Atitudine fa!5 .

Respect, corectitudine, colaborare Si ajutor reciproc pentru solulionarea

de colegi problemelor care a par in timpul desfi5uririi activi t6tii.
Atitudinea fati o Polite1e, amabilitate, respect, cinste, corectitudine, discretie, tact,
de consumatori serviabilitate, inte ritate
Calitatea uman;
o Politele, amabilitate, stip6nire de sine, punctualitate, inteligen!5 practic6,
spirit de observa!ie, memorie, ima g in aI ie, putere de convingere.

Io(d Lu I b€ [tJ N La
DISCIPLINA 5: ORGANTZAR DRULUT GENERAL DE DESCHTDERE
$t INCHtDERE A ACT|V|TATI
sEcTrEr

Condilii generale

se recomandi ca spatiire unit;Iiror de produclie si fie separate pe compartimente

crar
identificate Si ma rcate:
. depozite de materii prime,
. depozite de produse finite,
' depozite de materiare de intre!inere instaralii gi echipamente si de igienizare_
dezinfectie,
. d epoz ite de deseuri,
. spatii de prelucrdri preliminare,
. spatii de prepa ra re,
. anexe social sanitare vestiare, grupuri sanitare Si birouri
clidirea/camerd destinati desfdgurdrii producliei va avea perelii realizali
din materiale cu
suprafele netede, ugor de curiJat, fdrd goluri sau zone inaccesibile
efectuerii
curifire, dezinseqie gi deratizare. spatiire de produclie curinari/de cofet;rie operaliunilor de
se vor proiecta,
amplasa, construi 9i finisa astfel inc6t:
r sd asigure separarea fruxuriror de produclie, de personar de degeuri pentru
9i a nu
permite contaminarea incruci5atd;
. si nu permitd formarea condensului, a igrasiei, a mucegaiului;
r desprinderea de tencuiali, vopsea sau faianli/gresie;
o s6 asigure protectia impotriva diunitorilor;
' s5 permite curitenia, dezinfeclia 5i deratizarea usoare, corectS gi eficientS.
Cdile de acces in spaliile de lucru vor avea
stergdtoare impregnate cu solulii de dezinfectat
sau sisteme de spilare $i dezinfectare a incdltSmintei.

Pereli, pardoseli, plafoane, ferestre, ugi

Perelii ti plafoanere spaliiror de produclie curinari se vor reariza

din materiare
impermeabile, nonabsorbante, netoxice, ugor de igienizat
Si de dezinfectat;
Pardoselile trebuie s5 fie netede, antiderapante, rezistente
ra 50curi mecanice, u50r de
igienizat ti de dezinfectat;
in spaliile de produclie, pentru a asigura o panti de scurgere a apelor de
spilare,
pardoselile vor fi ugor inclinate citre gurile de scurgere;
Peretii, pardoselile gi prafoanete trebuie si nu prezinte fisuri, sp;rturi
sau spa!ii care si
permitd acumularea de murddrie, pulberi de fiind, resturi
de semifabricate, piaf, etc.;

51 li ,,r
 Pentru a impiedica inmuljirea rozitoarelor Si a insectelor, se recomandd ca sub
pardoseli sd nu existe spatii libere;
Ferestrele se vor construi astfel incat si se evite acumularea de praf, si asigure o bund
etanSare 5i si nu favorizeze producerea condensului;
Ramele ferestrelor mobile se vor construi astfel incat si permitS fixarea plaselor de
p rotec!ie impotriva di u nStorilor;

Plasele de protectie vor fi demontabile pentru a putea fi curelate;

in cazul in care ferestrele sunt previzute cu pervazuri interioare, e recomanda ca
acestea sA fie suficient de mult inclinate pentru a preveni
folosirea lor pe post de rafturi;
Ugile gi tocurile vor fi confecJionate din materiale rezistente la coroziune gi trebuie si
aib; suprafele netede, pentru a putea fi usor curSlate;
U$ile care fac legarura cu exteriorul vor avea deschiderea spre exterior, vor fi prvazute
cu plase demontabile contra dSun;torilor gi cu dispozitive de autoinchidere;
Se va asigura o bunS etanlare a uSilor, inclusiv la partea inferioarS;
U$ile care necesitd deschideri frecvente vor avea sisteme batante de inchidere -
d esch idere.

lluminat, ventilare. Scdri, lifturi Si alte structuri auxiliare

/ in toate spa!iile de produclie culinari se va asigura o iluminare naturali sau artificialS

adecvati;
y' Pozitionarea ldmpilor se va face astfel incat si se asigure o iluminare uniform;;
/ Pentru a impiedica contaminarea produselor cu cioburi de sticlS, becurile $i toate
sistemele de iluminat suspendate trebuie sd fie protejate "antiex" 5i se vor monta astfel
incdt si nu permiti acumularea prafului;
/ Sistemele de proteclie a instalatiilor electrice vor asigura o igienizare ugoard 5i vor
impiedica dezvoltarea infest;rii sau adipostirea roz6toarelor;
/ Pentru a evita incdlzirea excesivd, aparilia condensului, acumularea prafului, aparitia
mucegaiului gi pentru a elimina aerul contaminat, in spaliile de productie se va asigura
ventilarea naturalS 5i/sau mecanicd, fAr; a permite pitrunderea fluxului de aer dintr-o
zoni contaminati cdtre zona curatS;
/ Deasupra maSinilor de gStit trebuie instalate hote de aspiralie pentru indepirtarea
aburilor gi va porilor;
/ in spaliile de spdlare a veselei, unde se degaj6 o cantitate mare de abur, se pot monta
instalalii de dezumidificare, cu rolul de a absorbi umiditatea din aer gi de a-l usca;
/ Gurile de admisie 5i de evacuare a aerului vor fi dotate cu plase de proteclie cu ochiuri
mici, pentru a preveni pitrunderea ddundtorilor;
/ Structurile auxiliare care vin in contact direct cu produsele vor fi confeclionate din
materiale compatibile cu acestea (inox, aluminiu, material plastic, etc.);
/ Se va evita utilizarea de materiale protejate cu vopsea care ar putea contamina
produsele;
/ )gheaburileltoboga n ele vor fi prevdzute cu trape de verificare gi intervenlie, pentru a se
asigura posibilitatea intrelinerii 5i igienizdrii corespunzdtoare;
/ Golurile pentru scdrile de acces la alte nivele, llfturi, poduri, tobogane, conducte,
benzi trebuie prevdzute cu borduri din beton sau din alte materiale necorozive.

52 I
 y' Bordurile trebuie s5 aiba o inarlime suficientd pentru a evita scurgerea
aperor uzate sau
de spSlare;ele trebuie si fie netede $i s; nu prezinte intreruperi
sau fisuri;

Echipamente teh n ice

utilaje, instaratii qi ustensire specifice. Echipamente de misurd contror.Termograme

