TESTAREA MOBILITATII UMARULUI

Miscarile centurii scapulare

• mișcarea de ridicare a umărului – se execută în jurul unui ax sagital (antero-posterior) ce trece prin claviculă deasupra
inserției ligamentului costoclavicular și prin care extremitatea acromială a claviculei se ridică împreună cu scapula. Se
măsoară în centimetrii având în mod normal valori de 9-10 cm. Mișcare este limitată de întinderea ligamentului
sternoclavicular anterior. Mușchii care realizează mișcarea sunt: o mușchiul trapez prin partea superioară o mușchiul
ridicător al scapulei.

• mișcarea de coborâre a umărului - se execută în jurul unui ax sagital (antero-posterior) ce trece prin claviculă deasupra
inserției ligamentului costoclavicular și prin care extremitatea acromială a claviculei coboară împreună cu scapula, iar
extremitatea sternală a claviculei se ridică. Se măsoară în centimetrii având în mod normal valori de 3 cm.Mișcare este
limitată de întinderea ligamentelor sternoclaviculare și interclavicular. Mușchii care realizează mișcarea sunt: o mușchiul
dințat anterior o mușchiul pectoral mic o mușchiul subclavicular.

 mișcarea de proiecție înapoi (retropulsia) - extremitatea acromială a claviculei este dusă înapoi și extremitatea sternală a
claviculei este dusă înainte, mișcarea fiind limitată de ligamentul costoclavicular și ligamentul sternoclavicular posterior.
Mușchii care realizează mișcarea sunt: o mușchiul trapez o mușchiul romboid.

 mișcarea de circumducție - rezultă din trecerea succesivă prin mișcările descrise anterior
 mișcarea de rotație laterală la nivelul scapulei – este însoțită de ridicarea humerusului și proiecția înapoi a scapulei, fiind
realizată de mușchii: o trapez partea superioară o dințat anterior partea inferioară
 mișcarea de rotație medială la nivelul scapulei - este însoțită de ridicarea humerusului și proiecția înainte a scapulei, fiind
realizată de mușchii: o ridicător al scapulei o romboid o pectoral mic.
 ARTICULAŢIA SCAPULOHUMERALĂ

• Este o enartroză (articulaţie sferoidală) care uneşte cavitatea glenoidală a scapulei cu capul humeral.

• Suprafeţele articulare:

– capul humeral, care este o suprafaţă articulară netedă reprezentând 1/3 dintr-o sferă cu diametrul de aproximativ 5 cm.

– suprafaţa articulară a scapulei este cavitatea glenoidală care reprezintă 1/6 din suprafaţa unei sfere scobite,

– deoarece cele 2 suprafeţe articulare nu sunt proporționale este necesară prezenţa la periferia cavităţii glenoidale a unei
formaţiuni fibrocartilaginoase numită cadru glenoidal cu rol de a realiza o mai bună concordanţă între suprafeţele articular

Mijloacele de unire

• Capsula articulară este laxă şi puţin rezistentă, de aceea sunt posibile mişcări mai ample, dar şi apariţia mai frecventă a luxaţiilor la
nivelul umărului, care pot fi: antero-interne, superioare,
posterioare şi inferioare. Cazurile grave de luxație scapulohumerală se pot însoți de ruptura arterei axilare, elongaţia de plex brahial,
paralizia de nerv axilar.
• Ligamentul coracohumeral – e o bandă fibroasă ce se inseră pe scapulă la nivelul marginii laterale și a bazei procesului coracoidian,
iar pe humerus la nivelul tuberculului mare, trecând ca o punte peste şanţul intertubercular.

• Ligamentele glenohumerale sunt în număr de 3 au rolul de a limita mişcările de extensie, rotaţie internă şi abducţie.
– superior se inseră pe scapulă în partea superioară a colului și cadrului glenoidal, iar pe humerus în partea superioară a
colului anatomic între tuberculul mic și marginea capului humeral
– mijlociu se inseră pe scapulă în vecinătatea lig glenohumeral superior și pe humerus sub inserția mușchiului
subscapular pe tuberculul mic al humerusului.
 – inferior se inseră pe scapulă la nivelul părții inferioare a cadrului glenoidal și a părții adiacente a colului scapulei iar
pe humerus inferior de tuberculul mic
• Ligamentul humeral transvers este o bandă fibroasă ce se inseră pe tuberculul mare și pe tuberculul mic de la nivelul
humerusului și care transformă șanțul intertubercular într-un canal osteo-fibros pe unde trece tendonul capului lung al
mușchiului biceps brahial.

MIȘCĂRI POSIBILE

• în plan sagital şi ax frontal - se realizează mişcările de flexie-extensie.

Mişcarea de flexie este realizată prin contracţia muşchilor:
– deltoid (fasciculele anterioare),
– biceps brahial,
– coracobrahial,
– pectoral mare (partea claviculară),
– subscapular
– Amplitudinea mişcării este 0-180 grade
Extensia este produsă de muşchii:
– deltoid (fascicule posterioare),
– marele dorsal,
– subspinos,
– rotund mic,
– rotund mare
– triceps brahial (capul lung)
 – pectoral mare (partea sternocostală).
Amplitudinea mişcarii active de extensie are valori între 0 şi 50 grade.

• în plan frontal şi ax sagital (antero-posterior) -mişcările sunt de abducţie -adducţie.

