sunt folosite trei tipuri de tratament standard :

41
Tratament chirurgical

Operatia este folosita, cand este posibil, pentru a trata tumorile cerebrale, asa cum
este aratat in sectiunea de descriere din acest articol.

Radioterapia

Radioterapia este o forma de tratament care foloseste radiatiile X cu energie inalta

sau alte tipuri de radiatii pentru a omori celulele canceroase. Exista doua tipuri de
radioterapie. Radioterapia externa foloseste un aparat care genereaza radiatiile si le
trimite directionat spre zona cu cancer. Radioterapia interna foloseste o substanta
radioactiva etansata (fixata) in ace, miezuri, sarme, catetere fixate in sau langa zona
afectata de cancer. Alegerea tipului de radioterapie depinde stadiul si tipul de cancer care
este tratat.

Chimioterapia

Chimioterapia este un tratament anticanceros care foloseste medicamentele pentru

a opri cresterea celulelor canceroase, fie omorand celulele sau oprind diviziunea lor.
Cand medicamentul chimioterapic este administrat pe cale bucala (pe gura) sau injectat in
muschi sau o vena, el intra in sistemul circulator si poate ajunge la celulele canceroase
oriunde in corp (chimioterapia sistemica). Cand chimioterapicul este plasat direct in
coloana vertebrala, intr-un organ sau o cavitate a corpului ca de exemplu cavitatea
abdominala, medicamentul actioneaza in principal asupra celulelor canceroase din acea
zona (chimioterapie regionala). Un suport care se dezintegreaza treptat poate fi folosit
pentru a plasa un chimioterapic direct in zona tumorala dupa ce tumora a fost indepartata
prin operatie. Tipul de chimioterapie recomandata depinde de stadiul si tipul de cancer
tratat.

Alte tratamente

Alte tipuri de tratament sunt in curs de testare in trialuri clinice.

Noi metode de radioterapie

42
- Radiosensibilizarea: utilizeaza medicamente care fac celulele tumorale mai sensibile la
radiatii. Combinand radioterapia cu radiosensibilizarea se pot omori mai multe celule
tumorale.

- Hiperfractionarea: radioterapie aplicata in doze mult mai mici decat cele uzuale de doua
sau de trei ori pe zi in loc de o data pe zi.

- Radio-operatia stereotactica: o tehnica de radioterapie care aplica radiatiile direct asupra

tumorii, lezionand mult mai putin tesutul sanatos. Medicul foloseste un aparat CT sau
RMN pentru a afla localizarea exacta a tumorii. Un cadru rigid este atasat in jurul capului
de cutia craniana si radiatiile sunt directionate spre tumora prin calea de abord prestabilita
cu ajutorul acestui cadru rigid, reducand astfel cantitatea de radiatii aplicata tesutului
cerebral normal. Aceasta procedura nu presupune operatie. Ea mai este denumita si radio-
operatia stereotaxica si terapia cu raze gamma de inalta precizie.

Terapia prin hipertermie

Terapia prin hipertermie este o metoda de tratament in care tesutul este expus la
temperaturi mari pentru a distruge si omori celulele canceroase sau pentru a face celulele
canceroase mai sensibile la efectul radiatiilor si la unele citostatice.

Terapia biologica

Terapia biologica este un mijloc de tratament care foloseste sistemul imun al

pacientului pentru a lupta cu cancerul. Substantele produse de catre organism sau
sintetizate in laborator sunt folosite pentru a relansa, direct sau a reface sistemul natural
de aparare al organismului in lupta cu cancerul. Acest tip de tratament mai este denumit
si bioterapie sau imunoterapie.

Tratamentul metastazelor cerebrale

Tumorile care au metastazat in creier avand ca punct de plecare alta zona din
organism sunt de obicei tratate prin radioterapie si/sau operatie. Chimioterapia poate fi

43
folosita daca tumora primara este un tip de tumora care raspunde bine la chimioterapie.
Exista trialuri clinice in desfasurare care studiaza noi alternative de tratament.

Tratament in functie de tipul tumorii

Gliomul trunchiului cerebral

Tratamentul gliomului trunchiului cerebral poate cuprinde urmatoarele:

- radioterapia prin hiperfractionare

- un trial clinic al unor noi medicamente anticanceroase si/sau imunoterapie.

Tumora pineala astrocitica

Tratamentul tumorilor pineale astrocitice poate cuprinde urmatoarele:

- operatie si radioterapie, cu sau fara chimioterapie

- un trial clinic de radioterapie externa cu terapie prin hipertermie sau noi metode de
abord a radioterapiei

- un trial clinic de noi medicamente anticanceroase si imunoterapie urmate de

radioterapie.

Astrocitomul pilocitic

Tratamentul astrocitomului pilocitic consta de obicei in operatie cu sau fara radioterapie.

Astrocitomul difuz

Tratamentul astrocitomului difuz poate cuprinde urmatoarele:

- operatia combinata de obicei cu radioterapia

44
- un trial clinic de radioterapie cu operatie cu sau fara chimioterapie pentru tumorile care
nu pot fi complet inlaturate prin operatie

- un trial clinic de radioterapie intarziata pana cand tumora progreseaza

- un trial clinic care sa compare avantajele dozelor mari si a dozelor mici de radioterapie.

Astrocitomul anaplastic

Tratamentul astrocitomului anaplastic poate cuprinde urmatoarele:

- operatie cu radioterapie, cu sau fara chimioterapie

- un trial clinic de radioterapie externa cu terapie prin hipertermie sau noi metode de
abord a radioterapiei

- un trial clinic de noi medicamente anticanceroase si imunoterapie urmate de

radioterapie

- un trial clinic de chimioterapie combinata cu diferite metode de abord a radioterapiei.

Glioblastomul

Tratamentul glioblastomului poate cuprinde urmatoarele:

- operatie cu radioterapie, cu sau fara chimioterapie

- un trial clinic de chimioterapie plasata in tumora cerebrala in timpul operatiei

- un trial clinic de radioterapie simultan cu chimioterapia

- un trial clinic de radioterapie externa cu terapie prin hipertermie sau noi metode de
abord a radioterapiei

- un trial clinic de noi medicamente anticanceroase si imunoterapie urmate de

radioterapie

45
- un trial clinic de chimioterapie combinata cu diferite metode de abord a radioterapiei

- trialuri clinice de noi tratamente.

Tumorile oligodendrogliale

Tratamentul oligodendroglioamelor poate cuprinde urmatoarele:

- operatia de obicei insotita de radioterapie

- un trial clinic de radioterapie cu operatie cu sau fara chimioterapie pentru tumorile care
nu pot fi complet inlaturate prin operatie

- un trial clinic de chimioterapie folosind unul sau mai multe citostatice

Tratamentul oligodendrogliomului anaplastic poate cuprinde urmatoarele:

- operatie cu radioterapie, cu sau fara chimioterapie

- un trial clinic de radioterapie externa cu terapie prin hipertermie sau noi metode de
abord a radioterapiei

- un trial clinic de noi medicamente anticanceroase si imunoterapie urmate de

radioterapie.

Gliomul mixt

Tratamentul gliomului mixt poate cuprinde urmatoarele:

- operatie cu radioterapie, cu sau fara chimioterapie

- un trial clinic de radioterapie externa cu terapie prin hipertermie sau noi metode de
abord a radioterapiei

- un trial clinic de noi medicamente anticanceroase si imunoterapie urmate de

radioterapie.

46
Tumorile ependimale

Tratamentul ependimoamelor de grad I si II consta de obicei in operatie cu sau fara

radioterapie.
Tratamentul ependimomului anaplastic poate cuprinde urmatoarele:

- operatie cu radioterapie

- un trial clinic care include operatia urmata de chimioterapie inainte, in timpul si dupa
radioterapie

- un trial clinic care include chimioterapia si/sau imunoterapie.

Meduloblastomul

Tratamentul meduloblastoamelor poate cuprinde urmatoarele:

- operatia si radioterapia cerebrala si a maduvei spinarii

- un trial clinic care include operatia si radioterapia cerebrala si a maduvei spinarii pentru
tumorile care sunt mai dificil de tratat cu succes

- un trial clinic care include chimioterapia.

Tumorile pineale parenchimale

Tratamentul tumorilor pineale parenchimale poate cuprinde urmatoarele:

- operatie cu radioterapie, cu sau fara chimioterapie

- un trial clinic de radioterapie externa cu terapie prin hipertermie sau noi metode de
abord a radioterapiei

- un trial clinic de noi medicamente anticanceroase si imunoterapie urmate de

radioterapie.

47
Tumorile meningeale

Tratamentul meningioamelor poate cuprinde urmatoarele:

- operatie cu sau fara radioterapie

- radioterapie pentru tumorile care nu pot fi inlaturate prin operatie.

Tratamentul meningiomului malign poate cuprinde urmatoarele:

- operatie cu radioterapie

- un trial clinic de radioterapie externa cu terapie prin hipertermie sau noi metode de
abord a radioterapiei

- un trial clinic de noi medicamente anticanceroase si imunoterapie urmate de

radioterapie.

Tumorile cu celule germinale

Tratamentul tumorilor cu celule germinale ale sistemului nervos central depinde de tipul
de celule canceroase, de localizarea tumorii, de posibilitatea ca tumora sa poate fi
extirpata prin operatie si de alti factori.

Craniofaringiomul

Tratamentul craniofaringiomului poate cuprinde urmatoarele:

- operatia pentru a extirpa intreaga tumora

- operatia pentru a extirpa atat de mult din tumora cat este posibil, urmata de radioterapie.

Tumorile cerebrale recurente

48
Tratamentul tumorilor cerebrale recurente poate cuprinde urmatoarele:

- operatie cu sau fara radioterapie

- radioterapia, daca nu a fost folosita in timpul tratamentului anterior, cu sau fara

chimioterapie

- radioterapie interna

- chimioterapia

- un trial clinic cu noi medicamente anticanceroase

- un trial clinic de chimioterapie plasata in aria tumorii in timpul operatiei

- un trial clinic de imunoterapie.

Tumorile cerebrale metastatice

Tratamentul unei singure metastaze cerebrale este de obicei operatia urmata de

radioterapia zonei cerebrale.

Tratamentul mai multor metastaze cerebrale poate cuprinde urmatoarele:

- radioterapia cerebrala

- operatia pentru tumorile mai mari care fac compresiune pe anumite arii din creier
cauzand diferite simptome.

Tratamentul simptomatic

Glucocorticoizii scad volumul edemului peritumoral si imbunatatesc functiile

neurologice; este folosita dexametazona (12 pana la 20 mg/zi, in doze divizate oral sau
intranos) pentru ca are o activitate mineralocorticoida relativ scazuta.

Tumorile care implica cortexul cerebral sau hipocampusul pot produce epilepsie

49
si se exprima deseori prin convulsii. Anticonvulsivantele sunt folosite in scopuri
terapeutice si profilactice; fenitoina, carbamazepina si acidul valproic sunt la fel de
eficiente . Daca tumora are o localizare subcorticala, anticonvulsivantele nu sunt necesare
in scop profilactic.

Glioamele se asociaza cu un risc crescut pentru tromboza noasa profunda si

embolism pulmonar, probabil din cauza ca secreta factori procoagulanti in circulatia
sistemica. in orice caz, riscul determinat de alte tumori cerebrale este necunoscut.
Hemoragia din interiorul glioamelor este o caracteristica histopatologica, totusi pacientii
par a nu aa un risc crescut de sangerare intracraniana dupa anticoagulare. Anticoagularea
cu heparina administrata subcutan in doze mici ar trebui luata in considerare la pacientii
cu gliom, in special la cei cu pareza a membrelor inferioare.

3.9. Profilaxie

În momentul de faţă, nu există strategii dovedite care să prevină apariţia tumorilor

cerebrale  primare. Studiile efectuate asupra dietelor bogate în anti-oxidanţi nu au arătat
existenţa unor beneficii în ceea ce priveşte diminuarea riscului de a dezvolta tumori
cerebrale  primare.

 Cancerul pulmonar cu celule mici este asociat cu un risc foarte mare pentru
metastaze cerebrale; aproximativ 50% dintre pacienţi dezvoltă leziuni în doi ani de la
diagnosticare. Din acest motiv, cercetătorii caută să utilizeze Iradierea Întregului Creier
(WBRT – whole brain radiotherapy) ca o metodă de prevenire a dezvoltării metastazelor
cerebrale. Studii care au utilizat această tehnică au observat o scădere semnificativă la
metastazele cerebrale (de la 55%  la 19% la doi ani, şi de la 56% la 35% la 3 ani) şi o
creştere a ratei de supravieţuire pe total.  S-a sugerat că ar putea apărea, pe termen lung,
anumite tulburări neurologice din cauza acestui tratament, dar acest lucru nu a fost
demonstrat în trialuri.  Aceste studii au facut WBRT profilactic standardul de îngrijire
pentru pacienţii cu cancer pulmonar cu celule mici de stadii limitate cu remisie completă
după terapia locală. Există studii în curs de desfăşurare pentru evaluarea beneficiilor
acestei practici şi în cazul altor tipuri de tumori, dar, până în prezent nu există date.

