Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cuprins
1Funcționare
2Istoric
3Utilizare
4Vezi și
5Referințe
6Legături externe
Funcționare[modificare | modificare sursă]
Aerul cald (sau gazul) care umple învelișul impermeabil al balonului creează,
conform principiului lui Arhimede, o forță ascensională care poate fi redată de expresia:
[necesită citare]
Istoric[modificare | modificare sursă]
Montgolfière
Unul din primii pioneri ai zborului cu balonul a fost fizicianul francez Jacques Charles.
Acesta a experimentat diferite amestecuri de gaze, reușind la 1 decembrie 1783 să
efectueze în Paris un zbor cu un balon umplut cu gaz.
În același an, la data de 4 iunie Joseph-Michel și Jacques-Étienne Montgolfier zboară
cu primul balon cu aer cald din lume.
În 1784 Johann Andreas von Traitteur experimentează cu un balon cu aer cald, iar
James Glaisher și Henry Tracey Coxwell ating înălțimea de 9.000 de metri de cu un
balon al Institutului de metereologie din Greenwich. În timpul zborului ambii își pierd
cunoștința, neavând echipamentul necesar pentru această înălțime, dar au noroc căci
balonul a coborât și ambii au scăpat cu viață.
Înălțimea cea mai mare într-o nacelă deschisă, 11.300 m, a fost stabilită de Alexander
Dahl, care cu această ocazie, reușește să fotografieze în infraroșu curbura lunii. Acest
zbor a fost făcut împreună cu meteorologii Dr. Galbas și Popp, la 31 august 1933, într-
un balon special botezat „Bartsch v. Sigsfeld“. Acest record al zborului cu o nacelă
deschisă n-a fost doborât până în zilele noastre.
Fizicianul Auguste Piccard, în 1932 zboară pentru prima oară cu balonul echipat o
cabină etanșă, atingând 16.201 m (măsurătoare după presiunea atmosferică) și
16.940 m (măsurători geometrice).
Recordul de înălțime îl dețin Malcolm D. Ross și Victor E. Prather, care
în 1961 deasupra Golfului Mexic ating 34.668 m înălțime.
Recordul mondial al balonului fără echipaj este înscris în Guinness-Book în anul 1991 și
este de 51,8 kilometri. A fost stabilit de un balon Winzen cu un volum de 1,35 milioane
m3, fiind lansat în octombrie 1972 in Chico, California, Statele Unite. Această înălțime a
fost depășită doar de rachete.
Sondele spațiale sovietice „Vega 1” și „Vega 2” lansează în 1984 două baloane
metereologice în atmosfera planetei Venus care au putut fi urmărite timp de două zile
de pe sondă.
Utilizare[modificare | modificare sursă]
Baloanele pot fi utilizate ca: jucării pentru copii, în scop decorativ, servicii poștale,
pentru reclamă, baloane solare (azi folosit ca jucărie), purtătoare de surse luminoase,
purtătoare de aparate fotografice sau camere de filmat, baloane metereologice (care
transportă instrumente de măsură), baloane cu aer cald cu transport de persoane
(turism, agrement), spionaj, purtătoare de bombe (în domeniul militar).