See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/289637884

Determinarea grosimii foliare prin analiza microscopică a secțiunilor

transversale

Chapter · January 2015

CITATIONS READS

0 211

1 author:

Nicoleta Ianovici
West University of Timisoara
143 PUBLICATIONS   752 CITATIONS   

SEE PROFILE

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

Biomonitoring in urban environment View project

COST Action FA 1203 - Sustainable management of Ambrosia artemisiifolia in Europe (SMARTER ), 2013 - 2017 View project

All content following this page was uploaded by Nicoleta Ianovici on 09 January 2016.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

Investeşte în oameni!
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane
2007 – 2013

Axa prioritară 2 „Corelarea învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii”

Domeniul major de intervenţie 2.1. „Tranziția de la școală la viața activă”
Titlul proiectului: „Dezvoltarea creativității și a capacității de inovare prin abordări interdisciplinare și facilitarea inserției absolvenților pe piața muncii”
Beneficiar: Universitatea de Vest din Timișoara
Contract nr: POSDRU/161/2.1/G/133468

32. Determinarea grosimii foliare prin analiza microscopică a secțiunilor

transversale

Nicoleta IANOVICI

Parametri morfofiziologici vegetali au fost folosiţi frecvent ca bioindicatori ai calităţii habitatului urban: suprafața
foliară specifică, aria frunzei, fluorescenţa clorofilei, conţinutul de clorofilă, rata de schimb a gazelor fotosintetice,
conductanţa stomatală, rata de transpiraţie, etc. De asemenea, analiza de daune vizibile la nivelul frunzelor, împreună cu
conţinutul chimic foliar la diferite specii standard au fost utilizate pentru a caracteriza poluarea locală a aerului.
Prelevarea de probe şi de analiză a parametrilor morfoanatomici și fiziologici ai plantelor, ca indicatori cu
răspunsuri pe termen lung la schimbarea calitatăţii habitatului, este relativ uşoară şi ieftină (Ianovici et al,
2009). Este bine cunoscut faptul că poluanţii industriali au un efect negativ mai ales asupra frunzelor.
Reducerea suprafeţei foliare în imediata apropiere a poluanţilor a fost observată la multe plante.
Pe de altă parte, procesele fiziologice și adaptările anatomice ale frunzelor diferă dramatic între
specii. Diferențele fiziologice in ratele fotosintezei, transpirației și conductivității stomatelor au fost legate de
status-ul lor succesional, vârsta lor (juvenile vs. mature) și poziția pe plantă (Ianovici, 2011).
Un parametru biometric în strânsă legătură cu mediul în care se dezvoltă este grosimea frunzelor
care variază în funcție de specie. S-au observat gradiente mari între grosimea frunzei de la nivelul nodurilor
apicale la nodurile bazale. Temperaturile scăzute, nivelurile ridicate de iradiere și deficitul de apă moderat sau
stresul salin poate crește grosimea frunzelor. Concentrația ridicată de CO2 atmosferic poate induce această
creștere. Acest răspuns este de obicei atribuit acumulării de carbohidrați, dar alte studii au constatat că CO2
induce dezvoltarea unui strat suplimentar de țesut palisadic în mezofil. De asemenea schimbări meteorologice
severe pot provoca schimbări bruște în valorile grosimii foliare și a altor parametri. Grosimea frunzei este un
parametru strâns asociat cu funcția de fotosinteză și este puternic influențată de nivelul de iradiere. În general,
frunzele crescute în lumină multă sunt mai groase, au rate mai mari ale fotosintezei, cantități mai mari de
RubisCO, proteine și azot, și raportul clorofila a:b mai mare decât frunzele crescute în umbră. Astfel, variația în
grosimea frunzelor poate avea o influență majoră asupra creșterii culturilor și a productivității (Ianovici et al,
2011; Ianovici et al, 2012).
Pentru determinarea grosimii foliare trebuie parcurse cîteva etape:
 prelevarea probelor foliare în funcție de scopul urmărit;
 transportul în pungi de plastic negre și depozitarea la 4°C, în cazul în care prelucrarea nu se poate
realiza imediat în laborator;
 secționarea transversală a laminelor foliare și realizarea de preparate microscopice proaspete;
 calcularea indicelui (coeficientului) micrometric pentru microscopul ce va fi utilizat;
 măsurătorile propriu-zise.
Pentru realizarea secţiunilor transversale prin frunză se procedează astfel (Ianovici, 2006):
• se decupează din lamină, fragmente paralele cu nervurile secundare, nu mai late decât diametrul măduvei
de soc în care urmează să fie incluse şi se introduc într-un vas cu apă; fragmentele de lamină pot include
şi nervuri în lungul cărora se decupează lamina;
• se introduc una sau câteva fragmente de lamină suprapuse între două jumătăţi de măduvă de soc;
laminele foliare groase (consistente) cum ar fi cele de Iris germanica se fragmentează în bucăţi de