si gi
umidograme.
1. Utilaje, instalalii gi ustensile.
o Pranur de amprasare a utirajelor trebuie sd asigure distanlele
optime de operare
(efectuare corect;, f5r5 contaminSri a operaliuniror
tehnorogice, cat
cur;tare, igienizare, reparatii, intrelinere gi control) respectarea $i a ceror de
5i fiuxurilor gi a
traseelor;
o Amplasarea utilajelor in flux se va face astfel incdt sd
nu permitd intersectarea fazelor
sa lu bre cu cele insalubre;
o Utilajere, instaraliire gi ustensirere care vin tn contact cu
materiire prime,
sem ipreparatere, produsere finite vor fi
confecJionate din materiare care s5 nu
contamine2e produsere arimentare, rezistente ra ac!iuni
mecanice, termice 5i chimice,
u50r de curdfat, cu suprefete netede, fdrS adancituri
sau unghiuri greu accesibire.
Materialele recomandate sunt:
. olelul inoxidabil;
. lemnul sintetic;
.teflon u l;
.materialele textile;
.substituenti ai cauciucului, etc.
o Trebuie evitat remnur sau arte materiare care nu pot fi curdlate
sau dezinfectate
corespu nzdtor.Se recomandi lemn de esentd
tare (fag, stejar, carpen), foarte bine
finisat, f5rd cripdturi, deniveliri.
o Utilajele si instalaliile constitue o sursi de contaminare gi de aceea este
necesar ca ele sd
fie demontate, curilate, spdlate gi dezinfectate;
o Depozitarea 5i pSstrarea ustensirelor se face in sistem protejat, pe
dulapuri, cuiere, etc. la o inillime de minim 50 cm
rafturi, rastere,
de la sol;
o Ustensirere utirizate (cazanere, righeane, castroane, oare, pran5ete, tSvi
de rucru, leruri,
linguri, spature, amestecStoare, rurouri regrabire de tSiere,
curite, rurouri de decor,
stante, etc. ) se vor verifica periodic gi se vor inrocui
in cazur
o se recomandi utirizarea. tocetoareror diferite pentru: p6ine,eventuareror degradiri;
carne crudd, carne fiartS,
peste crud, pe$te fiert, legume crude,
legume fierte;
Culorile utilizate pentru marcarea ustensilelor sunt:
. ro5u pentru carne crudi;
. albastru pentru peqte crud;
. brun pentru carne care a suferit un tratament termic;
. verde pentru vegetale;
o alb pentru scopuri generale;
. galben pentru sandvi5uri.
La servire nu se va folosi dec6t veseli curati
9i numai dupi verificarea integritdlii fizice (fdrd
cr5 p;tu ri, fisuri, cioburi etc.
);

53 I
 2. Echipamente de misuri gi control

a) Controlul proceselor trebuie s5 se fac6 cu echipamente adecvate domeniului de

misurare gi specificu lui produselor;
o Materialele din care sunt confeclionate echipamentele de mdsur5 5i control in zona de
contact cu produsele alimentare nu trebuie s; contamineze sau sd modifice
caracteristicile calitative ale acestora ( nu se vor utiliza aparate de misuri din sticli sau
cu mercur);
o intretinerea gi igienizarea echipamentelor de misurl Si control se vor face conform unor
instructiuni specifice pentru a se asigura c5 nu se vor produce contamineri prin utilizarea
lor in procesul de preparare.
o Se recomandd verificarea cu o frecven!5 mai mare a c5ntarelor de la dozarea
premixurilor de condimentare 5i a aditivilor pentru a se evita supradozarea;
o Pentru a garanta acuratetea misurdtorilor efectuate asupra microclimatului din spatiile
de depozitare a materiilor prime, sem ipre pa ratelor gi a produselor finite din produclia
culinard, se recomandi ca, periodic, sd se verifice precizia echipamentelor de
inregistrare a temperaturii; testarea se face prin compararea acestora cu rezultatele unui
termometru standard (cel pulin o dati pe an);
o AcelaSi regim se va aplica gi pentru termometrele utilizate pentru mesurarea
temperaturilor de preparare, de rdcire sau de reincdlzire a preparatelor culinare.

Depozitare materii prime, semipreparate, produse finite, ingrediente

1. Depozitare materii prime.

Depozitele de materii prime se amplaseazS in cadrul fluxului tehnologic astfel inc6t sE se
asigure o legiturd funclional; cu celelalte spatii de lucru.
in aceste spalii se vor asigura condilii corespunzdtoare de temperaturA Ii umiditate relativ;
a aerului, de igienizare, precum Si o bund ventilare 5i iluminare.
Se va acorda o atenlie deosebitd asigur;rii Si men(inerii lanlului frigorific de la aprovizionare pdnd
la comercializare in cazul produselor pe bazd de ou5, b16nzeturi, produse lactate proaspete
(sm6nt5n5, frigcS, iaurt, b16nzi proasp5ti de vaci), carne, fructe etc. Orice defeciiune tehnici ce
apare la agregatele frigorifice se va remedia cu prioritate.
o Ciile de acces $i ferestrele vor fi protejate impotriva p;trunderii ddundtorilor.
Fiecare tip de materie primd sau ingredient trebuie si fie usor de identificat prin etichetare
corespunzitoare ( denumire produs, numir de lot, dati de receplie, termen de valabilitate);
Se recomandi ca materiile prime care pot imprumuta mirosuri Sase depoziteze in spatii
separate sau sd se asigure separarea acestora cu a.iutorul unor ambalaje cu posibilitate de izolare
(ambalaje cu ca pac).
Depozitarea materiilor prime care nu necesite conditii deosebite de temperaturi 9i
umiditate se poate face in acelagi spaliu, asigurandu-se o delimitare a fiec5rui tip de materie primi
prin stive diferite sau prin expunere pe rafturi.
Se recomandS temperaturi de maxim 20"C;
Depozitarea sacilor cu fiind, zahir, lapte praf etc. se face separat pe tipuri de materii
prime, pe gr;tare de lemn de cca. LO cm in;llime, in stive de maxim 10 16nduri in anotimpurile
reci gi de maxim 6 r5nduri in anotimpurile calde, in spalii in care umiditatea relativi s5 se menlin;
la 60-70%.
Pentru o bund aerisire a materiilor prime pulverulente, dar 5i pentru a asigura spaliul
necesar operaliunilor de cur5lare 5i de combatere a dSunitorilor gi pentru acces in caz de incendiu
este necesar ca stivuirea si se facl pdstr6nd distanlele recomandate de reglementirile in vigoare

s4 I
 intre stive $i de la stive la pereli. Amplasarea spaliilor frigorifice pentru depozitarea cdrnii a
5i
produselor din carne, produselor lactate, ouilor, legumelor fructelor proaspete, grdsimile
5i
vegetale, droidie etc' se face pe flux, astfel inc6t sd se asigure legiturile funclionale cu celelalte
spatii de produclie. Se va !ine cont de regulS c5 spaliile frigorifice sd nu se amplaseze in locuri
cu
temperaturi ridicate ale aerului sau cu expunere directd la soare a agregatelor frigorifice. Spaliile
frigorifice vor asigura un spaliu de depozitare suficient pentru toate tipurile de produse
ce necesitd
aceste regimuri de d epozitare;
in cazul unitililor mici, care nu dispun de spaliu frigorific suficient, se poate face pdstrarea
in acelaSi spaliu a materiilor prime 5i semip repa ratelo r care necesitb aceleagi condilii de
temperaturS, cu condilia separSrii lor prin ambalare in cutii inchise, marcate pent;u
identificare.
Peretii spatiilor frigorifice se vor finisa cu materiale lavabile, ugor de spdlat,
care nu ruginesc gi s6
nu fie poroase. Pardoseala spatiilor frigorifice va fi din materiale netede,
lavabile, care sd nu se
deterioreze in timpul depozitdrii prin denivelare sau formare de fisuri,
care pot deveni puncte de
contaminare. Ea va avea panti care si permiti scurgerea aperor de
spdrare citre o guri de
evacuare exterioare. U5ile camerelor frigorifice trebuie sd se inchidi
etang; lluminatul acestora vd fi
in conformitate cu regulile celorlalte spalii de depozitare pentru a se
asigura condilii de manipulare
a produselor in siguranlS. Fiecare spaliu frigorific va fi previzut cu un sistem
de monitorizare a
temperaturii, amplasat vizibil. Spaliile frigorifice utilizate pentru depozitare pot fi
echipate cu
alarme de temperaturS. Depozitele $i agregatele frigorifice se vor menline
in stare curatS, f;ra
miros neplScut sau de mucegai. Depozitarea se face pe rastele, in stive
sau in sistem paletizat.
Toate produsele care se depoziteazd se vor marca pentru identificare,
iar iegirea din depozit se
face respectSnd regulS "primul intrat-primul iegit,,(sistem FIFO).

2. Depozitare semipreparate.
Pentru pistrarea sem ipreparatelor atet in stare refrigerati cat in
Si stare congelat; se
impun amplasarea de spalii de depozitare cu destina!ie speciali (frigid
ere, camere frigorifice,
dulapuri frigorifice).
Depozitarea sem iprepa ratelor de tipul sosurilor, as p curilor, dressingurilor
etc. se va face in
recipiente inchise, marcate pentru identificare.
Temperaturile de depozitare recomandate sunt de 4 8"C pentru produsele
- in stare refrigerati 5i
de -18"C pentru cele in stare congelatd.
Temperaturile de depozitare se vor monitoriza gi se vor inregistra in fige
speciar concepute.

