Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău

Specializarea: Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar

PORTOFOLIU DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ

PRIMAR

Numele si prenumele
Onu Nicoleta-Laura
Unitatea de învățământ
Sc.Gimnaziala Cozmesti
• Mentor Poleac Cristina Clasa :a IV -a

Anul I
Semestrul II
 Anul universitar 2021-2022
Disciplina: Practică pedagogică 1 observativă - învățământ primar

Elementele componente ale portofoliului de practică pedagogică

Structură Elemente componente Punctaj

Practică pedagogică 1. Grile de observare pentru cel puţin 5 2 p. x 10
observativă lecţii 5 puncte
Documente justificative - Adeverință pentru studenţii fără
specializare care efectuează practica
pedagogică în alte instituţii de învăţământ
decât Școala Gimnazială „Al. I. Cuza”
Bacău
sau
Nota finală

I. PRACTICA PEDAGOGICĂ OBSERVATIVĂ

Graficul lecţiilor observate

Instituţia şcolară:Sc.Gimnaziala Cozmesti

Mentor: Poleac Cristina

Nr. Data Aria curriculară, Tema lecţiei Observații

Disciplina
1 Întrebările
08.03.2022 Matematica Triunghiul formulate au
evidențiat
cunoștintele
învățate pentru
viața cotidiană

2 Dobândirea de
Limba si ,,Pipi Șosețica”(fragment)de noi cunoştinţe
15.03.2022 literatura română Astrid Lindgren referitoare la
 momentele zilei
şi la activităţile
specifice fiecărui
moment
3 Organizarea administrativă Tipul activității:
10.05.2022 Geografie actuală dobândire de noi
cunoştinţe
4 Formarea
19.04.2022 Istorie Regele Ferdinand și Marea deprinderilor de
Unire citire corectă,
conștientă și
expresivă;
5 Tipul lecţiei:
31.05.2022 Educație Civică Comportamentul în familie formare de
priceperi şi
deprinderi

Grilă de observare a lecției nr. 1

Data: 08.03.2022
Disciplina: Matematica
Tema lecției TRIUNGHIUL

Etapele lecției Desfăşurarea activităţii

1. Captarea atenţiei Joc didactic: ,,Figura potrivită” prin intermediul căruia elevii își
reamintesc figurile geometrice
2. Enunţarea scopului Să recunoască forme plane şi forme spaţiale, să identifice şi să
şi a obiectivelor descrie proprietăţi simple ale unor figuri geometrice;
Să - utilizeze corect limbajul matematic în exprimările personale;
• identifice triunghiurile: drepte, isoscele, echilaterale şi
oarecare, observând imaginile arătate de propunătoare;
- -rezolve, în scrie, probleme care implică aflarea perimetrului unui
triunghi;
- exprime oral, în cuvinte proprii, etape ale rezolvării unor
probleme;
- formuleze, în scris, enunţul unei probleme
3. Reactualizarea Se verifică tema pentru acasă.
cunoştinţelor Despre ce am discutat ora trecută? (…despre poligoane)
Ce este un poligon? (…o linie frântă închisă)
Cum se numeşte poligonul cu 3 laturi? (…triunghi)
4. Prezentarea Se prezintă continutul nou sub forma unor imagini cu diferite
conţinutului triunghiuri și sunt adresate întrebări despre acestea.Elevii
privesc cu atenție pentru a putea formula răspunsuri corecte
Exercitii de identificare a triunghiurilor.
5. Dirijarea învăţării Ce fel de triunghiuri sunt? (…drepte, isoscele, echilaterale şi
 oarecare)
Se definesc fiecare dintre ele:
• - se numeşte triunghi drept, triunghiul care are un unghi drept)
• se numeşte triunghi isoscel, triunghiul care are două laturi de
aceeaşi lungime.
- se numeşte triunghi echilateral, triunghiul care are toate laturile
de aceeaşi lungime.
Se identifică , pe rând fiecare tip de triunghi
Cum se numeşte suma laturilor unui poligon?Se descrie modul in
care se poate calcula perimetrul ului triunghi.
6. Obţinerea Se propune spre rezolvare următoarea problemă:„Cu cât este
performanţei egal perimetru triunghiului?
Elevi răspund:cu suma laturilor triunghiului, adică :AB+BC+AC
Se face calculul și se află rezultatul: 25cm+20cm+15cm=60 cm
7. Feedbackul Sunt efectuate exerciţii de formare a enunţului unei probleme
pe baza unor operaţii date :
Formulaţi o problemă a cărei cerinţă să fie aflarea perimetrului
triunghiului, respectând operaţiile şi ordinea în care acestea sunt
scrise şi o rezolvaţi:
25 + (25x2) + (50-15)
8. Evaluarea Se fac aprecieri referitoare la desfașurarea lecției, a modului în
performanţei care elevii au identificat tipurile de triunghiuri și a modului în
care au rezolvat cerințele din timpul orei.Sunt evidențiați elevii
care au răspuns de mai multe ori și cei care au avut cele
mai multe răspunsuri corecte.
9. Retenţia (Fixarea Elevii scriu pe un bilețel anonim care a fost subiectul lecției ce au
cunoştinţelor) înțeles, ce le-a plăcut, ce și-ar fi dorit să mai afle.
10. Transferul Temă pentru acasă: ex. 7; 8; 9 pag.94 din manual

