ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

Secţia Penală

Decizia nr. 267/2021

Şedinţa publică din data de 26 martie 2021

Deliberând asupra contestaţiei formulată de persoana extrădabilă A., constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 51/F din data de 1 martie 2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală a admis cererea
de extrădare formulată de autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii şi a dispus extrădarea şi predarea
persoanei extrădabile A. (cetăţean al Noii Zeelande, legitimat cu paşaportul nr. x emis la data de 3 martie 2020 pe
numele A.), s-a luat act că persoana extrădabilă a formulat opoziţie şi s-a dispus ca extrădarea acesteia să se efectueze
cu respectarea regulii specialităţii.

În baza art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, republicată, a menţinut arestarea provizorie în vederea extrădării a
persoanei extrădate A. până la predarea acesteia, conform art. 57 din Legea nr. 302/2004, republicată.

S-a constatat că persoana extrădată fost reţinută, arestată provizoriu în caz de urgenţă şi arestată provizoriu în vederea
extrădării de la data de 19 noiembrie 2020 la zi.

S-a luat act că bunurile, instrumentele, obiectele de valoare, documentele şi alte dovezi aflate în posesia persoanei
extrădabile A. la momentul depistării au fost remise autorităţilor judiciare americane.

Cheltuielile judiciare ocazionate pe teritoriul statului român de executarea cererii de extrădare, precum şi onorariul
interpretului de limbă engleză au rămas în sarcina statului.

Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel Bucureşti a reţinut că, la data de 14 ianuarie 2021, a fost înregistrată sesizarea nr.
x formulată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, pentru a se aprecia cu privire la
cererea de extrădare formulată de autorităţile judiciare din S.U.A., referitor la numitul A. (legitimat cu paşaportul nr. x,
emis la data de 3 martie 2020 pe numele A.), cetăţean al Noii Zeelande, în sensul admiterii acesteia şi a menţinerii stării
de arest provizoriu în vederea extrădării, până la predarea sus-numitului, conform dispoziţiilor art. 42 şi art. 43 din Legea
nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată şi Tratatului de extrădare dintre
România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007.

Sesizarea a fost însoţită de Ordonanţa cu acelaşi nr. din data de 14 ianuarie 2021 a Parchetului de pe lângă Curtea de
Apel Bucureşti, cererea de extrădare şi documentaţia aferentă, precum şi Adresa nr. x/2020 a Ministerului Justiţiei
întocmită, urmare a controlului de regularitate realizat în conformitate cu dispoziţiile art. 37 alin. (4) raportat la art. 40 şi
art. 41 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată.

S-a notat că persoana extrădabilă a fost prezentă şi asistată de apărător ales (domnul avocat B., conform Împuternicirii
avocaţiale nr. x/2020, aflate la fila x d.i.), fiind asigurată, totodată, şi prezenţa unui interpret autorizat de limba engleză,
respectiv a doamnei C. (Autorizaţie nr. x din 5 octombrie 1999) care a asigurat traducerea în cauză.

Potrivit dispoziţiilor art. 46 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală,
republicată, s-a procedat la luarea unei declaraţii persoanei extrădabile.

După interogatoriu, persoana extrădabilă a optat pentru continuarea procedurii, în caz de opunere la extrădare, potrivit
art. 46 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată,
prezentând, în scris, opoziţia motivată la cererea de extrădare (aflată la filele x d.i.).

S-au administrat proba cu martorul D. (depoziţia se află la fila x d.i.) şi proba cu înscrisuri.

Examinând cererea de extrădare formulată, curtea de apel a apreciat că aceasta este fondată, fiind îndeplinite toate
condiţiile legale pentru admiterea cererii şi extrădarea persoanei solicitate, pentru următoarele considerente:

Reţinând, în esenţă, că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare
dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007, Legea nr. 302/2004 privind
cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, aplicându-se numai în situaţiile nereglementate de
primul act normativ menţionat, curtea de apel a constatat îndeplinite condiţiile de formă, potrivit art. 8 din Legea nr.

1/16 Detalii jurisprudență

 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la
10 septembrie 2007. Astfel, cererea de extrădare a fost formulată în scris de autoritatea competentă a statului solicitant,
în sprijinul cererii prezentându-se copia mandatului sau ordinului de arestare ori de detenţie emis de un judecător,
instanţă sau de altă autoritate competentă, dar şi copia actului de acuzare (alin. (3) lit. a) şi b), documentele poartă
certificarea sau sigiliul Departamentului de Justiţie al Statelor Unite ale Americii (nefiind necesară o altă certificare,
autentificare sau legalizare potrivit art. 10 din acelaşi act normativ, contrar apărării) şi sunt însoţite de traducerile
solicitate (art. 11 din legea precitată, parte din traduceri fiind realizate prin grija instanţei).

În concret, s-a reţinut că au fost înaintate Mandatul de arestare nr. x:x-CR-78 (01) emis la data de 4 noiembrie 2020 de
către magistratul competent din cadrul Tribunalului Districtual al Statelor Unite ale Americii pentru Districtul de Est al
Statului Texas, dar şi rechizitoriul înlocuitor emis de Tribunalul Districtual al Statelor Unite, Districtul de Est din Texas, în
cauza cu nr. x:x-CR-00078.

Totodată, s-a reţinut că rechizitoriul menţionat conţine suficiente informaţii care descriu faptele care stau la baza
infracţiunilor, actul procedural având o structură dată în principal de numărul acuzaţiilor aduse inculpatului persoană
extrădabilă A., legitimat cu paşaportul nr. x emis la data de 3 martie 2020 pe numele A. (trei), fiind arătate pe larg data şi
locul săvârşirii acestora, calificarea juridică şi făcute referiri la dispoziţiile legale aplicabile.

În concret, s-a reţinut că împotriva persoanei extrădabile A., au fost formulate trei acuzaţii:

"cap de acuzare 1:

Infracţiunea: Titlul 18 C.S.U. § 1962(d) (Conspiraţie la activităţi de racket):

Pe întreaga perioadă relevantă, inculpaţii A.; E., F. şi G. şi alţii, cunoscuţi şi necunoscuţi Marelui Juriu, au fost membri şi
asociaţi ai H. (în prezenta "H." sau "organizaţia"), un gang transnaţional de motociclişti în afara legii ai căror membri şi
asociaţi participă la activităţi infracţionale inclusiv trafic cu droguri, spălare de bani, trafic ilegal cu arme şi acte de
violenţă, inclusiv omor. Pe aceeaşi perioadă, H. au operat pe întregul teritoriu al Statelor Unite, inclusiv în Districtul de
Est al statului Texas, precum şi în alte ţări, inclusiv în Noua Zeelandă, România şi Germania.

Scopurile organizaţiei includ fără a se limita la următoarele:

a. Să păstreze, protejeze şi să extindă controlul, raza de acţiune şi profiturile organizaţiei prin uzul de violenţă şi
intimidare;

b. Să promoveze şi să crească reputaţia organizaţiei şi a membrilor ei;

c. Să faciliteze traficul cu droguri de către membrii şi asociaţii organizaţiei, de exemplu prin stabilirea controlului asupra
teritoriilor pentru distribuirea de narcotice, eliminarea şi împiedicarea competitorilor la vânzări de droguri şi oferirea de
noi surse de aprovizionare pentru membri şi asociaţi;

d. Să ofere acces membrilor şi asociaţilor la arme de foc, explozibil şi alte echipamente;

e. Să sprijine pe membri şi asociaţi să obţină, de exemplu, asistenţă legală atunci când activităţile lor sunt descoperite
de agenţii de aplicare a legii; şi

f. Să protejeze organizaţia şi sursele ilegale de venituri, de exemplu prin mituirea organelor de aplicare a legii,
ameninţarea martorilor şi represalii violente asupra celor care depun mărturie.

Referitor la structura, mijloacele şi metodele organizaţiei, membrii clubului H. din întreaga lume sunt organizaţi în
subdiviziuni cunoscute drept "charters" ("filiale"). Până la data de 4 noiembrie 2020, filialele active ale clubului H. există
pe şase continente, în mai multe ţări inclusiv în Statele Unite, Noua Zeelandă, România şi Germania.

Membrii clubului H. îşi afişează afilierea la grup prin faptul că poartă ecusoane pe îmbrăcăminte, numite uneori "colors"
("culori"). Aceste ecusoane includ imaginea unui craniu uman înaripat, cunoscut drept "cap de mort" şi o emblemă cu
cuvintele "H." cunoscută sub numele de "top rocker" ("rocker de vârf") şi purtată deasupra capului de mort; şi o emblemă
cu numele local al filialei, cunoscută sub numele de "bottom rocker" ("rocker de jos") şi purtată sub capul de mort.

Organizaţia foloseşte o structură ierarhică de conducere. În cadrul fiecărei filiale H., membrii au poziţii de conducere
precum "Preşedinte", "Vice Preşedinte", "Secretar", "Trezorier", "Sergent-at-arms" (persoana care protejează grupul) şi
"Road Captain" (Căpitanul de drum). Filialele individuale au structura lor de conducere la nivel de ţară, regiune şi
mondial.

2/16 Detalii jurisprudență

 Filialele H. au în mod regulat şedinţe şi este de aşteptat ca membrii să participe. În cadrul organizaţiei, aceste şedinţe se
numesc "church" ("biserică"). La "church" membrii desfăşoară activităţile de rutină legate de club, inclusiv planificări de
evenimente, iniţieri de membri, numirea liderilor, vot legat de anumite probleme care afectează clubul şi discuţii privind
diverse subiecte cum ar fi conflicte violente cu organizaţii de motociclişti rivale. Clubul are periodic şedinţe mai
însemnate în care sunt întruniţi liderii din diverse filiale. Printre acestea se includ "world meetings" ("şedinţe mondiale")
desfăşurate o dată la doi ani.

Filialele H. folosesc anumite clădiri cunoscute drept "clubhouse" ("club") unde se ţin şedinţe ("church") şi pentru
socializare. Admiterea în cluburile H. este limitată strict la membrii organizaţiei şi anumiţi oaspeţi de încredere.