50
 CAPITOLUL IV

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU

TUMORI CEREBRALE

Manifestari de dependenta (Semne si simptome)

Simptomele tumorilor intracraniene rezulta din efectele locale si generale a!e tumorii. O
tumoare cerebrala de orice tip, situata oriunde in interiorul cavitatii cerebrale, poate cauza
cresterea presiunii intracraniene.
Tumorile produc, prin cresterea lor, fenomene de comprimare la nivelul
encefalului, care se vor manifesta prin semne de localizare si prin semne ale sindromului
de H.T.I.C.
Continutul cutiei craniene neavand unde sa se extinda (deoarece cutia craniana este
inchisa, rigida), masa cerebrala va avea tendinta sa hernieze, iar hernia cerebrala, odata
declansata, reprezinta un grad maxim de gravitate.

A. Manifestarile de dependenta vor fi, deci, manifestarile sindromului de H.T.I.C.

- cefalee
- varsaturi
- tulburari vizuale
- edem papilar
- tulburari psihice
- tulburari vegetative

Cefaleea

51
- apare la 90% dintre pacienti; intensitatea durerilor se accentueaza progresiv in a doua
parte a noptii, spre dimineata
- se accentueaza clupa stranut, tuse si schimbarea pozitiei capului
- localizarea cea mai frecventa este , fie occipito-cervicala, fie fronto- supraorbitara sau
cele doua zone asociate
- diminua dupa varsaturi
- nu cedeaza la antialgice
.
Varsaturile
- spontane
- explozive (in jet)
- neprecedate de greturi
- nu sunt legate de alimentatie
- provocate, uneori, de miscarea capului

Vertij
- senzatie de ameteala

Tulburari vizuale
- paralizia nervilor oculo-motori, cu dedublare etc.
- dedublarea imaginii - diplopie (dedublarea dispare cand pacientul inchide sau isi
acopera un ochi)
- vedere estompata

Edem pupilar
- se descopera la examenul oftalmoscopic (dilatarea venelor retiniene, prezenta unor mici
zone homoragice in retina)
Semnul pupilei
- inegalilate pupilara (midriaza unilaterala)
Eventual, pe masura ce T.I.C. creste, are loc dilatarea bilateral
Tulburari psihice

52
- apatie, indiferenta, diminuarea atentiei, somnolenta, dezorientare, scaderea capacitatii
intelectuale, confuzie

Tulburari vegetative
- bradicardie, dar pe masura ce P.I.C. continua sa creasca poate aparea tahicardie
- bradipnee; dificultate respiratorie prin hipoxie
. Hipoxia cauzeaza si cresterea P.I.C.

B. Simptome in functie de localizarea tumorii

Zona in care este localizata:
Lobul frontal - paralizii sub forma de monopareze (monoplegii) brahiale sau crurale,
hemipareze (hemiplegii) de partea opusa leziunii
- tulburari de personalitate
- schimbare de comportament (tendinta de a face glume vulgare)
- depresie, indiferenta, scaderea atentiei, neglijenta
- scaderea memoriei (hipoamnezie)
- tulburari de echilibru si coordonare
- crize de epilepsie de tip jacksonian (motorii)
- paralizii faciale de partea opusa lobului bolnav
- cefalee localizata in dreptul lobului lezat
Lobul occipital
- tulburari vizuale (hemianopsie, cecitate); hemianopsie= pierdere a vederii intr-o
jumatate din campul vizual; cecitate= absenta vederii
- halucinatii vizuale, agnozie vizuala (nu recunoaste obiecte sau personae cunoscute)
- cefalee cu localizare occipitala '
Lobul temporal . • ••'
- halucinatii vizuale, olfactive sau gustative '
- crize epileptice partiale ;'
- afazie, depresie, adesea agitatie .
- tulburari de echilibru ;
Lobul parietal

53
- tulburari de sensibilitate (hipoestezie, parestezii) de partea opusa lobului afectat
- pierderea discriminarii stanga-dreapta (nu stie care este partea dreapta sau partea stanga)
- apraxie
- tulburari de orientare in spatiu
- crize epileptice jacksoniene (sensitive ) In membrele si hemifata opusa lobului lezat
Ventricul cerebral
- cefalee intermitenta, care apare si dispare in functie de schimbarea de pozitje a capului
- somnolenta
- crize de epilepsie - apar si dispar brusc

Problemele pacientului
- alterarea perceptiei senzoriale: vizuala, auditiva, kinestezica,, gustativa, tactila,
oltfactiva
- alterarea procesului de gandire
- teama
- disconfort - durere
- modificarea perfuziei tesutului cerebral (HT.I.C.)
- deficit de cunoastere - a starii de sanatate
- modificari ale mobilitatii fizice - dazechilibru.

Obiectivele:
Pacientului:
~ sa i se reduca P.I.C.
- sa i se diminueze durerea de cap
- sa i se diminueze varsatura
- sa i se mentina functiile vitale in limite normale, permeabilitalea cailor respiratorii,
oxigenarea creierului
- sa coopereze in masura capacitatii sale
- sa-i fie mentinuta orientarea pacientului
- sa nu prezinte complicatii
Rol propriu si delegate pentru reducerea presiunii intracraniene:

54
- ridic capul pacientului fata de pat, sub un unghi de 15-30 de grade (faciliteaza drenajul
venos)
- il sfatuiesc sa reduca activitatile care maresc presiunea intracraniana
--sa evite flectarea coapselor,gatului, sa evite rotirea capului
- pentru prevenirea efortului de defocatie, administrez, la indicatia medicului, un laxativ
usor
- il sfatuiesc sa evite intoarcerea in pat.
In cazul ca ii este permisa intoarcerea, miscarea in pat, il invat sa expire cand le
exucuta.

Monitorizoz echilibrul hidric:

- limitez consumul de lichide
- monitorizez eliminarea

Interventii legate de durere. respiratie, comunicare

-incerc sa ajut pacientul sa identifice cauza durerii (conflicte, anxietate, oboseala, stres,
alte cauze psihologice); localizarea, caracterul durerii, momenlul aparitiei (spre
dimineaja), daca durerea se intensifica la efort, tuse, stranut
- aplic comprese reci pe frunte, care pot alina durerea
- asigur mentinerea oxigenarii creierului (hipoxia cerebrala esle prevenita prin mentinerea
functionalitatii cailor respiratorii si reducerea P.I.C.}
- slabilesc o comunicare cu pacientul folosind atingerea, vocea calma, linistita, negrabita;
ii vorbesc incet si clar
- stau in fata pacientului cand ii vorbesc
- ii mentin orientarea prin a-i explica tot ceea ce fac
- mentin un mediu bine luminat
- diplopia poate fi eliminata prin intermediul unui pansament la ochi
- asez un calendar la vedere
- ii asigur securitatea ca acesta sa nu se lezeze pe sine
- ajut familia sa inteleaga ce se intampla, ii sprijin in ceea ce decid.
La indicatia medicului:

55
- administrez oxigen inainte si dupa aspiratie
- pot fi instituite respiratiile controlate, pentru a reduce P CO2 (reducand, astfel,
vasoditatatia)
- administrez lichide intravenos (manitol, solutii de glucoza hipertone (20-50%),
corticoizi) sau solutii clorurate izotone
Deoarece acesti pacienti vor fi supusi unor interventii chirurgicale, vom descrie
ingrijirile (interventiile asistentei) preoperatorii si postoperatorii: ;,

INGRIJIRI PREOPERATORII LA
PACIENTl CU TUMORI CEREBRALE

-
Interventjiile asistentei (cu rol propriu si delegat):
- acorda sprijin psihologic pentru pacient si familie = interventie prioritara
- incurajeaza pacientul si familia sa-si exprime temerile (temerile pot fi in legatura cu
modificarea infatisarii, de dependenta, de moarte)
- inregistreaza datele de baza ale aprecierii neurologice si fiziologice
- urmareste obtinerea acordului scris pentru operatie (solicitat de neurochirurg) de la cea
mai apropiata ruda, in cazul in care pacientul nu este capabil sa semneze acest acord.

Precizare: chiar si atunci cand pacientul si-a dat consimtarnantul, rudele apropiate trebuie
consultate si sa-si dea consimtamantul inainte de operatie.
- explica tratamentul si procedurile (chiar daca nu este sigura ca pacientul sau familia le
intelege)
- favorizeaza intalnirea pacientului (daca acesta doreste) cu persoana caruia doreste sa i
se confeseze inainte de operatie
- pastreaza parul (dupa raderea capului), pentru a fi dat pacientului, deoarece acesta poate
fi folosit la o peruca
- pregateste familia pentru cand vor vedea prima oara pacientul dupa operatie: pansament
la cap; edeme sau echimoze ale fetei, care ii vor distorsiona aspectul (stare mentala

56
temporar redusa, afazie).; (afazie= piedere totala sau partial a facultatii de a vorbi si de a
intelege limbajul articulat)

DE STIUT:
In unele spitale, exista obiceiul de a rade parul pacientului numai in zona in care
acesta trebuie operat.
Parul frontal poate fi, uneori, lasat pentru ca, dupa operatie, sa poata fi pieptanat
(pentru a acoperi cicatricea).
Nu se administreaza clisme inainte de operatie, din cauza pericolului cresterii
presiunii intracraniene prin efortul depus si din cauza absorbtiei lichidului.

INGRIJIRI POSTOPERATORII

Interventiile asistentei (rol propriu si delegat):

Pregateste materialele necesare pentru ingrijirea postanestezica:
- dispozitiv pentru aspiratie cu catetere
- spatula linguala
- trusa pentru punctie Iombara si substante pentru urgente medicale (stimulente cardiace
si respiratorii, medicamente anticonvulsive, Amytal)
- seringi, ace intravenoase si hipodermice
- trusa pentru traheostomie - sa fie disponibila.

Supravegheaza pacientul in perioada postoperatorie.

observa - semnele cresterii presiunii intracraniene
- functiile vitale si vegetative: respiratia, T.A., puls, temperatura, diureza
- culoarea tegumentelor
- starea de constienta
- reactia pupilelor
Orice modificare aparuta, care prevesteste hemoragia sau iritarea creierului sau
alte simptome, trebuie raportate imediat neurochirurgului.
Asigura pozitia pacientului

57
- aseaza pacientul in pozitia indicata de medicul neurochirurg in functie de starea
pacientului (constient, inconstient, intubat sau detubat) si in functie de actul chirurgical:
- decubit lateral sau semidecubit ventral, cu fata in jos - pacientul comatos neintubat,
pentru a asigura o respiratie adecvata, pentru a preveni aspirarea lichidelor traheo-
bronsice.
Daca a fost excizata o tumora mare, pacientu! nu va fi culcat pe partea afectata
(pericol de deplasare a structurilor cerebrate sub influenta greutatii).
Daca operatia a fost efectuata in zona supralentoriala, pacientul va fi asezat in:
- pozitie semisezand, asigurata prin ridicarea partii cefalice a patului la 45 grade si prin
plasarea unei perne mari sub capul si umerii pacientului; se diminueaza, astfel,
posibilitatea hemoragiei, se asigura o mai buna circulatie a lichidului cefalorahidian si se
usureaza intoarcerea circulatiei venoase.
Daca a fost excitata o tumora infratentoriala, patul trebuie mentinut orizontal, iar
pacientul va fi: .
-- culcat pe o parte, cu o perna mica asezata sub gat.

ATENTIE!
Trebuie evitata orice flectare a gatului, fie pe linia mediana, fie lateral (pericol de
aparitie a unor complicatii respiratorii si a comprimarii trunchiului cerebral).

Supravegheaza pacientul inconstient:

- pentru a nu-si smulge pansamentul, sondele, canula de perfuzie; pentru a nu se leza
singur (sa nu se zgarie, loveasca).
Pentru a preveni aceste lezari, unii pacienti trebuie protejati prin bandajarea
mainilor, folosirea manusilor fara degete, aplicarea unei tesaturi de bumbac pe mana care
se fixeaza cu benzi adezive la nivelul incheieturii. Degetele trebuie separate cu tifon,
pentru a preveni iritarea pielii.