3. Depozitarea produselor finite.

Spatiile destinate acestui scop vor fi plasate pe fluxul tehnologic astfel incet
sd asigure
legdturi functionale cu celelalte spatii (depozite de ambalaje, sili de livrare
/ incdperile vor avea pardoseala rezistentd la trafic, iar perelii vor fi )acoperili cu faianld
sau
materiale lavabile gi rezistente la umezeali;
5e vor asigura temperaturi optime de depozitare in funclie de tipul produselor;
se va asigura o ventilare corespunzitoare a spaliiror, astfer incdt si previna aparitia
condensului sau a mucegaiului pe pereli 5i pe plafon;
ciile de acces 5i ferestrele vor fi protejate impotriva pitrunderii diunitoriror.
lluminatul se face cu corpuri de iluminat protejate impotriva imprestierii cioburilor gi va fi
cu
risp6ndire uniformi gi de intensitate optimi;
Depozitarea produselor finite se va face :
' in stivi, ambalate in ambalaje de transport din carton sau din material plastic,
avizate pentru produse alimentare;
. Pe cirucioare sau rastele fixe sau mobile, ambalate in caserole, etc.;

55 lPaq r:
 Pe cdrucioare transportoare sau rastele (in tivi de prezentare, boluri, etc.).
Pilelii/cirucioarele/rastelele utilizate pentru depozitarea produselor finite vor fi
confectionate din materiale necontaminate pentru produs, u5or de manipulat 5i de
igienizaU

4. Depozitare ingrediente.
Spa!iile necesare depozitdrii ingredientelor (condimente, arome, coloran!i, agenJi de
legare, conservare, af6nare, emulsionare etc.)trebuie s; fie mentinute curate, igienizate, uscate
Si protejate impotriva ddunltorilor;
Aceste spalii trebuie si fie previzute cu sisteme de aerisire gi sd aibS acces controlat (sub cheie);
Depozitarea se va face pe paleli sau pe rafturi, cu distante intre loturi 5i grupe de produse.
Se recomandd ca, alSturi de spaliile de depozitare sau chiar in incinta acestora, si se amenajeze
un spaliu de dozare a ingredientelor, dotat cu cantare etalonate 5i in care si se faci dozarea
ingred ientelor;
Dozarea se va executa in conditii igienice, cu ustensile Si recipiente curate, de c;tre o persoanS
anume desemnatl pe fiecare schimb de produciie.

5. Depozitare veseli 5i ustensile de lucru.

o Spaliile de depozitare a veselei Si a ustensilelor de lucru necesare pentru desfS5urarea
proceselor de preparare se amplaseazS aproape de s6lile de preparare a produselor reci
sau calde, astfel inc6t s5 se asigure un flux corespunz5tor;
o se impune amenajarea unui spaliu de spilare a ustensilelor, dispozitivelor 9i a tSvilor
utilizate pe parcursul procesului tehnologic, cu acces separat pentru vase murdare-
spa la re-usca re/depozitare-iesire cdtre spaliile de utiliza re;
o Spaliul de spilare va fi prev6zut cu bazin de spdlare cu sursa de apd rece 5i caidi, cu
sistem de evacuare a apelor uzate Si cu rastele de scurgere Ii depozitare a ustensilelor
curate.Se pot utiliza utilaje specifice de spilare.
o Spa!iul de u sca re/depozita re va fi prevdzut cu dulapuri/rastele pentru depozitarea
ustensilelor gi veselei spi late.

6. Depozitare ambalaje
o Ambala.jele utilizate pentru produsele de catering se depoziteazi numai in spalii special
destinate, amplasate aproape de spaliul de ambalare pentru asigurarea unui flux firi risc
de contaminare.
in funclie de tipul de unitate, se vor asigura spalii separate pentru:
. Ambalajele de transport returnabile ( tivi, boluri, recipiente, veselS de servit ),
pentru care este necesar si se asigure un circuit clar de : receplie ambalaje/veselS
murdare - sp;lare - uscare - depozitare ambalaje/veselS curate;
. Ambalaje individuale de prezentare sau de transport de unicd folosin!5.
c Depozitarea ambalajelor se face pe rastele sau paletizat. Nu se admite depozitarea direct
pe paviment.
c Spaliile trebuie contruite astfel inc6t sd permitd pdstrarea corespunzitoare a ambalajelor
(si fie uscate, fere infiltralii sau igrasie, bine ventilate gi iluminate).
o Aceste spalii trebuie mentinute curate, iSienizate, protejate impotriva pitrunderii
di undtorilor.

s6 I
 7. Depozitare articole de len.ierie de servire
o Pentru depozitarea articoreror de renjerie de servire (fete de masd,
5ervelere, servete,
ankare, huse pentru scaune, draperii etc.) se amenajeaz; un spaliu care s;
un
circuit corect de articole de lenjerie murdard-articole de tenjerie curati; ".igrre
o Depozitarea articolelor murdare de lenjerie se face in coguri
5au pe gr;tare de lemn sau
metalice, in seturi de cSte 10 buc.(9 plus una in legituri);
o Depozitarea articolelor curate de lenjerie se face pe rafturi,
separat pe tipuri de articole,
m a rcate pentru identificare

8. Depozitarea ustensilelor $i substanlelor pentru igienizare.

o substanlele chimice $i ustensirere forosite in operaliile de igienizare vor fi depozitate in
spalii separate, speciar destinate pentru a se evita riscur de contaminare
o Aceste spatii trebuie si fie marcate, dotate cu sisteme de aerisire gichimicd. si aibd acces
controlat (u5i incuiate).
o Materialele 5i ustensirere de curilenie in uz se depoziteazd ?n spalii/durapuri speciare;
materialele 5i ustensirere in uz pentru zonere curate ( spalii
de produclie, deporite etc.1
se depoziteaz; separat de cere pentru zonere murdare (grupuri
sanitare, pratforme de
degeuri, rampe, curte etc. ).

Circuitu I degeurilor gi reziduurilor

1. Deteuri tehnologice.
Totalitatea de5eurilor provenite din manipularea gi prelucrarea
tehnologicd a materiilor prime gi
a ingredientelor in procesele de preparare, precum cere provenite din manipurarea
sem iprepa ratelor sunt de$euri tehnologice :
5i
o Cojile de fructe/legume rezultate in urma prelucririi primare;
o Cotoarele de fructe/legume rezultate in urma prelucr5rii
primare
. Cojile de ou provenite de la spargerea oudlor;
o oase si a5chii de oase, pierife, bucSli de gritsime/
seu, cartiragii rezurtate de ra
a legerea gi fasonarea cirnii;

o Margini de b latu ri/plScinte/ru la de rezultate Ia porlionarea

produselor culinare etc.
Aceste deseuri vor fi colectate, depozitate diriiate separat
$i pentru valorificare sau pentru
distrugere, in funclie de gradulgi de tipul de contaminare.
cojile de ou se vor corecta in saci de mena.i bine inchigi
productie imediat dup6 terminarea opera!iei si se vor evacua din spaliur de
de spariere a ouilor.
Deseurile tehnologice provenite din procesele de prelucrdri
preliminare sau preparare se
pot colecta in recipiente speciare pentru deseuri,
cdptu$ite sau nu cu saci/pungi de porietirena,
care trebuie sd fie ra indem6na operatoriror pentru 5i
a urigrr. o operare corectd; aceste recipiente
trebuie golite de c6te ori este nevoie dar cel pulin o
dati ie zt;
Evacuarea degeurilor din spaliile de produclie la platformele
de depozitare centralizatd se
face ori de cate ori este nevoie. Ere nu vor staliona in
spatiur de produc!ie mai murt de citeva ore
pentru cd sunt, de cele mai multe ori, alterabile.
Degeurile provenite de ra manipurarea
5i prerucrarea produselor de origine animarE, se
colecteazi in recipiente speciare care se goresc imediat
dupi terminarea operaliirJr respectire.

