ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU
Facultatea de Litere
Str. Spiru Haret, nr. 8, Bacău, 600114 Tel./ fax ++40-234-588884
www.ub.ro; e-mail: litere@ub.ro

10(zece )29.04.2020

STRATEGII DE REALIZARE A
EDUCAŢIEI PENTRU LOISIR

Prof. univ. dr. RAŢĂ Gloria

Masterand,
Pruncu (căs. Zăbrăuțanu) Ionela
MASTER S.I.E., ANUL II, SEM. II
 -2020-
Sarcină de lucru –CAPITOLUL 1
1. Pe grupe: identificați şi analizați posibilele cauze ce determină schimbările în
domeniul educației de loisir şi care sunt aceste schimbări. Propuneți modalități
de îmbunătățire a educației pentru loisir.
2. Pe grupe: identificați şi analizați posibilele cauze ce determină necesitatea
educației pentru loisir. Propuneți modalități de îmbunătățire.

1. Specific evoluției societății este tendința de aglomerare a tipurilor de activități care să

asigure un nivel de existență mai ridicat, dar şi interesul/ motivația/ dorința omului pentru
aceasta şi implicit acumulare de stres, oboseală, nemulțumire. Drept consecință,
profesorul trebuie format astfel încât să fie capabil să formeze elevilor capacități de
organizare a timpului, de desfășurare a activităților de dezobosire, de împletire a muncii
cu odihna și distracția. Omul trebuie să știe cât mai multe în ceea ce privește organizarea
şi desfășurarea activităților de loisir, dar şi despre beneficiile acestora. Educația pentru
loisir, tinde din ce în ce mai mult spre a deveni educația realizată în mediul familial sau
social, şi aparține tuturor vârstelor şi tuturor claselor sociale, indiferent de sex,
apartenență politică, religioasă sau după alt criteriu. Plecând de la această premiză,
putem să identificăm două mari schimbări:

- Timpul ca durată și percepere

- disponibilitatea celor apropiați.

2. Cauzele ce determină necesitatea educației pentru loisir: formarea personalității umane,

recreativă, reconfortantă. Nevoia omului de a ieși din rutina zilnică.
Consider că tot planificarea unei zile/ore este cheia spre realizarea educație pentru loisir de care
avem atâta nevoie.

Sarcină de lucru pentru seminar- CAPITOLUL 2

1. Pe grupe: definiți timpul și împărțiți-l

2. Prezentați cel puțin 8 tipuri de timp.
3. Definiți timpul liber
4. Exemplificați tipuri de activități ce se realizează în timpul liber.

1. „Lucrul cel mai dificil pentru om este să-şi organizeze timpul liber”. (Goethe)
Timpul este definit ca fiind indicele cantitativ al numeroşilor factori calitativi
presupuşi, măsurabili prin metode obişnuite. Este perceput şi trăit efectiv în mod
diferențiat de la om la om. Putem defini timpul ca formă fundamentală de existenţă a
materiei în continuă dezvoltare, exprimând succesiunea şi simultaneitatea proceselor
realităţii obiective. Timpul se măsoară prin durată. Durata corespunde intinderii
temporale în care se desfăşoară o acţiune, un fenomen, un eveniment. Ea se măsoară în:
secunde, minute, ore, zile, săptămâni, ani, etc. Timpul reprezintă, în principal, o scurgere
succesivă de momente, ce nu mai revin.
2. În viaţa de zi cu zi, după modalitatea de percepere a omului şi după modul de
folosire, timpul este cunoscut sub diferite forme de exprimare ca fiind:
-timp aglomerat, timp berechet, timp de deplasare, timp de muncă, timp la discreție,
timp recreativ, timp de odihnă, timp familial, timp de lucru.

3. Timpul liber este folosit în mod recreativ, distractiv, este timpul în care se realizează
o plăcere, o pasiune, un hoby (mişcare, lectură, vizionarea unui film, pictarea unui
tablou, cusutul unui goblen, pescuitul etc.), în principal activitatea de relaxare, de
destindere şi distracţie. Acest timp este mai mare sau mai mic, în funcţie de
modalitatea de gândire şi de aspiraţie a fiecărui individ în parte, în funcţie de gradul
 de cultură, în funcţie de capacitatea de organizare şi capacitatea voluntară de a se
integra într-un anumit program.