Supravegheaza pansamentli capului si ingrijeste plaga operatorie:

- se verifica gradul de imbibare a pansamentului cu sange, cu secretii.
Daca are o culoare verzuie, se anunta imediat medicul, deoarece indica (probabil)

58
pierderea de lichid spinal. Pansamentele care devin umede trebuie inlocuite de
neurochirurg.
- uneori, pansamentul poate fi scos in prima sau a doua zi dupa operatie, ca rana sa fie
expusa circulatiei aerului. (Daca nu este acoperit capul, exista, insa, riscul ca pacientul sa
se scarpine).
- se supravegheaza drenul (daca exista),
Multi pacienti prefera sa poarte calote pontru acoperirea capului.
Pacientul la care portiunea de os indepartata (pentru craniotomie) nu a fost pusa la
loc va avea o depresiune in scalp si trebuie prevenit de pericolul de a lovi capul in aceasta
zona.
Anunta medicul ori de cate ori apar manifestari patologice:
- dispnee
- hipotensiune
- cresterea T.A., asociata cu bradicardie accentuata; tahipnee; voma exploziva (indica
cresterea tensiunii intracraniene)
- aparitia unor paralizii, rigiditate, convulsii, afazie (tradeaza aparitia hematomului)
- dilatarea pupilelor, care devin fixe (apare in edem cerebral ireversibil).

La indicatia medicului, asistenta va efectua ingrijiri cu rol delegat, astfel:

 pentru corectarea hipotensiunii
- transfuzii de sange sau substituenti, perfuzie cu noradrenalina, Hemisuccinat de
hidrocortizon, cardiotonice etc
 pentru problemele respiratorii:
- administreaza oxigen (hipoxia creste edemul cerebral); daca pacientul nu este intubat,
se pregateste materialul necesar pentru intubatie, aparatele de respiratie asistata.
 pentru corectarea cresterii tensiunii intracraniene:
- pregateste si administreaza medicatia prescrisa de medic (glucoza hipertona, sulfat de
magneziu, manitol, dextran 40, diuretice); administreaza, de asemenea, medicamente
analgezice, sedative, neuroleptice (la cei foarte agitati).
Hipertermia de origine centrala se combate prin mijloace fizice (impachetari in
cearceafuri ude), administrare de medicamente, daca sunt prescrise (algocalmin,

59
clordelazin). . ,

Alimentatia pacientilor inconstienti sau cu tulburari de deglutitie se va face

parenteral si prin sonda gastrica, evitandu-se supraincarcarea cu lichide (pericol de edem
cerebral). Staza gastrica si varsalura de origine centrala se combat prin drenaj pe sonda
gastrica permanenta.
- din moment ce reflexul de inghitire este prezent, lichidele se administreaza oral.
- se urmareste cu strictete bilanjul hidro-electrolilic.

Eliminarea
- trebuie avut grija ca pacientul sa elimine suficient; in caz de retentie urinara, se
instaleaza sonda vezicala ,,a demeure"
- se combate constipatia prin laxative sau purgative usoare (pacientul trebuie instruit sa
nu depuna eforturi la defecare).

Asigurarea confortului
- durerea de cap, prezenta in primele 24-48 ore, se combate cu medicamente prescrise de
medic, administrate parenteral sau oral (sulfat de codeina - parenteral, aspirina oral sau
rectal); o compresa cu gheata, pusa pe cap, amelioreaza durerea de cap.
Mobilizarea '
- in functie de actul operator, mobilizarea poate fi facuta in a doua sau a treia zi
- se face treptat - mai intai, se aseaza pacientul in pozitie Fouler, apoi trebuie sa stea pe
marginea patului, cu picioarele atarnand
- apoi, dupa 4-6 ore, este asezat in fotoliu (o jumatate de ora).

ATENTIE: Se verifica posibila hipotensiune posturala a pacientului.

PRECIZARE:
- tusea si voma trebuie evitate (cresc presiunea intracraniana)
- aspiratia - daca este indicata - trebuie facuta incet si cu atentie pentru prevenirea tusei;
se evita aspirarea pe nas, exercitiile pentru respiratie profunda nu trebuie urmate da tuse

60
- prevenirea complicatiilor pulmonare, a escarelor, a tromboflebitelor se face dupa
tehnicile cunosute, pentru pacienjii imobilizati.

Participarea familiei la planurile de ingrjiire pe termen lung:

-membrii familiei pot prezenta reactii emotionale severe si dificultati de adaptare, care
nu pot fi depasite timp indelungat (saptamani, luni), incat, uneori, este nevoie sa apeleze
la un psihiatru sau psiholog si pentru ei.
Trebuie sfatuita familia cum sa sprijine pacientul, sa aiba grija sa nu faca remarci
lipsite de tact in fata acestuia, lucru care i-ar accentua anxietatea, depresia, frica.

61
 CAPITOLUL V

STUDII DE CAZ

Am efectuat stagiul practic in sectia neurologie a Spitalului Judetean Constanta,

urmarind cinci cazuri de bolnavi cu diagnosticul AVC din care am selectat 3 cazuri care
mi s-au parut mai relevante.

Din dialogul cu bolnavii si din analiza datelor din foile deobservatie au rezultat
urmatoarele aspecte:

CAZUL I

CULEGEREA DATELOR: FO - 430/2015

NUMELE SI PRENUMELE: M.G

DOMICILIUL: Constanta

DATA NASTERII: 22.08.1945

OCUPATIA: PENSIONARA

DATA INTERNARII:16.05.2015 ora 8.00

DIAGNOSTIC LA INTERNARE: TUMORA PINEALA ASTROCITICA, HTA

ESENTIAL STADIULUI II/III, OBEZITATE GRADULII/III

DATA EXTERNARII: 22.05.2015 ora 15.00.

TUMORA PINEALA ASTROCITICA, HTA ESENTIALA STADIUL II/III ,

OBEZITATE GRADUL II/III

62
NUMAR ZILE SPITALIZARE: 7

ANAMNEZA: Antecedente personale fiziologice: N = 1, AV = 2

Antecedente personale patologice: apendicectomie 1965

ISTORICUL BOLII: pacienta in varsta de 69 de, ani, cunoscuta ca hipertensiva, care nu

urmeaza cu regularitate tratamentul si regimul alimentar prescris de medic, obeza. Din
relatarile insotitorului, fiul, reiese ca bolnava, cu circa 2 zile inaintea internarii acuza:
cefalee, ameteli, criza de lipotimie, diminuarea fortei musculare de partea dreapta a
corpului, agitatie, confuzie.

DATE INDIRECTE: bolnava este transportata la centrul de primire urgente a Spitalului

Judetean Constanta, unde in urma consultulai medicului de garda, i se elibereaza bilet de
internare in sectia de neurologie.

EXAMENUL CLINIC: la examenul clinic pe aparate si sisteme efectuat de medic .s-au

constatat urmatoarele aspecte patologice:

-         Stare generala: bolnava inconstienta, afazica, subfebrila T= 38,4°C.

-         Tegumente si mucoase: normai colorate cu hiperemie intensa la nivelul fetei;

-         Sistem limfoganglionar, superficial: nepalpabil, nedureros.

-         Sistem osteoarticular si muscular integru morfofunctional, cu articulatii

deformate la nivelul genunchilor; hipotonie musculara de partea hemicorpului
drept;

-         Aparat, respirator: la inspectie: R=22/min;, CRS libere, dispneica, respiratie

stertoasa torace normal conformat;, la palpare: vibratii vocale transmise pe
ambele arii pulmonare pana la baze,- la percutie - sonoritate pulmonara crescuta;
la auscultatie: murmur vezicular prezent pe ambele arii pulmonare.

63
 -         aparat cardiovascular: cord in limite relativ normale, cu socul apexian in spatiul
V intercostal stang, in afara liniei medioclaviculare stangi; TA=230/130 mmHg,
AV=78/min; artere superficiale indurate, sinuoase, vene permeabile,

-         Aparat digestiv si anexe: abdomen nedureros hipotron, de partea hemicorpului

drept,nedureros la palpare, ficat si splina in limite normale, tranzit
intestinal.'incetinit.

-         Aparat urogenital :loji renale libere, mictiuni fiziologice,cu incontinenta

urinara la internare GIORDANO negativ bilateral.

-         Sistem nervos si organe de simt: bolnava inconstienta, in coma vasculara,

dezorientata tempo-spatial, ROT abolite de partea dreapta, BABINSKI pozitiv de
partea stanga, afazica, apraxica, agitatie psihomotorie, tiroida nepalpabila,
nedureroasa.

INTERPRETAREA DATELOR;

DIAGNOSTIC CLINIC: TUMORA PINEALA ASTROCITARA, HTA

ESENTIALA, STADIUL II/III, OBEZITATE GRADUL II

DIAGNOSTIC NURSING:

-         Analiza biofiziologica: bolnava cu aparate si sisteme integre cu afectarea celor

de mai sus.

Din analiza acestor date rezulta ca bolnava este dependenta privind satisfacerea
urmatoarelor nevoi fundamentale prioritare:

- nevoia de a respira si a avea o circulatie adecvata;

- nevoia de a se deplasa si a-si mentine o buna postura ;

- nevoia de a-si mentine tegumentele si mucoasele curate:

64
- nevoia de a evita pericolele;

- nevoia de a-si mentine temperatura constanta;

- nevoia de a se alimenta si hidrata corespunzator;

- nevoia de a elimina;

- nevoia de a se odihni si;

- nevoia de a invata despre boala sa;

-         Analiza psihologica: bolnava inconstienta, dezorientata temporo-spatial.

-         Analiza sociologica: bolnava cu posibilitati reduse de a se trata fiind

pensionara.

65
NUMELE SI PRENUMELE BOLNAVULUI M. G.

TUMORA PINEALA ASTROCITARA, HTA ESENTIALA STADIUL II/III, OBEZITATE

GRADUL II/III

Data Manifestari Obiectivu Interventii ale nursei Evaluare

de l Autonome Delegate -bolnav cu stare
16.05.2
dependenta generala modificata,
015 - bolnavul identificareabol -
- stare de grava care se
se va navului completea
inconstienta interneaza pentru:
Ora
interna za
cu stare de inconstienta
8:30 -inventariaza
sa-i documente
hiporeflectiI cu hiporeflectivitate
bunurile
asiguram le pentru
vitate osteotendinoasa
bolnavului
o internare
osteolendin hiporeflectivitate
respiratie
oasa si -transporta fotomotorie,
-
si o
hiporeflectiv bolnavul in diminuarea fortei
monitoruiz
itate sectie si de aici musculare pe
circulatie eaza
fotomotorie la ATI hemicorpul drept
adecvata functiile
agitatie
vitale R =
-diminuarea -masoara si psihomotorie,cefalee
-sa-i
21/min;
fortei inregistreaza ,ameteli,
efectuam
T= 38,2C;
musculare functiile vitale incontinenta urinara
analizele
TA =
pe ale bolnavului subfebrilitate,
de
210/120
hemicorpul paloare tegumentara
laborator
-ii asigura mmHg; Av
drept- cu discreta cianoza,
si
microclirnatul = 72b/min;
agitatie transpiratii
paraclinic
in salon si
psihomoiori profunde, lipsa
e pentru -pregateste
repaus absolut
e despre boala sa -
bolnavul
la pat
Precizarea
fizic si bolnav dependent
-cefalee
diagnostic
--pregateste psihic privind satisfacerea
intensa
bolnavul pentru urmatoarelorjie voi
incontenta

66
urinara fundamentale
ului pentru recoltarea
prioritare: nevoia de
- recoltarea analizelor
a aveai o respiratie
-sa fie
subfebrilitat analizelor de de
si o circulatie
alimentat
e laborator in laborator
adecvata; nevoia de
si hidratat
urgenta in urgenta:
a-si mentine o
-varsaturi corespunz
grup
temperatura
ator -ii asigura
sanguine,
-transpiratii constanta, nevoia de
lavita renala
Rh, HLC,
abundente -sa-i a se alimenta si
pentru varsaturi
TS, TC,
mentinem hidrata
si sustine capul
TQ, indice
tegumente corespunzator;
bolnavului in
de
le si nevoia de a elimina;
timpul efortului
protrombin
mucoasel nevoia de a-si
de varsatura
a,
e curate mentine tegumentele
calcemie,
-pregateste curate ;nevoia de a
-sa-i glicemie,
bolnavul si se deplasa si
asiguram cholesterol
materialele mentine o postura
microclim ,
necesare pt. corecta ;nevoia de a
atul in transamina
efectuarea se odihni ;nevoia de
ze,
examenului de a evita pericolele si
salon si
electrofore
fund de ochi nevoia de a invata
conditii
za
despre boala sa. Ora
de odihna
13.00:rezultate
-
-sa-i analize:
administre
mentinem Hb=45g/dl;L=7800/n
aza oxigen
legatura nmc;
pe sonda
cu Ht=45%;TS=5ming3
nazala
0sec ;TC=7min
familia TQ=18 indice
-pregateste
pentru protrombina=60%
materilae
educarea
si bonavul grupsanguin BIH

67
 glicemie =105 mg/dl
acesteia pentru
colesterol=280Mg/dl
in recoltarea
-Rezultat examen
ajutarea LCR,
F.Ohemoragii
bolnavulu instalarea
retiniene in
i sondei
vecinatatea pupilei
nazale si a
cu aspect de flacara;
- sa -i
sondei
hiporeflectivitate
satisface
urinare
fotomotorie
m
nevoile -
fudament administre
ale la pat aza
medicame
ntele
prescrise
de medic:
glucoza
33% fiole,
3+sulfat de
magneziu,
25% o
fiola i.v.
+furosemi
d 2 fiole,
miofilin 1
fiola, toate
in perfuzie
lenta si
Hiposerpil
de 2 ml, 1
fiola i.m.