SEMNATURA MENTORULUI:......POLEAC CRISTINA..

Grilă de observare a lecției nr. 2

Data: 15.03.2022
Disciplina: Comunicare in limba romana
Tema lecției: ,,Pipi Șosețica”(fragment)de Astrid Lindgren
 Etapele lecției Desfăşurarea activităţii

1. Captarea atenţiei Elevii primesc o Invitație la lectură a cărții Pippi Șosețica și

câteva informații suplimentare despre anul apariției volumului
și modul în care ,,s-a născut”.
2. Enunţarea scopului Scop:dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris prin
şi a obiectivelor citire corectă, fluentă, conştientă, expresivă;
- cultivarea atașamentului față de personajul literar;
Obiective: - să citească corect, fluent, conştient şi expresiv textul;
să identifice personajele, indicii spaţiali şi temporali ai acţiunii;
- să comunice interactiv pe marginea textului în urma citirii
conştiente şi active;
- să aplice cunoștințele însușite în rezolvarea unor exerciții;
- să desprindă mesajul textului citit;
3. Reactualizarea Se reactualizează cunoștințele însușite ora trecută prin citirea
cunoştinţelor temei, exercițiul 2/pag. 46 din manual.
Elevii primesc fișe și completează atât la tablă cât și pe
acestea completează Harta povestirii:Titlul textului,
autorul,locul acțiunii,timpul acțiunii,personajele
4. Prezentarea Pe tablă se scrie titlul lecţiei: Pippi Șosețica,numele autorului iar
conţinutului elevii notează titlul pe caiete.
Elevilor li se spun obiectivele operaţionale astfel incât ei
să înțeleagă ce trebuie facă în continuare
5. Dirijarea învăţării Elevii ordonează idele principale date în
manual în funcție de momentele
acţiunii, și completează Harta povestirii
cu informații din text, identifica mesajul
textului.
6. Obţinerea Elevii -citesc textul pe fragmente în funcție de ideile principale
performanţei ordonate și recunosc semnele de punctuaţie
-răspund la întrebări despre conținutul fiecărui fragment.
Pentru verificarea citirii conştiente se organizează jocul didactic:
Întreabă şi răspunde (Jocul constă în formularea unor întrebări și
răspunsuri legate de conţinutul textului. Copilul care întreabă
numeşte un coleg pentru a da răspunsul.)
7. Feedbackul Se completează Harta povestirii cu date despre personajele
Pippi, Tommy și Annika folosind informații din text.
8. Evaluarea Se desprinde mesajul textului.
performanţei
9. Retenţia (Fixarea Se cere elevilor să motiveze alegerea titlului și să dea și alte
cunoştinţelor) exemple de alte volume cu copii năzdrăvani.
10. Transferul Se da tema din manual
cu referire la activita
Semnătura mentorului: .....POLEAC CRISTINA...................................................