Persoanele care vor să fie primite în cadrul H. solicită admiterea printr-un proces îndelungat de filtrare menit să
stabilească devotamentul candidatului faţă de H. şi să ofere protecţie împotriva infiltrării de către agenţii de aplicare a
legii. Stagiile procesului de iniţiere includ următoarele:

a. Persoana devine întâi "hang-around" ("prezenţă pasivă"). Persoanelor care au prezenţă pasivă li se permite să
socializeze cu membrii H. şi să execute sarcini mărunte pentru organizaţie. Persoanele cu prezenţă pasivă nu au
permisiunea să participe la "church" sau să afişeze "culorile" grupului.

b. După ce a dovedit că este de încredere, solicitantul devine "Prospect" ("Candidat perspectiv"). Candidaţilor
perspectivi li se permite să participe la anumite aspecte ale activităţii clubului, inclusiv plata cotizaţiilor. Ca semn de
recunoaştere a acceptării în grup, candidaţilor perspectivi li se permite să poarte ecusonul "bottom rocker" descris mai
sus.

c. După o perioadă de cel puţin un an în calitate de candidat perspectiv, persoana poate să devină membru integral al
clubului în urma votului unanim al membrilor filialei. Persoana care a fost admisă integral este cunoscută sub numele
"Full-patch member" ("Membru plin") ceea ce reflectă capacitatea ei să poarte emblema inclusiv top rocker, capul de
mort şi bottom rocker.

9. H. au implementat diverse reguli de guvernare a structurii filialelor şi comportamentului membrilor individuali.

Organizaţia foloseşte atât reguli scrise (care sunt publicate şi distribuite), cât şi reguli nescrise (care nu sunt
documentate pentru că sunt percepute ca fiind incriminatoare). Seturi diferite de reguli au scopuri geografice diferite, ca
de pildă "H." ("Regulile mondiale H."), "European Rules" ("Regulile europene") şi diverse reguli specifice pe ţară şi filială.
în cazul în care nu respectă regulile, membrii şi filialele pot fi sancţionaţi(te) cu amenzi. Regulile organizaţiei includ fără a
se limita la următoarele:

a. Filiala trebuie să aibă un anumit număr de membri ca să rămână activă;

b. Filiala trebuie să aibă un club care să îndeplinească anumite condiţii;

c. Filiala trebuie să menţină o "listă" cu nume, informaţii de contact şi limbile vorbite şi trebuie să împărtăşească aceste
liste cu alte filiale;

d. Un membru trebuie să deţină cel puţin o motocicletă care îndeplineşte anumite criterii; şi

e. Un membru nu trebuie să fi fost angajat sau să fi cooperat cu agenţii de aplicare a legii.

H., inclusiv liderii, membrii şi asociaţii lor constituie o "organizaţie", aşa cum este definită în Titlul 18, Codul Statelor
Unite, Secţiunea 1961(4), adică un grup de persoane asociate în fapt şi angajate în activităţi care afectează comerţul
interstatal şi internaţional. Organizaţia s-a constituit ca o organizaţie în regim continuu ai căror membri şi asociaţi
funcţionează ca o unitate continuă cu scopul comun de a atinge obiectivele organizaţiei.

Privitor la conspiraţia la activităţi racket, începând cel puţin în jurul datei de 31 mai 2020 şi continuând până la data 4
noiembrie 2020, în Districtul de Est al statului Texas şi în alte părţi, inculpaţii A., E., F., şi G., fiind persoane angajate de
şi asociate cu H., o organizaţie angajată în activităţi care au afectat comerţul interstatal şi internaţional, împreună cu alţii
cunoscuţi sau necunoscuţi Marelui Juriu, cu bună ştiinţă şi cu intenţie, s-au combinat, au conspirat, s-au întrunit şi au
fost de acord să încalce prevederile din Titlul 18, C.S.U. § 1962(c), respectiv, să desfăşoare şi să participe direct sau
indirect în activitatea de afaceri a organizaţiei prin activităţi de racket, aşa cum este definită în Titlul 18, C.S.U. §§
1961(1) şi (5), constând în mai multe:

a. activităţi inculpabile conform prevederilor din Titlul 18, C.S.U. § 1956 (legate de spălare de instrumente monetare);

b. activităţi care implică omor, inculpabile conform C. pen. din statul Texas §§ 1.04(a), 15.01, 15.02, 15.03, 19.02 şi

3/16 Detalii jurisprudență

 19.03; şi

c. infracţiuni care implică trafic cu substanţe controlate, cu încălcarea prevederilor din Titlul 21, C.S.U. §§ 848(e)(l)(A),
952, 953, 959, 960 şi 963.

Ca parte a conspiraţiei fiecare inculpat a fost de acord ca un conspirator să comită cel puţin două activităţi de racket în
desfăşurarea afacerilor organizaţiei.

Faptele concrete imputate inculpaţilor, sunt următoarele:

În scopul perpetuării conspiraţiei, ca parte şi în scopul atingerii scopului acesteia, inculpaţii şi alţii au comis diverse fapte
concrete în Districtul de Est al statului Texas şi în alte părţi, inclusiv, dar fără a se limita la:

- în jurul datei de 31 mai 2020, CUI a început negocierile privind cumpărarea cantităţii de 100 de kilograme de cocaină
care să fie livrată în Noua Zeelandă.

- În jurul datei de 1 iunie 2020, A., un membru al clubului H. din Noua Zeelandă, a participat la negocierile privind
cumpărarea cantităţii de 100 de kilograme de cocaină.

- în jurul datei de 4 iunie 2020, CUI şi A. au fost de acord să majoreze cantitatea de cocaină la 200 de kilograme.

- în jurul datei de 6 iulie 2020, un membru al conspiraţiei a efectuat o depunere în valoare de 50.000 dolari
neozeelandezi (NZD), echivalentul al aproximativ 32.000 USD, într-un cont bancar la o bancă din Texas, ca plată
parţială pentru cumpărarea planificată a celor 200 de kilograme de cocaină negociate.

- în jurul datei de 19 iulie 2020, A. şi G. s-au deplasat din Noua Zeelandă în România, cu scopul de a negocia tranzacţia
pentru cele 200 kilograme de cocaină.

- în jurul datei de 21 iulie 2020, A. şi G. s-au întâlnit la cină în Bucureşti, România şi au discutat despre cumpărarea de
cocaină, inclusiv (1) să fie folosit oraşul Beaumont, statul Texas ca bază pentru recepţionarea plăţilor, producerea
echipamentului industrial în care să se ascundă drogurile şi exportul drogurilor din Statele Unite; (2) metode posibile de
transfer ale fondurilor ca să se evită detectarea de către organele de aplicare a legii; şi (3) acordul lor să se majoreze
cumpărarea de 200 de kilograme cu încă 200 de kilograme în consignaţie, în total 400 kilograme de cocaină.

- în jurul datei de 22 iulie 2020, A. şi F., lider al filialei H. din România, au solicitat Persoanei 1 (despre care A. şi F. ştiau
că foloseşte oraşul Beaumont, Texas, ca bază pentru operaţiuni) să aranjeze asasinarea a trei persoane din România,
inclusiv Victima 1 şi Victima 2, ambii traficanţi de droguri rivali şi membri ai unui club de motociclişti rival.

- în jurul datei de 23 şi 24 iulie 2020, A. şi F. au discutat detalii ale asasinărilor planificate ale Victimei 1, de către un
asasin plătit şi despre intenţia lor să execute asasinarea Victimei 2 dacă ea "nu a priceput mesajul", după ce Victima 1 a
fost asasinată. În timpul acestor discuţii, A. şi F. au negociat de asemenea cumpărarea de 10 kilograme de cocaină care
să fie exportate din Beaumont, Texas, pentru a fi distribuită de către F. şi alţii, în România.

- în jurul datei de 29 iulie 2020, A. a fost de acord să trimită bani Persoanei 1, în Beaumont, Texas, ca plată pentru
asasinarea Victimei 1, descriind omorul drept "neapărat".

- În jurul datei de 3 august 2020, A. a discutat despre importanţa şi posibile metode de spălare a câştigurilor din
vânzarea transportului de 400 de kilograme de cocaină.

- în jurul datei de 5 august 2020, A. i-a spus Persoanei 1 că asasinarea Victimei 1 în România nu va afecta conducerea
clubului H. din Statele Unite, explicând că Victima 1 "a vorbit şi este un tovarăş rău, deci trebuie să dispară".

- în jurul datei de 7 august 2020, A. a discutat diverse subiecte inclusiv (1) penuria de metamfetamină în Noua Zeelandă,
(2) rolul H. şi a bandelor rivale în traficul de droguri din Noua Zeelandă, (3) coruperea ofiţerilor de poliţie de către H. în
Noua Zeelandă şi (4) politica H. de a "împuşca sau înjunghia pe loc" pe membrii unui gang rival care "ne omoară fraţii în
întreaga lume".

- în jurul datei de 14 august 2020, F. a discutat despre cumpărarea anticipată de cocaină, de complotul privind
asasinarea Victimei 1 şi de statutul său de "membru fondator" al filialei H. în România.

- în jurul datei de 19 august 2020, F. a dat un "cadou", constând din aproximativ 100 de grame de cocaină şi un pistol cu
numărul de serie şters, unei persoane în România, cu intenţia ca obiectele să fie trimise prin poştă Persoanei 1 din
Beaumont, Texas, în sprijinul complotului de asasinare a Victimei 1.

4/16 Detalii jurisprudență

 - în jurul datei de 19 august 2020, F. s-a oferit să procure arme de asalt suplimentare inclusiv mai multe puşti automate
x.

- în jurul datei de 19 august 2020, A. a discutat detalii privind transportul aşteptat de 400 de kilograme de cocaină,
inclusiv direcţionarea cocainei prin Beaumont, Texas în drum spre România şi Noua Zeelandă.

- în jurul datei de 21 august 2020, F. a furnizat două "mape" cu documente care conţineau informaţii de identificare şi
fotografii ale Victimei 1 şi Victimei 2, cu intenţia ca informaţiile respective să fie transmise în Beaumont, Texas pentru a fi
folosite de asasinul plătit care urma să localizeze şi să ucidă Victima 1 şi Victima 2.

- în jurul datei de 21 august 2020, F. a explicat că Victima 2 a fost vizată pentru asasinare, în parte datorită cooperării în
trecut a Victimei 2 cu agenţi de aplicare a legii.

