AFECTIUNI RESPIRATORII LA ADULT SI COPIL 

CLASIF CRIZELOR DE AB:

Grad uşor – dispnee uşoară; poate vb fraze; este capabil să se aplece; nu foloseşte mm
resp auxiliari;wheezing moderat; Puls<100b/min; puls paradoxal sub 10;
PEF>80%.
Grad moderat – dispnee moderată; poate vb propoziţii; preferă poz şezândă; fol
mm resp auxiliari; raluri în expir; Puls între 100-120b/min; puls paradoxal între 10-25;
PEF 50-80%.
Grad sever – dispnee severă; poate vb cuvinte; incapabil să se aplece; fol mm resp
auxiliari; raluri în expir şi inspir; Puls>120b/min; puls paradoxal peste 25; PEF<50%.

FORME CLINICO-EVOL DE AB:

Forma intermitent uşor: crize scurte <2/săpt; crize noct <2/lună; asimpt între crize;
PEF>80%,variabilitate PEF <20%.
Forma persistent uşor: crize >2/săpt, <1/lună; crize noct >2/lună; boala poate afecta
activitatea şi somnul;PEF >80%, variabil PEF 20-30%.
Forma persistent moderat: crize zilnice; crize noct >1/lună; boala afect
activit şi somnul;necesită utiliz zilnică a β2stimulantelor; PEF 60-80%,
variabil PEF >30%.
Forma persistent severă: crize frec; bronhospasm  permanent, crize noct frecv;
activit fizică limitată; PEF <60%, variabil PEF >30%.

FORME CLINICE PARTIC DE AB În fcţ de predom mec patogenice, poate

З un astm atopic, extrinsec şi un astm neatopic, intrinsec.
 AB atopic este det de sinteza unor reagine care joacă rolul central în patogenia AB.
Astmul atopic, sau extrinsec, este unastm alergic, care apare la vârste tinere, pe fondul
unor AHC de boli alergice, de rinite, eczeme şi urticarie. Este declanşat decontactul cu
alergen sensibilizant. Testele cutanate sunt + şi IgG sunt↑.
 AB neatopic, intrinsec, debutează de obicei la vârstă adultă,fără AHC, sau APP de
boli alergice. Este declanşat de obicei de infecţii intercurente, cu tuse şi expect
mucopurulentă. Testelecutanate şi IgG sunt normale.
 AB de efort 
survine mai ales la copii şi la tineri, la câteva minute după încetarea efortului.
Crizele pot fi prevenite cu βmimetice, sau cu anticolinergice, adm înaintea efortului.
 AB indus de aspirină
se întâlneşte la 3-4% dinastmatici şi survine mai rar la copii şi mai ales la adulţii
neatopici. Crizele apar la 1-2h după ingestia de aspirină. Se presup că prininhibarea
COX, aspirina stim sint de leucotriene, care declanşează criza de AB.
 AB profesional 
este determ de fact alergici sauiritanţi de natură profes (ind morăritlui, ind textilă, ind
chimică), crizele fiind declanşate uneori la locul de muncă.DIAGN DIF IN AB
 
 Afecţiuni ale CRS 
: paralizia corzilor vocale; sdr de disfuncţie a corzilor vocale; aspiraţia de
corpi stăini;tumori laringotraheale; reducerea calibrului traheei; traheomalacie şi
hipotonie traheală; edemul căilor aeriene.
 
1
Afecţiuni ale CRI 
: bolile pulm obstructive neastmatice (bronşită cronică; emfizem pulmonar),
bronşiectazii, micoze alergice bronhopulmonare;fibroză chistică; pneumonia cu
eozinofile; bronşita obliterantă şi alveolitele alergice.
Vasculite sistemice: b Churg-Strauss; altevasculite cu afectare pulm.
 Afeci psihiatrice: tulb de conversie (astm funcţionl); wheezing laringian
emoţional; disfuncţie alecorzilor vcale; diskinezii laringiene episodice; sdr
Munchausen (mimarea bolii chiar de pacient)
TRATAM MED IN BPOCse referă la dezobstrucţia bronşică, la ameliorarea
schimburilor respir şi la ameliorarea fcţ ventilatorii.
1.Dezobst bronşică se poate face prin trat antiinfecţ, trat bronhodilat, trat fluidifiant,
expectorant, cu mucolitice şi cu corticoizi.
Trat antiinfecţ  este necesar în cazul apariţiei unor ep infecţ (intensificarea dispneei, de
creşt expectoraţiei, de apariţia febrei). Puseuinfecţ ac fără febră – biseptol 2x1cpr/zi
sau doxiciclină 2x1tb/zi 10-14 zile. Puseu infecţ ac + febră – amox 4x1cp/zi, sau ampi,
iar în caz de rezist se recomandă o cefalosporină (cefuroxim, ceftria-xonă,
cefotaxima). Uneori se rec în afara puseelor ac, trat cu atb10zile/lună în anotimpul
rece.
Trat bronhodilat 
– se utilz β2agonişti (salbutamol, fenoterol, metaprolol, orciprena-lina, terbutalina) pe
cale inhal. Se mai pot utiliz anticolinergicele (bromura de ipratro-pium) sau xantine
(aminofi-lina retard).
Trat fluidifiant şiexpectorant 
. Trat fluidif mai ales atunci când secreţiile bronşice sunt mai vâscoase şi se elim mai
greu şi se pot fol bromelaina,carbocis-teina, bromhexin. Sau se pot fol expect
(gliceroguianacolatul, gula-fenezina)
Corticoterapia
se rec în spec la cei cu sdr obstr sever. În episoadele ac mai grave se poate adm
HHC iv, iar în formele mai uşoare se poate adm prednison 14zile, începând cu40mg/i
şi scăd lentă a dz până la 10-15mg/zi. În per interitice se poate adm
corticoizi inhal (beclametazona, budesonidul,fluticazona).
2.Ameliorarea schimburilor resp. După dezobstr, în puseele ac, se rec O2terapie pe
sondă nazală, 2-4L/min. În formsevere se rec adm O2 pe cale endonazală 2L/min în
trat cr la domiciliu. În O2terapia cr se mai poate rec doxapram 2x1tb/zi pt
stimcentrului respir.
Trat în fcţ de severitatea bolii: f. uşoară – β2adren inhalator, antico-linergice inhal,
aminofilină, mucolitice lanevoie; f. moderată - β2adren inhalator, anticolinergice inhal,
aminofilină, corticoizi inha sau po, mucolitice; f. severă - β2adreninhalator,
anticolinergice inhal, aminofilină iv, corticoizi iv, mucolitice, atb, O2