2. Degeuri menajere.
Gunoiul rezultat din maturarea spaliilor de lucru a
5i anexelor social-sanitare, hdrtiile de
coacere, hdrtiile de la fin isa re-decora re (ca rtoa ne_d a ntele),
cartoanele gi ambalajele, foliile gi

57 lr,r,r.,
pungile de plastic se colecteaze in recipiente speciale cu capac, ciptugite cu saci de material
plastic, care se transport; pe platformele de depozitare a gunoiului.
Evacuarea degeurilor se va face pe trasee care nu se vor intersecta cu cele salubre (materii
prime, produse finite). Recipientele reutilizabile trebuie spSlate Si dezinfectate ori de cete ori sunt
readuse in spa!iile de pregitire.
Daci este cazul se afigeazi programul de evacuare 5i se numeste o persoand responsabili.
Pregitirea sanitard a lucr;torilor din alimentalia publici este o conditie esentiale pentru
asigurarea unei inalte calitdti igienice a produselor alimentare.
Cunoa$terea regulilor de igieni personald 5i la locul de munci de c6tre toli lucritorii din
sectorul alimentar este obligatorie, deoarece oricat de gustos 9i de atrigitor ar fi un produs sau
preparat alimentar, acesta devine necorespunzitor in cazul in care ar produce imbolnivirea
consumatorului.
in lara noastrS, preocuparea gi griji pentru sinAtatea populatiei se manifesti 5i prin
Iegislalia sanitar-veterinara, care prevede detaliat normele de igiend ce trebuie respectate de toti
lucritorii din sectorul alimentar, precum gi sancllunile administrative sau penale in cazul
nerespectirii acestora

O datd intrat ?n productie lucritorul din alimenta!ia publici este obligat si efectueze
examene medicale Si de laborator periodic, conform legislaliei in vigoare (tabel).

Controlul obliga toriu pentru lucrStorii din alimentatia publici

Categoria de persona I Examenul medical periodic Periodicitatea
Persona lu I care lucreazd nemijlocit Examen clinic gen era I Lunar
in buc;t;rii sau sectorul de Examen co p ro ba ct e rio logic. Trim. ll 5i lll
preparate culinare, de cofeti rie, Examen radiologic pulmonar An ual
de inghelat; 5i de biuturi
rdcoritoa re
Personalul din unitS!ile 9i punctele Examen clin ic general 5i Trimestrial
de d esfacere a alimentelor dermatologic Anual
Examen radiologic pulmonar
Personalul de transport 9i Examen clin ic general 5i Anual
depoz ita re a prod uselor alimentare dermatologic Anual
Examen radiologic pulmonar

Rezultatele acestor examene sunt trecute in carnetul de sinitate al fiecirui lucrdtor.

sustragerea sau refuzul de prezentare la examenele medicale 5i la vacciniri se sanclioneaz; prin
legile sa n ita re.

lgiena individualS

lgiena individuali reprezintd totalitatea regulilor ce trebuie respectate pentru menlinerea

curSleniei corporale gi a sSndtSfii. Regulile de igienS individuali se referi la intrelinerea corpului 9i
a hainelor in stare de curdtenie.
lgiena corporali. cuprinde igiena pielii, a p5rului, m6inilor, urechilor gi igiena buco-
denta r5.
lgiena pielii. Pielea are rol protector al organismului, rol pe care il poate indeplini numai
daci este curatd. in cursul zilei pe piele se depun substante toxice eliminate o dati cu transpiratia,
praf gi microorganisme, ceea ce duce la astuparea porllor (prin care pielea transpir;, respiri etc.).

58 I
 Aceasta determina m6ncirimi, iar microbii de pe piele pdtrund in organism prin cea mai mjca
zgdrieturi a pielii, put6nd produce diferite infeclii (abcese, furuncule etc.).
CurSlenia pielii se asigurd prin spilarea parliald, care se face o dati sau de mai multe ori pe
zi, 9i spdlarea generalS, care se face cel pulin o dat6 pe sdptdm6nd.
Cel mai recomandabil este dugul zilnic, de preferat seara, cu apd cilduli gi sdpun, incheiat
cu clitirea cu apa din ce in ce mai rece. Astfel se realizeazi o menlinere perfect; a curdJeniei
corporale, precum Si cilirea organismului fald de bolile infec!ioase.
in anotimpul cdlduros se pot folosi deodorante care au ca scop reducerea cantitelii de
transpiratie $i suprimarea mirosului nepl;cut. Se folosesc numai pe pielea uscati curata.
Si Se
recomandS, totusi, sa se evite folosirea abuzivS, deoarece pot produce unele afecliuni ale pielii.
lgiena pirului. Pirul are rol protector, dar 5i de podoabi trebuie ingrijit pentru a menline
si
un aspect plScut 5i civilizat. Pielea capului are o serie de glande sebacee gi sudoripare care
secretd
grisime 5i sudoare. Acestea se amestec; cu prafur depus pe pdr pe pielea
5i capului, put6nd
produce m6ncirimi 5i infec!ii ale pielii capului unele boli parazitare. pentru
5i a preveni astfel de
nepldceri se recomandd spilarea pe cap siptim5nal. De asemenea, se recomandi
folosirea
gampoanelor care au avantajul de a cur51a bine p5rul, f6r6 s5-l degreseze
mai mult decat este
necesar, asa cum se int6mprS in cazur sipunuriror prea arcarine sau al detergenliror.
lgiena buco-dentar5. Dintele este un organ viu legat de restul corpului prin nervi gi
vase de
s6nge Deci, infeclia de la un dinte bolnav poate circula cu ugurinli in intreg
organismul, put6ndu-
se localiza la diferite organe (inima, rinichiincheieturi, stomac etc.). De
aceea, este importante o
igiend buco-dentara riguroas;, care constd in periajul corect al dinlilor
seara 5i dimineala 5i cldtirea
dupd fieca re masd.
lgiena m6inilor consti in spilarea cu ap5 si sipun ori de cSte ori este nevoie
si obligatoriu
inainte de fiecare masd. De asemenea, se recomandi t;ierea unghiilor curilirea
5i lor cu periule de
unghii. Astfel se previne transmiterea boriror cu poartd de intrare digestivi.
lgiena imbrdcimintei. Ruf;ria de corp se imbibd cu transpira!ie
5i murddrie de pe corp; a
imbrica lucruri murdare este acelagi lucru cu a nu te spa15. De aceea, trebuie
schimbatd cel pulin o
datd pe siptimdni. De asemenea, este important ca inainte de culcare
sd se schimbe rufdria de zi
cu cea de noa pte.
imbrScdmintea trebuie sd ?ndeplineasci o serie de conditii: si fie rea
conduc;toare de
cildurS, pentru a menline un strat de aer card intre piere haine; permeabiritate pentru
5i aer;
curatd pe dinafard 9i pe diniuntru, aerisita schimbati periodic.
Si
tGtENA ECHtpAMENTULUt SANTTAR DE PROTECT|E
in conformitate cu legisla!ia sanitarS, to!i lucrdtorii din sectorul alimentar, inclusiv elevii la
practic;, trebuie sd poarte in timpul lucrului echipament pentru proteclla sanitara
a alimentelor.
Echipamentul sanitar de proteclie are rolul de a proteja produsele alimentare
de polu5ri
microbiene sau mecanice (praf, noroi) provenite de la imbrdcimintea proprie
a muncitorilor cu
care circuli pe stradS. Acest echipament trebuie s6 fie de culoare arbd
9i sd cuprindd, dupd
specificul muncii, urmitoarere: harat, sor!, pantaroni, jachete, bonete,
basmare, cizme de
cauciuc, mdnugi etc.
Echipamentul de proteciie sanitari trebuie si acopere complet imbricimintea gi p6rul
capului gi sd
fie impermeabilin p;(ile care vin in contact cu umezeala.
IGIENA LOCUTUI DE MUNCA
in tot cursul prepardrii produselor alimentare, la locul de muncd trebuie menlinutS o
curSlenie perfectS. Cur6!enia trebuie sd fie un proces continuu prin care
sd se indepirteze
murdiria, imediat dupd ce a ap;rut. pe suprafelele 5i ustensilele murdare rdm6n resturi
alimentare pe care se dezvolta microorganisme de alterare gi patogene, mai ales
dacd nu se
asigurd curSlenia corecti gi la momentul oportun.