- în jurul datei de 21 august 2020, A. a cerut informaţii de cont bancare cu scopul de a trimite plata pentru transportul
planificat de 400 de kilograme de cocaină.

- în jurul datei de 24 august 2020, un membru al conspiraţiei a efectuat trei tranzacţii care au rezultat într-o depunere în
valoare totală de 629.182 USD într-un cont bancar într-o bancă aflată în statul Texas, sumă care urma să fie retrasă în
Beaumont, Texas. Din suma respectivă, A. a alocat 10.000 USD ca plată pentru asasinarea planificată a Victimei 1, iar
restul ca plată parţială pentru transportul planificat de 400 de kilograme de cocaină.

- în jurul datei de 27 şi 28 august 2020, F. a negociat achiziţionarea armelor, inclusiv grenade şi o puşca automată x, ca
să fie livrate în Statele Unite.

- în jurul datei de 29 august 2020, A. a cerut achiziţionarea de pistoale ca să răspundă la "penuria majoră de pistoale" în
Noua Zeelandă.

- în jurul datei de 29 august 2020, CUI a discutat detalii privind tranzacţia de 400 de kilograme de cocaină, inclusiv să fie
folosit oraşul Beaumont, statul Texas ca bază pentru recepţionarea plăţilor, producerea echipamentului industrial în care
să se ascundă drogurile şi exportul drogurilor din Statele Unite.

- în jurul datei de 1 septembrie 2020, F. a discutat despre faptul că el poate să achiziţioneze armament şi echipament
tactic din alte ţări din Europa, inclusiv despre cumpărarea recentă de 50 de bucăţi de veste antiglonţ pentru membrii
filialei lui H.

- în jurul datei de 9 septembrie 2020, un membru al conspiraţiei a efectuat o depunere în valoare totală de 20.000 USD
într-un cont bancar într-o bancă aflată în statul Texas, sumă care urma să fie retrasă în Beaumont, Texas ca plată
parţială pentru transportul planificat de 400 de kilograme de cocaină.

- în jurul datei de 10 septembrie 2020, F. a transmis detalii de identificare pentru cinci motociclete oferite drept garanţie
pentru cumpărarea planificată de 10 kilograme de cocaină.

- în jurul datei de 13 septembrie 2020, F. a transmis detalii suplimentare de identificare pentru mai multe vehicule pentru
a fi folosite drept garanţie pentru cumpărarea cantităţii planificate de 10 kilograme de cocaină.

- în jurul datei de 16 septembrie 2020, F. a trimis mesaje electronice Persoanei 1 în oraşul Tyler, Texas, în care F. a
discutat despre organizaţia H., a furnizat informaţii noi cu privire la intenţia lui de a cumpăra armament şi a transmis
fotografii cu bancnote SUA cu care intenţiona să plătească cumpărarea planificată de 10 kilograme de cocaină.

- în jurul datei de 17 septembrie 2020, F. a solicitat ca o cantitate suplimentară de 10 kilograme de cocaină să-i fie pusă
la dispoziţie (pentru un total de 20 de kilograme), a garantat pentru dealerul lui de arme ca fiind naşul unui "Candidat
perspectiv" al grupului H., şi au discutat cum asasinarea Victimei 1 va fi benefică activităţilor de trafic cu droguri
desfăşurate de H. din România prin eliminarea unui competitor.

- în jurul datei de 21 septembrie 2020, F. s-a oferit să ajute la achiziţionarea de vehicule blindate pentru a fi folosite în
Beaumont, Texas.

- în jurul datei de 26 septembrie 2020, F. s-a folosit de legăturile sale din rândul H. pentru a obţine un avocat care să-1
reprezinte pe dealerul lui de arme care a fost reţinut în Germania în timp ce era în tranzit spre România.

- în jurul datei de 26 septembrie 2020, F. a transmis fotografii cu vehicule blindate şi protecţie corporală oferite spre
vânzare în schimbul cocainei.

5/16 Detalii jurisprudență

 - în jurul datei de 27 septembrie 2020, G. a discutat despre achiziţionarea aşteptată de 400 de kilograme de cocaină şi a
cerut să i se procure un pistol.

- în jurul datei de 28 septembrie 2020, F. a pus la dispoziţie detalii şi preţuri pentru arme x, grenade x, pistoale x, puşti x
şi diferite vehicule blindate.

- în jurul datei de 28 septembrie 2020, A. a recunoscut că a bătut violent o victimă ca răzbunare pentru că victima 1-a
"turnat" anterior, depunând mărturie împotriva lui A.

- în jurul datei de 9 octombrie 2020, F. a negociat achiziţionarea de grenade şi arme x, cât şi schimbul de cocaină şi bani
în numerar pentru vehicule blindate.

- în jurul datei de 12 octombrie 2020, F. şi alţi membri H. din România au obţinut un avocat care să intervină pe lângă
agenţii de aplicare a legii care executau o percheziţie la un "Candidat perspectiv".

- în jurul datei de 14 octombrie 2020, G. a discutat despre transferul de fonduri, ca parte a plăţii pentru achiziţionarea
planificată a cantităţii de 400 de kilograme de cocaină.

Aşadar, începând de la data de 31 mai 2020 şi continuând până la data de 4 noiembrie 2020, ca parte a conspiraţiei de
racket descrisă mai sus, inculpaţii A., E., F. şi G. s-au înţeles că un conspirator va comite infracţiuni care să încalce
legile Statelor Unite cu privire la narcotice, respectiv (1) să importe în Statele Unite dintr-un loc aflat în afara Statelor
Unite o substanţă controlată de pe Tabelul II, cu încălcarea prevederilor din Titlul 21 C.S.U. § 952; (2) să exporte din
Statele Unite un drog aflat în Tabelul II, cu încălcarea prevederilor din Titlul 21 C.S.U. § 953; şi (3) să producă şi să
distribuie o substanţă controlată de pe Tabelul II cu intenţia, cunoscând şi având motive rezonabile să creadă că
această substanţă va fi importată ilegal în Statele Unite, cu încălcarea prevederilor din Titlul 21 C.S.U. § 959; toate de
mai sus implicând cel puţin 5 kg amestec şi substanţă care conţine o cantitate detectabilă de cocaină, cu încălcarea
prevederilor din Titlul 21 din Codul Statelor Unite, Secţiunile 963 şi 960(b)(l)(B).

Începând din data de 22 iulie 2020 şi până la data de 4 noiembrie 2020, ca parte a conspiraţiei de racket descrisă mai
sus, inculpaţii A. şi F. au solicitat asasinarea Victimei 1, respectiv: cu intenţia de a comite un asasinat, A. şi F. au
solicitat, au comandat şi au încercat să determine Persoana 1 să execute anumite activităţi care, în circumstanţele
activităţilor lor i-a determinat să creadă că este un asasinat (respectiv, cu intenţie şi cu bună ştiinţă cauzarea morţii unei
persoane în condiţiile în care omorul este comis în schimbul unei remunerări şi promisiunea de remunerare) şi cooptând
Persoana 1 la comiterea acestei fapte, cu încălcarea prevederilor din C. pen. al statului Texas, Secţiunile 15.03;
19.02(b)(l); 19.03(3) şi 1.04(a).

Începând din data de 22 iulie 2020 şi până la data de 04 noiembrie 2020, ca parte a conspiraţiei de racket descrisă mai
sus, inculpaţii A. şi F. au solicitat asasinarea Victimei 2, respectiv: cu intenţia de a comite un asasinat, A. şi F. au
solicitat, au comandat şi au încercat să determine Persoana 1 să execute anumite activităţi care, în circumstanţele
activităţilor lor i-a determinat să creadă că este un asasinat (respectiv, cu intenţie şi cu bună ştiinţă cauzarea morţii unei
persoane în condiţiile în care omorul este comis în schimbul unei remunerări şi promisiunea de remunerare) şi cooptând
Persoana 1 la comiterea acestei fapte, cu încălcarea prevederilor din C. pen. al statului Texas, Secţiunile 15.03;
19.02(b)(l); 19.03(3) şi 1.04(a).

Toate cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 C.S.U. § 1962(d).

cap de acuzare 2:

Infracţiunea: Titlul 21 C.S.U. § 963 (Conspiraţie la importul şi exportul de cocaină şi producerea şi distribuirea de
cocaină cu intenţia, buna ştiinţă şi având motive rezonabile să creadă că această cocaină va fi importată ilegal în Statele
Unite):

Prin aceea că în jurul lunii mai 2020 şi continuând până la data 4 noiembrie 2020, în Peru, România, Noua Zeelandă,
China şi în Districtul de Est al statului Texas, cât şi în alte părţi, A., E., F., G., şi I., inculpaţii, cu bună ştiinţă şi cu intenţie
s-au combinat, au conspirat şi s-au înţeles unii cu alţii şi cu alte persoane cunoscute şi necunoscute Marelui Juriu al
Statelor Unite, pentru a comite următoarele infracţiuni împotriva Statelor Unite: (1) cu bună ştiinţă şi cu intenţie să
importe cel puţin cinci kilograme de amestec sau substanţă care conţine o cantitate detectabilă de cocaină, o substanţă
controlată de pe Tabelul II, din Peru în Statele Unite, cu încălcarea prevederilor din Titlul 21 C.S.U. §§ 952 şi 960; (2) cu
bună ştiinţă şi cu intenţie să exporte cel puţin cinci kilograme de amestec sau substanţă care conţine o cantitate
detectabilă de cocaină, o substanţă controlată de pe Tabelul II, din Statele Unite în România şi în Noua Zeelandă, cu
încălcarea prevederilor din Titlul 21 C.S.U. §§ 953 şi 960; şi (3) cu bună ştiinţă şi cu intenţie să producă şi să distribuie

6/16 Detalii jurisprudență

 cel puţin cinci kilograme de amestec sau o substanţă care conţine o cantitate detectabilă de cocaină, o substanţă
controlată de pe Tabelul II, cu intenţia, buna ştiinţă şi având motive rezonabile să creadă că această substanţă va fi
importată ilegal în Statele Unite, cu încălcarea prevederilor din Titlul 21 C.S.U. §§ 959 şi 960.