Grilă de observare a lecției nr. 3

Grilă de observare a lecției

Data: 10.05.2022
Disciplina:Geografia
Tema lecției: Organizarea administrativă actuală

Etapele lecției Desfăşurarea activităţii

1. Captarea atenţiei Se realizeaza prin completarea unui rebus.La sfarsit elevii vor
afla numele judetului(Bacau)

2. Enunţarea scopului Scop:aplicarea unor elemente și cunoștințe dobândite la alte

şi a obiectivelor discipline în descrierea și explicarea realității înconjurătoare.
Obiective:-să localizeze pe harta fizică județele României;
– sǎ folosească vocabularul specific disciplinei;
– să indice la harta județului orașul reședință de județ
precum și localitatea natală
– să lucreze pe hartă selectând județele României, în cadrul
jocului didactic;
3. Reactualizarea Se face reactualizarea cunoștințelor anterioare prin întrebări
cunoştinţelor adresate elevilor.
4. Prezentarea Elevii sunt informați asupra noilor informații pe care le
conţinutului vor afla la ora de geografie despre modul în care sunt
dispuse așezările omenești pe teritoriul țării noastre și
despre organizarea administrativ teritorială a
României.
5. Dirijarea învăţării Pentru a fi mai bine gospodărit, teritoriul României este împărţit
unităţi administrativ – teritoriale numite județe, orașe,
municipii, comune și sate.
Sunt definite fiecare dintre aceste unități.
6. Obţinerea Elevii primesc mai multe întrebări la care trebuie să răpundă oral
performanţei cu adevărat sau fals și să completeze anumite propoziții cu
cuvintele potrivite.
7. Feedbackul Se propune elevilor jocul „Analizează județul”.
Le prezintă o hartă a României care este împărțită în județe.
 8. Evaluarea Elevii extrag câte un bilețel pe care este scris câte un județ,
performanţei primesc harta județului respectiv și completează tabelul cu
informațiile corecte
9. Retenţia (Fixarea .Fac aprecieri verbal privind implicarea elevilor în lecție,
cunoştinţelor) evidențiindu-i pe cei care s-au remarcat.
10. Transferul Li si comunică elevilor tema pentru acasă.

Semnătura mentorului: ........POLEAC CRISTINA................................................

Grilă de observare a lecției nr. 4

Data: 19.04.2022
Disciplina:Istorie
Tema lecției: Regele Ferdinand și Marea Unire