68
 si vitamina
C2 fiole
i.v. lent;
Diazepam
1 fiola/zi
dimineata;
Fenobarbit
al o fiola
/zi.

Data -bolnava Aceleasi -Bolnava

confuza cu - - dependenta
16.05.201
hiperteflectivitat Monitorizeaza Monitorize privind
5
e si aza si satisfacerea
osteotendentioas supravegheaz inregistrea urmatoarei nevoi
Ora 18:30
a si a functiile za functiile fundamentale
hiporeflectivitate vitale ale vitale ale prioritare nevoia
a bolnavei bolnavei de a avea o
muobiectivitate respiratie si
- Asigura R-21/min
circulatie
- diminuarea lejeria curata
adecvate: nevoia
TA=
fortei musculare de corp si pat
de a-si mentine
200/110m
pe si pregateste
temperatura
mMg
bolnava
corpului
- Herhicorpul
pentru contra
AV = constanta,
drept
vizita
72b/min nevoia de ase
medicului
- Agitatie alimenta si
T= 37,9 C hidrata
- Pregateste
- Psihomotoric
corespunzator,
materialele si -
nevoia de a
- Cefalee intensa ajuta medicul Inregistrea
elimina,, nevoia
pentru za

69
 de a-si mentine
- Subfebrilitate efectuarea rezultatul
tegumentele
punctiei in urma
curate, nevoia de
- Varsaturi
lombare si recoltari
a se deplasa si a-
pentru LCR in r.O
- Transpiratie si mentine o
efectuarea
abundenta postura corecta,
-
analizelor de
nevoia de a se
Administre
laborator din
odihni, nevoia
aza si
L.C.R
de a evita
supraveghe
pericolele si
- aza
nevoia de a
Supravegheaz medicatia
invata despre
a bolnava prescrisa
boala sa
timp de doua de medic :
Presiunea 1Cg
ore dupa aceesi
crescuta cu
punctia
- Asigura lichid
lombara
regimul
asigurand
igieno-
repaus la pat
dietetic
fara perna cu
prin
capul in
administrar
deosebi lateral
ea
- Asigura paren.oral
conditiile de glucoza
necesare 5% cate
repausului la 125 ml x 2
pat ori pe zi

- Informeaza
tura de noapte
privind

70
 recoltarea
urinei

Data -bolnava -Sa-i Bolnava

confuza asuguram o - Asigura - dependenta
17.05.201
afazica respiratie si medioclimatul Monitorizeaza privind
5
apravica o circulatie in salon si satisfacerea
adecvata inregistreaza urmatoarei
Ora 8:00
- cefalegii - Recolteaza
functiile vitale nevoi
puternice - Sa o urina prin
ale bolnavei fundamentale
reechilibram sonda pentru
prioritare
- subfebrila
volemic examen sumar R-20/min
nevoia de a
urina
- avea o
- Sa-i TA=
diminuarea respiratie si
efectuam - 190/105mmM
fortei circulatie
analizele de Monitorizeaza g
musculare adecvate:
laborator si functiile vitale
pe AV = 70/min nevoia de a-si
praclinice si le
mentine
pentru inregistreaza
- T= 38,2 C temperatura
precizarea in foaia de
Herhicorpul diureza pe temperatura
diagnosticul observatie si
stnng sonda 1100 ml corpului
ui temperatura
24 ore nu a constanta,
-
avut scaun nevoia de ase
- Sa fie -In legatura cu
Sensibilitate
alimentata si serviciul alimenta si
a dureroasa -Recolteaza
hidratata explorari hidrata
la prin sonda
corespunzat functionale corespunzator,
mobilizare pentru
or pentru a i se nevoia de a
examenul
- Varsaturi efectua EKG elimina,,
sumar urina
-Sa
in patul nevoia de a-si
- Anxietate asiguram
bolnavei - mentine
materialele
Administrarea tegumentele

71
-Lipsa curate, nevoia
necesare - Asigura medicatiei
cunostintelo de a se
pentru lejerie curata prescrisa de
r despre deplasa si a-si
efectuarea de corp si pat medic =
boala sa mentine o
igienei in glucoza 33%
postura
-Pregateste
pat si pentru fiole 3 sulfat
corecta,
bolnava
eliminarea de magneziu
nevoia de a se
pentru vizita
dejectiilor 25% fiola i.v
odihni, nevoia
medicului
+ furasemid 2
de a evita
Mucoasele
fiole, Miorfin
- pericolele si
curate
o fiola
Supravegheaz nevoia de a
-Ii asigura a continuu invata despre
Hiposerpil de
tavita renala starea boala sa
2 ml 1 fiola
pentru bolnavului - ora 15:00,
i.m si
varsaturi si rezultatul
vitamina C 2
O pozitie de
sustine EKG WRS
fiole i.v lent;
securitate
capul 40 C AV 70
antialgica
bolnavului Diazepan o batai min ca o
in timpul fiola zi se extraxistala
-Asigura
efortului de introduce spraventricula
satisfacerea
varsaturi Peenicilina G ra modificata
nevoilor
sodica faza
fundamentale
-Sa-i
1.000.000 u terminala cu
la pat pentru
asiguram
1/6 ore i.m ischemie in
alimentare si
microclimat
V4 – V14
eliminare
ul in salon si -Asigura
conditiile de hidratarea
-Asigura
odihna corespunzatoa
regimul
re pe cale
igieno-dietetic
parentala
si hidratarea
corespunzatoa

72
 re a
bolnavului pe
cale
parenterala
Data -diminuarea -Sa-i HT = 41%
fortei asuguram o - - L=5800/mmc;
21.05.201
musculare respiratie si Monitorizeaza Monitorizeaza TS= 3min 30
5
pe o circulatie functiile vitale si sec;
adecvata si le inregistreaza TC=5min TQ
Ora 8:00
-
inregistreaza functiile vitale = 14 sec; IP =
Herhicorpul -Sa fie
in foaia de ale bolnavului 75%,
stnng in alimentata si
observatie si glicemie- 90
revenire hidratata R-19/min
temperatura mg/Dvlcr –
corespunzat
normal reactie
- TA=
or -Asigura
PANDY
Sensibilitate 180/95mmMg
lejerie curata
negativ
a dureroasa - Sa-i
de corp si pat
AV = 72b/min
crescuta la efectuam
stimuli analizele de -Pregateste
T= 37C scaun
externi laborator si bolnavul fizic
=1 zi
praclinice si psihic
- Schiteaza
pentru pentru vizita -
vorbitul
precizarea medicului Administrarea
diagnosticul medicatiei
-
-asigura
ui prescrisa de
Recunoaste
bolnavului o
medic in
persoanele
-Sa pozitie de
21.05.2015
din jur
asiguram securitate
medicul
materialele antialgica
-Insomnie decide
necesare
trecerea la
- discuta cu
-anexietate pentru
medicatia per
bolnavul
efectuarea
os si i.m cu

73
-Lipsa
igienei in incurajandu-l Fisacetan fiole
cunostintelo
pat si pentru pentru ai 2, Tanakan
r despre
eliminarea capata doua dozeper
boala sa
dejectiilor increderea si cs si vitamina
asigurandu-l C fiole 5 ml –
-Sa
de 3 pe zi i.a
mentinem
ameliorarea Miofilin 2
tegumentul
stari sale prin fiole
si mucoasele
regim igieno-
curate -Asigura
dietetic prin
alimentatia
tratament
-Sa-i
bolnavului cu
asiguram
-Asigura 1 litru/zi cu
microclimat
satisfacerea lichide la
ul in salon si
nevoilor temperature
conditiile de
fundamentale camerei
odihna
la pat pentru
-In 22.05.2015
alimentare si
se recolteaza
eliminare
analize de
-Asigura laborator
regimul ( HLC,TS,
igieno-dietetic TQ, JP,
si hidratarea gilcemie ) si
corespunzatoa se efectueaza
re a punctie
bolnavului lombara
pentru
-Asigura
examenul
materialele
LCR de
necesare

74
 pentru control
efectuarea
-In data
toaletei
2105.2015
partiale la pat
medicul
-Mentine decide
legatura cu scoaterea
familia si o sondei urinare
educa privind
modul de
ingrijire a
bolnavului
Data -Stare -Medical Bolnav cu
generala decide - Asigura - stare generala
22.05.201
ameliorata externarea medioclimatul Monitorizeaza mult
5
cu in salon si ameliorata,
- Forta
continuarea inregistreaza partial
Ora
musculara -
tratamentulu functiile vitale dependent
15:00
in revenire Monitorizeaza
i la in foaie de privind
schiteaza functiilevitale
domiciliu observatie si satisfacerea
opozitie si le
sub temperatura urmatoarei
prin inregistreaza
supravegher nevoi
contractura in foaia de R-18/min
e fundamentale
observatie si
apartinitoril prioritare
- TA=
temperatura
or nevoia de a
Sensibilitat 160/85mmMg
avea o
ea e -Educa
AV = 77b/min respiratie si
dureroasa la apartinitorii si
circulatie
stimuli bolnavul
T= 36,6 C adecvate:
externi privind
nevoia de a-si
continuarea -
mentine

75
 temperatura
tratamentului Administrarea
temperatura
la domiciliu, medicatiei
corpului
despre modul prescrisa de
constanta,
de viata , medic =
nevoia de a se
munca si aceeasi
alimenta si
alimentatia
hidrata
-Pregateste
bolnavului;
corespunzator,
documentele
nevoia de a
-Preda pentru
elimina,,
apartinatorilor externare, le
nevoia de a-si
bunurile prezinta
mentine
personale ale medicului, le
tegumentele
bolnavului si transcribe in
curate, nevoia
documentele foaia de
de a se
de externare observatie, in
deplasa si a-si
biletul de
-Preia lenjeria mentine o
externare si in
bolnavului si postura
scrisoarea
o preda la corecta,
medical
magazia nevoia de a se
pentru
spitalului odihni, nevoia
medicul de
de a evita
familie si
-Solicita statia
pericolele si
trimiterea la
de salvare
nevoia de a
Spitalul Clinic
pentru
invata despre
Fundeni in
deplasarea
boala sa
vederea
bolnavului la
operatiei
domiciliu - bolnavul se
externeaza cu
-In legatura cu
urmatoarele
medicul de
familie pentru

76
continuarea recomandari
supravegherii
Continuarea
bolnavului la
tratamentului
domiciliu si
la domiciliu
preluarea in
cu :
evidenta
speciala
Piracetam = 2
fiole zi i.m
-Scoate
timp de doua
bolnavul din
saptamani
evidentele
apoi cu
sectiei
Cerebral 2
tablete/zi

Tanakan =
doua doze per
cs;
Furosemid= 1
tableta la 3
zile, Enap 20
mg = ½ pe zi
a doua ori pe
zi

Diazepan o
tableta
dimineata

-Va evita
consumul de
bauturi

77
 alcolice si
cafea

-Operatie
urmata de
chimioterapie
si radioterapie
la spitalul
Clinic
Fundeni.
supravegherea
la domiciliu
prin medicul
de familie

78
CAZUL II

CULEGEREA DATELOR: FO =710/2015

NUMELE SI PRENUMELE: R.I

DOMICILIUL: CONSTANTA

DATA NASTERII: 09.05.1950

OCUPATIA: PENSIONAR

DATA INTERNARII: 24.05.2015 ora 8.10

DIAGNOSTIC LA INTERNARE: GLIOBLASTOM STADIUL I, HTA

ESENTIALA STADIUL I/II

DATA EXTERNARII: 09.06.2015

DIAGNOSTIC LA EXTERNARE. AVC HEMORAGIC CU HEMIPLEGIE

STANGA, HTA ESENTIALA A STADIUL I/II

NUMAR ZILE SPITALIZARE: 17

ANAMNEZA: Antecedente personale patologice: apendicectomie 1965,

HTA 1999.