4. Tipuri de activități ce se pot realiza în timpul liber: face mișcare în timpul liber, pe
lângă alte activități: vizionare programe TV, vizite, mers la biserică, citit, concedii la
final de săptămână, participare la activități artistice și culturale în calitate de
spectator.

Sarcină de lucru pentru seminar-CAPITOLUL 3

1. Pe grupe: definiți timpul liber.

2. Pe grupe: Stabiliți durata timpului liber în funcție de 6 profesii.
3. Prezentați tipurile de consumare a timpului liber și de ce depinde consumarea lui.
4. Prezentați care sunt funcțiile timpului liber.

1. Timpul liber sau îndeletnicire plăcută, face parte din educația generală, ca parte ce
formează omul pentru relaxare. Relaxarea umană face parte din existența obligatorie de zi
cu zi, a devenit o necesitate specifică societății actuale, caracterizată prin stres, muncă,
responsabilitate, violență. Rolul timpului liber este de a ajuta la refacerea fizică și
psihologică (intelectuală) după finalizarea sarcinilor cotidiene și profesionale. Timpul
liber este un timp de care fiecare dintre noi are mare nevoie.
2. Durata timpului liber în funcție de 6 profesii:
Profesori – 8 ore
Lucrător comercial – 8 ore
Militar – 8 ore
Medic – 8 ore
Pompier – 8 ore
Coitor – 8 ore

3. Tipurile de consumare a timpului liber sunt:vizionarea programelor de televiziune, citirea

ziarelor și revistelor, ascultarea știrilor la radio, lectura cărților, computerul și Internetul,
dans, relaxare. Din punctul meu de vedere aceste modalități de petrecere a timpului liber
sunt în strânsă legătură cu domeniile de activitate ale persoanelor.
 4. Funcţiile timpului liber din natura condiţiilor moderne de muncă şi de viaţă şi în raport cu
aspiraţiile de autoperfecţionare ale omului le putem grupa pe următoarele direcţii:
 Îmbogăţirea vieţii spirituală prin lărgirea continuă a orizontului cultural-ştiiţific şi
dezvoltarea multilaterală a personalităţii.
 Formarea capacităţii de autoorganizare şi crearea unui stil de viaţă relevat.
 Stimularea capacităţilor creatoare şi a spiritului novator; valorificarea la maximum a
potenţelor inteligenţei.
Toate aceste trei direcţii îndeplinesc funcţia educativă.

 Refacerea organismului după orele de activitate profesională şi pregătirea lui

pentru noi eforturi creatoare. Această acţiune îndeplineşte funcţia compensatoare.

 Crearea climatului optimist de viaţă prin delectare şi amuzament, astfel

realizându-se funcţia de delectare.

Sarcină de lucru –CAPITOLUL 4

1. Identificaţi şi analizaţi condiţiile ce trebuie îndeplinite în abordarea unei strategii.

Propuneţi alte condiţii valabile .
2. Prezentați obiectivele activităților de timp liber.
3. Exemplificați trei tipuri de activități ce le realizeazați în timpul liber.
4. Enumerați cinci principii ce stau la baza organizării activităților de timp liber.
5. Prezentați un document ce direcționeză și legiferează desfășurarea activităților de timp
liber.
6. Prezentați necesitatea desfășurării activităților de timp liber.
7. Prezentați 5 sfaturi de gestionare a timpului liber.

1. Strategia presupune existenţa unui sistem coerent de metode, materiale, didactice,

mijloace (exerciţii, activităţi), consolidate de o suită de principii, reguli, stiluri de
predare/învăţare şi forme de organizare a activităţii îmbinate în mod fericit în vederea
realizării depline a unor obiective operaţionale bine precizate” .Strategia educaţiei pentru
loisir presupune învăţarea unui comportament a personalităţii umane, care să împletească
munca profesională cu munca de refacere. Presupune o concepție, voită.
Condiții de realizare a unei strategii:
- să aibă consistenţă ştiinţifică;
- să fie integrative;
- să fie centrate pe elev/student;
- să fie centrate pe valori;
- să fie activ-participative
 2. Obiectivele activităților de timp liber: compensare, de menţinerea unei stări fizice şi
psihice optime, şi de satisfacţie prin: jocuri/concursuri, visare/relaxare, dans, lectură,
vizionări/audiții, activități sportive, pictură/ cântul la un instrument, invenții/descoperiri,
vizite/contacte sociale, grădinărit/construcții.

