Portofoliu

Consiliere vocațională și managementul

carierei

Student: Alexandru Laura Maria

Anul I

Grupa: 14MF211

Brașov

2022
 Cuprins

1. Particularitățile clientului și identificarea nevoilor

de consiliere
2. Planul de consiliere: proiectarea activității de
consiliere și înțelegerea între consilier și client
3. Prezentarea activităților de consiliere/ tehnicilor
utilizate
4. Rezultatele activităților de consiliere și documente
care ilustrează activitățile
5. Eseu de reflecție critică asupra dificultăților
întâmpinate, a modalităților de rezolvare și asupra
celor învățate în decursul acestui exercițiu
 Clientul este un bărbat, intitulat R.R., pentru a păstra confidențialitatea, cu vârsta de
27 de ani, din Brașov. Acesta este de profesie taximetrist, de la vârsta de 21 ani, adică
practică acastă meserie de 6 ani. Recent, acesta a demisionat de la locul de muncă și dorește
să își găsească un alt job, însă nu știe spre ce să se reorienteze, deoarece nu își cunoaște
tipolgia personalității, acesta negăsind actualmente un alt job care l-ar putea interesa și pentru
care ar fi competent.

O dată demografică importantă care trebuie menționată este faptul că, subiectul are un
nivel mediu de studii, acesta terminând 12 clase, neurmând studii superioare. Acest lucru
poate fi în defavoarea clientului, deoarece din cauza acestui aspect, opțiunile de angajare se
diminuează.

Acesta a fost de acord să semneze înțelegerea între consilier și client, astfel încât
ședințele noastre de consiliere să se poată desfășura în termeni legali, de comun acord.

Etapa de carieră reprezintă și scopul consilierii, pe care a urmat să o realizăm, cea de

reinserția profesională, urmând să realizăm diferite activități, susținute de diferite teste.
 Ședințele de consiliere au avut loc vinerea și sâmbăta, pe data de 10,11 și 17
decembrie 2021. Durata fiecărei ședințe a variat, prima ședintă, cea de inițiere s-a desfășurat
în aproximativ 60 de minute, cea de-a doua în 120 de minute, iar ultima ședință în
aproximativ 60 de minute.

Pentru prima ședință de consiliere am utilizat tehnica observației și pe cea a

convorbirii, pentru a ne cunoaște reciproc și pentru a crea o relație profesională, bazată pe
încredere. Totodată, concomitent, se urmărește identificarea nevoilor acestuia și încercarea
soluționării lor.

În urma primei ședințe, s-au identificat următoarele nevoi ale clientului care urmează a
fi îndeplinite:

 Nevoia de consiliere, de un ajutor specializat pentru a ieși din această fază de stagnare
profesională, din cauza unei motivații scăzute, care provine la rândul ei din
necunoașterea propriilor
 Aspirațiile/interesele sale: condusul, deoarece a avut un loc de muncă aferent acestui
interes și muzica; de mic a cochetat și s-a familiarizat cu muzica, acesta urmând
cursuri de chitară clasica/electrică.
 Găsirea tiplogiei clientului în vederea orientării profesionale în următoarele ședințe

Obiectivul general, stabilit de comun acord în faza de intervenție este găsirea unui
domeniu de ocupație potrivit acestuia, pentru a-și satisface trebuințele materiale (salarizarea),
dar și pe cele personale (timpul liber).

Alte obiective pe care le-am identificat împreună sunt:

 Să se mărească nivelul motivației prin identificarea sursei acesteia

 Să se identifice aspirațiile, interesele profesionale cu scopul orientării acestuia din
punct de vedere profesional

Cea de-a doua ședință a debutat cu un joc propriu, original și totodată simplu, care avea
ca scop găsirea sursei motivației scăzute. Acesta a fost consolidat inițial dintr-o întrebare,
cea de-a doua fiind adăugată în urma analizei testului Holland. Așadar, cele două întrebări
deschise au avut rolul de a încerca să evidențieze de unde a pornit sursa demotivării, iar
cea de-a doua, avea ca scop privirea în ansamblu a vieții profesionale, cu ajutorul
imaginației.
Întrebare 1: Ai avut vreodată parte de un moment neplăcut în perioada în care lucrai la fostul
loc de muncă care nu a putut fi soluționat și ți-a schimbat perspectiva asupra lui?

Răspuns 1: Da, de cele mai multe ori nu îți puteai selecta clienții și au apărut diverse
întâmplări precum neplata sau chiar batjocura. Am apelat la cei de la firmă, însă obiceiurile
de genul sunt dese, încât nu s-a rezolvat nimic, doar am trecut peste și a trebuit să am mai
multă grijă. Deobicei dacă aveai o problemă, trebuia să o rezolvi singur. Salariul depindea
foarte mult de numărul de clienți și de numărul de ore alocate de stat în mașină; în unele zile
câștigam și 50 de lei, cel mai puțin, iar în alte zile mai mult de 400 de lei.