• Abducţia este realizată de muşchii:

– supraspinos,
– deltoid (fasciculele mijlocii)
– subscapular
– infraspinos
– rotund mic
– bicepsul brahial (capul lung).
• Amplitudinea mişcării este de la 0 la 180 grade
• Adducţia – este mişcarea prin care braţul se apropie de linia mediană a corpului. Muşchii adductori sunt:
– deltoid (faciculul anterior și posterior),
– pectoral mare,
– dorsal mare,
– rotund mare
– rotund mic
– subspinos,
– subscapular
– biceps brahial (capul scurt),
– coracobrahial
– triceps brahial (capul lung)
 • în plan transversal şi ax vertical – mişcările sunt de rotaţia internă (medială) -

rotaţia externă (laterală)

• Rotaţia internă sau rotaţia medială – este realizată de muşchii:

– deltoid (fascicule anterioare),
– pectoral mare,
– dorsal mare,
– rotund mare,
– subscapular,
– biceps brahial (capul scurt)
– coracobrahial.
• Rotaţia externă sau rotaţia laterală – este asigurată de muşchii:
– deltoid (fasciculele posterioare),
– supraspinos, o
– subspinos,
– rotund mic,
– biceps brahial (capul lung)
–triceps brahial (capul lung).
• Circumducţia – se realizează prin sumarea mişcărilor descrise anterior prin care braţul descrie un cerc trecând prin toate axele şi
planurile mişcărilor descrise. Este rezultatul celor trei grade de libertate pe care le are articulaţia scapulohumerală.

BILANȚUL ARTICULAR AL UMĂRULUI

Testarea mișcărilor de flexie-extensie

• Poziţia subiectului: stand,aşezat,decubit dorsal pentru flexie si decubit

 ventral pentru extensie

• Poziţia zero membrele superioare pe lângă trunchi cu mâinile în supinaţie

sau poziția intermediară de pronosupinație

• Poziția goniometrul:
– se plasează cu axul pe proiecţia cutanată a epifizei proximale a humerusului
– braţul fix este paralel cu linia medio-axilară, orientat spre tuberculul mare
– braţul mobil este orientat pe linia mediană a feţei laterale a braţului spre condilul lateral al humerusului.

Testarea mișcărilor de abducție-adducție

• Poziţia subiectului: stând,aşezat,decubit dorsal sau decubit ventral

• Poziţia zero membrul superior pe lângă trunchi, cu mâna în

supinaţie sau poziția intermediară de pronosupinație

• Goniometrul:
– axul se plasează pe acromion anterioară (când examinarea se realizează din faţă) sau la nivelul spinei omoplatului (când
examinarea se realizează din spate)
– braţul fix se aşează paralele cu linia axilară anterioară (când examinarea se realizează din faţă) sau cu linia axilară posterioară
(când examinarea se realizează din spate)
– braţul mobil este plasat pe linia mediană a feţei anterioare a braţului (în examinarea din faţă) sau pe linia mediană a feţei
posterioare (pentru examinarea din spate)
– Pentru ca măsurătorile să fie corecte trebuie să evităm:
• înclinarea laterală a trunchiului
• flexia sau extensia umărului
• ridicarea centurii scapulare
 • Testarea mișcărilor de abducție și adducție orizontală

• Poziţia subiectului: stand, aşezat

• Poziţia zero membrul superior în abducție de 90 grade, antebrațul în extensie , mâna în pronație

• Goniometrul:
– axul se plasează pe proiecţia cutanată a articulației acromioclaviculare
– braţul fix se aşează parallel cu spina omoplatului sau perpendicular pe aceasta
– braţul mobil este plasat pe linia mediană a feţei laterale a brațului spre epicondilul lateral al humerusului
–
Testarea mișcărilor de rotație internă-externă

Poziţia subiectului: stand,aşezat,decubit dorsal Poziţia zero

• braţul abdus la 90 grade

• antebraţul în flexie pe braţ, formând un unghi de 90 grade mâna în poziție intermediară de pronosupinaţie, pronație.
Goniometrul:

• axul se plasează pe olecran

• braţul fix este fixat perpendicular pe sol sau paralel cu solul

• braţul mobil se aşează pe linia mediană a feţei posterioare a antebraţului, între procesele stiloide ale radiusului și ulnei când mâna
este în poziție de pronosupinație sau pe linia ce unește olecranul cu apofiza stiloidă a ulnei când mâna este în pronație.

Testarea mișcărilor de ridicare și coborâre a umărului

• Poziţia subiectului: stand,aşezat

• Poziţia zero - membrul superior în poziție antomică.

• Măsurarea mișcărilor de ridicare și coborâre a umărului se realizează utilizând două rigle gradate, una este folosită pentru a marca
planul orizontal ce trece prin proiecția cutanată a articulației sternoclaviculare și cea a acromionului iar celaltă riglă măsoară distanța
de la planul orizontal la poziția acomionului după ce a fost realizată mișcarea de coborâre sau de ridicare a umărului.

Valorile normale ale amplitudinii mișcărilor la nivelul umărului

• Flexie 160-180 grade

• Extensie 60 grade

• Abducție 170-180 grade

• Rotație internă 60 - 100 grade

• Rotație externă 80 - 90 grade

• Abducția orizontală 50 grade

• Adducția orizontală 130 grade

• Ridicarea umărului 0-8 cm

• Coborârea umărului 0- 3 cm