Student: Curtutiu Andrei Ioan

FACULTATE Horticultura si Silvicultura

ANUL III - Inginerie Genetica
DATA: 20. 11. 2020; ora: 9,30 – 10,20
MENTOR: BARON LACRAMIOARA
Biologie/ Clasa a IX a P
Tema: Legile ereditatii -Codominanta

                                                                   FIȘA DE OBSERVARE A LECȚIEI

Foarte Bine Satisfacato Nesatisfacato
bine r r
I. Studiul programei și al manualului
1. Cum sunt organizate cunoștințele din manual:
    1.1 Conținutul conduce la formarea si dezvoltarea X
gândirii critice
      1.2 Asigură asimilarea cunoștințelor necesare prin X
activarea memoriei
2. Compatibilitatea programei școlare cu manualul X
II. Observații asupra profesorului
3. Forma de organizare a lecției:
    3.1 frontală X
    3.2 microgrupală
    3.3 individuală X
4.Metode folosite în cadrul lecției:
    4.1 expunerea X
    4.2 problematizarea X
    4.3 conversația X
    4.4 exercițiul didactic X
    4.5 joc de rol
    4.6 studiu de caz
    4.7 alte metode (bulgarele de zapada, explozia stelara, X
ciorchinele, RAI)
5.Mijloace de învățământ folosite:
    5.1 iconice X
    5.2 audiovizuale X
    5.3 mijloace ”Gutenberg”
          (cărți, culegeri,cursuri)
6. Ponderea în lecție a următoarelor momente:
    6.1 momente teoretice 50%
    6.2 momente aplicative 50%
7. Evaluarea continuă a elevilor
    7.1 Modalități de măsurare a performanței elevilor:
      7.1.1 prin întrebări (chestionare orală) X
      7.1.2 prin fise de muncă independentă X
      7.1.3 prin muncă cu manualul (culegere)
      7.1.4 prin observare continuă X
      7.1.5 alte forme
  7.2 Tipurile de performanță care fac obiectul aprecierii:
      7.2.1 capacitatea reproductivă a elevilor X
      7.2.2 reformularea răspunsului folosind propriile X
cuvinte
      7.2.3 capacitatea de analiză în profunzime a subiectului X
      7.2.4 creativitatea răspunsurilor formulate X
      7.2.5.capacitatea de argumentare și susținere a X
răspunsului
      7.2.6 atitudini si comportamente constatate X
      a. proactive
      b. conformiste
      7.2.7 alte aspecte
  7.3 Modalitățile de apreciere a performanței elevilor:
      7.3.1 prin notă X
      7.3.2 prin aprobare si încurajare X
      7.3.3 prin dojană/amenințare
      7.3.4 prin critică stimulatoare X
      7.3.5 alte aprecieri (specificați)
8. Coerența parcursului didactic/lecției X
9. Particularitățile de personalitate și profesionale ale
cadrului didactic asistat:
  9.1 experiența X
  9.2 stilul didactic X
  9.3 caracteristici personale:
- calm, echilibrat, comunicativ, apropiat elevilor, sociabil, X
ușor
abordabil, cu umor etc.
- atitudine distantă, rece, nervos, irascibil, amenințător ,
indiferent
- alte caracteristici (persuasiune, empatie, permisivitate) X
10. Modalități de captare a atenției
III. Observații asupra elevilor
11. Comportamentul în timpul lecției (ponderea):
      11.1 sunt atenți, răspund corect la întrebări 30%
    11.2 răspund la întrebări cu ajutorul profesorului 20%
    11.3 răspund la întrebări simple ca dificultate si cu 20%
sprijin din partea profesorului
      11.4 sunt neatenți si întârzie cu răspunsul 10%
      11.5 sunt neatenți si deranjează profesorul și pe ceilalți 10%
elevi
      11.6 sunt pasivi, nu participă la lecție
      11.7 sunt deosebit de activi, creativi, atenți, interesați 10 %
      11.8 alte manifestări
12. Alte observații (reacțiile elevilor în timpul etapelor de
desfășurare a lecției)

Desfasurarea activitații Activitatea profesorului Activitatea Observații


1. Organizarea
activitații/clasei de elevi
2. Verificarea si
actualizarea achizițiilor
anterioare
elevilor
Salută, stabilește o atmosfera propice activității răspund la Conversație simplă
didactice întrebări prin Activitate
Verifică prezența scurte răspunsuri frontală
catalogul clasei
Prin chestionare orală: Conversația
-Ce  studiază genetica? Frontală
-Definiți ereditatea. laptop
Raspund la
videoproiector
-Definiți variabilitatea. intrebari
-Enunțați legile mendeliene ale eredității.
-Explicați următorii termeni:
hibridare,dominant, recesiv, homozigot,
heterozigot.
-Precizați importanța legilor mendeliene ale
eredității.
-Care sunt abaterile de la segregarea
mendeliană?
-Cum se manifestă semidominanța?