59 1r ,.
 lgienizarea suprafelelor gi a ustensilelor se consideri corespu n zdtoa re, c5nd se realizeazi
urmdtoarele:
. din punct de vedere fizic, indepirtarea tuturor reziduurilor vizibile de pe suprafele;
. din punct de vedere chimic, eliminarea tuturor urmelor de substante chimice
provenind de la soluliile de spdlare 5i dezinfeclie;
. din punct de vedere microbiologic, reducerea la maximum a microflorei existente.
intrelinerea igienicd a locurilor de munc5, a utilajului, a suprafelelor de lucru etc. cuprinde
urmltoarele operalii:
. curSlirea mecanicd a resturilor alimentare;
. spilarea cu apa caldi (40-45"C) cu adaos de detergenli: sod5, detergenti anionici sau
amestec de soda cu detergenti anionici (l-2%);
. cldtirea cu ap6 fierbinte, pentru indep;rtarea urmelor de detergenli;
. dezinfectia, care urmdregte distrugerea microbilor ce au rezistat la actionarea apei $i
a detergenlilor. Cele mai utilizate substanJe dezinfectante din sectorul alimentar sunt:
cloramina (1-2%). hipoclori\i 11-2%1, bromocet (1-2%). Bromocetul este tot mai mult
in locu it cu detergenli cationici.
Substantele dezinfectante se ldsi in contact cu suprafetele pe care trebuie sd aclioneze 10-
15 min.Materiile organice, prezente chiar in cantitlti mici pe suprafelele supuse dezinfecliei,
reduc substantial efectul dezinfectanlilor, deoarece o parte din acegtia sunt consumati pentru
oxidarea substanlelor organice nemicrobiene. De aceea, dezinfeclia nu poate inlocui spdlarea gi
trebuie efectuati numai dupd spdlarea perfecti a suprafelelor.
Sporii microbieni sunt mult mai rezistenli la acliunea dezinfectanlilor. De aceea, operaliile
de dezinfeclie trebuie sd se execute zilnic, pentru a evita acumularea sporilor.
in unitilile de alimentalie publici se recomanda dezinfeclia o dati pe zi, Ia terminarea
programului de lucru al unitilii. Cl5tirea suprafelelor dezinfectate se face cu api fierbinte, daci
acestea vin in contact direct cu alimentele (mese, vase, ustensile, utilaje).
Curetenia efectuatd la locul de muncd imbraca trei forme:
. curitenia in timpulfunclionarii unitS!ii;
. cu rdten ia curenti;
. cu rSIen ia de fond.

Curitenia in timpul func!ionirii unitilii

Este o activitate neplanificat5, care se executi ori de c6te ori s-au acumulat degeuri. Fiecare
lucritor este obligat s; asigure curSlenia permanente a locului de munci gi a utilajelor folosite.
Operaliile care provoaci murd5ria in bucitdrii 5i riscul contaminirii cu germeni sunt:
. curdtarea legumelor;
. manipularea ouSlor;
. eviscerarea pdsirilor gi a pestilor.
Aceste operalii, numite Si "impure', trebuie efectuate in compartimente izolate. Personalul
care efectueazd operaliile impure nu va participa Ia manipularea produsului finit dec6t dupi
schimbarea halatului 9i spdlSrii corecte a m6inilor cu apa caldi, sApun $i perie de unghii.
O atentie deosebitd trebuie acordati spdlirii imediate Si corecte a veselei gi ustensilelor in
care s-au prelucrat produse de origine animald (lapte. carne, oud, peste) in resturile cirora
microbii se inmullesc foarte bine. Este vorba de magina de tocat carne, de vesela in care s-au
prepa rat creme, maioneze etc.
in unele cazuri, in condilii de turism intens, se impune ca vesela gi tac6murile, dupi
spilare, sd fie dezinfectate, respectdndu-se condiliile descrise maiinainte.

60 I
 Vasele 5i vesela folosite nu trebuie s5 vinl in contact cu cele curate; se va urmdri
un flux
intr-un singur sens; vesela mu rda ra- rspa lare->clatjre->usca re->depozita re in d u la puri ?nch ise.
Deseori, vesela gi tac6murile corect sp;late se contamineazd cu microbi de la cirpele de
Sters murda re.

-4---\-
-j7tr" \
I
I :;
i
ti il 1,

\
... tli'

_ Fig. 1. Determinareanumirului de bacterii pe c6rpele de gters veseld.

in figurd 1 sunt prezentate culturi bacteriene efectuate de pe cirpe
de bucit;rie curate (fig. 1, a) si
murdare (fig. 1, b).

De aceea, se recomandi ca vesera si se rase ra scurs pe steraje

amenajate. Daca, totusi,
este necesar sd fie 5terse, se preferi prosoapere de h6rtie, iar in
absenla alestora c6rpere de
bucdtirie spdlate, fierte 5i cdlcate zilnic. o grijd cu totul deosebitd trebuie
acordatd indepirtirii gi
depozitarii gunoaielor. Aceasta trebuie sd se faci intr-un loc mai indepdrtat,
din exteriorul unit;!ii,
in cutii metalice bine acoperite cu capace, pentru a nu permite accesul
mugtelor rozdtoarelor.
5i

CURATENIA CURENTA
se executS zilnic sau de c6teva ori pe zi, la sfSrgitul unui ciclu de
muncd. Aceasta curilenie
cuprinde suprafelele de lucru murdirite in timpul activitdlii trebuie
5i efectuatd respect6nd riguros
ordinea opera!iilor de igien iza re.
ln unitSlile de alimentatie publici (restaurante) cur;!enia curentd se
efectueazd dupd fiecare masd,
inainte de a se incepe pregStirea mesei urmdtoare in mod deosebit
5i la sfargitul fiecdrei zile, c6nd
se recomandi si se aplice 5i dezinfeclia.
Trebuie avut grijd ca in timpur cur;Ileniei arimentere s; fie protejate pentru
a nu se depune praf pe
su prafata lor.

CURATENIA DE FOND
cur;!enia de fond sau generalS consta in spilarea atentS cu apa caldi si detergent a intregii
unitdli (pereti, podere, mese, durapuri, vitrjne, sparii frigorifice, utirale, precurn-9i
asigurarea
curSleniei in jurul unitSlii. Prin indepirtarea murddriei, curSlenia de fond
creeazi condilii pentru
reducerea numirurui de microbi, muste, rozdtoare. Cur5lenia
de fond se rearizeazd prin
urmitoarele operatii: spilare cu apa caldd 5i detergenli, dezinfeclie, dezinseclie,
deratizare.
Frecventa curSleniei de fond in unitdlile de alimentalie public5
este de o dati pe s6it;man;.
Dezinsec!ia
Este actiunea de combatere a insecteror, mai ares a ceror purtdtoare de germeni,
cu
ajutorul substanlelor insecticide. lnsectele pot infecta sau infesta materiile prime gi produsele
finite, prezentdnd un real pericol prin marea lor capacitate de vehiculare a unui numir imens
de
germeni patogeni gi, mai ales, a bolilor gastro-intestina le.
lnsectele mai frecvente in unitS!ile de alimenta!ie publici sunt
96ndacii, furnicile gi in
special mustele (in sezonul cald). Circu16nd gi hr5nindu-se prin locuri insalubre (gunoaie,
ctosete),
mu5tele se incarci cu un numdr imens de microbi: 6-7 milioane pe corp 20 milioane
5i in intestine.