3. Tipuri de activități ce le realizeazați în timpul liber: excursii, jocuri de societate, vizonare

filme.

4. Principii ce stau la baza organizării activităților de timp liber:

-principiul abordării globale şi integrate - o strategie care să acopere toate domeniile
importante ale vieţii tinerilor şi să asigure intervenţia integrată a autorităţilor publice şi a
celorlalte entităţi interesate pentru atingerea obiectivelor;
-principiul fundamentării politicilor pe cunoaştere - adoptarea deciziilor politice de pe o
poziţie bine informată şi ştiinţific fundamentată;
-principiul recunoaşterii tinerilor ca resursă de dezvoltare durabilă- recunoaşterea tuturor
tinerilor ca o resursă pentru societate şi asigurarea dreptului tinerilor de a participa la elaborarea
politicilor care îi vizează, prin intermediul unui dialog structurat continuu cu tinerii şi
organizaţiile neguvernamentale de şi pentru tineret;
-principiul cooperării - cooperarea autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale cu
organizaţiile neguvernamentale de şi pentru tineret (ONGT), în toate problemele care privesc
viaţa tinerilor;
-principiul nediscriminării - garantarea nediscriminării şi asigurarea şanselor egale de acces,
indiferent de rasă, sex, vârstă, confesiune, origine etnică şi socială, orientare sexuală, orientare
politică sau orice altă caracteristică, la programele, serviciile şi activităţile pentru tineret finanţate
din surse publice;

5. Principiile strategiei activităţiilor, în gemeral, dar şi a activităţilor de loisir evidenţiate şi

promovate de Organizația Nonguvernamentală pentru Tineret (ONGT).

6. Realitatea conform căreia timpul liber şi activităţile corespondente se plasează în jurul

nevoilor şi abilităţilor omului modern, ideea de bază este că practicile activităţii de
destresare sunt cele mai semnificative pentru existenţa omului, pentru nevoile şi
interesele lui. Când oamenii vor avea o motivaţie crescută pentru realizarea activităţilor
de destresare, atunci ei vor simţii un real interes pentru desfăşurarea acestora, iar acestea
vor deveni o obişnuinţă de existenţă.
7. Sfaturi de gestionare a timpului liber :
-nu enunța niciodată cuvintele “nu am timp liber” ci spune permanent ”am timp liber”,
deoarece cuvintele ”nu am timp” înseamnă de fapt de fapt “nu vreau să-mi fac timp ca să
mă relaxez, să mă simt odihnit/ă”. Adevărata problemă este cea a modului de a organiza
și a aloca un minim de timp pentru a realiza o activitate, cât de scurtă ca durată ce
relasează și odihnește;
 -începe ziua rezolvând cele mai grele probleme, întrucât acestea perturbă întreaga
perioadă de lucru. Rezolvați problemele grele, dispare și stresul, după care poți rezolva
rapid problemele ușoare;
-stabilește mici recompense/bonusuri pentru reușita obiectivelor propuse și descoperă ce
te motivează (exemplu: o pauză scurtă de cafea/ceai, sau o mică plimbare pe alee de 5
minute). Pentru a fi mai ușor asociază-te cu un coleg/prieten, care să vă ajute la realizarea
obiectivelor;
-dacă nu ai o bună memorie fă liste cu activități ce trebuie să le faci, și taie-le de fiecare
dată când faci una. Când cineva îți încredinţează o responsabilitate, pune-o imediat pe
hartie, apoi marc-o pe telefon (alarmă), pe agenda electronică, într-un e-mail, noteaz-o
într-un loc foarte vizibil. Acest lucru te ajută să rezolvi obiectivele și să nu fii stresat;
-realizează o listă a activităților ce urmează să le faci, fă întâi lucrurile care se realizează
într-un timp foarte scurt, lăsând un timp mai mare pentru proiectele importante și
durabile;

Sarcină de lucru-CAPITOLUL 5

1. Identificaţi şi analizaţi cel puțin doău definiții ale mișcării. Propuneţi o definiție.
2. Prezentați obiectivele dezvoltării psihomotrice.
3. Exemplificați trei tipuri de mișcare în timpul liber.
4. Prezentați caracteristicile mișcării.
5. Prezentați clasificarea activităților de loisir după mai multe criterii.
6. Prezentați influențele activităților de timp liber .