3. Captarea atenției Aduce în atenția elevilor informații din lecțiile Expunerea

anterioare prin întrebări legate de diferite tipuri de răspund la Explicația
cromozomi, notiunile de hibridare, monohibridare, întrebările Conversația
dihibridare, homozigot, heterozigot, dominant, profesorului euristică
recesiv, genotip, fenotip. Exemplificarea
Problematizarea
Bulgarele de
zapada

4. Anunțarea obiectivelor Comunică titlul lecției ” Abateri de la Noteaza in caiete Expunerea

si a temei abordate segregarea mendeliană:codominanța”, Explicația
precizând și obiectivele operaționale ce se
doresc a fi atinse pe parcursul lecției .
5.Prezentarea materialului Prezentarea  materialului faptic, punerea Elevii studiază Conversația
stimul problemei, formularea sarcinilor de lucru. materialul euristica
Dirijarea învăţării conținut în fișa Receptarea,
-Distribuie fișele de lectură. Studiul de caz
de lectură
,Învățarea prin
-Solicită studierea materialului conținut în fișa descoperire,
Vizionează Problematizarea
de lectură materialul
prezentat
-Prezintă materialul faptic (vizionare Explozia stelara
material ); RAI
Sunt atenți la
explicații
-Pe baza materialului prezentat, explică
modalitatea de transmitere ereditară a grupelor Notează schița
sangvine și noțiunea de codominanță lecției

-Notează schița lecției pe tablă

7. Fixarea si aplicarea Monitorizează activitatea elevilor analizează Conversația
cunostințelor/obținerea Corectează eventuale erori de interpretare a conținutul fișelor -de verificare
performanței rezultatelor de lucru -de reactualizare
 rezolvă Exercițiul
aplicațiile
propuse
8. Evaluarea Prin chestionare scrisă pe baza fişei de activitate corectează erorile Conversația de
performanțelor Verifică rezultatele obținute de interpretare fixare
Compară rezultatele elevilor cu cele din fişe  solicită explicații Explicația
suplimentare Evaluare orală
Metoda
ciochinelui
9. Transfer/tema de casa Face aprecieri asupra activității desfășurate de Sunt atenți Explicația
elevi, anunță titlul lectiei viitoare. Prezinta carnetul
 Notează elevii in catalog pentru trecerea
notei