Toate cu încălcarea prevederilor din Titlul 21 C.S.U. §§ 963 şi 960(b)(l)(B).

cap de acuzare 3:

Infracţiunea: Titlul 18 C.S.U. § 1956(h) (Conspiraţie la spălare de bani, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 C.S.U. §
1956(a)(2)(A)

Prin aceea că în jurul lunii mai 2020 şi continuând până la data 4 noiembrie 2020, în Districtul de est al statului Texas,
cât şi în alte părţi, A., E., F., şi G., inculpaţii, cu bună ştiinţă şi cu intenţie s-au combinat, au conspirat, s-au unit şi s-au
înţeles unii cu alţii şi cu alte persoane cunoscute şi necunoscute Marelui Juriu al Statelor Unite, pentru a comite
infracţiuni care încalcă prevederile din Titlul 18 C.S.U. § 1956, respectiv: să transporte, să transmită şi să transfere şi
tentativa de a transporta, transmite şi transfera un instrument monetar şi fonduri dintr-un loc aflat în afara Statelor Unite
către sau printr-un loc aflat în Statele Unite, cu intenţia de a promova continuarea unei activităţi infracţionale specifice,
respectiv, conspiraţie să (1) importe cocaină, (2) să exporte cocaină şi (3) să producă şi să distribuie cu intenţia, buna
ştiinţă şi cu având motive rezonabile să creadă că această substanţă va fi importată ilegal în Statele Unite, după cum a
fost descris în capătul de acuzare doi, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 C.S.U. § 1956(a)(2)(A).

Referitor la modul şi mijloacele de săvârşire, s-au reţinut următoarele:

1. Ca parte a conspiraţiei, membrii ei au transportat din România, Noua Zeelandă şi China, moneda Statelor Unite care
reprezenta plăţi pentru scoaterea ilegală anticipată de cocaină din Peru şi livrarea în Statele Unite pentru a fi distribuită
mai departe din Statele Unite către România şi Noua Zeelandă, cu scopul promovării continuării activităţilor ilegale
specificate;

2. Mai departe, ca parte a conspiraţiei, membrii ei au transportat, transmis şi au transferat şi au încercat să transporte,
transmită şi să transfere un instrument monetar sau fonduri din România, Noua Zeelandă şi China către Statele Unite
pentru a plăti pentru cocaină scoasă ilegal din Peru şi livrată în Statele Unite şi apoi în România şi Noua Zeelandă.

Toate cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, Secţiunea 1956(h)".

Curtea de apel a reţinut că împrejurarea că Rechizitoriul înlocuitor în cauza cu nr. x:x-CR-00078 a fost emis de
Tribunalul Districtual al Statelor Unite, Districtul de Est din Texas, (şi) pe numele persoanei extrădabile A. (legitimat cu
paşaportul nr. x emis la data de 03 martie 2020 pe numele A.), ca urmare a votului exprimat în acest sens de către un
număr de cel puţin 12 membri ai Marelui Juriu, care au examinat dovezile privind comiterea infracţiunilor pentru care a
fost inculpată persoana extrădabilă pe teritoriul statului american, stabilind caracterul suficient al faptelor şi dovezilor că
s-au comis infracţiunile, dar şi că acestea au fost comise de inculpat (în acest sens declaraţia sub jurământ, în
susţinerea cererii de extrădare a doamnei J., procuror-adjunct în cadrul Biroului de Procuratură al Statelor Unite pentru
Districtul de Est din Texas, din data de 5 ianuarie 2021 care conţine, de altfel, şi un scurt istoric al cazului din punct de
vedere procedural) este doar o expresie a dreptului procesual penal american aplicabil, nicidecum un motiv obligatoriu
de refuz al extrădării.

Totodată, făcând trimitere la noţiunea de "informaţie" în accepţiunea art. 8 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 111/2008 pentru
ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 10 septembrie
2007, coroborat cu art. 8 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 111/2008, cu trimitere în mod expres la declaraţia în sprijinul cererii
de extrădare formulată la data de 5 ianuarie 2021 de către domnul K., agent special din cadrul DEA (aspru contestată în
cauză), curtea de apel a notat că art. 8 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare
dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007, se referă la motive rezonabile
să se creadă că persoana căutată a săvârşit infracţiunile pentru care se cere extrădarea (standardul de probă fiind astfel
net inferior celui necesar pentru dispunerea unei soluţii de condamnare), iar pe de altă parte, la aceleaşi informaţii din
care să reiasă îndeplinirea aceleiaşi condiţii.

S-a apreciat că au relevanţă în cauză şi bunurile, instrumentele, obiectele de valoare, documentele şi celelalte dovezi
descoperite la momentul depistării persoanei extrădabile A. legitimat cu paşaportul nr. x emis la data de 03 martie 2020
pe numele A. (aceleaşi care au făcut obiectul cererii de asistenţă judiciară internaţională în materie penală înregistrată la
D.I.I.C.O.T.- Structura Centrală sub nr. x/2020, remise autorităţilor judiciare americane până la data prezentei).

S-a apreciat că este esenţial de notat că potrivit art. 52 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară

7/16 Detalii jurisprudență

 internaţională în materie penală, republicată, curtea de apel nu este competentă să se pronunţe asupra temeiniciei
urmăririi sau condamnării pentru care autoritatea străină cere extrădarea, nici asupra oportunităţii extrădării.

De asemenea, reţinând că au fost ataşate dispoziţiile legale aplicabile din C. pen. al Statelor Unite ale Americii, curtea
de apel a constatat că este îndeplinită şi condiţia dublei incriminări, dar şi a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege
pentru infracţiunile pentru care se solicită extrădarea, condiţii prevăzute de art. 2 din Legea nr. 111/2008 pentru
ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 10 septembrie
2007.

În concret, s-a notat că faptele pentru care este cercetată persoana extrădabilă A. pe teritoriul statului american, astfel
cum au fost prezentate anterior, pedepsite cu pedeapsa maximă a detenţiunii pe viaţă (capătul unu de acuzare),
pedeapsa închisorii între 10 ani şi detenţiunea pe viaţă (capătul doi de acuzare), respectiv, cu pedeapsa închisorii de
maxim 20 de ani (capătul trei de acuzare), au corespondent în legislaţia penală română, realizând elementele de
tipicitate ale infracţiunilor de trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 pentru
prevenirea şi combaterea traficului şi consumului de droguri (pedepsită cu închisoarea de la 5 la 12 ani), trafic
internaţional de droguri de mare risc, prev. de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 pentru prevenirea şi
combaterea traficului şi consumului de droguri (pedepsită cu închisoarea de la 7 la 15 ani), finanţarea traficului de
droguri de mare risc, prev. de art. 9 din Legea nr. 143/2000 pentru prevenirea şi combaterea traficului şi consumului de
droguri (pedepsită cu pedepsele prevăzute pentru infracţiunile anterioare majorate cu o treime), grup infracţional
organizat, prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen. (pedepsită cu închisoarea de la 3 la 10 ani), spălare a banilor, prev. de
art. 49 din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru
modificarea şi completarea unor acte normative (pedepsită cu închisoarea de la 3 la 10 ani) şi încercarea de a
determina săvârşirea unei infracţiuni, prev. de art. 370 C. pen. (pedepsită cu închisoarea de la 1 la 5 ani sau amenda).

Reţinând critica persoanei extrădabile constând în aceea că faptele pentru care este cercetat nu sunt incriminate şi de
legea statului solicitat, cu argumentarea, în esenţă, că faptele de trafic de droguri de mare risc şi trafic internaţional de
droguri de mare risc ar fi rămas în stadiul actelor preparatorii neincriminate de legea penală română, toate faptele fiind,
de altfel, săvârşite exclusiv pe teritoriul României, curtea de apel a reţinut că aceasta este nefondată, deoarece art. 12
din Legea nr. 143/2000 pentru prevenirea şi combaterea traficului şi consumului de droguri prevede în mod expres că
tentativa la infracţiunile prevăzute la art. 2, 3, art. 4 alin. (2), art. 6 alin. (2) - (3), art. 7 şi 9 se pedepseşte, considerându-
se tentativă şi producerea sau procurarea mijloacelor ori instrumentelor, precum şi luarea de măsuri în vederea comiterii
aceloraşi infracţiuni.

Or, în raport de dispoziţiile legale referite, condiţia este îndeplinită cu trimitere la "faptele concrete" imputate persoanei
extrădabile A. legitimat cu paşaportul nr. x emis la data de 3 martie 2020 pe numele A., pretins "săvârşite în scopul
perpetuării conspiraţiei, ca parte şi în scopul atingerii scopului acesteia", astfel cum au fost prezentate mai sus (pct. 2),
fiind purtate negocieri privind cumpărarea unei cantităţi de cocaină (parte din aceasta pe ruta Noua Zeelandă -
Beaumont Texas - România), pe teritoriul României şi nu numai, dar şi cu privire la preţ şi bunuri oferite drept garanţie,
totodată, efectuate cinci depuneri într-un cont bancar la o bancă din Texas (una în valoare de aproximativ 32.000 USD,
trei în valoare cumulată de 629.182 USD, cu privire la parte din sumă dispunând chiar persoana extrădabilă, a patra în
valoare de 20.000 USD) cu titlu de plată parţială a preţului drogurilor, dar şi purtate negocieri cu privire la modalitatea de
transfer a diferenţei de bani pentru întreaga cantitate de cocaină.

Totodată, s-a notat că, după cum rezultă din aceeaşi descriere a faptelor pretins săvârşite de persoana extrădabilă, nu
se poate susţine în mod judicios că acestea au fost săvârşite exclusiv pe teritoriul statului român, câtă vreme înglobează
şi conspiraţia (infracţiune de sine stătătoare), ca şi prim capăt de acuzare, care presupune potrivit dreptului american o
înţelegere între două sau mai multe persoane în scopul comiterii unei infracţiuni, parte din ele chiar neidentificate, dar
care în mod evident ar fi acţionat şi pe teritoriul statului american şi care îşi găseşte corespondent în infracţiunea de
grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen. (deopotrivă, infracţiune de sine stătătoare).

