EPIDEMIOLOGIE ANUL II

ÎNTREBĂRI EVALUARE ETAPĂ NR. 1

1. CARE ESTE DOMENIUL MEDICINII PREVENTIVE (MOS- MEDICINA OMULUI SĂNĂTOS)?

Domeniul specializat al practicii medicale pentru asigurarea:
• Sanatatii grupurilor populationale
• Promovarea si protectia sanatatii
• Starii de bine fizic si mental
• Preventia: imbolnavirilor, incapacitatilor si decesului prematur

2. CU CE SE OCUPA EPIDEMIOLOGIA ȘI CE INSEAMNĂ EPI ȘI DEMOS ?

Epidemiologia este stiinta de baza a MOS. Stiinta medicala care se ocupa cu:
- identificarea si neutralizarea factorilor de agresiune pt. sanatate
- depistarea si lichidarea factorilor constitutivi ai PE
- elaborarea si aplicarea programelor de protectie globala a sanatatii
EPI = peste
DERMO = popor, colectivitate

3. CARE SUNT OBIECTIVELE EPIDEMIOLOGIEI ?

1) Promovarea sanatatii populationale prin:
- evitarea fenomenelor morbide cu tendinta de raspandire
- actiuni programate de preventie sau combatere
- cunoasterea si neutralizarea FR
- protectia prin dispensare a grupurilor cu risc
2) Realizarea actiunilor tip screening, pentru evaluarea la nivel populational a
facatorilor sanogeni (promovare) si nesanogeni (neutralizare)
3) Organizarea cercetarilor pentru cunoasterea modificarilor inregistrate la
nivelul ecosistemului uman si intelegerea efectelor acestora asupra sanatatii
4) Urmarirea istoriei naturale si evolutiei manifestarilor clinice ale BT si BNT
prin evaluari specifice
5) Elaborarea programelor preventionale cu impact pe termen lung asupra
starii de sanatate la nivel individual si la nivelul comunitatii
6) Elaborarea si adaptare programelor de supraveghere epidemiologica a BT
si BNT la schimbarile medicale si socio-ecnomice ale societatii
7) Evaluarea necesarului de asistenta preventionala, a costurilor, eficientei
prestatiilor si programelor pentru promovarea sanatatii dar si a serviciilor de
sanatate in general (managementul serviciilor medicale)

1
4. CA METODE PRINCIPALE DE LUCRU ÎN EPIDEMIOLOGIE, DEFINIȚI RAȚIONAMENTUL
EPIDEMIOLOGIC ȘI METODA CLINICĂ
1) Rationamentul epidemiologic foloseste ca mijloace: interviul (anamneza
epid.); observatia (accidentala, spontan-asociativa sau organizata,
planificata); descrierea (particularitatile procesului epid.); comparatia
(istorica, geografica, populationala); analiza (factorilor proceselor epid.
sau a factorilor de risc dupa lansarea unei ipoteze); experimentul
(natural sau provocat); screening-ul populational (hematologic, serologic
al factorilor de risc, al morbiditatii, mortalitatii); deductia, prognoza,
calculul statico-matematic sau informatizat (indicatori, riscuri, costuri)
2) Metoda clinica include: anamneza si examenul clinic obiectiv,
investigatii de laborator si paraclinice care completeaza rationamentul
epid.

5. CE ESTE PROCESUL EPIDEMIOLOGIC -DEFINIȚIE ?

Reprezinta totalitatea factorilor, fenomenelor, mecanismelor biologice,
naturale si sociale, care concura la aparitia, extinderea si evolutia particulara
a unei stari morbide (de boala) la nivelul populatiei

6. CARE ESTE STRUCTURA GENERALĂ A PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC ?

1) FACTORII DETERMINANTI
- surse de agenti patogeni vs. factori de agresiune
- moduri si cai de transmitere a agentilor patogeni vs. factori de
agresiune
- receptivitatea
2) FACTORI DINAMIZATORI – FAVORIZANTI
- naturali
- economica – sociali

7. CE ESTE MANIFESTAREA PANDEMICĂ, DEFINIȚIE, EXEMPLE

 Cumulare temporala si spatiala de epidemii
 Extindere spatiala deosebita
 Prezenta in „exces” a factorilor procesului epidemiologic

