TEXTUL 1

Salată din legume a la Würzburg

200 g de salată aisberg, 20 gr ridiche, 200 g roșii, 150 g castraveți, 1 linguriță mustar, 1 linguriță
ulei de floarea soarelui, 100 g suc de prune proaspăt sau de mere acre

Pentru dresing, se amestecă sucul de prune sau de mere, muștarul și uleiul de floarea-soarelui, apoi
sosul rezultat se lasă departe pentru câteva minute. Separat, salata se taie pătrățele. Ridichiile se curăță de
codițe și mustăți și i se taie în două. Castraveții și roșiile se taie cubulețe. Totul se mestecă la final cu
dressingul.

Supe de legume

2 cartofi, 1 ceapă, 1 rădăcină de pătrunjel, 1 morcovi, 400 g varză, 3 frunze de dafin, 2-3 boabe de
ienihahar, ¼ linguriță de ardei roșu măcinat

Într-o oală cu apa clocotită se pun cartofi bine curățați, tăiați cubulețe, apoi ceapă tocată mărunt.
Morcovul și pătrunjel se taie rondele sau cubulele și se pun în aceeași oală, la două-trei minute după ce dau
în clocotesc cartofii. Varza se gătește în funcție de gradul de maturitate pe care l-a atins. Dacă e varză
timpurie, se taie în două, i se scoate cotorul, se toacă măruntă și se pune, în apa clocotită împreună cu
morcovul și pătrunjelul. Se taie după dorință, fideluță sau pătrățele.Verzele timpurii nu trebuie fierte mai
mult de 1-2 minute.

***

TEXTUL 2

Gene, epigenetică și obezitate

Majoritatea copiilor și a adolescenților obeji mănâncă foarte mult și ard foarte puține calori. Cu cât
mai devreme apar aceste două obiceiuri nesănătoase și cu cât durează mai mult, cu atât mai mare va fi
probabilitatea ca ele să modifice exprimare a anumitor gene implicate în reglarea metabolismlui – prin
intermediul așa ziselor „modificări epigenetice”. Despre ce ese vorba? Informațiile conținute în AND, sunt
mordificate de mecanismele „epigenetice“ , care pot fi declanșate de factori externi ce interacținează cu
organismul.

Factori de mediu și obezitatea

În ultimii 100 de ani s-a înregistrat o prelungire cu 30 de ani speranței medii de viață, în parte din
cauza reducerii semnificative a bolilor infecțioase. Astăzi, printre principalele cauze ale mortalității se
numără obezitatea și bolile cronice. Factorii care favorizează apariția și extinderea epidemiei de obezitate
sunt:
 Disponibilitate mai mare a hranei, în present față de trecut;
 Consumul unor alimente foarte bogate caloric, deseori în porții abundente;
 Creșterea numărului de mese consumat parcursul unei zile: sunt Oameni care mănâncă chiar și de 6 ori pe zi;
 Intervaslul orar în care se mănâncă: adulții americani dispun adesea de o fereastră de 15 ore pentru a mânca!
(5)
 Diminuarea activității fizice;
 Accentuarea sedentarismului și folosirea extensivă a televizorului, a smartphoneului și a tabletei
  Prescrierea anumitor medicamente, de exemplu a antidepresivelor:
 Reducerea numărului de ore de somn și a calității acestora, care poate să aibă ca Efect creșterea în greutate.
Administrarea unei medicamentații împotriva obezității însoțește uneori, dar nu înlocuiește, dieta și este
recomandată doar în cazuri foarte severe, când situația este deja compromisă și apar probleme corelate cu
obezitatea, cum ar fi hipertensiunea și hiperinsulinimia (creșterea insulinei), etc.
În realitate, este fundamental să urmăm sfatul de a „mânca sănătos”, și nu de „a mânca mai puțin“.
Reducerea cantității de hrană poate da rezultate remporare, însă în majoritatea cazurlor – după doar câțiva
ani – greutatea pierdute este pusă la loc. Este esențial să înțelegem că, dat fiind procentul ridicat de
supraponderali și obezi constantat recent la copii mici, strategia „mâncatului sănătos” trebuie să înceapă deja
din prima copilărie, înainte ca cel mic să depășească limita greutații ideale pentru vârsta lui.
Așa cum vom vedea, problema obezității la copiii este legată mai puțin de gustări și înghețată și mai
mult de jumătatea de kg de pîine, paste, cartofi, piza, orez și sucuri de fructe consumate în fiecare zi.
Asta nu înseamnă că gustările și înghețata nu fac rău, și că consumul acestora nu trebuie, deci, să fie
redus, ci că demonizarea acesora și glorifiarea alimentelor enumerate mai sus (pâine, paste, cartofi, pizza,
orez, fructe și sucuri de fructe), care reprezintă o parte esențială a Dietei Mediteraneane a contribuit în
principal la recodrul actual de obezitate și de boli prezente pe jumătate de glob.
Dieta Mediteraneană poate, într-adevăr, să fie sănătoasă. Dar în realitate nu va fi deloc, dacă asta
înseamnă un exces de pâine, paste, orez, etc. Regimul alimentar și activitatea fizică sunt așadar factorii cei
mai importanți în reducerea riscurilor de obezitate la copil. Totuși, părinții pot să intervină, încă înainte de
nașterea sa, ba chiar și în primele luni de viață.