De altfel, chiar şi infracţiunea de spălare a banilor ce face obiectul celui de-al treilea capăt de acuzare, care îşi găseşte
corespondent în infracţiunea de spălare a banilor, prev. de art. 49 din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi
combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, a
presupus şi transferuri de instrumente monetare şi fonduri dintr-un loc aflat în afara Statelor Unite către un loc aflat în
Statele Unite, după cum deja s-a arătat.

Prin urmare, în acord cu dispoziţiile art. 2 alin. (4) din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre
România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007, chiar şi în situaţia săvârşirii
infracţiunilor în afara teritoriului statului solicitant se poate proceda la extrădare, dacă toate celelalte condiţii pentru

8/16 Detalii jurisprudență

 extrădare sunt îndeplinite, acest fapt fiind la latitudinea statului solicitat.

Curtea de apel a reţinut, pe de o parte, că infracţiunile pentru care se solicită extrădarea nu sunt infracţiuni politice (fiind
deplin respectate dispoziţiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre
România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007), iar pe de altă parte, că în cauză nu
se pune problema împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale potrivit legii statului solicitant (art. 6 din Legea
nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti
la 10 septembrie 2007), cu argumentarea că din aceeaşi declaraţie sub jurământ, în susţinerea cererii de extrădare a
doamnei J., procuror-adjunct în cadrul Biroului de Procuratură al Statelor Unite pentru Districtul de Est din Texas, din
data de 5 ianuarie 2021, reiese că momentul epuizării activităţii infracţionale imputate este chiar 4 noiembrie 2020, or,
termenul de prescripţie este de 5 ani.

Reţinând că persoana extrădabilă este o persoană urmărită penal, cetăţeanul neozeelandez A. fiind inculpat prin
rechizitoriul înlocuitor emis de Tribunalul Districtual al Statelor Unite, Districtul de Est din Texas, în cauza cu nr. x:x-CR-
00078 pentru săvârşirea celor trei capete de acuzare prezentate anterior, fiind emis, totodată, pe numele persoanei
extrădabile mandatul de arestare nr. x:x-CR-78 (01) la data de 4 noiembrie 2020 de către magistratul competent din
cadrul Tribunalului Districtual al Statelor Unite ale Americii pentru Districtul de Est al Statului Texas, curtea de apel a
notat că persoana extrădabilă nu a fost condamnată sau achitată în statul solicitat pentru aceleaşi infracţiuni pentru care
se solicită extrădarea (art. 5 din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi Statele
Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007).

De asemenea, curtea de apel a constata că nu sunt incidente nici motivele obligatorii de refuz al extrădării prevăzute de
art. 21 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată.

Astfel, referitor la motivul obligatoriu de refuz prevăzut de art. 21 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 302/2004 privind
cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, constând în aceea că "nu a fost respectat dreptul la
un proces echitabil în sensul Convenţiei Europene pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale,
încheiată la Roma la 4 noiembrie 1950, sau al oricărui alt instrument internaţional pertinent în domeniu, ratificat de
România", curtea a constatat că, pe de o parte, acesta nu poate fi analizat în procedura finalizată cu emiterea
Mandatului de arestare nr. x:x-CR-78 (01) la data de 4 noiembrie 2020 de către magistratul competent din cadrul
Tribunalului Districtual al Statelor Unite ale Americii pentru Districtul de Est al Statului Texas, iar pe de altă parte, că
extrădarea persoanei extrădabile A. legitimat cu paşaportul nr. x emis la data de 03 martie 2020 pe numele A. se solicită
tocmai pentru participarea la procedura derulată în faţa autorităţilor judiciare americane, cu respectarea tuturor
garanţiilor dreptului la un proces echitabil, care implică şi participarea persoanei acuzate in personam la proces.

Referitor la celelalte două motive obligatorii de refuz prevăzute de art. 21 alin. (1) lit. d) şi c) din Legea nr. 302/2004
privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, constând în aceea că "există motive serioase
să se creadă că extrădarea este solicitată în scopul urmăririi sau pedepsirii unei persoane pe motiv de [...] apartenenţă
la un anumit grup social", iar "situaţia sa riscă să se agraveze din motivul apartenenţei la un anumit grup social", curtea
de apel a notat următoarele:

În susţinerea acestora s-a invocat, în esenţă, calitatea de membru al persoanei extrădabile la clubul H. sau "H.". Într-
adevăr, astfel cum din secţiunea "Introducere" a rechizitoriul înlocuitor emis de Tribunalul Districtual al Statelor Unite,
Districtul de Est din Texas, în cauza cu nr. x:x-CR-00078 reiese, clubul este calificat ca fiind "un gang transnaţional de
motociclişti în afara legii ai căror membri şi asociaţi participă la activităţi infracţionale inclusiv trafic cu droguri, spălare de
bani, trafic ilegal cu arme şi acte de violenţă inclusiv omor", care "a operat pe întregul teritoriu al Statelor Unite, inclusiv
în Districtul de Est al statului Texas, precum şi în alte ţări inclusiv în Noua Zeelandă, România şi Germania". Totodată,
H., inclusiv liderii, membrii şi asociaţii, ar constitui astfel o "organizaţie", astfel cum aceasta este definită de Titlul 18,
Codul Statelor Unite, Secţiunea 1961(4) (adică un grup de persoane asociate în fapt şi angajate în activităţi care
afectează comerţul interstatal şi internaţional), în acest sens fiind prezentate scopurile organizaţiei, structura, mijloacele
şi metodele organizaţiei, procesul de admitere în cadrul organizaţiei, dar şi regulile căreia ea i se supune.

Cu toate acestea, în continuare, în ceea ce priveşte capetele de acuzare formulate împotriva persoanei extrădabile în
raport cu faptele concrete comise în Districtul de Est al statului Texas şi în alte părţi (printre care, fără a se limita la
acestea, în Peru, România, Noua Zeelandă), aceeaşi calitate deţinută de persoana extrădabilă A. în cadrul clubului este
doar de conjunctură.

Or, în aceste condiţii în care actele dosarului nu sprijină teza apărării, existenţa unor motive serioase să se creadă că
extrădarea ar fi solicitată în scopul urmăririi sau pedepsirii unei persoane pe motiv de apartenenţă la acest grup social,

9/16 Detalii jurisprudență

 respectiv, existenţa riscului de agravare a situaţiei persoanei din motivul apartenenţei la acelaşi grup social ar trebui să
reiasă din alte mijloace de probă administrate în cauză.

Prin urmare, nici depoziţia martorului audiat D. (însuşi membru al clubului, care a făcut referiri cu ocazia audierii sale la
pretinse tratamente discriminatorii aplicate membrilor clubului pe teritoriul statului american), nici conduita autorităţilor
judiciare străine şi române cu ocazia percheziţiilor care au avut loc pe teritoriul României (ocazii cu care s-ar fi ridicat şi
diverse însemne ale clubului, apreciate ca "dovezi", de vreme ce apartenenţa la acelaşi club este relevantă în acuzare,
cum s-a arătat) nu sunt suficiente în acelaşi sens.

S-a mai invocat în apărare că extrădarea ar expune persoana extrădabilă A. unui tratament incompatibil cu art. 3 din
Convenţia europeană a drepturilor omului, potrivit căruia "Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau
tratamentelor inumane ori degradante.", având în vedere că pedeapsa detenţiunii pe viaţă la care ar putea fi condamnat
este o pedeapsă ireductibilă, sens în care s-a invocat cauza Trabelsi împotriva Belgiei din 4 septembrie 2014 (hotărâre).

Făcând trimitere la cauza invocată de apărătorul ales al persoanei extrădabile, curtea de apel a reţinut că este esenţial
de notat în cauză, pe de o parte, că, astfel cum reiese din relaţiile înaintate de autorităţile americane, pedeapsa
detenţiunii pe viaţă ce ar putea fi aplicată persoanei extrădabile A., în cazul condamnării, pentru capetele unu şi doi de
acuzare, este o pedeapsă "discreţionară" în sensul că poate fi aplicată o pedeapsă mai puţin severă, dispunând un
anumit număr de ani de închisoare, iar pe de altă parte că persoana extrădabilă nu se regăseşte în situaţia avută în
vedere în cauza Trabelsi împotriva Belgiei, cu argumentarea că pentru a constata încălcarea art. 3 din Convenţie, curtea
a analizat dacă pedeapsa detenţiunii pe viaţă de care era pasibil reclamantul era ireductibilă de jure şi de facto.

În concret, s-a reţinut că prevederile legale din S.U.A. nu dispun posibilitatea de eliberare condiţionată în caz de
condamnare pe viaţă, obligatorie ori facultativă, dar există mai multe posibilităţi pentru reducerea unei astfel de sentinţe:
o cooperare substanţială din partea deţinutului în cadrul anchetei în cazul său şi în cadrul urmăririi penale a uneia sau
mai multor persoane terţe, pentru motive umanitare serioase, totodată, în temeiul Constituţiei S.U.A., deţinuţii putând
solicita comutarea pedepsei sau graţierea prezidenţială.

După cum şi apărarea a arătat, exact în acelaşi sens sunt şi relaţiile comunicate de autorităţile americane în privinţa
persoanei extrădabile A. legitimat cu paşaportul nr. x emis la data de 3 martie 2020 pe numele A.

Aşadar, ca şi în cauza Trabelsi împotriva Belgiei 4 septembrie 2014, curtea de apel a apreciat că se poate concluziona
că legislaţia americană prevede diferite posibilităţi de reducere a pedepsei detenţiunii pe viaţă (inclusiv prin graţiere
prezidenţială), ceea ce îi oferă persoanei extrădabile A. legitimat cu paşaportul nr. x emis la data de 3 martie 2020 pe
numele A. o anumită perspectivă de punere în libertate.

Pe cale de consecinţă, pedeapsa detenţiunii pe viaţă nu este ireductibilă de jure, după cum nu era nici în cazul
reclamantului în jurisprudenţa menţionată, însă, spre deosebire de situaţia în care se afla reclamantul Trabelsi, o
eventuală condamnare la detenţiunea pe viaţa a persoanei extrădabile A., este, totodată, reductibilă de facto, reduceri
de pedeapsă şi graţieri prezidenţiale fiind acordate în mai multe rânduri, fiind prezentate inclusiv statistici cu privire la
graţierile şi reducerile de pedeapsă acordate.