1. Mişcarea, ca şi concept este prezentat ca fiind „ieşirea din starea de imobtilitate,

instabilitate, schimbare a locului a poziţie”.
Mişcarea umană cuprinde „totalitatea actelor motrice realizate de om pentru
întreţinerea relaţiilor sale cu mediul natural şi social şi efectuarea deprinderilor
specifice diferitelor discipline sportive”

2. Obiectivele dezvoltării psihomotrice:

- însuşirea informaţiilor ce stau la baza execuţiei mişcărilor;

- dezvoltarea aptitudinilor psihomotrice de forţă, rezistenţă şi mobilitate şi educarea celor de
viteză şi coordonare;
- educarea capacităţii de percepţie, înţelegere şi memorare;
- însuşirea deprinderilor şi formarea priceperilor motrice;
- îmbunătăţirea capacităţii de lucru şi de adaptare la efort a a organismului.

3. Tipuri de mișcare în aer liber:

- ciclică și aciclică
- uniformă și neuniformă
- cu tot corpul și cu o parte a acestuia.

4. Caracteristici ale mișcării:

traiectoria reprezentată de drumul parcurs de corp sau de segmentele acestuia începând cu

poziţia iniţială şi terminând cu cea finală;
durată reprezentată de timpul necesar desfăşurării mişcări, măsurată în secunde, minute, ore
etc.;
tempoul reprezentat de cantitatea de elemente structurate în unitatea de timp;
ritmul reprezentat de reluarea periodică a unor acte constitutive ale mişcării;
spaţiul reprezentat de suprafaţă necesară pentru desfăşurarea mişcării;

amplitudinea reprezentată de mărimea deplasării corpului sau a segmentelor acestuia, raportate

la anumite repere, exprimate în grade, unutăţi de măsură;

cursivitatea reprezentată de continuitatea succesiunii fazelor acţiunii motrice;

dinamica reprezentată de desfăşurarea mişcării ca rezultat al interacţiunii forţelor interne şi
externe;

armonia reprezentată de raportul optim realizat între elementele componente şi efectul

estetic al mişcării;

expresivitatea reprezentată de sentimentele simţirile produse de execuţia sau vizionarea derulării

mişcărilor.

5. Clasificarea activităților de loisir după mai multe criterii:

- după modul de organizare: independente şi organizate;
- după locul dedesfăşurare: în aer liber şi în sală;
- după mijloacele folosite: cu materiale şi fără materiale ;
- după modul de adversitate: cu adversar şi fără adversar;
- după vârstă: pentru copii, pentru adolescenţi, pentru tineri, pentru adulţii, pentru
vârstnici;
- după sex: pentru femei şi pentru bărbaţi:
- după profesie: pentru angajaţi şi pentru neangajaţi etc.

6. După influenţele produse, activităţile desfăşurate în timpul liber, se împărt în 5 mari

grupe astfel:
-activităţi fizice de compensare a influenţelor civilizaţiei orăşeneşti, în sensul larg al
cuvântului. Din aceste activităţi fac parte exerciţiile fizice desfăşurate în mediul natural, în sălile
de sport, în cluburile de recreare prin mişcare, desfăşurate ca activitate competiţională sau
necompetiţională. Au rol dominant în anularea influenţelor produse de activitatea predominantă
de tip intelectual, profesional. Aceste activităţi sunt în mod evident orientate în direcţia atenuării
efectelor produse de profesie şi au drept scop relaxarea cu efecte terapeutice, fizice şi psihice.
Sunt reprezentate de modalităţi diferite de mişcare, de execuţie a mişcării (de a se juca) în aer
liber ce produce o intensă plăcere fizică şi mentală. Ele contribuie la instaurarea unei bunăstării
spirituale, însoţită de împlinire socială şi personală, la instauratea unei calități a vieții de tip
pozitiv.
-activităţi practice manuale, care corespund exigenţelor economice, dar şi satisfac pe cele
psihologice. Din aceste activităţi fac parte: grădinăritul, pescuitul, lemnăritul, zidăritul, cusutul,
împletitul, croşetatul etc.;
-activităţi de formare individuală, ce corespund necesităţilor omului [(convorbiri, discuţii,
audieri (muzicale, radiofonice), vizionări (filme, teatre), lectură, etc.];
-activităţi cultural artistice, care corespund cerinţelor de visare a omului în societatea actuală
-activități de întreţinere a relaţiilor sociale realizate prin vizite prieteneşti, de curtoazie, de
interes, de afaceri, distractive, sărbătoreşti etc.