Exemple:
- Istorice: variola, pesta, holera, gripa, tifosul exantematic
- Actuale (moderne): infectiile cu virusurile hepatitelor virale B, C; infectia HIV\
SIDA

8. DEFINIȚIE SCREENING
Actiune de profilaxie secundara care vizeaza identificarea prezumtiva a
persoanelor afectate de o problema de sanatate latenta, necunoscuta pana
in acel moment, prin efectuarea unui test, a unei examinari sau a unor altor
tehnici de investigatie, care pot fi aplicate rapid, in masa.
9. MODALITĂȚI DE REALIZARE A SCREENINGULUI ENUMERARE

2
 1) ANCHETE PRIN INTERVIU SAU CHESTIONAR – completat de catre
persoana investigata, folosite pentru screening-ul care vizeaza determinantii
comportamentali ai starii de sanatate; supuse unor distorsiuni care tin de
memoria celor chestionati;
2) ANCHETE MEDICALE – examen clinic, paraclinic; examenul trebuie sa
fie standardizat, probele simple si ieftine, examenul sa vizeze mai multe boli;
3) ANCHETE COMBINATE – examen clinic, paraclinic, interviu.
Screeningul trebuie practicat pentru acele maladii pentru care exista probe de
laborator si paraclinice valide de identificare a bolii.

10. CE NSEAMNĂ PREVENȚIA (PROFILAXIA) ?

Totalitatea metodelor si mijloacelor folosite in scopul cunoasterii riscurilor pentru
sanatate, a neutralizarii actiunii acestora, depistarii grupurilor populationale cu risc
crescut, evitarii constituirii proceselor epidemiologice si identificarii cat mai precoce a
starilor de preboala si boala.

11. CE ESTE PREVENȚIA PRIMARĂ, DEFINIȚIE OBIECTIVE

Totalitatea masurilor care urmaresc prevenirea unei boli sau a unor
fenomene epidemice cat si promovarea factorilor sanogeni
Obiective:
- depistarea factorilor de agresiune pentru sănătate → supravegherea
epidemiologică comunitară activă, multidisciplinară, prin screening (triaj);
- depistarea indivizilor/ grupurilor cu risc major faţă de acţiunea posibilă a unor
factori de agresiune;
- elaborarea, aplicarea şi evaluarea eficienţei medicale şi socialeconomice a
unor metode şi mijloace de neutralizare a factorilor de agresiune la nivelul
comunităţii (ex: imunizari).

12. CE ESTE PREVENȚIA SECUNDARĂ, DEFINIȚIE OBIECTIVE

Urmăreşte depistarea dezechilibrelor şi diagnosticarea precoce a stărilor de
preboală, înaintea apariţiei semnelor clinice de debut sau de evolutivitate
Obiective:
- depistarea indivizilor sau a grupurilor din populaţie care au suferit anumite
agresiuni → dezechilibre ale homeostaziei în stadii reversibile, fără evidenţe
clinice = stări de preboală;
- instituirea de programe de reechilibrare, refacere a sănătăţii → ambulator,
dispensarizare.
13. CE ESTE PREVENȚIA TERȚIARĂ, DEFINIȚIE ,OBIECTIVE

3
 Urmăreşte limitarea progresiei bolii manifeste, evitarea recăderilor sau
recidivelor şi întârzierea instalării incapacităţii sau decesului
Obiective:
- folosirea concomitentă a acţiunilor de prevenţie primară şi secundară pentru
depistarea “activă” a stării de boală, în diferite stadii de evoluţie: compensată,
atipică, ignorată (acţiuni dependente de entitatea nosologică şi nivelul
educaţional al individului/ comunităţii);
- spitalizare (MOB) pentru terapie reparatorie-recuperatorie
- urmărirea ameliorării indicatorilor de calitate a vieţii

14. CE ESTE DISPENSARIZAREA ȘI CARE SUNT TREPTELE DISPENSARIZĂRII

Metoda de supraveghere activă, complexă de protecţie sau refacere a
sănătăţii → realizată multidisciplinar prin acţiuni medicale şi nemedicale
Treptele dispensarii:
1) Dispensarea de protectie
2) Dispensarea de reechilibrare
3) Dispensarea de recuperare