Nu în ultimul rând, s-a evidenţiat faptul că, în raport de aceleaşi infracţiuni pentru care se solicită extrădarea persoanei
extrădabile A., de o gravitate ridicată, dar şi de împrejurarea că sentinţa nu poate fi pronunţată decât după ce autorităţile
judiciare iau în considerare toate circumstanţele atenuante şi agravante relevante, pedeapsa discreţionară a detenţiunii
pe viaţă nu pare a fi excesiv de disproporţionată.

Şi alte hotărâri pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului dovedesc caracterul nefondat al susţinerilor
persoanei extrădabile A. legitimat cu paşaportul nr. x emis la data de 3 martie 2020 pe numele A., sens în s-au reţinut
următoarele cauze: Einhorn împotriva Franţei 16 octombrie 2001, Schuchter împotriva Italiei, decizia privind
admisibilitatea din 11 octombrie 2011; Segura Naranjo împotriva Poloniei, decizia privind admisibilitatea din 6 decembrie
2011, Harkins şi Edwards împotriva Regatului Unit 17 ianuarie 2012, Babar Ahmad şi alţii împotriva Regatului Unit 10
aprilie 2012, Findikoglu împotriva Germaniei 7 iunie 2016 (decizie privind admisibilitatea).

Împotriva Sentinţei penale nr. 51/F din data de 1 martie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a
penală, a formulat contestaţie, prin apărător ales, persoana extrădabilă A.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, la data de 9 martie 2021.

În motivarea contestaţiei, persoana extrădabilă a reclamat încălcarea dreptului la un proces echitabil, apreciind că este
incident motivul obligatoriu de refuz al extrădării prevăzute de art. 21 lit. a) din Legea nr. 302/2004, în considerarea

10/16 Detalii jurisprudență

 faptului că mandatul de arestare a fost emis în lipsă, fără posibilitatea de a-şi angaja un apărător ales, deşi din conţinutul
cererii de extrădare şi al actelor ataşate rezultă că autorităţile americane deţineau toate datele de identificare şi
localizare ale persoanei extrădabile. Mai mult, din actele înaintate de autorităţile statului solicitant nu rezultă că persoana
extrădabilă ar fi beneficiat de un avocat din oficiu, iar statul solicitant nu a oferit nicio asigurare că, odată ce persoana
extrădabilă este prezentată autorităţilor judiciare americane, beneficiază de vreo garanţie în sensul posibilităţii
rejudecării propunerii de luare a măsurii arestării preventive.

Pentru considerentele anterior prezentate, apărarea a susţinut că, în opinia sa, persoanei extrădabile A. i-au fost
încălcate drepturile prevăzute de art. 6 parag. 3 lit. a) şi c) din Convenţia europeană a drepturilor omului.

Un alt motiv de contestaţie vizează modalitatea în care organele judiciare americane au efectuat urmărirea penală,
respectiv activitatea de strângere de probe prin introducerea unui agent sub acoperire DEA care a iniţiat şi a "dezvoltat"
activitatea infracţională pe teritoriul statului român, cu încălcarea principiului loialităţii administrării probelor. (proba D ce
conţine declaraţia Agentului Special K.)

Contestatorul persoană extrădabilă, prin apărător ales, a reclamat încălcarea dreptului la un proces echitabil, susţinând
că, în opinia sa, nu va beneficia de prezumţia de nevinovăţie, urmare a apartenenţei sale la gruparea H.

Totodată, apărarea a susţinut că există motive serioase să aprecieze cu privire la faptul că extrădarea este solicitată în
scopul urmăririi sau pedepsirii persoanei extrădabile, fără antecedente penale, pentru motive de apartenenţă la un
anumit grup social, respectiv la gruparea H., context în care, în opinia sa, este incident motivul de refuz obligatoriu
prevăzut de art. 21 lit. b) din Legea nr. 302/2004.

În opinia persoanei extrădabile, un alt motiv de refuz al extrădării îl constituie încălcarea art. 3 din Convenţia europeană
a drepturilor omului în raport de răspunsul înaintat de către Departamentul de Justiţie al Statelor Unite ale Americii prin
care nu se garantează posibilitatea reducerii pedepsei/liberare condiţionată în cazul condamnării sale la pedeapsa
detenţiunii pe viaţă, context în care a invocat cauza Trabelsi contra Belgiei, prin care Curtea Europeană a Drepturilor
Omului a statuat că pedeapsa pe viaţă ce ar putea fi aplicată unei persoane fără posibilitatea reducţiunii este o
pedeapsă inumană în sensul art. 3 din Convenţie.

Contestatorul a criticat şi neîndeplinirea condiţiei privind dubla incriminare a faptelor pentru care persoana extrădabilă
este solicitată.

Analizând contestaţia formulată de persoana extrădabilă A. prin prisma criticilor invocate şi a dispoziţiilor legale
relevante în materia de referinţă, Înalta Curte o apreciază nefondată, pentru următoarele considerente:

Cu titlu preliminar, instanţa de control judiciar notează că, în cauză, sunt aplicabile dispoziţiile Tratatului de extrădare
dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007, ratificat prin Legea nr.
111/2008, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 387 din 21 mai 2008.

Totodată, potrivit art. 5 din Legea nr. 302/2004, dispoziţiile cuprinse în legea privind cooperarea judiciară internaţională
în materie penală constituie dreptul comun în materie pentru autorităţile judiciare române, iar dispoziţiile art. 4 alin. (1)
din Legea nr. 302/2004 prevăd expressis verbis că "prezenta lege se aplică în baza şi pentru executarea normelor
interesând cooperarea judiciară în materie penală, cuprinse în instrumentele juridice internaţionale la care România este
parte, pe care le completează în situaţiile nereglementate".

În raport de dispoziţiile legale aplicabile, în consens cu prima instanţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că
sunt îndeplinite condiţiile de formă şi de fond pentru a se dispune extrădarea numitului A. către autorităţile americane.

În ceea ce priveşte condiţiile de formă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că au fost înaintate documentele
necesare prevăzute expres de art. 8 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, ratificat prin
Legea nr. 111/2008, cererea de extrădare fiind însoţită de informaţii privind identitatea şi localizarea probabilă a
persoanei căutate; informaţii care descriu faptele care stau la baza infracţiunii şi un scurt istoric al cazului din punct de
vedere procedural; textele legale relevante care reglementează elementele constitutive ale infracţiunii pentru care se
solicită extrădarea; pedeapsa pentru infracţiunea pentru care se solicită extrădarea; prescripţia răspunderii penale şi
informaţii privind aplicarea acestora în cazul infracţiunii pentru care se solicită extrădarea.

De asemenea, cererea de extrădare a fost însoţită de copia Mandatului de arestare emis de un judecător, copia actului
de acuzare; şi informaţii de natură să ofere motive rezonabile să se creadă că persoana căutată a săvârşit infracţiunea
pentru care se cere extrădarea. Se impune a se preciza faptul că persoana extrădabilă a luat cunoştinţă de actele
transmise de autorităţile americane în limba engleză, susţinerile acestuia în sensul că nu cunoaşte motivele extrădării

11/16 Detalii jurisprudență

 fiind, în acest context, lipsite de fundament obiectiv cu atât mai mult cu cât acesta a beneficiat de asistenţă judiciară din
partea unui avocat, fiind asigurată şi prezenţa unui interpret pe parcursul procedurii.

Referitor la condiţiile de fond, se reţine că persoana extrădabilă este urmărită penal, pe teritoriul Statelor Unite pentru
comiterea următoarelor infracţiuni:

a) capătul de acuzare unu: conspiraţie la săvârşirea infracţiunii de racket, aşa cum este definită în Titlul 18, C.S.U. §§
1961(1) şi (5), constând în mai multe:

- activităţi inculpabile conform prevederilor din Titlul 18, C.S.U. §

1956 (legate de spălare de instrumente monetare);

- activităţi care implică omor, inculpabile conform C. pen. din statul Texas §§ 1.04(a), 15.01, 15.02, 15.03, 19.02 şi
19.03; şi

- infracţiuni care implică trafic cu substanţe controlate, cu încălcarea prevederilor din Titlul 21, C.S.U. §§ 848(e)(l)(A),
952, 953, 959, 960 şi 963, faptă pentru care pedeapsa maximă este detenţiunea pe viaţă;

b) capătul de acuzare doi: conspiraţie la importul şi exportul de cocaină şi producerea şi distribuirea de cocaină cu
intenţia, buna ştiinţă şi având motive rezonabile să creadă că această cocaină va fi importată ilegal în Statele Unite, cu
încălcarea prevederilor din Titlul 21 din Codul Statelor Unite, secţiunea 963, faptă pentru care pedeapsa este între zece
ani şi detenţiunea pe viaţă;

c) capătul de acuzare trei: conspiraţie la spălare de bani, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 din Codul Statelor Unite,
Secţiunile 1956 (a) (2) (A), faptă pentru care pedeapsa prevăzută este de maxim 20 de ani închisoare.

Relativ la situaţia de fapt, Înalta Curte observă că aceasta a fost descrisă pe larg de către prima instanţă, motiv pentru
care nu va relua o descriere detaliată a faptelor pentru care s-a solicitat extrădarea contestatorului.

Se constată că ne regăsim în ipoteza reglementată de art. 1 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite,
ratificat prin Legea nr. 111/2008, potrivit căreia părţile au convenit să-şi extrădeze reciproc, printre altele, persoanele
urmărite penal de către autorităţile statului solicitant pentru o infracţiune care dă loc la extrădare.

Cu privire la această din urmă condiţie art. 2 din acelaşi tratat prevede că o infracţiune dă loc la extrădare dacă este
pedepsită de legea ambelor părţi cu o pedeapsă privativă de libertate mai mare de un an sau mai severă, tentativa,
asocierea sau participarea la săvârşirea oricăreia dintre infracţiunile menţionate putând de asemenea da loc la predare.

În ce priveşte criteriile de evaluare a condiţiei dublei incriminări, dispoziţiile art. 2, alin. (3) lit. a) din acelaşi tratat
statuează expres în sensul că o infracţiune dă loc la extrădare indiferent dacă legea statelor solicitant şi solicitat
încadrează sau nu acţiunile ori omisiunile care constituie infracţiunea în aceeaşi categorie de infracţiuni sau descriu
infracţiunea prin aceeaşi terminologie.