Etapele lecției Desfăşurarea activităţii

1. Captarea atenţiei Se realizează un brainstorming pornind de la cuvântul UNIRE.

La ce vă gândiți atunci când auziți cuvântul UNIRE?
2. Enunţarea scopului Scop: constientizarea importantei domniei Regelui Ferdinand si a
şi a obiectivelor realizării Marii Uniri;
Obiective: - să numească orașul în care a avut loc Marea Unire;
- să ordoneze etapele înfăptuirii Marii Uniri;
- să așeze pe o axă a timpului evenimentele petrecute în
datele oferite;
- să precizeze oral ce se sărbătorește la data de 1 Decembrie
3. Reactualizarea Se poartă o discuție despre Primul Război Mondial și
cunoştinţelor participarea României la acesta.
 4. Prezentarea Elevii sunt informați asupra noțiunilor ce urmează a
conţinutului fi assimilate ,adică: urmările participării Românie la
Primul Razboi Mondial, precum si insemnătatea pe
care Regele Ferdinand a avut-o în istoria românilor și
în înfăptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918
5. Dirijarea învăţării Elevii află dintr-o prezentare ppt cine a fost regele Ferdinand,
când a devenit rege al României,care a fost rolul său în
infăptuirea Unirii, unde s-a realizat și care au fost etapele
Marii Uniri
6. Obţinerea Elevilor li se solicit să construiască o axă a timpului pe care să
performanţei plaseze următoarele date și să numească evenimentul care a
avut loc la data respectivă: 15 octombrie 1922, 1 decembrie
1918, 27 martie 1918 și 15 noiembrie 1918
7. Feedbackul Elevii au primit fișe cu hărți pe care trebuie să coloreze
folosind culorile tricolorului ţinuturile româneşti revenite în
graniţele ţării prin Marea Unire din 1918.
8. Evaluarea Elevii sunt solicitați să găsească răspunsuri la următoarea
performanţei intrebare:Ce urmări a avut Marea Unire?
9. Retenţia (Fixarea Se fac aprecieri asupra intregului colectiv , se evidențiază elevii
cunoştinţelor) care au participat active si cei care au răspuns la aceste
intrebări.:Câți ani au trecut de la Marea Unire?
Ce sărbătorim în fiecare an la 1 Decembrie?
10. Transferul Ca temă de casă elevii vor avea de învățat lecția și câteva versuri
dedicate Marii Uniri de poeți români.

Semnătura mentorului: ...POLEAC CRISTINA....

Grilă de observare a lecției nr. 5

Data: 31.05.2022
Disciplina: Educație Civică
Tema lecției: Comportamentul în familie

Etapele lecției Desfăşurarea activităţii

 1. Captarea atenţiei Se realizează printr-un aritmogrif intitulat : O familie lărgită
2. Enunţarea scopului Scop: dezvoltarea capacitaților intelectuale de a identifica
şi a obiectivelor comportamentemoral-civice din viața de familie și de a
aplica norme de conduită pentru a reglementa relațiile cu
membrii familiei.
Obiective: -explorarea unor norme morale care reglementează
relațiile cu ceilalți oameni
- explorarea unor valori morale care stau la baza relațiilor cu
ceilalți oameni
-recunoașterea unor comportamente moral-civice din viața
cotidiană
3. Reactualizarea Se verifică cunoştinţele însuşite în lecţia anterioară. Elevii sunt
cunoştinţelor provocaţi să adune împreună toate ideile despre normele morale.
4. Prezentarea Elevii sunt anunţați că titlul lecţiei este:,,Comportamentul în
conţinutului familie” şi sunt prezentate obiectivele pe înțelesul lor.
Elevii notează data şi titlul lecţiei.pe caiete.
5. Dirijarea învăţării Elevii sunt solicitați să adauge cuvântului FAMILIA ideile şi
cuvintele propuse de colegi pentru a completa un ciorchine la
tablă şi pe fişe.: reguli pe care le respectă în familie, sarcini ale
membrilor familiei; lucruri pe care le admiră la părinți, lucruri pe
care le-a învățat de la părinți. modul în care sărbătoresc
evenimentele importante în familie, relațiile existente în cadrul
familiei
6. Obţinerea Se realizează printr-un exerciţiu care are ca scop ordonarea
performanţei regulilor familiei în funcţie de relaţiile existente în cadrul
acesteia.Piramida familiei
7. Feedbackul Fiecare elev va primi câte un post-it în formă de floare, pe care
va scrie o impresie despre activitatea desfășurată de-a lungul
zilei.
Post-it-urile vor fi lipite într-un Copac al impresiilor.
8. Evaluarea Se fac aprecieri generale asupra comportamentului elevilor în
performanţei lecţie, se evidenţiază elevii/grupele care au fost activi/active pe tot
parcursul lecţiei. Elevii primesc calificative.
9. Retenţia (Fixarea
cunoştinţelor) Se realizează cu ajutorul rebusului

10. Transferul
Elevii sunt sfătuiți să respecte normele din cadrul familiei

Semnătura mentorului: .....POLEAC CRISTINA...................................................