15. CE ESTE STERILIZAREA ȘI DEZINFECȚIA, DEFINIȚIE

Completa eliminare/distrugere a oricarei forme de viata a microorganismelor
inclusiv a sporilor bacterieni
Operatie cu rezultat momentan ,permite eliminarea/distrugerea
microorganismelor si inactivarea virusilor, cu exceptia sporilor bacterieni

16. SUPRAVEGHEREA EPIDEMIOLOGICA DEFINIȚIE

Supravegherea este colectarea sistematica, validarea, analiza si
interpretarea datelor; diseminarea informatiei in vederea deciderii actiunii ce
trebuie intreprinse

17. SCOPURILE SUPRAVEGHERII EPIDEMIOLOGICE, ENUMERARE

1) Urmărirea unor probleme de sănătate (descrierea istoriei naturale a bolii; a
modului de manifestare în populaţie a procesului epidemiologic; urmărirea instalării
unor schimbări de tipul rezistenţei microorganismelor la antibiotice sau a scăderii
imunităţii organismelor gazdă; schimbări în practica asistenţei de sănătate)
2) Realizarea legăturii cu intervenţia de sănătate publică (stabilirea unor priorităţi
bugetare; unor măsuri de prevenire şi/sau control; evaluarea unor noi strategii;
prognozarea tendinţelor de evoluţie a unor boli în populaţie)

4
 3) Verificarea unor ipoteze 4. arhivarea datelor privind manifestarea bolii la nivel
populaţional

18. CUM TREBUIE SĂ FIE OBIECTIVELE SUPRAVEGHERII EPIDEMIOLOGICE ?

• Descrierea magnitudinii bolii
• Detectarea focarelor/epidemiilor: Alerta!
• Monitorizarea tendinţelor unei boli endemice
• Evaluarea unei intervenţii de sănătate
• Monitorizarea impactului măsurii de control întreprinse
• Monitorizarea performanţelor unor programe de sănătate
• Previzionarea unor focare/epidemii
• Estimarea impactului bolii în populaţie

19. DESCRIEȚI SUMAR CIRCUITUL SUPRAVEGHERII EPIDEMIOLOGICE

*POZA*

20. CE SUNT INFECȚIILE NOSOCOMIALE ?

Infecţii dobândite în cursul spitalizării/ingrijirilor medicale acordate bolnavului
şi care, la admiterea sa în serviciul medical nu se afla în perioada de
incubaţie a bolii/ la debut

ÎNTREBĂRI EVALUARE ETAPĂ NR. 2

5
1. Vaccinul împotriva hepatitei B, care conține antigen de suprafață al
virusului hepatitic B : calea de administrare, unde se face, când se face?
 Cale de administrare: intramuscular.
 Unde se face: În maternitate
 Când se face: În primele 24 de ore

2. Vaccinul BCG, care are în componență Bacil Calmette-Guerin: protecție,

varstă recomandată, unde se face, când se face?
 Protecție: vaccinarea nu împiedică infectarea, ci progresia către
boală
 Vârstă recomandată: vaccinul se face la externarea din maternitate,
la nou-născuții cu greutate mai mare de 2500 de grame.
 Unde se face: În maternitate
 Când se face: la 2-7 zile

3. Vaccinul hexavalent (DTPa-VPI-Hib-Hep. B), care are următoarele

antigene în componență: difteric, tetanic, pertussis acelular, poliomielitic
trivalent inactivat, haemophilus influenzae tip b, hepatitic B.: protecție,
intervale minime, unde se face, când se face?
 Protecție: difterie, tetanos, tuse convulsivă, poliomielită, boli
determinate de Haemophilus Influenzae, Hepatita B.
 Intervale minime: între prima și a doua doză – minimum o lună, între
penultima și ultima doză – minimum șase luni.
 Unde se face: La medicul de familie
 Când se face: la 2 luni, 4 luni, 11 luni.

4. Vaccinul pneumococic: protecție, unde, când?

 Protecție: pneumonie provocată de 13, respectiv 23 de tulpini ale
bacteriilor pneumococice (în funcție de tipul de vaccin care este
administrat)
 Unde se face: la medicul de familie
 Când se face: la 8 săptămâni, 16 săptămâni, 12 luni.