61 lPagtr
Microbii ajung pe alimente at6t prin contact direct, cat 5i prin dejectele mustelor, dar mai ales prin
regurgitare. Fiind foarte lacome, mu5tele, dupi ce au m6ncat pe sdturate din orice gunoi, ajunse
pe un produs alimentar excreta ce au consumat, impreuni cu un numEr imens de microbi 9i
minAnc5 din nou. De multe ori, microbii transmiSi prin intermediul mu5telor sunt patogeni.
De aceea trebuie si se ia toate mdsurile pentru distrugerea mu5telor, ca 5i a celorlalte
insecte, precum 5i prevenirea pitrunderii lorin unititi.
Pentru combaterea insectelor, se folosesc substan!e chimice numite insecticide. Acestea se
administreazi sub formd de pulbere, solu!ii, emulsii, aerosoli etc. Cel mai indicat in unitSlile de
alimentalie publicS, datorite toxicitelii reduse pentru om 5i animale, este prretrul. Acesta este o
substan!5 de origine vegetalS gi are asupra insectelor o acliune de 5oc. Prezintd insi dezavantajul
ci are o acliune de numai 12-14 orc. De aceea, se folosesc Si insecticidele de sintezi. Acestea se
caracterizeazS insi prin mare remanen!; (30-60 zile), fiind in acelaSi timp toxice 5i pentru om Si,
de aceea, necesitd precaulii deosebite pentru a nu contamina alimentele.
Pentru a se impiedica inmultirea mugtelor, anexele sanitare (WC-uri, spdlStoare), rampele
5i platformele de gunoi sunt supuse periodic dezinsecliilor.
Deratizarea
Este acliunea de combatere a rozStoarelor. Acestea reprezinti un pericol real pentru
sectorul alimentar deoarece, pe de o parte, distrug cantit5ti mari de alimente, iar pe de altd
parte, le contamineazS cu microbi. Contaminarea produselor alimentare se face prin contact
direct, fecale, urind, saliva. in felut acesta rozitoarele pot transmite toxiinfec!ii alimentare, febrS
tifoidi, dizenterie, trichlnoza, ten iaza.
Combaterea rozdtoarelor se face in doud moduri: prin impiedicarea pitrunderii in unitate 5i
prin distrugerea celor ce au pdtruns. Distrugerea se poate realiza prin mi.jloace mecanice (folosirea
de curse, capcane) 5i mijloace chimice, respectiv substanle raticide. Acestea pot fi de ingestie (pe
bazi de warfarina 5i ANTU) Si de inhala!ie (gaze toxice; SO2, HCN). Substanlele raticide
recomandate in combaterea rozitoarelor in sectorul alimentar Sunt: cumarina, Antu, acidul
clorh idric, dioxidul de sulf.
Dezinseclia gi deratizarea se fac pe echipe ce aparlin intreprinderii specializate. DatI fiind
toxicitatea substanlelor de sintez6 folosite ca insecticide 5i radicide, personalului din alimentatia
publici ii revine sarcina de a lua misuri ca aceste operalii sd se faci fdrd ci vreun aliment si
rdm6n6 descoperit sau in ambalaje permeabile, precum Si de a spdla cu multd api suprafelele care
vin in contact cu alimentele. AceeaSi grijA care se acorda curSleniei in unitate trebuie acordati
anexelor sanitare, vestiare, dusuri, WC-uri. Acestea vor fi spelate zilnic sau ori de cate ori este
nevoie 5i vor fi dezinfectate cu cloramina.

IGIENA CIRCUITULUI PRODUSELOR ALIMENTARE

Pentru cI produsele alimentare si ajungi la consumator nealterate gi firl
fi contaminate a
cu microorganisme patogene, trebuie asigurate condilii perfecte de igieni pe tot circuitul
produselor alimentare. Prin circuitul produselor alimentare se inlelege drumul parcurs de acestea
de la prelucrare 5i p6ni la desfacere. Normele de igieni pentru fiecare fazd a circuitului alimentelor
sunt cuprinse in ordine ale Ministerului Senit5Jii.
Transportul produselor alimentare. Cerinlele tehnice Si igien icosa nita re privind transportul
alimentelor variazd in funclie de gradul de alterabilitate (perisa bilitate ) al acestora 5i de distanli la
care trebuie transportate. Alimentele ugor alterabile se transporta in mijloace special amenaiate,
la o temperaturd de 2-4"C, iar cele congelate la -6"C.
Transportul la distanJd mare se face cu ajutorul vagoanelor, vapoarelor sau a unor masini
autoizoterme previzute cu instalalii speciale frigorifice care asigurl temperaturi scizute de -15"C.
Aceste mijloace de transport trebuie asigurate cu sisteme de ventilalie pentru eliminarea vaporilor
Si aerisirea produselor. Ele sunt amenajate cu cdrlige 5i rafturi speciale.

62 I
 Dupi fiecare transport curdlenia gi dezinfectarea spaliilor respective este obligatorie.
Personalul care incarcd 5i descarc6 alimentele trebuie supus periodic controlului medical, iar in
cursul lucrului s; poarte echipament de proteqie.
Carnea se transportd in matini cdptugite cu tablS de zinc, iar peStele in lbzi sau co5urr, cu
ghea!;. Laptele de colectare se transport6 in cisterne speciale care trebuie intretinute
si
dezinfectate in mod corespu nzStor.
P6inea se transportd in navete curate, in magini speciale.
Mijloacele de transport a alimentelor trebuie si fie autorizate sanitar.
Mijloacele de transport vor fi dotate si amenajate ?n funclie de natura alimentuluitransportat.
Pe peretii exteriori ai mijloacelor de transport se scrie denumirea alimentului
transportat.
Perelii interiori 5i tavanul mijlocului de transport vor fi confec!iona!i din materiale
rezistente la
substanle chimice de spdlare gi dezinfectare, precum la pdtrunderea rozdtoarelor gi
si insectelor.
Dupd fiecare transport de arimente/ mijroacere de transport se spari se
5i dezinfecteazd.
Alimentele perisabile vor fi transportate pe distante mari cu mijloace de transport
dotate cu
instalatii frigorifice, iar pe distanfe mici cu izoterme.
Alimentele transportate vor fi insolite de documente care s; ateste cantitatea
si calitatea: buletine
de analizS, certificate de calitate, certificate de conformrtate.
se interzice transportul alimentelor amestecate, ca de exemplu: materii prime
amestecate cu
produse finite, sau produse finite cu subproduse.
Personalul care deservegte mijlocul de transport trebuie si posede
carnet de sandtate gi
echipament sa nita r.

NORME IGIENICE PRIVIND PREPARAREA ALIMENTETOR

in timpul pregStirii culinare a alimentelor, atet valoarea nutrativi, cdt cea igienicd a
5i
acestora pot fi afectate daci nu se respectd anumite misuri. Astfel, materia primi
gi produsele
finite se vor prelucra pe mese (sau funduri de lemn)diferite, marcate vizibil: ',carne
crudi,,, ,,carne
fiartd", "peste crud', "peste fiert,,, ,,legume fierte,,, ',p6ine,,etc.
opera!iile legate de prepararea cirnii crude (tran$are, tocare, preparare: mititei,
c5rnali, chiftere
etc.) se vor efectua intr-un spaliu destinat numai acestor operaliuni.
Se va evita conta ctul prelungit al alimentelor cu oxigenul
Si se vor folosi tratamente termice de
scurtd urat5.
d
Este interzis5 amestecarea tocdturilor crude cu cele prdjite a m5ncdrurilor
5i de la un pr6nz
la altul. in unitS!ile de alimentalie publici cu caracter turistic sau ba lneo-climateric
este interzisd
prepararea mSncSrurilor pentru ziua urmitoare. inainte de folosire
ouSle de g5ini, cu coaja
intactS, se spalS 5i se dezinfecteaze intr-o solulie de bromocet lo/o, timp de
10 min, apoi se clitesc
cu apd rece. in perioada l. lv-3o.lx este interzis; prepararea gi darea in consum produselor
a de
carne tip "sangerete', a prijiturilor cu creme de oui, precum a produselor
5i cu maionezd.
De asemenea, trebuie respectate cu strictele normele de igienS personalS
5i la locul de munc6,
prezentate a nterior.