Evaluând în aceste coordonate condiţia dublei incriminări, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că aceasta este
îndeplinită cu privire la toate cele trei fapte ce formează cele trei capete de acuzare menţionate în rechizitoriul
autorităţilor judiciare americane, criticile contestatorului nefiind fondate sub acest aspect. Astfel, apărarea valorifică
limitat şi selectiv incriminarea, prin raportarea la infracţiunile purtând denumiri similare celor cercetate, cu ignorarea
evaluării în substanţă a elementelor faptice prezentate în actul de acuzare şi fără o apreciere a acestora în considerarea
conţinutului constitutiv al infracţiunilor incriminate de legea română.

Examinând descrierea faptică a infracţiunii de conspiraţie la trafic de droguri, reţinem că persoana extrădabilă este
cercetată, în esenţă, pentru aceea că a plănuit împreună cu alte persoane, membrii ai unei grupări infracţionale, să
importe cocaină provenind din Peru în Statele Unite ale Americii, drogurile urmând a fi exportate ulterior pe teritoriul
european şi succesiv în Noua Zeelandă, înţelegerea fiind urmată în concret de transmiterea sumelor de bani necesare
pentru achiziţionarea acestora.

Or, legea penală română incriminează importul şi exportul de droguri de mare risc, fără drept, pedeapsa prevăzută de
art. 3 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, fiind închisoarea de la 7 la 15 ani, relevant în evaluarea condiţiei privind dubla
incriminare fiind şi faptul că dispoziţiile art. 12 din Legea nr. 143/2000, prevăd că tentativa la infracţiunile prevăzute la
art. 2, art. 3, art. 4 alin. (2), art. 6 alin. (2) - (3), art. 7 şi art. 10, se pedepseşte, cât şi că "se consideră tentativă şi
producerea sau procurarea mijloacelor ori instrumentelor, precum şi luarea de măsuri în vederea comiterii infracţiunilor
prevăzute la alin. (1)", actele premergătoare fiind asimilate tentativei la infracţiunea de trafic droguri de mare risc.

12/16 Detalii jurisprudență

 Relativ la infracţiunea de conspiraţie la spălarea banilor, constând în aceea că au fost transferate pe teritoriul statului
american, sume de bani destinate achiziţionării de droguri, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că fapta de
finanţare a traficului de droguri are corespondent în legea română, fiind incriminată distinct şi expres de art. 9 din Legea
nr. 143/2000, care prevede că "Finanţarea săvârşirii faptelor prevăzute la art. 2-5 se sancţionează cu pedepsele
prevăzute de lege pentru aceste fapte, limitele speciale ale acestora majorându-se cu o treime."

Cu privire la infracţiunea de conspiraţie la activităţi de racket, constând în aceea că persoana extrădabilă, împreună cu o
altă persoană, au solicitat agentului sub acoperire să aranjeze asasinarea a trei persoane, membri ai unei bande rivale
din România, fiind remisă în acest scop suma de 10.000 USD, aceasta se circumscrie infracţiunii prev. de art. 370 din C.
pen., încercarea de a determina săvârşirea unei infracţiuni, definită astfel:

"Încercarea de a determina o persoană, prin constrângere sau corupere, să comită o infracţiune pentru care legea
prevede pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani se pedepseşte cu închisoare de la
unu la 5 ani sau cu amendă".

Aşadar, se constată îndeplinită atât condiţia dublei incriminări, cât şi condiţia privind durata minimă a pedepsei pentru
infracţiunile care dau loc la predare, atât în statul solicitant, cât şi în statul solicitat, infracţiunile nefiind din categoria celor
excluse la extrădare potrivit art. 4 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite, respectiv politice sau
militare.

Cetăţenia persoanei extrădabile nu constituie un impediment la extrădare, în raport de dispoziţiile art. 3 din acelaşi tratat.

Totodată, nu este incident niciunul dintre motivele obligatorii sau opţionale de refuz al cererii de extrădare prev. de art. 4
- 7 din Legea nr. 111/2008, nefiind incidente nici dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 302/2004, întrucât contestatorul nu face
parte din categoria persoanelor exceptate de la extrădare, nefiind cetăţean român (alin. (1) lit. a) şi nici solicitant de azil
sau beneficiar al statutului de refugiat ori al protecţiei subsidiare, căruia extrădarea în ţara de origine i-ar pune în pericol
viaţa ori libertatea sau ar conduce la supunerea la tortură, tratamente inumane şi degradante (alin. (1) lit. b), după cum
nu se bucură în România de imunitate de jurisdicţie (alin. (1) lit. c) şi nici nu a fost citat, din străinătate, în vederea
audierii în faţa unei autorităţi judiciare române (alin. (1) lit. d).

În fine, Înalta Curte notează că, în cauză, nu sunt incidente nici motivele obligatorii de refuz al extrădării prevăzute de
art. 21 alin. (1) lit. a) - d) din Legea nr. 302/2004 şi cele asimilate lor, prevăzute de art. 33 şi art. 34 din aceeaşi lege, dar
nici cele opţionale prevăzute de art. 22.

Deşi cetăţeanul neozeelandez a formulat opoziţie la extrădare, Înalta Curte apreciază că argumentele sale nu se
încadrează în dispoziţiile art. 49 din Legea nr. 302/2004, potrivit cărora "opoziţia nu poate fi întemeiată decât pe faptul
că persoana arestată nu este persoana urmărită sau că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru extrădare" (alin. (3), ci,
dimpotrivă, observă că acesta nu şi-a contestat în niciun moment identitatea, din declaraţia dată în faţa curţii de apel la
data de 22 ianuarie 2021 rezultând în mod evident că a făcut doar o precizare privind numele său corect, respectiv A.
(aflată la fila x din vol. I CAB.)

Astfel, în raport cu aspectele învederate, Înalta Curte reţine că prima instanţă, în mod temeinic şi legal, a autorizat
extrădarea şi predarea, către autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii, a persoanei extrădabile A. (cetăţean al
Noii Zeelande, legitimat cu paşaportul nr. x emis la data de 3 martie 2020 pe numele A.), cu respectarea regulii
specialităţii.

Evaluând celelalte critici formulate de către contestatorul persoană extrădabilă, instanţa de contestaţie constată că
acestea sunt nefondate, pentru considerentele ce urmează a fi prezentate.

Astfel, contestatorul invocă o pretinsă încălcare a dreptului la un proces echitabil, garantat de art. 6 din Convenţia pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, în raport de faptul că mandatul de arestare a fost emis în lipsă,
deşi organele judiciare americane au avut informaţii cu privire la toate datele de identificare ale persoanei extrădabile,
dar şi pe considerent că, dată fiind apartenenţa la un anumit grup, considerat în afara legii în Statele Unite, acesta nu va
avea parte de garanţiile unui proces echitabil.

Criticile apărării privind nerespectarea dreptului contestatorului la un proces echitabil în statul solicitant, în sensul
Convenţiei europene pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, critici prin care se antamează
incidenţa în cauză a motivului obligatoriu de refuz prevăzut de art. 21 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 302/2004, sunt
neîntemeiate.

13/16 Detalii jurisprudență

 Finalitatea procedurii de extrădare constă tocmai în posibilitatea contestatorului de a participa la ancheta penală
desfăşurată faţă de acesta pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, în acest cadru el având dreptul de a contesta
acuzaţiile aduse şi de a beneficia, în acest sens, de garanţiile acordate de autorităţile judiciare ale statului solicitant
privind respectarea, pe parcursul procedurilor judiciare, a drepturilor fundamentale prevăzute de Convenţie. Examinarea
legalităţii procedurii emiterii Mandatului de arestare de către autorităţile judiciare americane, cât şi a legalităţii
probatoriului administrat excedează competenţei autorităţilor judiciare ale statului solicitat, instanţele învestite cu cererea
de extrădare fiind competente a statua exclusiv cu privire la condiţiile de fond şi de formă ale procedurii extrădării, şi nu
asupra chestiunilor de legalitate sau temeinicie a acuzaţiilor aduse persoanei solicitate.

În ce priveşte susţinerile persoanei extrădabile referitoare la neasigurarea, de către Statele Unite ale Americii, a
garanţiilor unui proces echitabil din perspectiva apartenenţei sale la organizaţia H., acestea sunt nefondate.

Conform jurisprudenţei Curţii, o decizie de extrădare sau expulzare poate ridica în mod excepţional o problemă în
temeiul art. 6 în cazul în care persoana în cauză ar risca să sufere în statul solicitant o denegare flagrantă de justiţie.
Expresia "denegare flagrantă de justiţie" a fost considerată sinonimă unui proces care contravine evident dispoziţiilor art.
6 sau principiilor enunţate de acesta. În jurisprudenţa relevantă a instanţei de contencios european denegarea flagrantă
de justiţie depăşeşte simplele nereguli sau lipsa garanţiilor în cadrul procesului, care ar fi de natură să determine
încălcarea art. 6 dacă ar avea loc în însuşi statul contractant. Încălcarea principiului echităţii procesului, garantat la art.
6, trebuie să fie atât de gravă încât să determine anularea sau chiar distrugerea esenţei însăşi a dreptului protejat de
acest articol (Ahorugeze împotriva Suediei, Othman (Abu Qatada) împotriva Regatului Unit).

Atunci când analizează dacă o extrădare sau o expulzare ar constitui o denegare flagrantă de justiţie, Curtea aplică
acelaşi grad şi aceeaşi sarcină a probei ca atunci când examinează cauzele privind expulzarea sau extrădarea în
temeiul art. 3. Prin urmare, reclamantului îi revine obligaţia de a prezenta elemente de probă care să poată dovedi că
există motive serioase să se considere că, dacă ar fi expulzat din statul contractant, acesta ar fi expus unui risc real de a
face obiectul unei denegări flagrante de justiţie.

Pentru a verifica dacă există un risc de denegare flagrantă de justiţie, Curtea Europeană a luat în considerare
consecinţele previzibile ale trimiterii reclamantului în ţara de destinaţie, luând în considerare situaţia generală din
aceasta şi circumstanţele specifice cauzei persoanei respective. Existenţa unui astfel de risc trebuie apreciată, în
special, ţinând seama de circumstanţele pe care statul în cauză le cunoştea sau ar fi trebuit să le cunoască la momentul
expulzării.