ISTORICUL BOLII: pacient in varsta de 65 de ani, cunoscut ca hipertensiv, care

nu urmeaza tratamentul prescris de medic. Din relatarile insotitorul, reiese ca bolnavul,
cu circa 3 ore inaintea internarii acuza: pierdere de cunostinta, cefalee, ameteli,
diminuarea fortei musculare pe partea stanga a corpului, agitatie. Bolnavul este mare
consumator de alcool si fumator a doua pachete de tigari pe zi.

79
 DATE INDIRECTE: bolnavul este transportat cu ambulanta la primire urgente
al Spitalului Judetean Constanta, unde in urma consultului medicului garda, i se
elibereaza bilet de internare in sectia de neurologie.

EXAMENUL CLINIC: la examenul clinic pe aparate si sisteme efectuat de

medic s-au constatat urmatoarele aspecte patologice:

-         Stare generala: bolnav inconstient, afazic, subfebril T = 38,1°C.

-         Tegumente si mucoase; normal colorate cu hiperemie intensa la nivelul fetei

-         Sistem limfoganglionar, superficial: nepalpabil, nedureros.

-         Sistem osteoarticular si muscular: integru morfofunctional, cu articulatii

deformate coxakhipotormie musculara de partea hemicorpului stang;

-         Aparat respirator: la inspectie: R=20min;, CRS libere, dispneic, respiratie

stertoroasa. torace normal conformat; la palpare, vibratii vocale transmise pe
ambele arii pulmonare pana la baze; la percutie -sonoritate pulmonara crescuta; la
auscultatie: murmur vezicuiar prezent pe ambele arii pulmonare.

-         aparat cardiovascular: cord in limite normale, cu socul apexian in spatiul 5

intercostal stang, pe linia medioclav'cuiara stanga; TA=170/95
mmHg,AV=78b/min; artere superficiale indurare, sinuoase, vene permeabile.

-         Aparat digestiv si anexe: abdomen hipoton de partea hemicorpului stang,

nedureros la palpare, ficat si splina in limite normale, tranzit intestinal: incetinit.

-         Aparat urogenital: loji renale libere, mictiuni fiziologice, cu incontinenta

urinara la internare, semnul GIORDANO negativ bilateral.

-         Sistem nervos si organe de simt: bolnav inconstient, in coma

vasculara,dezorientat tempo-spatial, ROT abolite de partea stanga, BABINSKI

80
 pozitiv bilateral, afazic, apraxic, agitatie psihomotorie, tiroida
nepalpabila,nedureroasa.

INTERPRETAREA DATELOR:

DIAGNOSTIC CLINIC: AVC HEMORAGIC CUHEMIPLAGIE STANGA,

HTA ESENTIALA STADIUL I/II

DIAGNOSTIC NURSING:

-           Analiza bioflziologica: bolnav cu aparate si sisteme integre cu

afectarea celor de mai sus.

Din analiza acestor date rezulta ca bolnavul este dependent privind satisfacerea
urmatoarelor nevoi fundamentale prioritare:

- nevoia de a respira si a avea o circulatie adecvata

- nevoia de a se deplasa si a-si mentine o buna postura

- nevoia de a-si mentine tegumentele si mucoasele curate

- nevoia de a evita pericolele

- nevoia de a-si mentine temperatura constant

- nevoia de a se alimenta si hidrata corespunzator nevoia de a elimina nevoia de a se

odihni

- nevoia de a invata despre boala sa.

- Analiza psihologica: bolnav inconstient,dezorientat

-temporo-spatial.

-Analiza sociologica: bolnav cu posibilitati reduse de a se trata, fiind somer.

81
-Analiza cultural-spirituala: bolnav cu nivel scazut de cultura sanitara legata de boala sa,
de religie ortodox-crestma, care nu respecta posturile religioase si respecta regimul igieno
-dietetic prescris de medic.

82
PLAN DE INGRIJIRE

NUMELE SI PRENUMELE BOLNAVULUI R. I. FO 702/2015

DIAGNOSTIC CLINIC GLIOBLASTOM STADIUL I HTA ESENTIALA STADIUL III

Dat Manifestari de Obiectivul Interventii ale nursei Evaluare

a dependenta Autonome Delegate
- bolnavul -bolnav cu stare
- stare de coma
24.05.20 se va Identificare - generala
cu
15 interna a completeaza modificata,grava
reflectivitate
bolnavului documentel care se interneaza
osteotendentin
Ora -sa-i
e pentru pentru: stare de
oasa si
16:00 asiguram o -
internare inconstienta cu
hiporeflectivita
respiratie inventariaz
hiporeflectivitate
te fotomotorie
si o a bunurile -
osteotendinoasa si
bolnavului monitoruize
-diminuarea hiporeflectivitate
circulatie
aza functiile
fortei motorie,
adecvata -transporta
vitale R =
musculare pe diminuarea fortei
bolnavul
21/min; T=
hemicorpul -sa-i musculare pe
in sectie si
38,1C; TA
stang efectuam hemicorpul stang
de aici la
=
analizele cefalee,ameteli,
ATI
-cefalee 170/95mm
de incontinenta
intensa Hg; Av =
laborator si -masoara urinara,
incontenta 78b/min;
paraclinice si subfebrilitate,
urinara paloare
pentru inregistrea
-pregateste
za tegumentara
- subfebrilitate bolnavul
precizarea
functiile
fizic si
diagnostic -bolnav dependent
-transpiratii vitale ale
psihic
ului privind satisfacerea
bolnavului
pentru
- incontinenta urmatoarelor nevoi
-sa-i recoltarea
urinara -ii asigura fundamentale

83
asiguram microclirn analizelor prioritare: nevoia
materialel atul in de laborator de a aveai o
necesare salon si in urgenta: respiratie si o
pentru repaus grup circulatie adecvata;
efectuarea absolut la sanguine, nevoia de a-si
igienei in pat Rh, HLC, mentine o
pst si TS, TC, temperatura
--
pentru TQ, indice constanta, nevoia de
pregateste
eliminarea de a se alimenta si
bolnavul
dejectiilor protrombina hidrata
pentru
, glicemie, corespunzator;
-sa-i recoltarea
cholesterol, nevoia de a
mentinem analizelor
transaminaz elimina; nevoia de
tegumentel de
e, a-si mentine
e si laborator
electroforez tegumentele
mucoasele in urgenta
a curate ;nevoia de a
curate
se deplasa si
-pregateste
-
mentine o postura
-sa-i bolnavul si
administrea
corecta ;nevoia de a
asiguram materialele
za oxigen
se odihni ;nevoia de
microclima necesare
pe sonda
a evita pericolele si
tul in pt.
nazala
nevoia de a invata
efectuarea
salon si despre boala sa. Ora
examenulu -pregateste
conditii de 14.00:rezultate
i de fund materilae si
odihna analize:
de ochi bonavul
Hb=11g/dl;L=7800/
pentru
-sa-i
-asigura nnmc;
recoltarea
mentinem
materialele Ht=42%;TS=3ming3
LCR
legatura cu
necesare 0sec ;TC=7min
pentru - instalarea TQ=16 indice
familia

84
pentru alimentare sondei protrombina=60%
educarea a nazale si a grupsanguin ABIV
parenterala sondei pozitiv; glicemie
acesteia in
va urinare =118 mg/dl TGP =
ajutarea
bolnavului 22 ui – ml
bolnavului -
-transmite administrea TGO = 22 ui – ml;
- sa -i
turei a treia za
satisfacem VSH = 18 mm/h,
sa medicament
nevoile colesterol 250 mg/dl
efectueze ele prescrise
fudamental
toaleta de medic:
Rezultat examen
e la pat
organelor glucoza
F.O
genitale 33% fiole,
hiporeflectivitate
externe si 5+sulfat de
fotomotorie cu
sa magneziu,
edem papilar
recolteze 25% o fiola
moderat 010
urina in i.v.
dimineata +furosemid
urmatoare 2 fiole,+
pentru manitol
examen 20%- 2x125
sumar de ml vitamina
urina C 2 fiole
i.v. ,
piracetam 2
fiole, toate
in perfuzie
lenta la
indicatia
medicului

85
 Data Manifestari Obiectivul Interventii ale nursei Evaluare
de Autonome Delegate -
25.05.2015 - eliminarea
dependenta
dejectiilor -supravegheaza -administreaza
- lipsa
Ora 08:00
continuu starea medicatia
cunostintelor
- sa-i
generala a prescrisa de
despre boala
mentinem
bolnavului si ii medic : glucoza
sa
tegumentele
asigura o 33% F 3 +
si mucoasele
- prezinta pozitie de sulfat de
curate
varsaturi securitate, magneziu 25%
antialgica 1 F i.v +
- sa-i
furosemit 2 F +
asiguram
- asigura
manitol 20% -
tavita renala
satisfacerea
2x 125 ml, toate
pentru
nevoilor
in perfuzie
varsaturi si
fundamentale la
lenta, vitamina
sustinem
pat pentru
C 2 F i.v lent +
capul
alimentare si
Torekan o fiola
bolnavului in
eliminare
i.m
timpul
efortului de - asigura
- asigura
varsatura regimul igieno-
hidratarea
dietetic si
corespunzatoare
- sai-i
hidratarea
pe cale
asiguram
corespunzatoare
parenterala
microclimatul
a bolnavului pe
in salon si
cale parenterala
conditiile de
odihna - pregateste
bolnavul pentru
vizita medicului

86
 Data Manifestari Obiectivul Interventii ale nursei Evaluare
de -Aceleasi Autonome Delegate
26- -bolnav
dependenta +
28.05.201 -Asigura - dependent
- bolnav asigurarea
5 microclimatul Monitorizeaza privind starea
constinet conditiilor
in salon si urmatoarelor
afazic, de ohihna
Ora 08:00
inregistreaza nevoi
apraxic si somn
-Monitorizeaza
functiile vitale fundamentale
functiile vitale
- subfebril ale bolnavului prioritare :
si le
: nevoia de a
- diminuarea inregistreaza in
avea o
fortei foaia de - R= 20min
respiratie si o
musculare observatie si dispneica;
circulatie
pe temperatura
adecvata;
TA = 160/90
hemicorpul nevoia de a se
-Asigura lejeria mm/hg
stang alimenta si
curata de corp
AV = hidrata
- si pat
78b/min; corespunzator;
sensibilitatea
-Pregateste nevoia de a –
dureroasa la
T = 37,9 C si mentine
bolnavul pentru
mobilizare
vizita medicului temperatura
-Prezinta un
- anxietate constanta;
scaun tare
-Asigura nevoia de a
- lispsa bolnavului o elimina;
-In
cunostintelo pozitie de nevoia de a-si
26.05.2015
r despre securitate, mentine
inregistreaza
boala sa antialgica tegumentele
rezultatul
electroforezei curate;
-Asigura
in foaia de
regimul igieno- Nevoia de a se
observatie a
dietetic si deplasa si a-si

87
 hidratarea
bolnavului mentine o
corespunzatoar
postura
e a bolnavului
-Se scoate
corecta;
sonda nazala
nevoia de a se
de
odihni ;
administrare a
nevoia de a
ohigenului
evita
pericolele si
-
nevoia de a
Administreaza
invata despre
medicatia
boala sa
prescrisa de
medic aceeasi
-Rezultate
+ Aspatofort
analize
2 F / zi i.m +
26.05.2015 ;
ulei de
electroforeza
parafina 30 ml
= P.T = 7,2
/zi
gr/dl;
albumine
-Diureza pe
52%;
sonda 900 ml
globuline
48%; raport
A- G = 1,01;

alfa 1 = 5%,
alfa 2 = 9%;
beta = 15%;
gamma= 21%

Data Manifestari Obiectivul Interventii ale nursei Evaluare

de Autonome Delegate

88
 dependenta
28.05- - sa -Educa - -bolnav partial
-
08.06.2 asiguram o privind Monitorize dependent privind
hiporeflectivi
015 circulatie modul de aza satisfacerea
tate
si ingrijire in functiile urmatoarelor nevoi
osteotendino
Ora
respiratie continuarea vitale si fundamentale
asa
08:00
adecvata bolnavului inregistreaz prioritare
- diminuarea a in foaia
- sa fie -Asigura nevoia de a aveai o
fortei de
alimentat microclimat respiratie si o
musculare pe observatie
si hidratat ul in salon circulatie adecvata;
hemicorpul si
corespunza nevoia de a-si
stang in temperatur
-
tor mentine o
revenire a:
Monitorizea
temperatura
- sa-i za functiile
- sensibilitate R= 18/ constanta, nevoia de
asiguram vitale si le
dureroasa min; TA= a se alimenta si
materialele inregistreaza
crescuta la 160/85mm/ hidrata
necesare in foaia de
stimuli hg corespunzator;
pentru : observatie si
externi nevoia de a elimina;
efectuarea temperatura AV=
nevoia de a-si
- recunoaste igienii la 73b/min;
mentine
-Asigura
persoanele pat si
tegumentele
lejerie de T= 36,6 C ;
din jur eliminarea
curate ;nevoia de a
corp si pat scaun = 1
dejectiilor
se deplasa si
pe zi
-Pregateste mentine o postura
- sa-i
bolnavul - corecta ;nevoia de a
mentinem
fizic si Administre se odihni ;nevoia de
tegumentel
psihic pentru aza a evita pericolele si
e si
vizita medicatia nevoia de a invata
mucoasele
medicului prescrisa de despre boala sa. -
curate
medic rezultate analize: in
-Asigura
- sa-i 07.06.2015 :Hb=12g/