79
Investeşte în oameni!
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane
2007 – 2013

Axa prioritară 2 „Corelarea învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii”

Domeniul major de intervenţie 2.1. „Tranziția de la școală la viața activă”
Titlul proiectului: „Dezvoltarea creativității și a capacității de inovare prin abordări interdisciplinare și facilitarea inserției absolvenților pe piața muncii”
Beneficiar: Universitatea de Vest din Timișoara
Contract nr: POSDRU/161/2.1/G/133468

dimensiuni convenabile (3-5 mm) cu ajutorul bisturiului; laminele subţiri (Robinia pseudacacia, Oxalis
acetosella, Impatiens parviflora) se decupează în fâşii paralele cu nervurile secundare, se suprapun mai
multe sau se pliază de mai multe ori şi se includ în măduva de soc.
• fragmentul de soc în care a fost inclus materialul de secţionat, se prinde cu mâna stângă, între degetele
mare, arătător şi mijlociu sub nivelul de secţionare;
• înainte de a începe secţionarea materialului, lama se umectează cu apă distilată (sau de robinet) pentru a
reţine secţiunile pe lamă;
• cu mâna dreaptă în care ţinem lama, tăiem rondele subţiri de măduvă de soc cu materialul vegetal inclus;
realizăm 2-3 secţiuni transversale, de fasonare a suprafeţei de secţionare a măduvei de soc;
• tragem uşor lama prin măduva de soc, de la bază spre vârful acesteia, fără să o apăsăm, aşa încât atunci
când am ajuns la vârful lamei, aceasta să fi trecut prin măduva de soc;
• lama trebuie să treacă prin măduva de soc paralel cu suprafaţa mesei de lucru, cu condiţia ca măduva cu
materialul inclus să fie ţinută în mână, în aşa fel încât axa acesteia să cadă perpendicular pe masa de
lucru; pentru siguranţa mişcărilor, coatele se sprijină pe masă sau se ţin apropiate de corp;
• se introduce lama în apa din cristalizorul deasupra căruia se fac secţiunile, acestea desprinzându-se
singure sau pot fi luate de pe lamă cu o pensulă. Secţiunile subţiri se recunosc uşor, deoarece se
înfăşoară în jurul pensulei sau în jurul acului. Secţiunile alese se pun pe lama portobiect într-o picătură de
apă sau alt lichid şi se acoperă cu lamela.

Decuparea unui fragment

foliar în vederea secţionării
Secţionarea transversală a materialului vegetal cu lama transversale

Înainte de a trece la măsurători, se stabileşte pentru fiecare garnitură ocular-obiectiv valoarea în µm a

unei diviziuni de pe micrometrul ocular, adică indicele micrometric. Pentru aceasta vom parcurge următoarele
etape:
- deşurubăm lentila frontală (superioară) a tubului ocularului;
- introducem micrometrul ocular pe diafragma de câmp a tubului ocularului, cu scala în jos;
- aşezăm micrometrul obiectiv pe platina microscopului;
- aducem la suprapunere cele două scale; suprapunerea se face prin rotirea ocularului şi folosirea macro -
şi microvizelor;
- suprapunem primele diviziuni ale celor două scale, apoi căutăm, plecând de aici, alte diviziuni
coincidente;
- observăm şi numărăm câte diviziuni ale micrometrului ocular şi ale micrometrului obiectiv se suprapun
exact;