NORME IGIENICE PRIVIND DEPOZITAREA ATIMENTELOR

Depozitarea $i pistrarea alimentelor trebuie sd se facd astfel incdt sd se prevind alterarea,
degradarea, contaminarea chimici 5i biologicS, impurificarea cu praf sau mirosuri str;ine de
natura produsului. Pentru aceasta, toate alimentele, fie materii prjme, fie semipreparate
sau
produse finite, trebuie pdstrate in spatii special amenajate.
Atezarea alimentelor trebuie sd se fac6 pe gritare sau rafturi, pentru a asigura o buni
ventilalie, precum 5i accesul cu ugurinli Ia produsele depozitate.
Condiliile de depozitare depind de natura produselor alimentare. produsele alimentare cu
un continut sc6zut de apd, de obicei cele de origine vegetald (zahir, orez, faini, mdlai, gris) se

63 li-:,' ,r,,
depoziteaze la temperatura ambiant5 in incdperi curate, aerisite, uscate. La cereale, faina Si crupe
(mElai, gris, orez) trebuie sd se asigure o ventila!ie corespunzitoare pentru a se preveni
incingerea. Alimentele u5or alterabile trebuie pSstrate in spalii frigorifice, pe o duratd limitate, in
fu nclie de natura produsului.
Standardele de calitate previd pentru fiecare produs in parte condiliile de depozitare
(temperaturd, umiditate), precum Si termenele de garanJie.
Pentru a asigura calitatea igienicA corespunzdtoare produselor alimentare, lucritorilor din
sectorul de alimentatie publicS le revin urmitoarele obligatii:
/ sd reduci la minimum posibilitdtile de contaminare a materiilor prime 5i produselor pe care
le realizeazS, in toate fazele circuitului produselor alimentare;
/ si creeze, pe intreg circuitul, condi!iile necesare pentru a preveni multiplicarea
microorgan ismelor.
in spaJiile de depozitare va fi asigurati protec!ia alimentelor impotriva insectelor 5i
rozdtoarelor; periodic se va efectua dezinseclia 9i deratizarea.
/ sd asigure, in cursul proceselor tehnologice, distrugerea eficient5 a microbilor existenli;
/ sd manifeste o preocupare permanentS, pentru ca pe nici una din fazele circuitului
produselor alimentare, sd nu se produci alteriri care sd determine pierderi materiale de
produse sau imbol-naviri ale consumatorilor.
Desfacerea (livrarea) produselor alimentare se poate face in magazine specializate,
chiogcuri Si piele publice. Cerintele igienico-san ita re fa!5 de aceste uniteti se referi la igiena locului
de desfacere, a personalului, la modul de pSstrare gi ambalare gi comercializare a produselor
alimentare. De respectarea deplini a unor reguli minime, dar indispensabile, de igiend din partea
personalului de servire, depinde calitatea mirfurilor alimentare gi proteclia populatiei fat; de
pericolul contaminSrii cu germeni patogeni sau al unor toxiinfeclii alimentare cu caracter de masi.
Comercializarea reprezinti activitatea de v5nzare-cum p5 rare a alimentelor.
1) Comercializarea alimentelor se realizeazi pe baza autorizaliei $i avizului de la inspectoratul
poliliei sanitare gi medicini preventivS.
2) Personalul trebuie si indeplineascd condillile de sSnState gi calificare, s; detine cunostinle
suficiente din domeniul igienei alimentare, igienei muncii 5i sin5t5!ii publice.
3) Alimentele vor fi comercializate numai in spalii specifice, amenajate acestui scop, cu
respectarea normelor de igiend gi alte prevederi legale.
4) Alimentele trebuie sd se incadreze in parametri de calitate prevdzuli in standarde, norme de
firmd sau certificate de conformitate.
5) Alimentele trebuie sd fie ambalate, etichetate 5i marcate corespunzdtor, etichetele trebuie
si cuprind5 urmitoarele elemente: firma producdtoare, compozilia chimici a produsului,
conlinutulin adltivi alimentari, valoarea energetic5 la 1009, termenul de valabilitate'
6) Se interzice comercializarea alimentelor contrafdcute sau a celor care dau impresia c; sunt
de calitate bund, dec5t in realitate.
7) 5e interzice comercializarea alimentelor in ambalaje murdare 5i deteriorate.
8) Se interzice comercializarea alimentelor necorespunzitoare calitativ sau care au fost
prelucrate gi/sau manipulate Si/sau depozitate n ecoresp unzitor.
9) Se interzice ricirea bduturilor 5i a fructelor care se consumi proaspete cu ghea!5 naturalS,
dar se pot folosi cuburi de gheate oblinute din apd potabile.
10) Se vor asigura ustensile adecvate servirii: clegte, linguri, furculiti etc.
11) Se va asigura pistrarea alimentelor in condilii corespunzitoare de temperaturi Si umiditate
astfel inc6t calit;Iile senzoriale, valorile nutritive, proprietS!ile fizico-chimice si nu se modifice.
12) Se interzice refolosirea paharelor, farfuriilor 5i tac6murilor de unicd folosintS.
13) Se interzice recondilionarea alimentelor retrase din consum ca fiind necorespunzStoare.

64 I
 14) Se interzice utiliza rea ambalajelor care dau impresia
ci conlin o cantitate mai mare de
alimente decSt in rea litate.

Cerinte sanitare fali de utilajul mecanic

utilizarea utilajului mecanic in intreprinderile de alimentalie
public; permate nu doar de a
facilita condiliile de lucru 5i de a mdri considerabil productivitatea,
dar 9i de r.n1",,om condiliile
sa n itare ale intrep rinderilor.
intreprinderire de arimentalie pubrici trebuie si fie
dotate cu utiraj mecanic, termic,
comerciar 5i frigorific in corespundere cu normativere
respective. in pr"runt r.;orrir-,", pro."r"to,
de manipulare sunt efectuate cu aiutorul diferitor
mecanisme moderne, destinate pentru anumite
operatii in parte utilajul tehnologic trebuie si fie
amenaiat in aga mod, inc6t si
liber, si permitd respectarea fluxuluitehnologic gi fermitd accesul
a tehnicii securitilii.
Utilajur mecanic se gisegte in permanenli in
contact cu produsere arimentare, de aceea er
trebuie si corespundd anumitor ceerinle sa n ita ro-igien
ice: inocuitatea materialului, simplitatea
construcliei, accesibiritatea pentru curelare, utirizarea
mecanismeror doar dupd destinalie.
La intreprinderile de alimentatie publicd
sunt larg rdspdndite mecanismele universale,
sunt foarte comode din punct de vedere tehnic care
5i economic (u1-0, 6-1, 1; ,-r; vMM; nyBp-,, 4).
Din punct de vedere igienic nu se permite ,iiri.rr".
aceruiaSi mecanism pentru prerucrarea
produselor crude 5i a celor tratate termic.
La intreprinderilemici se permite utilizarea utilaielor universale de gabarite
mecanisme ce se schimb; in dependenld de mici cu
operaliia efectuate 5i de produsur manipurat. La
intreprinderile mari se utilizeazd utilaje specializate,
care efectueazd toate operaliile tehnologice
necesare pentru un anumit produs sau un comprex
de operalii pentru o seclie aparte.
La prelucrarea culinarS a produselor, la intreprinderile
de alimentalie pubticS se utilizeazS
cel mai des magini care indeprinesc operalii tehnorogice
individuare. De exempru, ra prerucrarea
legumelor se utilizeazd magini pentru spdlaiea,
crr;1"aL si taierea legumelor. sun foarte efective
ti perspective liniile mecanizate de prelucrare a legumelor. Aceste linii includ
magini de spdlare, de
cur;lare, de tiiere 5i uneori chiar de prerucrare- term
icd a regumeror. La prerucrarea cirnii a
pegtelui se utilizeaz; magini de tocare, 5i
de mestecare de formare a p6rjoalelor.
o mare importanli din punct de vedere igienic o are utirizarea
veselei. Spdlarea mecanizat; a veselei include
ma5iniror de spirare a
urmitiarele etape:
/ inlSturarea rimdgililor de alimente sub un jet de
apd;
/ spdlarea veselei cu detergent Si cu agent dezinfectant;
/ prima cl;tire cu api continui Si cu temperatura nu
/ cliitirea secundarS cu api fierbinte in frux, cu mai micd de 5g "C;
temperatura nu mai micd de gs"c
(dezinfectare);
y'
uscarea veselei cu aer cald sau din contul diferenlei
de temperaturd.
MaSinile de spilat vesela pot fi universale (pentru
toate tipurile de veseli) sau specializate (pentru
tipuri de veseli aparte, ex. pdhare, farfurii, ustensile).
Din punct de vedere igienic, cel mai bine corespund
liniile mecanizate de spilare a veselei. vesela
nimereste in incdperea de spdlare a veselei prin intermediul
transportarelor, unde ea este sp6latd
Si transportatd in sala de distributie.