Sarcină de lucru CAPITOLUL 6

1. Identificaţi şi analizaţi cel puțin două definiții ale mișcării. Propuneţi o definiție.
2. Prezentați obiectivele dezvoltării psihomotrice.
3. Exemplificați trei tipuri de mișcare în timpul liber.
4. Prezentați caracteristicile mișcării.
5. Prezentați clasificarea activităților de loisir după mai multe criterii.
6. Prezentați influențele activităților de timp liber .

1. Mişcarea, ca şi concept este prezentat ca fiind „ieşirea din starea de imobtilitate,

instabilitate, schimbare a locului a poziţie”.
Mişcarea umană cuprinde „totalitatea actelor motrice realizate de om pentru întreţinerea relaţiilor
sale cu mediul natural şi social şi efectuarea deprinderilor specifice diferitelor discipline
sportive”
2. Obiectivele dezvoltării psihomotrice:
- însuşirea informaţiilor ce stau la baza execuţiei mişcărilor;
- dezvoltarea aptitudinilor psihomotrice de forţă, rezistenţă şi mobilitate şi educarea celor de
viteză şi coordonare;
- educarea capacităţii de percepţie, înţelegere şi memorare;
- însuşirea deprinderilor şi formarea priceperilor motrice;
- îmbunătăţirea capacităţii de lucru şi de adaptare la efort a a organismului.

3. Tipuri de mișcare în aer liber:

- ciclică și aciclică
- uniformă și neuniformă
- cu tot corpul și cu o parte a acestuia.

4. Caracteristici ale mișcării:

-traiectoria reprezentată de drumul parcurs de corp sau de segmentele acestuia începând cu
poziţia iniţială şi terminând cu cea finală;
-durată reprezentată de timpul necesar desfăşurării mişcări, măsurată în secunde, minute, ore etc.;
-tempoul reprezentat de cantitatea de elemente structurate în unitatea de timp;
-ritmul reprezentat de reluarea periodică a unor acte constitutive ale mişcării;
-spaţiul reprezentat de suprafaţă necesară pentru desfăşurarea mişcării;
-amplitudinea reprezentată de mărimea deplasării corpului sau a segmentelor acestuia, raportate
la anumite repere, exprimate în grade, unutăţi de măsură;
-cursivitatea reprezentată de continuitatea succesiunii fazelor acţiunii motrice;
-dinamica reprezentată de desfăşurarea mişcării ca rezultat al interacţiunii forţelor interne şi
externe;
-armonia reprezentată de raportul optim realizat între elementele componente şi efectul estetic al
mişcării;
5. Clasificarea activităților de loisir după mai multe criterii:
- după modul de organizare: independente şi organizate;
- după locul dedesfăşurare: în aer liber şi în sală;
- după mijloacele folosite: cu materiale şi fără materiale ;
- după modul de adversitate: cu adversar şi fără adversar;
- după vârstă: pentru copii, pentru adolescenţi, pentru tineri, pentru adulţii, pentru vârstnici;
- după sex: pentru femei şi pentru bărbaţi:
- după profesie: pentru angajaţi şi pentru neangajaţi etc.