80
Investeşte în oameni!
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane
2007 – 2013

Axa prioritară 2 „Corelarea învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii”

Domeniul major de intervenţie 2.1. „Tranziția de la școală la viața activă”
Titlul proiectului: „Dezvoltarea creativității și a capacității de inovare prin abordări interdisciplinare și facilitarea inserției absolvenților pe piața muncii”
Beneficiar: Universitatea de Vest din Timișoara
Contract nr: POSDRU/161/2.1/G/133468

- indicele (coeficientul) micrometric îl calculăm după formula:

ob × 10
Im =
oc
ob = numărul de diviziuni (intervale) ale micrometrului obiectiv care se suprapun exact peste un
anumit număr de diviziuni din micrometrul ocular;
oc = numărul de diviziuni (intervale) ale micrometrului ocular care se suprapun exact peste un
anumit număr de diviziuni din micrometru obiectiv.

1 2 3

4 5 6

7 8

81
 Investeşte în oameni!
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane
2007 – 2013

Axa prioritară 2 „Corelarea învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii”

Domeniul major de intervenţie 2.1. „Tranziția de la școală la viața activă”
Titlul proiectului: „Dezvoltarea creativității și a capacității de inovare prin abordări interdisciplinare și facilitarea inserției absolvenților pe piața muncii”
Beneficiar: Universitatea de Vest din Timișoara
Contract nr: POSDRU/161/2.1/G/133468

9 10 11

Secţiuni transversale prin frunzele de Betula pendula (1), Corylus avellana (2) Quercus robur (3), Castanea sativa (4), Carpinus betulus (5),
Ulmus minor (6), Maclura pomifera (7), Acer negundo (8) Morus nigra (9), Magnolia soulangiana (10), Populus nigra (11) – prin săgeţi se indică
depozitele negricioase de polifenoli

Să presupunem că 5 diviziuni ale micrometrului obiectiv acoperă exact 10 diviziuni ale micrometrului
ocular. Indicele micrometric va fi:
5 × 10 50
= = 5 µm
10 10
Pentru determinarea exactă a grosimii unei frunze procedăm astfel:
• aşezăm preparatul pe masa microscopului;
• fixăm în câmpul vizual elementul pe care dorim să-l măsurăm;
• îl măsurăm în lăţime cu ajutorul micrometrului ocular;
• numărul de diviziuni care cuprinde exact organul va fi înmulţit cu indicele micrometric;rezultatul obţinut
reprezintă dimensiunea în µm a organului respectiv;
• pentru a mări gradul de precizie se vor face mai multe măsurători (100) ale organului.
Aceste secțiuni mai pot fi utilizate și pentru determinarea altor parametri:
• grosimea cuticulei;
• grosimea celulelor epidermice;
• raportul dintre țesutul palisadic și țesutul lacunar;
• grosimea fasciculelor vasculare etc.

Bibliografie
1. Ianovici N. 2009. Biologie vegetală - lucrări practice de citohistologie şi organografie, Ed. Mirton,
Timişoara, 205 p.
2. Ianovici N., Sinitean A., Faur A. 2011. Anatomical properties of Plantago arenaria, Annals of West
University of Timişoara, ser. Biology, 14: 23-34
3. Ianovici N., Ciocan G.V., Matica A., Scurtu M., Şesan T.E. 2012. Study on the infestation by Cameraria
ohridella on Aesculus hippocastanum foliage from Timişoara, Romania, Annals of West University of
Timişoara, ser. Biology, XV (1): 67-80
4. Ianovici N. 2006. Morfologie şi anatomie vegetală – manual de lucrări practice, Ed. Mirton, Timişoara, 132
p.
5. Ianovici N. 2011. Histoanatomical and ecophysiological studies on some halophytes from Romania -
Plantago schwarzenbergiana, Annals of West University of Timişoara, ser. Biology, 14: 53-64

82

View publication stats