Evaluând în aceste coordonate de principiu susţinerile contestatorului, Înalta Curte constată că acestea nu constituie
motive rezonabile că acesta nu va beneficia în Statele Unite ale Americii de garanţii procesuale specifice dreptului la un
proces echitabil, afirmaţiile sale fiind pur speculative.

Referitor la motivul de refuz prevăzut de art. 21 lit. b) din Legea nr. 302/2004, respectiv existenţa unor motive serioase
de a crede că extrădarea este solicitată în scopul urmăririi sau pedepsirii persoanei extrădabile pe motiv de apartenenţă
la un anumit grup social, în considerarea faptului că persoana extrădabilă face parte din organizaţia H., care, pe teritoriul
statului texan, este considerată a fi în afara legii, Înalta Curte apreciază că nici acesta nu este incident în cauză.

În acest sens, similar primei instanţe, Înalta Curte reţine că actele dosarului nu sprijină teza apărării, urmărirea penală
având ca obiect infracţiuni de drept comun, acesta nefiind cercetat pentru apartenenţa la organizaţia în cauză, iar
referirea la această împrejurare este pur contextuală.

Asupra pretinsei încălcări a dreptului garantat de art. 3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor
fundamentale, motivat de împrejurarea că persoana extrădabilă riscă o pedeapsă cu detenţiunea pe viaţă, iar potrivit
legilor federale, o persoană condamnată pe viaţă nu beneficiază de reducţiunea pedepsei sau de liberarea condiţionată,
Înalta Curte apreciază, în consens cu prima instanţă că şi această critică este neîntemeiată.

În acest sens, se reţine că prima instanţă a solicitat informaţii suplimentare Statelor Unite ale Americii privind
posibilitatea ca persoana extrădabilă să primească o sentinţă de condamnare la pedeapsa detenţiunii pe viaţă în
legătură cu infracţiunile pentru care este inculpat în Districtul de Est al statului Texas.

În concret, se notează că din actele aflate la dosar, Curtea de Apel Bucureşti a solicitat să fie informată dacă "sentinţa
cu închisoarea pe viaţă reflectă sentinţa maximă care poate fi impusă şi dacă sentinţa cu închisoarea pe viaţă poate fi
redusă sau comutată".

Astfel, la data de 9 februarie 2021, Departamentul de Justiţie al Statelor Unite ale Americii, secţia penală a transmis, prin

14/16 Detalii jurisprudență

 e-mail, răspunsul cu privire la cererea de întrebări suplimentare a curţii de apel, având număr de referinţă pentru
corespondenţă 95-100-28800.

În cuprinsul acestei adrese, se învederează următoarele:

"pedeapsa impusă de legile SUA pentru Capul de acuzare Unu şi Capul de acuzare Doi, este închisoarea pe viaţă sau
alternativ, închisoare pentru o perioadă determinată de timp. Închisoarea pe viaţă reprezintă doar pedeapsa maximă
care poate fi aplicată. Închisoare pe viaţă nu este o pedeapsă obligatorie dacă inculpatul este găsit vinovat pentru
capetele de acuzare respective.

Datorită faptului că numai judecătorul poate să stabilească pedeapsa care i se va impune lui A. dacă este găsit vinovat,
este imposibil de prevăzut sentinţa pe care o va pronunţa judecătorul. Cu toate acestea, este important de reţinut faptul
că o organizaţie guvernamentală din SUA numită Comisia de Sentinţe SUA (U.S. Sentencing Commision) a efectuat un
studiu al istoricului sentinţelor şi l-a finalizat cu un raport scris potrivit căruia sentinţele de închisoare pe viaţă sunt rare în
cadrul sistemului judiciar penal federal."

Se mai reţine din cuprinsul acestei adrese, că autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii au prevăzut în mod
expres că şi în situaţia în care cazul persoanei extrădabile "ar fi unul din cazurile rare în care judecătorul impune
sentinţa de condamnare pe viaţă, A. are mai multe posibilităţi ca să reducă acea sentinţă".

Sub acest aspect, se reţine că Departamentul de Justiţie al Statelor Unite ale Americii, secţia penală a prezentat în mod
detaliat mijloacele legale la care poate recurge persoana extrădabilă în cazul în care acesta va fi condamnat în statul
solicitant, mijloace legale care includ atât căi de atac, cât şi acte de clemenţă.

Astfel, persoana extrădabilă are dreptul de a exercita apel sau recurs la Curtea de Apel a Statelor Unite împotriva
hotărârii de condamnare şi are dreptul de a solicita examinarea cauzei de către Curtea Supremă de Justiţie în privinţa
pedepsei aplicate.

Se arată că acesta poate să obţină o reducere a pedepsei chiar sub limita minimă dacă sprijină procuratura Statelor
Unite în urmărirea altor infractori chiar şi după ce sentinţa a fost pronunţată.

Totodată, Constituţia Statelor Unite autorizează Preşedintele să acorde clemenţă persoanelor condamnate inclusiv prin
reducerea sau eliminarea sentinţei, cererile nefiind limitate ca număr şi pot fi reiterate la interval de un an. În
soluţionarea acestor cereri, sunt avuţi în vedere mai mulţi factori printre care nivelul de reabilitare, exprimarea căinţei,
acceptarea responsabilităţii, vârsta, afecţiuni medicale etc.

S-a arătat că din anul 1900, fiecare preşedinte a folosit prerogativele executive de clemenţă pentru a comuta sau graţia
pedepsele aplicate persoanelor condamnate pentru infracţiuni federale. Cu titlu de exemplu s-a precizat că în cei opt ani
de mandat, preşedintele L. a comutat sentinţe privind 1715 persoane, din care 504 priveau pedepse cu închisoarea pe
viaţă şi a graţiat alte 212 persoane, iar preşedintele M. a graţiat 143 de persoane şi a comutat 94 de pedepse.

Nu în ultimul rând s-a menţionat posibilitatea eliberării pe considerente umanitare, Biroul Penitenciarelor putând să
reducă pedeapsa în considerarea unor motive extraordinare şi convingătoare, inclusiv pe considerente familiale.

Ca atare, similar primei instanţe, Înalta Curte constată că statul solicitant a oferit suficiente garanţii cu privire la
posibilitatea reducerii, graţierii sau comutării unei potenţiale pedepse cu închisoarea pe viaţă, motiv pentru care criticile
contestatorului, prin apărător ales, sub acest aspect, sunt vădit neîntemeiate.

Astfel, autorităţile americane au oferit suficiente garanţii că şi în ipoteza în care persoanei extrădabile i s-ar aplica
pedeapsa detenţiunii pe viaţă, aceasta nu ar fi ireductibilă de jure et de facto, situaţia fiind diferită de cea analizată de
Curte în cauza Trabelsi împotriva Belgiei. Mai mult, extrădarea contestatorului este solicitată în scopul efectuării urmăririi
penale, astfel încât nu se poate prezuma existenţa riscului de aplicare a pedepsei detenţiunii pe viaţă, deoarece nu
există certitudinea că, dacă va fi extrădat, contestatorul va fi condamnat sau că i se va aplica pedeapsa discreţionară a
detenţiunii pe viaţă. În plus, nu există o certitudine că, în cazul în care s-ar ajunge în acest punct vreodată, autorităţile
americane vor refuza să recurgă la mecanismele disponibile în sistemul lor pentru reducerea potenţialei pedepse, iar
susţinerea privind lipsa perspectivei de punere în libertate în eventualitatea condamnării, este vădit nefondată în
contextul în care contestatorul nu a demonstrat că extrădarea sa în Statele Unite îl expune unui risc real de tratamente
care ating pragul prevăzut la art. 3 din Convenţie ca rezultat al pedepsei probabile (Findikoglu împotriva Germaniei,
Einhorn împotriva Franţei, Babar Ahmad şi alţii împotriva Regatului Unit).

Relativ la înscrisul depus de apărare în susţinerea motivului de opoziţie privind riscul aplicării unei pedepse cu

15/16 Detalii jurisprudență

 detenţiunea pe viaţă fără perspectiva liberării, Înalta Curte constată că declaraţia dată de avocatul N. nu contravine în
substanţă răspunsului oficial al autorităţilor americane şi nu confirmă teza potrivit căreia extrădarea contestatorului în
Statele Unite îl expune pe acesta unui risc real de tratamente care ating pragul prevăzut la art. 3 din Convenţie. Astfel, în
jurisprudenţa constantă a Curţii Europene, de esenţa unei astfel de încălcări este caracterul ireductibil al pedepsei
detenţiunii de viaţă, cu alte cuvinte imposibilitatea liberării celui condamnat, or, opinia juridică depusă de contestator nu
infirmă această posibilitate, ci arată că probabilitatea reducerii pedepsei în apel sau aceea ca cererile de clemenţă să fie
soluţionate favorabil ar fi redusă şi că Statele Unite nu acordă liberarea condiţionată.

Aşadar, constatând că nu se contestă, în realitate, posibilităţile pe care persoana extrădabilă le are de a fi liberată în
eventualitatea condamnării sale la detenţiunea pe viaţă şi, observând că modalitatea în care s-ar concretiza punerea în
libertate nu are relevanţă, esenţial fiind efectul produs, Înalta Curte apreciază că înscrisul nu are aptitudinea de a
fundamenta riscul ce face obiectul evaluării.

Faţă de aceste considerente, în temeiul art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca
nefondată, contestaţia şi va obliga contestatorul persoană extrădabilă la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

Totodată, văzând art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu se va plăti
din fondul Ministerului Justiţiei, iar onorariul cuvenit interpretului de limbă engleză se va plăti din fondul Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana extrădabilă A. (legitimat cu paşaportul nr. x emis la data de 3
martie 2020 pe numele A.) împotriva Sentinţei penale nr. 51/F din data de 1 martie 2021, pronunţată de Curtea de Apel
Bucureşti, secţia a II-a penală.

Obligă contestatorul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, în cuantum de 253 RON, se plăteşte din
fondul Ministerului Justiţiei.

Onorariul cuvenit interpretului de limbă engleză se plăteşte din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26 martie 2021.

Procesat de GGC - LM

16/16 Detalii jurisprudență