89
asiguram bolnavului o aceeasi dl;L=7800/nnmc;
microclima pozitie de Ht=42%; L= 5600
-Asigura
tul in salon securitate , mmc;;
alimentatia
si antialgica
bolnavului TS =3130”
conditiile
-Asigura cu 1l /zi cu
de odihna
TC=5min TQ=16 sec
regimul lichide la
indice
- sa facem igieno- temperatur
protrombina=60%
educatie dietetic si e camerei
sanitara hidratarea ( ceai ,
glicemie = 98 ml/dl
familiei si corespunzat compot,
bolnavului oare supa si LCR = aspect
privind semisolide normal reactie
-Asigura
necesitatea ) PANDY discrt
materialele
continuari pozitiva, presiunea
necesare -In
tratamentul LCR normala
pentru 07.06.2015
ui la
efectuarea se
domiciliu
toaletei reconlteaza
partiale la analize de
pat laborator
de control (
-Mentine
HLC , TS,
legptura cu
TQ, IP,
familia si o
glicemie )
educa,
si se
privind
efectueaza
modul de
punctie
ingrijire in
lombara
continuare a
pentru
bolnavului la
examenul

90
 domiciliu
LCR de
control

-Se scoate
sonda
vezicala

Data Manifestar Obiectivul Interventii ale nursei Evaluare

i de -medicul Autonome Delegate
09.06.201 - -bolnav
dependent decide
5 -Asigura - dependent
a externarea cu
microclimatul monitoruizeaz privind
- stare continuarea
Ora 13:00
in salon a functiile satisfacerea
general tratamentului
vitale R = urmatoarelor
ameliorata la domiciliu
-
18/min; T= nevoi
sub
Monitorizeaz
- forta supraveghere 36,6C; TA = fundamentale
a functiile
musculara a 160/85mmHg; prioritare:
vitale si le
in revenire Av = 77b/min; nevoia de a
apartinitorilor
inregistreaza
aveai o
-schiteaza in foaia de -administreaza
respiratie si o
opozitie observatie si medicatia
circulatie
prin temperatura prescrisa de
adecvata;
contractura medic =
nevoia de a-si
-Educa
aceeasi
mentine o
- apartinatori si
temperatura
sensibilitat bolnavul -pregAteste
constanta,
e dureroasa privind documentele
nevoia de a se
la stimuli continuarea pentru
alimenta si
externi tratamentului externare, le
hidrata
la domiciliu, prezinta
corespunzator
despre modul medicului, le
; nevoia de a

91
 transcribe in
de viata, elimina;
foaia de
munca si nevoia de a-si
observatie, in
alimentatia mentine
biletul de
bolnavului; tegumentele
externare si in
curate ;nevoia
scrisoarea
-Preda
de a se
medical pentru
apartinptorilo
deplasa si
medical de
r bunurile
mentine o
familie
persoanale
postura
ale
corecta ;nevoi
bolnavului si
a de a se
documentele
odihni ;nevoi
de externare
a de a evita
pericolele si
-Preia lejeria
nevoia de a
bolnavului si
invata despre
o preda la
boala sa
magazia
spitalului
. –bolnavul se
externeaza cu
-Solicita
urmatoarele
statia de
recomandari :
salvare
pentru
Continuarea
deplasarea
tratamentului
bolnavului la
la domiciliu :
domiciliu
Piracetam = 2
-Ia legatura
F/zi,i.m , timp
cu medicul de
de doua
familie
saptamani apoi
pentru

92
continuarea cu Cerebral 2
supravegheri tb /zi ;
bolnavului la Tanakan = 2
domiciliu si doze / zi per
preluarea in os; Furosemid
evidenta = 1 tb la 3
speciala zile ;Enap
20ml =
-Scoate
v2/tb/zi x 2
bolnavul din
ori/zi;
evidentele
Diazepan o
sectiei
tableta
dimineata
-

-Va evita
consumul de
bauturi
alcolice si
cafea

-Recontrol
prin policlinica
la 15 zile si
supravegherea
la domiciliu
prin medicul
de familie

93
CAZUL III

CULEGEREA DATELOR: FO = 1222/2015

NUMELE Sl PRENUMELE: L.D

DOMICILIUL: CONSTANTA

DATA NASTERII: 22.08.1930

OCUPATIA: PENSIONAR

DATA INTERNARII: 03.05.2015 ora8.00

DIAGNOSTIC LA INTERNARE: ASTROCITOM ANAPLASTIC

GRADUL II, HTA ESENTIALA STADIULUI II/III

DATA EXTERNARII: 11.05.2015 ora 15.00.

ASTROCITOM ANAPLASTIC GRADUL II, HTA ESENTIALA STADIUL

II/III, HEMIPLEGIE STANGA

NUMAR ZILE SPITALIZARE: 7

ANAMNEZA: Antecedente personale fiziologice: N =» 1, AV = 2 Antecedente

personale patologice: HTA 1995

ISTORICUL BOLII: pacient in varsta de 77 de, ani, cunoscut ca hipertensiv care

nu urmeaza cu regularitate tratamentul si regimul alimentar prescris de medic. Din
anamneza reiese ca in urma cu circa 2 zile inaintea internarii, bolnavul acuza: cefalee,
ameteli, criza de lipotimie, diminuarea fortei musculare de partea dreapta a corpului,
agitatie, confuzie.

EXAMENUL CLINIC: la examenul clinic pe aparate si sisteme efectuat de

medic .s-au constatat urmatoarele aspecte patologice:

94
-       Stare generala: bolnav inconstient, afazic, subfebrila T = 37,4°C.

-       Tegumente si mucoase: normal colorate cu hiperemie intensa la nivelul fetei;

-       Sistem limfoganglionar, superficial: nepalpabil, nedureros.

-       Sistem osteoarticular si muscular integru morfofunctional, cu articulatii deformate la

nivelul genunchilor; hipotonie musculara de partea hemicorpului drept;

-       Aparat, respirator: la inspectie: R=22/min;, CRS libere, dispneica, respiratie

stertoasa torace normal conformat;, la paipare: vibratii vocale transmise pe ambele arii
pulmonare pana la baze,- la percutie - sonoritate pulmonara crescuta; ia auscultatie:
murmur vezicular prezent pe ambele arii pulmonare.

-       aparat cardiovascular: cord in limite relativ normale, cu socul apexian in spatiul V
intercostal stang, in afara liniei rnedioclaviculare stangi; TA=230/I30 mmHg,
AV=78/min; artere superficiale indurate, sinuoase, vene permeabile.

-       Aparat digestiv si anexe: abdomen suplu nedureros, ficat si splina in limite normale,
tranzit intestinal incetinit.

-       Aparat urogenital :loji renale libere, mictiuni fiziologice,cu incontinenta urinara la
internare GIORDANO negativ bilateral.

-       Sistem nervos si organe de simt: bolnava inconstienta, in coma vasculara,

dezorientata tempo-spatial, ROT abolite de partea dreapta, BABINSKI pozitiv de partea
stanga, afazica, apraxica, agitatie psihomotorie, tiroida nepalpabila,nedureroasa.

INTERPRETAREA DATELOR:

DIAGNOSTIC CLINIC: ASTROCITOM ANAPLASTIC GRADUL II

HEMIPLEGIE STANGA HTA ESENTIALA,

DIAGNOSTIC NURSING:

95
-       Analiza biofiziologica: bolnav cu aparate si sisteme integre cu
afectarea celor de mai sus.

Din analiza acestor date rezulta ca bolnav este dependent privind satisfacerea
urmatoarelor nevoi fundamentale prioritare:

-      nevoia de a respira si a avea o circulatie adecvata;

-      nevoia de a se deplasa si a-si mentine o buna postura;

-      nevoia de a-si mentine tegumentele si mucoasele curate;

-      nevoia de a evita pericolele;

-      nevoia de a-si mentine temperatura constanta;

-      nevoia de a se alimenta si hidrata corespunzator;

-      nevoia de a elimina;

-      nevoia de a se odihni si;

-      nevoia de a invata despre boala sa;

-         Analiza psihologica: bolnav inconstient, dezorientat temporo-spatial,

-         Analiza sociologica: bolnav cu posibilitati reduse de a se trata fiind pensionar.

96
PLAN DE INGRIJIRE

NUMELE SI PRENUMELE BOLNAVULUI L.D.. FO = 1222/2015

DIAGNOSTIC CLINIC ASTROCITOM ANAPLASTIC GRADUL II, HTA

ESENTIALA STADIULUI II/III

Dat Manifestari de Obiectivul Interventii ale nursei Evaluare

a dependenta Autonome Delegate
-sa-i -bolnav cu stare
- stare de
03.05.20 asiguram o - - generala
inconstineta
15 respiratie Transporta completeaza modificata,grava
cu
si o rea documentele care se interneaza
hiporeflectivita
Ora
bolnavul pentru pentru: stare de
te
08:30 circulatie
in sectie si internare inconstienta cu
osteotendentin
adecvata
de aici la hiporeflectivitate
oasa si
-
ATI osteotendinoasa si
hiporeflectivita - sa-l
monitoruize
hiporeflectivitate
te fotomotorie echilibram
-masoara aza functiile
fotomotorie,
volemic si
si vitale R =
-diminuarea diminuarea fortei
hematologi
inregistrea 21/min; T=
fortei musculare pe
c
za 38,2C; TA =
musculare pe hemicorpul drept ,
functiile 210/120mm
hemicorpul -sa-i agitatie psiho
vitale ale Hg; Av =
drept efectuam motorie,cefalee,am
bolnavului 72b/min;
analizele eteli, incontinenta
-agitatie urinara,
de
-ii asigura -pregateste
psihomotorie subfebrilitate,
laborator si
microclirn bolnavul
paraclinice paloare
- cefalee atul in fizic si
pentru tegumentara cu
intensa salon si psihic
discreta cianoza,
repaus pentru
precizarea
- incontinenta transpiratie
absolut la recoltarea
diagnostic
urinara profunde, lispa

97
- subfebrilitate
ului pat analizelor despre boala sa
- varsaturi de laborator
-pregateste -- -bolnav dependent
in urgenta:
- transpiratii bolnavul si pregateste privind satisfacerea
grup
abundente materialele bolnavul urmatoarelor nevoi
sanguine,
necesare pentru fundamentale
Rh, HLC,
pentru recoltarea prioritare: nevoia
TS, TC, TQ,
examenul analizelor de a aveai o
indice de
fund de de respiratie si o
protrombina
ochi laborator circulatie adecvata;
, calcemie
in urgenta nevoia de a-si
glicemie,
-sa fie
mentine o
cholesterol,
alimentat -pregateste
temperatura
transaminaz
si hidratat bolnavul si
constanta, nevoia
e,
corespunza materialele
de a se alimenta si
electroforez
tor necesare
hidrata
a
pt.
corespunzator;
- sa-i
efectuarea
- nevoia de a
asiguram
examenulu
administreaz elimina; nevoia de
materealel
i de fund
a oxigen pe a-si mentine
e necesare
de ochi
sonda tegumentele
pentru
nazala curate ;nevoia de a
efectuarea -asigura
se deplasa si
igienei la materialele
-pregateste
mentine o postura
pat si necesare
materilae si
corecta ;nevoia de a
pentru pentru
bonavul
se odihni ;nevoia
eliminarea alimentare
pentru
de a evita
dejectiilor a
recoltarea
pericolele si nevoia
parenterala
LCR
- sa-i de a invata despre
va
mentinem boala sa. Ora
- instalarea
tegumentel 13.00:rezultate