5. Vaccinul ROR (rujeolic- rubeolic- urlian), viu atenuat, care conține antigen
rujeloic, rubeolic și urlian. :protecție, vârstă, intervale, unde se face, când
se face?
 Protecție: rujeolă, rubeolă, oreion.

6
  Vârstă recomandată: la 12 luni și la cinci ani.
 Intervale minime: o lună.
 Unde se face: La medicul de familie
 Când se face: La 9 luni, 12 luni/5 sau 7 ani

6. Vaccinul tetravalent (diftero- tetano- pertussis-polio), care are

următoarele antigene în componență: difteric, tetanic, pertussis acelular,
poliomielitic trivalent inactivat.: protecție, varstă, intervale, unde și cnd se
face?
 Protecție: difterie, tetanos, tuse convulsivă, poliomielită.
 Vârstă recomandată: șase ani.
 Intervale minime între vaccinări: doza de rapel.
 Unde se face: la medicul de familie
 Când se face: La 6 ani

7. Vaccinul HPV: protecție, varstă, unde se face, cand se face?

 Protecție: cancer de col uterin, leziuni precanceroase ale colului,
anumite forme de cancer laringian, cancerul vulvar, vaginal, penian
și anal.
 Vârsta recomandată: Se recomandă ca vaccinul sa fie administrat în
intervalul de vârstă de 9 – 26 de ani, fiindcă s-a demonstrat că
răspunsul imun al organismului la administrarea vaccinului este mai
crescut în intervalul 9 – 15 ani, iar persoanele din intervalul 15 – 26
ani sunt cele mai expuse infectării HPV prin activitate sexuală.
Vaccinul poate fi făcut până la 45 de ani.
 Unde se face: la medicul de familie (gratuit, pe bază de cerere
adresată anterior către medicul de familie) sau în centre private
 Când se face: După 9 ani

8. Vaccinul diftero-tetano-pertussis acelular (DTPa): protecție, schema de

vaccinare de rutină, intervale minime între vaccinări, unde se face, cand
se face?
 protecție: difterie, tetanos, tuse convulsivă.
 Schema de vaccinare de rutină: se administrează după patru ani.
 Intervale minime între vaccinări: se folosește ca rapel.
 Unde se face: La medicul de familie
 Când se face: La 14 ani

7
Vaccinarea copiilor împotriva coronavirusului: companii farmaceutice, studii,
protecție
Vaccinarea copiilor în 2021 nu include imunizarea împotriva coronavirusului,
dat fiind faptul că niciun vaccin din cele dezvoltate până la începutul anului
2021 nu este destinat strict copiilor. Cel mai probabil, dacă se vor dovedi sigure
și eficiente, vaccinurile pentru adulți vor fi administrate și celor mici – cu sau
fără rapel, încă nu există date în acest sens.
Motivul pentru care cercetările nu se concentrează și pe copii este că
vaccinurile, în general, sunt testate mai întâi pe adulți. În acest mod, se poate
contura un profil de siguranță al vaccinului și se pot aprecia mai clar riscurile
înainte de a fi administrat copiilor.
Doar câteva companii farmaceutice au inclus și copii în testele lor clinice.
BioNTech-Pfizer testează vaccinul său pe copii cu vârste între 12 și 18 ani, iar
Johnson&Johnson va demara și ea un studiu clinic pentru aceeași categorie de
vârstă. Dintre companiile aflate în stadii avansate de testare, doar
AstraZeneca/Oxford a inclus și copii mai mici de atât – derulează un studiu pe
categoria 5-12 ani.

CÂT TIMP OFERĂ PROTECȚIE VACCINURILE DE MAI SUS ?

Protecția pe care o oferă vaccinarea, respectându-se schema completă, adică

doză și rapel/ rapeluri (după caz) diferă de la un vaccin la altul. Spre exemplu,
vaccinarea anti pneumococică protejează timp de 4-5 ani, în timp ce
componenta anrirujeolică a vaccinului ROR oferă protecție împotriva rujeolei
pe viață, în 96% din cazuri. Iată perioada estimativă de protecție pentru
principalele vaccinuri