6. După influenţele produse, activităţile desfăşurate în timpul liber, se împărt în 5 mari

grupe astfel:
-activităţi fizice de compensare a influenţelor civilizaţiei orăşeneşti, în sensul larg al cuvântului.
Din aceste activităţi fac parte exerciţiile fizice desfăşurate în mediul natural, în sălile de sport, în
cluburile de recreare prin mişcare, desfăşurate ca activitate competiţională sau necompetiţională.
Au rol dominant în anularea influenţelor produse de activitatea predominantă de tip intelectual,
profesional. Aceste activităţi sunt în mod evident orientate în direcţia atenuării efectelor produse
de profesie şi au drept scop relaxarea cu efecte terapeutice, fizice şi psihice. Sunt reprezentate de
modalităţi diferite de mişcare, de execuţie a mişcării (de a se juca) în aer liber ce produce o
intensă plăcere fizică şi mentală. Ele contribuie la instaurarea unei bunăstării spirituale, însoţită
de împlinire socială şi personală, la instauratea unei calități a vieții de tip pozitiv.
-activităţi practice manuale, care corespund exigenţelor economice, dar şi satisfac pe cele
psihologice. Din aceste activităţi fac parte: grădinăritul, pescuitul, lemnăritul, zidăritul, cusutul,
împletitul, croşetatul etc.;
-activităţi de formare individuală, ce corespund necesităţilor omului [(convorbiri, discuţii, audieri
(muzicale, radiofonice), vizionări (filme, teatre), lectură, etc.];
-activităţi cultural artistice, care corespund cerinţelor de visare a omului în societatea actuală
-activități de întreţinere a relaţiilor sociale realizate prin vizite prieteneşti, de curtoazie, de
interes, de afaceri, distractive, sărbătoreşti etc.
Sarcină de lucru CAPITOLUL 7

1. Identificaţi şi analizaţi cel puțin două cercerări privind efectele activităților de timp liber.
2. Prezentați 8 forme și 4 modalități de mișcare .
3. Prezentați 5 cerințe ale realzării mersului pentru a avea efecte pozitive.
4. Prezentați 5 cerințe ale realzării gimnastici pentru a avea efecte pozitive.
5. Prezentați 5 cerințe ale realzării gimnasticii de întreținere pentru a avea efecte pozitive.
6. Prezentați 5 cerințe ale realzării mersului pe bicicletă pentru a avea efecte pozitive.

1. Studiul efectuat şi publicat de I.R.S.O.P., în anul 1991, pe un eşantion de 2166 de

persoane de vârstă de peste 18 ani a scos în evidenţă o anumită pondere în preferinţa de
practicare a sportului şi anume: fotbal 19 %, gimnastică 11 %, jogging 7 %, tenis de masă
8 %, tenis de câmp 9 %, înot 6 %..

2. Forme de practicare a mişcării au la bază exerciţii de:

 mers (plimbare);
 alergare;
 gimnastică;
 înot, plimbări cu barca,
 ciclism;
 patinaj, schi, sanie;
 dans;
 tenis de masă, tenis de câmp, badminton;
Modalități: organizat, individual, în aer liber, la domiciliu

3. -5 cerințe ale realizării mersului pentru a avea efecte pozitive:

-să fie practicant în tot timpul anului;
-să fie realizat în mod deosebit dimineaţa – când, de regulă se merge spre locul de muncă ;
-să fie realizat şi seara ca mod de relaxare şi destindere;
-să fie realizat în spaţii (parcuri, păduri etc), cu aer curat, cu un conţinut mai bogat în oxigen şi
ceva mai răcoros;
-să se mențină o ținuta corectă a corpului, cu spatele drept şi umerii traşi înapoi, pentru a menţine
degajată cutia toracică, plămânii putând acţiona mai lejer şi cu amplitudine mărită, braţele să fie
lăsate în legănare liberă normală;

4. -5 cerințe ale realizării gimnastici pentru a avea efecte pozitive:

- Zilnic
- Imediat după trezire
- Cu întreaga familie
- Fără aparatură specială
- Să cuprindă un număr de 3-8, elșalonate după efecte

5. 5 cerințe ale realizării gimnasticii de întreținere pentru a avea efecte pozitive:

- Sălile să fie dotate cu aparate fixe şi mobile (scări fixe, bănci de gimnastică, saltele,
mingi medicinale, gantere de diferite greutăţi, cordoane elastice, extensoare, cântar
uman, diferite aparate moderne, etc.).
- În tratamentul obezităţii trebuie introdus şi masajul şi automasajul ca un adjuvant
preţios.
- Să se respecte regimul alimentar adecvat, nutriţia este importantă
- Să urmărească relaxarea, destresarea și refacerea mușchilor obosiți
- Să reprezinte o obișnuință

6. Cerințe ale realizării mersului pe bicicletă pentru a avea efecte pozitive:

- Practicarea sistematică a ciclismului zilnic, sau de 2-3 ori pe săptămână, pe distanţe
variabile, în funcţie de vârstă şi posibilităţi, îndeosebi în afara oraşelor sau pe aleile
intemperi.