98
e si bolnavului sondei analize:
mucoasele nazale si a Hb=45g/dl;L=7800/
-transmite
curate sondei nnmc;
turei a treia
urinare Ht=45%;TS=5ming
- sa-i sa
30sec ;TC=7min
asiguram efectueze -
TQ=18 indice
microclima toaleta administreaz
protrombina=60%
tul in salon organelor a
grupsanguin BIII;
si genitale medicament
glicemie =105
conditiile externe si ele prescrise
mg/dl colesterol ?
de odihna sa de medic:
280mg/dl
recolteze glucoza
- sa
urina in 33% fiole, - Rezultat examen
mentinem
dimineata 3+sulfat de F.O hemoragii
legatura cu
urmatoare magneziu, retiniene in
familia
pentru 25% o fiola vecinatatea pupilei
pentru
examen i.v. cu aspect de flacara
prevenirea
sumar de +furosemid ; hiporeflectivitate
acesteia in
urina 2 fiole,+ fotomotorie .
ajutarea
miofilin 1
bolnavului
fiola toate
in perfuzie
- sa-i
lenta si
satisfacem
hiposerpil
nevoile
de 2ml 1
fundament
fiola i.m si
ale la pat
vitamina C
2 fiole i.v
lent ;
diazepam o
fiola pe zi

99
 dimineata,
fenobarbital
1 fiola pe zi

Data Manifestari Obiectivul Interventii ale nursei Evaluare

de -aceleasi Autonome Delegate
03.05.20 -bolnava
dependenta
15 - - dependenta
- bolnava
monitorizeaza monitoruizea privind
confuza cu
Ora
hiporeflectivit si za functiile satisfacerea
18:00
ate supravegheaz vitale ale urmatoarelor
osteotendinoa a functiile bolnavei : R nevoi
sa vitale ale = 21/min; T= fundamentale
bolnavei 37,9C; TA = prioritare:
- diminuarea 200/110mmH nevoia de a
- asigura
fortei g; Av = aveai o
musculare pe lejeria curata respiratie si o
72b/min;
hemicorpul de corp si pat circulatie
drept si pregateste -pregateste adecvata;
bolnava materialele si nevoia de a-si
- agitatie pentru contra bolnava mentine o
psihomotorie vizita pentru temperatura
bolnavei efectuarea constanta,
- cefalee
punctiei nevoia de a se
intensa - pregpteste
lombare la alimenta si
materialele si
- incontineta pat in vederea hidrata
ajuta medicul
urinara recoltari LCR corespunzator;
pentru
si nevoia de a
- varsaturi efectuarea
inregistreaza elimina;
punctiei
rezultatul in nevoia de a-si
- subfebrilitate lombare si
mentine
pentru

100
 - transpiratii
efectuarea F.O tegumentele
abundente
nalizelor de curate ;nevoia
-
laborator din de a se deplasa
Administreaz
LCR si mentine o
a si
postura
- supravegheaz
corecta ;nevoi
supravegheaz a medicatia
a de a se
a bolnava prescrisa de
odihni ;nevoia
timp de 2 ore medic :
de a evita
dupa punctia aceeasi +
pericolele si
lombara penicilina G
nevoia de a
asigurand sodica i.m =
invata despre
repaus la pat 1.000.000
boala sa.
fara perna cu u.i /6 ore
Rezultat RMN
capul in d.l .
-Asigura
Astrocitom
- asigura regimul
anaplastic
conditiile igieno –
necesare dietetic prin Aerohemoragic
repausului la administrarea si hamatii
pat parenterala alterate.:
de glucoza
- informeaza
5% cate 125
tura de noapte
ml x 2 ori pe
privind
zi
recoltarea
urinei a doua
zi dimineata
Data Manifestari Obiectivul Interventii ale nursei Evaluare
de Autonome Delegate
04.05.20 -sa-i -bolnava
dependenta
15 asiguram o -asigura - dependenta

101
Ora - bolnava
respiratie si microclimatul monitoruizea privind
08:00 confuza
o circulatie in salon za functiile satisfacerea
afazica
adecvata vitale ale urmatoarelor
apraxica
- recolteaza
bolnavei : R nevoi
- sa o urina prin
- cefalagii = 20/min; fundamentale
reechilibra sonda pentru
puternice dispneica; T= prioritare:
m volemic examenul
38,3C; TA = nevoia de a
- subfebrila si sumar urin
190/100mmH aveai o
hematologi
g; Av = respiratie si o
- diminuarea c -
70b/min; circulatie
fortei monitorizeaza
adecvata;
musculare pe - sa functiile vitale
-diureza pe
nevoia de a-si
hemicorpul efectuim si le
sonda
mentine o
stang analizele de inregistreaza
1100ml la 24
temperatura
laborator si in foaia de
h , nu a avut
- sensibilitate paraclinice constanta,
observatie si
scaun
dureroasa la pentru nevoia de a se
temperatura
mobilizare alimenta si
precizarea -recolteaza
- ia legatura hidrata
diagnosticul urina prin
-varsaturi cu serviciul corespunzator;
ui sonda pentru
explorari nevoia de a
-anxietate examenul
- sa fie functionale elimina;
sumar urin
- lispa alimentata pentru a i se nevoia de a-si
cunostintelor si hidratata efectua E.K.G -asigura mentine
despre boala corespunzat la patul materialele tegumentele
sa or bolnavei necesare curate ;nevoia
pentru de a se deplasa
- sa-i - asigura
recoltarea si mentine o
asiguram lejerie curata
urinei prin postura
materialele de corp si pat
sonda urinara corecta ;nevoi
necesare
o a de a se
- pregateste
pentru

102
efectuarea bolnavul dezinfecteaza odihni ;nevoia
igieni la pat pentru vizita , o de a evita
si pentru medicului mobilizeaza pericolele si
eliminarea mentinand-o nevoia de a
-
dejectiilor la loc invata despre
supravegheaz
boala sa
- ii asigura a continuu -
tavita starea administreaza Ora 15:00 :
renala bolnavei medicatia rezultat E.K.G
pentru prescrisa de : axa Q.R.S
- ii asigura o
varsaturi si medic = 40 C ; AV =
pozitie de
sustine glucoza 33% 70b/min cu o
securitate,
capul fiole 3 + extrasistola
antialgica
bolnavei in sulfat de supraventricul
timpul magneziu ara modificata
- asigura
efortului de 25% o fiola faza terminala
satisfacerea
varsaturi i.v + cu ischemie in
nevoilor
furosemit 2 V4- V6
fundamentale
- sa-i
fiole, miofilin
la pat pentru
asiguram
o fiola toate
alimentare si
microclimat
in perfuzie
eliminare.
ul in salon
lenta si
si conditiile
- asigura hiposerpil de
de odihna si
regimul 2 ml o fiola
somn
igieno- i.m si
dietetic si vitamina C 2
hidratarea fiole i.v lent ;
corespunzato diazepam o
are pe cale fiola pe zi
parenterala
-se introduce

103
 penicilina G
sodica
1.000.000 u.i
la 6 h i.m

-asigura
hidratarea
corespunzato
are pe cale
parenterala
Data Manifestari Obiectivu Interventii ale nursei Evaluare
de l Autonome Delegate
05- -bolnava
dependenta -aceleasi
08.05.20 - asigura -monitoruizeaza partial
- bolnava +
15 microclimatul functiile vitale dependent
confuza asigurare
in salon ale bolnavei : R privind
afazic a
Ora 08:00
= satisfacerea
apraxic conditiilo
-monitorizeaza
20/min;dispneic urmatoarelor
r de
si
- cefalegii odihna si a T= 37,7C; TA nevoi
supravegheaza
puternice = fundamentale
somn
functiile vitale
185/100mmHg; prioritare:
-subfebril ale bolnavei si
Av = 70b/min, nevoia de a
le inregistreaza
prezinta un aveai o
- in foaia de
scaun tare respiratie si o
diminuarea observatie si
circulatie
fortei temperatura -- se scoate
adecvata;
musculare sonda nazala de
nevoia de a-si
pe - asigura lejeria
administrare a
mentine o
hemicorpul curata de corp
oxigenului
temperatura
stang si pat si
constanta,
pregateste -In 08.05.2015
- nevoia de a se
bolnava pentru inregistreaza

104
sensibilitate
contra vizita rezultate alimenta si
dureroasa la
medicului electroforezei in hidrata
mobilizare
F.O a bolnavei corespunzator
- asigura
- anxietate ; nevoia de a
bolnavului o -Administreaza
elimina;
- lipsa pozitie ,, de medicatia
nevoia de a-si
cunostintelo securitate” prescrisa de
mentine
r despre antialgica medic = aceasi
tegumentele
boala sa + aspatofort
curate ;nevoia
- asigura
fiole pe zi i.m
de a se
regimul igieno-
deplasa si
dietetic si
mentine o
hidratarea
postura
corespunzatoar
corecta ;nevoi
e a bolnavului
a de a se
odihni ;nevoi
a de a evita
pericolele si
nevoia de a
invata despre
boala sa.

-Rezultat
analize
08.05.2015 :
electroforeza =
PT = 7,7 g/c,
albumine
54%,
globuline
46%, raport

105
 A/G = 1,17;
alfa 1= 4%,
alfa 2= 9%,
BETA =
12% ,
gamma= 21%

Data Manifestari Obiectivu Interventii ale nursei Evaluare

de l Autonome Delegate
05- -bolnava
dependenta -aceleasi
08.05.20 - asigura -monitoruizeaza partial
- bolnava +
15 microclimatul functiile vitale dependent
confuza asigurare
in salon ale bolnavei : R privind
afazic a
Ora 08:00
= satisfacerea
apraxic conditiilo
-monitorizeaza
20/min;dispneic urmatoarelor
r de
si
- cefalegii odihna si a T= 37,7C; TA nevoi
supravegheaza
puternice = fundamentale
somn
functiile vitale
185/100mmHg; prioritare:
-subfebril ale bolnavei si
Av = 70b/min, nevoia de a
le inregistreaza
prezinta un aveai o
- in foaia de
scaun tare respiratie si o
diminuarea observatie si
circulatie
fortei temperatura -- se scoate
adecvata;
musculare sonda nazala de
nevoia de a-si
pe - asigura lejeria
administrare a
mentine o
hemicorpul curata de corp
oxigenului
temperatura
stang si pat si
constanta,
pregateste -In 08.05.2015
- nevoia de a se
bolnava pentru inregistreaza
sensibilitate alimenta si
contra vizita rezultate
dureroasa la hidrata
medicului electroforezei in
corespunzator

106
mobilizare
- asigura F.O a bolnavei ; nevoia de a
- anxietate bolnavului o elimina;
-Administreaza
pozitie ,, de nevoia de a-si
- lipsa medicatia
securitate” mentine
cunostintelo prescrisa de
antialgica tegumentele
r despre medic = aceasi
curate ;nevoia
boala sa - asigura + aspatofort
de a se
regimul igieno- fiole pe zi i.m
deplasa si
dietetic si
mentine o
hidratarea
postura
corespunzatoar
corecta ;nevoi
e a bolnavului
a de a se
odihni ;nevoi
a de a evita
pericolele si
nevoia de a
invata despre
boala sa.

-Rezultat
analize
08.05.2015 :
electroforeza =
PT = 7,7 g/c,
albumine
54%,
globuline
46%, raport
A/G = 1,17;
alfa 1= 4%,
alfa 2= 9%,

107
 BETA =
12% ,
gamma= 21%

108
 ANEXA

CUPRINZAND TEHNICILE DE INGRIJIRE A BOLNAVULUI EFECTUATE

IN CURSUL INGRIJIRILOR DE NURSING

ANEXA 1. MASURAREA SI INREGISTRAREA FUNCTIILOR VITALE.

A. TEHNICA MASURARII SI NOTARII RESPIRATIEI.

Respiratia este functia organismului prin care se realizeaza aportul de O2

necesar proceselor vitale , in paralel cu eliminarea in atmosfera a CO2, rezultat al
acestora.

-  Materialele necesare: ceas cu secundar, foaia de temperatura, pix cu pasta albastra.

-  Timpii de executie:

-  se pregatesc materialele neresare;

-nu se anunta bolnavul,pentru ca acesta poate influenta ritmul respirator;

-se numara miscarile inspiratorii ale toracelui, prin asezarea mainii nursei pe
suprafata toracelui timp de 1 minut;

- se noteaza rezultatul in foaia de temperatura cu un punct de culoare albastra si se

uneste cu valoarea anterioara, pentru fiecare linie orizontala se socotesc 2
respiratii.

B.TEHNICA MASURARII SI NOTARII PULSULUI.

109
 Pulsul este senzatia de soc perceputa la palparea unei artere superfiale,
comprimata incomplet pe un plan rezistent.

- Materiale necesare: ceas cu secundar, foaie de temperatura, pix cu pasta rosie.

- Timpii de executie:

-se pregatesc materialele necesare;

-se pregateste bolnavul psihic si fizic, explicandu-i tehnica si mentinandu-1 in repaus

fizic 5-10 minute;

-se repereaza santul radial pe extremitatea distala a antebratului;

-se fixeaza degetele palpatoare pe traiectul arterei si se uneste cu valoarea

anterioara, pentru fiecare linie orizontala se socotesc 4 pulsatii.