***

TEXTUL 3

Conflictele în management

Trista realitate este că majortatea șefilor nu ajung să fie promovați în poziții de conducere pentru
că se pricep să gestioneze activitatea altor oameni, ci fiindcă erau buni în vechea lor slujbă. O mulțime de
probleme la locul de muncă pot fi cauzate o conducere nepeformantă. Chiar și șefii bine intenționați adesea
nu știu cum să se descurce cu ticăloșii pe care-i au în subordine. Uneori, dificultatea vine din lipsă de timp,
resurse și priorități.
Liderii încărcați cu prea multe sarcini pasează mingea în terenul altcuiva, atunci când comunică cu
subalternii lor. Ei pleacă de la premisa că nicio veste nu-i privită cu ochi buni, așa că conversațiile unu-la-
unu sunt rezervate pentru stingerea conflicterlor. Angajații eficienți cu rezultate bune primesc cea mai mică
atenție; la fel și oamenii din echipele extrem de eficiente. În consecință, profitorii nemernici înfloresc sub
oblăduirea unor șefi ca aceștia – știu că colegii nu se vor plânge de ei, ci doar vor lucre în locul lor,
compensându-le indolența.
În alte cazuri, șefii au încredere, din superficialitate, în ticăloșii infiltrați în echipa pe care o
conduc, ajungând să comunice cu ceilalți prin intermediul lor. Lingăul, de exemplu, este un maesru, când e
vorba să se face demn de încredere. Printr-o serie de pași mici, folosind tehnici de manipulare, adulatorii
reușesc să devină veriga de legătură dintre șef și alți angajați. Șefii interimari precum Sasha – punând
presiune pe subalterni în timp ce adevăratul șef este plecat din oraș, pot scăpa cu aproape orice, deoarece
nimeni nu îi monitorizează.
Este ușor să dăm vina pe șefii noștri, problemele de la serviciu. Din această carte, vei afla cum să
depășești etapa în care cauzi vinovatul, pentru a te înțelege motivul pentru care șeful tău contribuie la
agrevarea problemei. Unii șefi de departamente încearcă să se integreze într-o cultură organizațională
definită prin norme incoerente, alții au superiori ierarhici care sunt înșiși niște șefi incompetenți sau (cel
puțin) nu sunt buni comunicatori și nici nu știu cum să devin mai abili.
 Vei învăța cum să înțelegi de ce șeful tău se comportă așa cum o face și, pe lângă asta, ce i-ar putea
împiedica, să fie de partea ta.