Întrebare 2: Imaginează-ți că te-ai întors în timp, ai din nou 21 de ani și ai de ales între două
uși. Prima ușă te aduce pe scaunul mașinii, iar cea de-a doua, la un studio, o scenă, un teatru.
De menționat aici faptul că, tu încă beneficiezi de cunoștințele accumulate și poți privi
situația din prisma lor.

Răspuns 2: Condusul a fost și rămâne o pasiune, însă abuzând de acesta, a ajuns să devină
monoton și chiar obositor, iar condițiile acestui post de muncă sunt de nivel destul de scăzut.
Cred că aș alege a doua ușă, pentru că aș putea să mă implic emotional într-un mod în care m-
ar ajuta în acest domeniu, comparativ cu taximetria.

În urma acestui exercițiu, ne-am dat seama de faptul că, sursa demotivării provine de la
fostul loc de muncă, deoarece a rămas cu o impresie negativă asupra acestuia și a preferat
stagnarea, până în momentul de față, în defavoarea ieșirii din propria zonă de comfort.

Concluzia la care am ajuns a fost într-o notă pozitivă, clientul a realizat faptul că
implicarea de natură afectiv-emoțională îi oferă satisfacere și îi poate aduce beneficii pe
măsură.

Mai departe, am utilizat analiza SWOT pentru a pune în balanță jobul de taximetrist și un
eventual potential job în domeniul artistic.

Analiza SWOT 1 este pentru jobul de taximetrist, iar SWOT 2 este pentru cel artistic.

Puse în balanță, fostul post de muncă este în decădere față de un job care presupune
abilități artistice. Punctele tari pentru partea artistică le cuprind pe cele de la fostul job, la care
se mai adaugă și altele. De asemenea, punctele slabe și riscurile sunt mai diminuate la cel de-
al doilea job.
 Pentru a-l încadra pe client într-o tipologie, cu scopul de a-i aduce la cunoștință
propriul stil de funcționalitate, s-a pus în practică chestionarul de aptitudini profesionale
Holland, clientul având de răspuns la 104 întrebări, prin bifă. În urma completării acestuia de
către client, rezultatele obținute au fost următoarele:
 25 puncte – Artistic

15p – Întreprinzător

13p – Realist

9p – Convențional

9p – Social

8p - Investigativ

Tipul artistic este predominant caracteristic clientului, astfel încât trăsăturile sale de
personalitate corespund întocmai acestei încadrări: deschis spre o abordare afectiv-
emoțională, creativ, abilități și intuiție artistică, atras de activități mai puțin structurate, astfel
încât să îi permită posibilitatea de a se exprima liber, într-o manieră originală și de a-și creea
un program flexibil, respingând astfel ideea unui job de birou sau din domeniul afacerilor.

Comportamentul clientului de tip artistic preferă o abordare a consilierii într-un mod

neconvențional, utilizând exemple, materiale scrise, criticând, comparând, făcând umor;
preferă ședințele individuale de consiliere, iar procesul luării deciziei cu privire la carieră este
unul dominant emoțional și mai puțin rațional și sistematic (Jingău, M., 2007).

În a treia ședință, și ultima, i-am expus clientului rezultatele obținute, iar acesta a fost
surprins plăcut, regăsindu-se în rezultate și afirmând faptul că, acum are o nouă perspectivă și
vede mai multe alternative de angajare, decât credea el la începutul ședințelor noastre. Nu în
ultimul rând, i-am cerut un feedback, acesta fiind pozitiv, ceea ce aduce o dată cu acesta,
mulțumire/împlinire sufletească.

Acest program de consiliere, a reușit să-l ajute pe client în decoperirea intereselor,

nevoilor sale și în aflarea sursei de demotivare, aceste două lucruri fiind esențiale în demersul
consilierii și pentru a ajunge la o finalizare.

În postura de consilier, dificultățile întâmpinate au fost găsirea unor instrumente și

tehnici adecvate clientului, însă acest lucru a reușit să se soluționeze datorită obiectivelor clar
formulate, care au ajutat în etapizarea ședințelor de consiliere. O altă dificultate pe care am
întâmpinat-o în acest proces, a fost selectarea informațiilor potrivite și totodată valide, pentru
a fi cât mai clare, concise și ușor de înțeles.
 Din perspectivă proprie, descoperirea faptului că subiectul a fost categorizat ca tip
artistic, m-a ajutat într-o mare măsură, deoarece, bazându-se mai mult pe sentimente, intuiție,
decât pe rațiune, am reușit să creem o conexiune deschisă, sinceră, cu care am rezonat de la
începutul primei ședințe de consiliere, până la ultima. Faptul că la finalul ultimei ședințe,
clientul reușise să iasă din propria stagnare și lua în considerare mai multe opțiuni, acum
știind cu certitudine spre ce are înclinații, face ca obiectivele propuse de comun acord, să fie
îndeplinite.
 Bibliografie

1. Jingău, M., Consilierea carierei. Compendiu de metode și

tehnici, Ed. Sigma, București, 2007.