C. MASURAREA SI NOTAREA TEMPERATURII

110
 Temperatura este rezultatul proceselor oxidative din organism generatoare de
caldura, prin metabolizarea alimentelor energetice.

- Materialele necesare: tensiometru maximal, individual casoleta cu tampoane

de vata si comprese de tifon, prosop, sapun, pahar cu % solutie cloramina 1-5 %, tavita
renala, foaia de temperatura, creion albastru.

-Timpii de executie:

-se pregatesc materialele necesare si se verifica termometru, apoi se sterge

termometru de solutia dezinfectanta:

-se pregateste bolnavul psihic explicandu-i tehnica si fizic asezandu-1 in decubit

confortabil;

-se sterge axila bolnavului prin tamponare cu prosopul;

-se aseaza termometru in axila cu rezervorul de Hg pe pielea centrului

axilei;

-se apropie bratul de trunchi cu antebratul flectat pe suprafata anterioara a

toracelui;

-se scoate termometru dupa 5-10 minute;

-se sterge cu o compresa uscata si se citeste gradatia;

-se scutura termometru, se spala cu apa si detergenti si se aseaza in solutie dezinfectanta

(bromocet 20%) in borcanul umplut %,

-se noteaza valoarea obtinuta in foaia de temperatura cu un punct albastru,

unindu-se apoi cu valoarea obtinuta anterior, obtinandu-se curba termica;

-pentru fiecare filie orizontala se socotesc 2 diviziuni de grad.

111
 D. MASURAREA SI NOTAREA TENSIUNII ARTERIALE.

Tensiunea arteriala este presiunea exercitata de sangele circulant asupra

peretilor arterelor.

-Materialele necesare: tava pentru instrumentele medicale, tesniometru cu Hg,

stetoscop biauricular, creion albastru si rosu, foaia de temperatura, tampon cu alcool.

- Timpii de executie:

-se pregatesc materialele necesare;

-se pregateste bolnavul explicandu-i scopul masuratorii si se mentine in repaus

timp de 10-15 minute

-se aseaza manometrul pe noptiera sau intr-un loc fara vizibilitate pentru
bolnav la nivelul cordului,

-se aplica manseta pe bratul bolnavului;

-se fixeaza membrana stetoscopului sub manseta pe artera humerala;

-se pompeaza aerul in manseta cu ajutorul perei de cauciuc pana la o valoare mai mare
decat cea masurata anterior sau pana la 300 mml la prima determinare a T.A.;

-se decomprima progresiv aerul din manseta; privind manometrul se

memoreaza valoarea tensionala obtinuta la aczirea primului zgomot pulsatil
(tensiunea maxima) si apoi se decomprima in continuare pana la disparitia ultimei unde
pulsatile cand se memoreaza din nou valoarea obtinuta (tensiunea minima);

- se scoate manseta tensiometrului;

- se dezinfecteaza stetoscopul;
112
- se noteaza valoarea obtinuta in foaia de temperatura in chenar albastru hasurat cu
culoare rosie, socotind pentru fiecare linie orizontala o unitate coloana de mercur.

E. MASURAREA SI NOTAREA DIUREZEI.

Diureza este procesul de eliminare a urinei din organism in 24 h.

-         Materiale necesare: vase cilindrice gradate, creion albastru, foaia de

temperatura.

-         Timpii de executie:

-       se pregatesc materialele necesare, etichetand vasele cu numele bolnavului, salonul,

sectia unde este internat, denumirea probei cerute;

-       se educa bolnavul sa urineze numai in urinar;

-       se colecteaza urina pe 24 ore, se citeste gradatia de pe vas;

-       se noteaza in foaia de temperatura valoarea obtinuta, pentru flecare linie

orizontala, socotindu-se 100 ml urina.

ANEXA 2. TEHNICA ADMINISTRARII INJECTIILOR.

A. TEHNICA INJECTIEI INTRAMUSCULARE

-Materiale necesare: seringi de unica folosinta, in ambalaj original,

intact, 2 ace calibru diferit, tampoane de vata sterile; solutii dezinfectante (alcool
sanitar rectificat; solutia de injectat sterila,trusa antisoc, lampa spirt).

113
 -Timpii de executiei: se pregateste bolnavul asezandu-1 in pozitie de decubit
ventral;

nursa se spala pe maini;

-  se aspira solutia de injectat in seringa dupa ce gatul acesteia a fost flambat inainte si
dupa taierea fiolei;

-  se dezinfecteaza locul de electie pentru injectat (cadranul supero- extern al fesei);

-  se scoate aerul din seriga, tinandu-o in pozitie verticala, pana la aparitia primei
picaturi de solutie in varful acului;

-  se introduce acul atasat la seringa in muschi;

-  se aspira pentru verificarea pozitiei acului fata de vasul de sange;

-  se introduce lent solutia de injectat;

-  se extrage acul printr-o miscare ferma;

-  se comprima locul respectiv cu un tampon steril imbibat in alcool sanitary

-  nursa se spala pe maini;

-  reorganizarea locului de munca;

-  urmarirea bolnavului pentru a surprinde eventualele reactii adverse la medicamente.

B TEHNICA INJECTIEI INTRAVENOASE.

114
 Consta in introducerea substantelor medicamentoase lichide in organism direct
in torentul circulator prin intermediul unui ac adaptat la seringa. Scopul:

- terapeutic la diferite substante;

- explorator - pentru administrarea substantelor de contrast radiologie.

Tehnica: pregatirea bolnavului:

-         psihica: explicandu-i necesitatea acestei tehnici pentru, tratarea bolii sale,
locul injectarii si eventualele reactii pe care le va prezenta in timpul injectiei;

-         fizica: se aseaza bolnavul in pozitie confortabila de decubit dorsal sau pe

scaun cu spatar protejat de un prosop si o aleza.

Materiale necesare:

-         seringi de unica folosinta in ambalaj original, integru, steril;

-         ace sterile de unica folosinta pentru aspirarea medicamentelor (L = 38 mm, D

= 1 mm, cu bizou lung) si injectarea solutiei medicamentoase cu L = 25 mm,
diametrul = 6/10 - 7/10 si bizou scurt;

-         solutie sterila de injectat, izotona sau hipertona ce se resorb instantaneu in

circulatie, in fiole integre, care mai intai se identifica,

-         garou, tampoane sterile din vata si tifon, manusi sterile;

-         solutii dezinfectante sterile (alcool sanitar rectificat la 70°);

-         pile din metal pentru deschiderea fiolelor;

-         lampa spirt pentru flambare,

-         tavita renala

-         musama si aleza;

-         prosop;

115
 -         trusantisoc.

Tehnica propriu-zisa:

-         se spala pe maini cu apa si sapun;

-         se verifica ambalajul seringii si acului;

-         se verifica termenul de valabilitate al sterilizarii seringii;

-         se verifica integritatea fiolelor sau flaconul, eticheta, doza, termenul de

valabilitate si aspectul solutiei;

-         se indeparteaza ambalajul seringii, se adapteaza acul pentru aspirat solutia,

acoperit cu mansoul de protectie si se aseaza pe o compresa sterila;

-         se procedeaza la aspirarea continutului fiolei dupa: golirea lichidului din

varful fiolei prin miscari de rotatie, dezinfectarea gatului fiolei prin flambare,
sau stergere cu tamponul imbibat in alcool, dupa-care se flambeaza pila de otel
si se taie gatul fiolei apoi se deschide fiola astfel1 cu mana staga se tine fiola, iar
cu policele si cu indexul mainii drepte protejate cu o compresa sterila se
deschide partea subtiata a fiolei, se trece gura fiolei deschise deasupra flacarii,
apoi se introduce acul in fiola deschisa tinuta intre policele, indexul- si degetul
mijlociu al mainii stangi, seringa fiind tinuta in mana dreapta.

-         Se aspira solutia din fiola, retragand pistonul cu indexul si policele mainii
drepte, avand grija ca biroul acului sa fie permanent acoperit cu solutia de
aspirat, fiola rasturnandu-se progresiv cu orificiul

-         se indeparteaza aerul din seringa tinuta in pozitie verticala cu acul in sus, prin
impingerea pistonului pana la aparitia primei picaturi de solutie prin virful
acului,

se schimba acul de aspirat cu cel folosit pentru injectarea solutiei

medicamentoase.

116
 Pentru dizolvarea pulberilor se procedeaza astfel:

-         se aspira solventul in seringa (ser fiziologic, apa distilata, sau alt solvent
special);

-         se indeparteaza capacelul metalic al flaconului, se dezinfecteaza dopul de

cauciuc si se asteapta evaporarea alcoolului;

-         se patrunde cu acul prin dopul de cauciuc si se introduce cantitatea de solvent

prescrisa;

-         se scoate acul din flacon ti se agita pana la completa dezvoltare a pulberii.

Pentru aspirarea solutiei din flaconul inchis cu dop de cauciuc se procedeaza

astfel:

-         se dezinfecteaza dopul de cauciuc si se asteapta evaporarea

alcoolului,

-         se incarca seringa cu o cantitate de aer egala cu cantitatea de solutie ce

urmeaza a fi expirata;

-         se introduce acul prin dopul de cauciuc in flacon pana la nivelul dopului si
se introduce aerul;

-         se retrage pistonul sau se lasa sa se goleasca singur continutul flaconului in

seringa sub actiunea presiunii din interiorul flaconului;

-         acul cu care s-a perforat dopul de cauciuc se schimba cu acul pentru
injectarea solutiei medicamentoase,

-         se alege locul punctiei venoase;

-         se aplica garoul pe bratul bolnavului la unirea a doua treimi superioare cu

treimea inferioara a acestuia pentru a evidentia vena de punctionat;

-         se dezinfecteaza locul injectiei,

117
-         se efectueaza punctionarea venei cu acul introdus in directia fluxului sanguin,
perforarea tegumentului facandu-se -in directie -usor oblica, pana simtim
senzatia unui gol elastic, dupa care se schimba directia acului in sensul axului
longitudinal al venei si se inainteaza in interiorul ei inca 1-1,5 cm;

-         se controleaza daca acul este in vena prin aspiratie;

-         se desface garoul;

-         se injecteaza lent, sprijinind seringa cu mana stanga si impingand pistonul

seringii cu policele mainii si indexul mainii drepte;

-         se verifica periodic prin aspirare, daca suntem in vena,

-         la terminarea injectarii solutiei se retrage brusc acul din vena pe directia pe
care l-am introdus;

-         se aplica tamponul imbibat cu alcool pe locul injectarii, efectuand o usoara

compresiune, dar iara a flecta bratul;

-         se supravegheaza bolnavul un timp variabil dupa injectare in report cu starea

lui generala si solutia injectata.

Incidente si accidente:

-         flebalgie prin introducerea rapida a solutiei sau a unor substante iritante;

-         periflebita prin inflamatia tesutului perivenos;

-         hematom;

-         embolie gazoasa prin introducerea aerului in vena;

-         embolie gazoasa prin introducere de substante uleioase, ambele ducand la

embolie pulmonara si deces; -soc alergic; colaps.

118
 BIBLIOGRAFIE

1. TITIRCA L, - URGENTE MEDICO-CHIRURGICALE PENTRU CADRE

MEDICALE, Editura ”Viata Medicala Romaneasca”, Bucuresti, 2000;

2. TITIRCA L, - GHID DE NURSING. Editura 'Viata Medicala

Romaneasca', Bucuresti, 2000;

3. TITIRCA L, - TEHNICI DE EVALUARE SI INGRIJIRE A

BOLNAVILOR Editura ”Viata Medicala Romaneasca”, Bucuresti, 2001.

4. TITIRCA L. - BREVIAR DE EXPLORARI - FUNCTIONALE SI

INGRIJIRI SPECIALE, Editura ”Viața Medicala Romaneasca”, Bucuresti, 2G01.

5. MOZESC.C - TEHNICA INGRIJIRII BOLNAVILOR, Editura Medical,

Bucuresti, 2001.

6. BALTAG. G - INGRIJIRI GENERALE Sl SPECIALE ALE

BOINAVILOR, VOL I - II, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1981.

7. REPC1UCE - ANATOMIA OMULUI, VISCERE, VOL.2, Editura

Medicala, Bucuresti 1958.

8. MORARU I. - ANATOMIE PATOLOGICA VOL UI, Fd-ara Medicala,

Bucuresti, 1980.

9. ARSENIC - TRATAT DE NEUROLOGIE:, VOL LV. PARTEA II Editura

Medicala, Bucuresti 1982.

10. CIMPEANU E - NEUROLOGIE CLINICA VOL II, Editura Dacia, Cluj, 1980,

11. PENDEFUNDA GH. - SEMIOLOGIE NEUROLOGICA, Editura Medicala,

Bucuresti 1978.

119