Lectură

          Din cele mai vechi timpuri, oamenii şi-au dat seama că, deşi copiii seamănă cu părinţii lor,
adică le moştenesc unele trăsături, există diferenţe care-i deosebesc şi care fac din fiecare fiinţă
umană, un unicat. Explicaţiile au venit o dată cu descoperirea legilor eredităţii de către Gregor
Mendel, în secolul XIX.
           Dar ce se înţelegea prin noţiunea de ereditate? Noţiunea de ereditate a apărut in secolul XIX,
aproape în acelaşi timp cu genetica. Folosită la inceput în sens economico-juridic, ea a fost utilizată
apoi pentru studierea maladiilor transmise de părinţi, copiilor. Termenul de ereditate a intrat în
biologie prin intermediul unui psihiatru, Prosper Lucas şi al lucrării sale, intitulate "Tratat filozofic şi
fiziologic al eredităţii naturale"(1847). Cît despre legile lui Mendel, ele au fost denumite "ale
eredităţii" abia după redescoperirea lor, căci Mendel le numise "legile hibridării".
          Mult timp, ereditatea a fost percepută ca o forţă misterioasă şi capricioasă, fără legi clare, care
dispersa la întamplare asemănări şi deosebiri. Expresii ca: "aşchia nu sare departe de trunchi", "ce
naşte din pisică, şoareci mănâncă" sau "sângele, apă nu se face", îşi au originea în observarea atentă
a modului în care se transmit caracterele parentale descendenţilor.
          La începutul secolului XX,  Karl Landsteiner a descoperit o metodă de clasificare a sângelui
uman, cu consecinţe de anvergură asupra practicii medicale, în special în chirurgie. Austriacul Karl
Landsteiner este considerat descoperitorul sistemului AB0. Totuși, cehul Jan Janský a descris și el,
același sistem în 1907, se pare, printr-o activitate independentă de cea a lui Landsteiner. Grupa AB
(IV) a fost descrisă tot în 1907, de către Decastrello și Sturli.
          Ereditatea grupelor de sânge din sistemul ABO este determinată de trei gene alele: LA, LB, l.
Cele trei alele normale LA, LB şi l se află în raporturi de dominanţă (LA dominantă faţă de l, după
cum şi LB este dominantă faţă de l) şi raporturi de codominanţă ( LA şi LB).  Codominanţa este
interacţiunea dintre două gene alele (LA si LB ) care împreună , determină apariţia unui fenotip nou,
grupa de sânge ABIV.
          Karl Landsteiner s-a născut la 14 iunie 1868, la Viena, capitala Imperiului Austro-Ungar. 
          Carieră-1896 – devine asistentul lui Max von Gruber la Institutul de Igienă din Viena;
                      1898-1908 – asistent în Departamentul universitar de anatomie patologică din Viena;
                      1911 – devine profesor de anatomie patologică la Universitatea din Viena;
                      1930 – primeşte Premiul Nobel  pentru descoperirea grupelor de sânge
                      1939 – este numit profesor emerit la Institutul Rockefeller, Statele Unite;
                      26 iunie 1943 – încetează din viaţă la New York, SUA.           
          Importanța grupelor sanguine rezidă în indicarea compatibilității sau incompatibilității dintre
donator și primitor în cazul transfuziilor.
          Data de 14 iunie, ziua de naștere a lui Karl Landsteiner, a fost aleasă pentru celebrarea Zilei
Internaționale a Donării de Sânge. Se estimează că descoperirea lui Karl Landsteiner a salvat
peste un miliard de vieți omenești
          Ultima bancnotă austriacă cu valoarea nominală de 1.000 de șilingi (1997), desenată de Robert
Kalina, înainte de intrarea monedei euro în circuitul economic, îl reprezintă pe Larl Landsteiner,
lucrând în laboratorul său.

SCHIȚA LECȚIEI

Abateri de la segregarea mendeliană: codominanța

Codominanţa        fenomenul de interacţiune între două gene alele care
determină apariţia unui fenotip nou .
                               este întâlnită în cazul determinării grupelor de sânge
umane                      

În populaţia umană           3 gene       l = recesivă                                    

                                                               LA= dominantă        
                                                               LB= dominantă

                                         DOMINANȚĂ 

                                                                     l     

                        CODOMINANȚĂ         

În funcţie de modul de combinare            6 genotipuri

                                                                  4 fenotipuri
Fenoti Genotip
p
OI II
AII LALA, LAI
BIII LBLB, LBI
ABIV LALB
          

Aplicație
DATA:                                                                                    NUMELE:
CLASA:       
GRUPA: 

                       
UTILIZAŢI METODA “EXPLOZIA STELARĂ” CU REFERIRE LA CUVÂNTUL
CODOMINANTA.
                                   

DATA:                                                                                    NUMELE:
CLASA:       
GRUPA: 
 

                                         
FOLOSIND METODA CIORCHINELUI REALIZAŢI CONEXIUNI ÎNTRE CUVÂNTUL
Codominanta ŞI CUVINTE LEGATE DE EL:
 FIȘĂ DE EVALUARE
Subiectul 1 - 45 puncte
Într-o familie, mama are grupa sanguină  AII, iar cei doi copii au grupele sanguine: OI și
ABIV. 
Stabiliți următoarele: 
           a. gupa sanguină a tatălui copiilor; 9 puncte
           b.genotipurile grupelor sanguine ale părinților ;18 puncte
           c.procentul (%) descendenților care au alte grupe decât ale părinților. 18 puncte
Scrieți toate etapele rezolvării problemei.

Subiectul 2 - 45 puncte
O femeie cu grupa de sânge AII, a cărei mamă are grupa OI, naște un copil cu grupa de
sângeABIV.
Stabiliți următoarele: 
a) genotipul mamei și genotipul copilului;  18 puncte
 b) genotipurile posibile ale bunicului (tatălui mamei).  9 puncte
 c) grupe de sânge posibile ale tatălui copilului. 18 puncte

Mentor: Baron Lacramioara

Student:Lasc Caius Vlad