Caracteristica sanitard a utilajului nemecanic

Mesele destinate la prelucrarea produselor trebuie
sd fie acoperite cu materiale specia le,
in e rte, fdrd relief pe suprafata
de lucru 5i cu collurile rotunjite. Cel mai bine corespund
acestor

65 lirag t'
cerinle mesele cu suprafa!5 metalic6, de dorit olel inoxidabil. Pentru prelucrarea aluatului este
necesarS utilizarea meselor cu suprafala din lemn, de dorit a unei specii cu lemn tare (stejar).
Vasele pentru spdlarea cdrnii, a pe5telui 5i a altor produse trebuie si fie confeclionate din
materiale anticorozive, cel mai perfect material fiind otrelul inoxidabil. Este admisi Si utilizarea
vaselor din aluminiu gi cele emailate.
Vasele pentru spilarea veselei sunt confeclionate din olel inoxidabil. Aluminiul 9i aliajele
sale sunt mai putin utilizate, deoarece in contact cu detergenlii aceste aliaje se intunecS. Orificiul
pentru eliminarea apei este situat la fundul vasului, de obicei in col! pentru a nu incurca la spilarea
sau cl;tirea veselei,
Scaunul (buturugd) destinat; pentru tdierea cdrnii se confeclioneazS dintr-o po4iune de
lemn cu diametrul de cca 50 cm 9i indl!imea de 80 cm. Pentru a fi ugor de intrelinut, el se vopsegte
deseori cu vopsea pe bazi de ulei.
La intreprinderile de alimentalie publicd se utilizeazi de asemenea un numir mare de
dulapuri pentru pestrarea diferitor produse. Toate trebuiesc amplasate pe pcioare cu indllimea de
15-20 cm, ceea ce permite de a menline podeaua in stare sanitari acceptabili. Suprafata
superioari a dulapului trebuie s5 fie netedi cu inclinare in fati.
Pentru suporturile de tiiat produsele alimentare se utilizeazd lemn din speciile tari. Ele
trebuie sd fie netede, fird cripSturi gi de o grosime anumitS pentru a fi posibili 5lefuirea lor. Din
punct de vedere igienic, ele trebuie si fie confeclionate din lemn intreg. Pe partea lateralS a
suporturilor Si a culitelor trebuie sd fie clar marcati destinalia prin semne, de ex.: CC - carne
crudi, PC - pegte crud, LP - legume proaspete, GC - produse gastronomice din carne,
,,verdea!5", LM - leugume murate gi fermentate, ,,scrumbie", P - p6ine, GP -produse
gastronomice din pegte. Suporturile trebuie s6 fie fixate Ii pestrate in secliile 5i locurile speciale.
Trebuie de avut ca rezervi nu mai pulin de doud complete de suporturi pentru fiecare produs.
in ultimii ani s-a inceput utilizarea suporturilor din materiale plastice (polimerice). Ele
trebuie si fie aprobate de ministerul sinitS!ii. Pentru colectarea resturilor alimentare in
intreprinderi trebuie sE se g5seasci vase speciale cu volumul nu mai mare de 20 litri cu capac.
in secliile calde trebuie urmdriti cu atenlie tehnici securit6tii, de aceea repartizarea
utilajului trebuie si asigure organizarea ra!ionald a locului de munci 5i o migcare minimalS a
personaluluiin cadrul secliei, ceea ce reduce numdrul cazurilor de traume profesionale 5i permite
de a ridica productivitatea muncii. Din punct de vedere igienic, cel mai bine corespunde
amplasarea liniari a utilajului, ea asiguri legitura dintre procesele tehnologice 5i cea mai scurti
cale de deplasare a produselor 5i a personalului. Amplasarea liniari permite de a reduce spatiu 5i
favo rizeazi ve ntila rea inc5 perii.
La organizarea locului de muncd este necesar de a duce cont de repartizarea utila.iului in
corespundere cu linia de distribulie. Varianta optimald este de a amplasa cuptoarele perpendicular
pe lin ia de distribu!ie.
Este esen!ial de a respecta normele sanitare fat5 de distanla dintre utilaje. L5!imea intre
liniile tehnologice termice gi celelalte trebuie sd fie nu mai mici de 1,3 m, intre perete gi utilajul
termic - 1, 25m, intre linia tehnologicd termice Si linia de distribulie - 1, 5m. Ldlimea locului de
muncd a unui lucritor la plitS nu trebuie si fie mai micd de 1, 25 m. Nu se permite de a instala
cuptoarele alituri de ferestre, deoarece se reduce din iluminarea naturali. Distanta intre perete 5i
cuptoare nu trebuie si fie de 0, 5-1, 2m, in dependenlS de volumul sdu.

Cerinte sanitaro-igienice fatd de veseli

in procesul de pistrare, de transportare Si de prelucrare tehnologici, produsele alimentare
intrd in contact direct cu utilajul, veselS, ustensile, etc. Din aceste considerente acestea din urmd
trebuie s5 corespund5 anumitor cerinle sanitaro-iginice. Materialele din care sunt confectionate nu

66 1
 trebuie si
elimine substantre toxice si s5 nu fie corozive. in afard de aceasta, ele trebuie
sd se
curete u$or. Cel mai des, pentru fabricarea inventarului de bucdtirie se utilizeazi
diferite metale.
in compozi!ia olelului inoxidabir intr; cromul, nicherul gi alte metale cu proprietiti
anticorozive. Aceste aliaje diferi fald de altele prin stabilitatea chimicd inalt6,
nu influenleaz; la
proprie$tile organoleptice ale produselor gi nu eliminS substanle diun;toare.
Uneori in alimente
pot nimeri unii compusi ai cromului, dar in cantit;li neinsemnate. pentru
fabricarea inventarului de
bucitirie gi a ustensilelor se folosegte doar olelul inoxidabil in compozitia c;ruia intri:
cupru - 3,
syo, zinc - 0, 3%, plumb-0,15%gi arsenic-O,O1,5%.
Aluminiul 5i aliajele sale se caracterizeazd prin proprietili anticorozive
scdzute. in contact cu
produsele alimentare, aluminiul i9i intuneci culoarea.
La dizolvarea aluminiului influenleazi
caracterul produselor alimentare $l temperatura de pistrare a lor.
Trebuie de !inut cont c5 nu orice tip de material plastic este acceptabil
pentru produsele
alimentare. Ambalajele care se aflS in contact cu produsele alimentare
trebuie si fie marcate cu un
simbol special (un pihar 5i o furculi!5). Dacd acest slmbol este tdiat,
atunc; p5strarea alimentelor in
acest ambalaj este interzisi.
Diferite tipuri de materiale plastice in anumite condilii devin
toxice. Unele ambalaje, sunt
absolut inofensive ra temperatura camerei, insd ra anumite temperaturi
devine ca o,,mini cu efect
int6rziat". in aga fel, polisterolul (PS) nu reaclioneazd cu alimentele
reci, dar este destul de a
introduce ceva fierbinte (de ra 70" c) gi vasur incepe de a erimina
compu5i cu deumirea de,,sterori,,.
Aceaste substan!5 se acumureaz6 in ficat
$i poate duce ra aparilia cirozei. Daci pe vas este
mentionatS inscriplia ,,pentru produse arimentare fierbin!i',,
er poate fi forosit atat pentru
produsele fierbinli, cdt 5i pentru cele reci.
Daci lipseste aceasti inscriplie trebuie de atras atentia la limitele de
temperaturi, de ex. -
40 +130" C' Dacd este simbolul 4 fulgi, atuncl vasul poate fi folosit pentru
congelarea produselor.
cel mai sigur din punct de vedere al toxicit;lii este polipropilenul.
substanlele care se pot elibera
din acest materiar nu au practic nici un efect toxic. Er suporti
temperaturi de pdni ra 150. C.

PLAN CURATENTE 5t DEZINFECTTE

ZONA : BUCATARIE

Echipament Actiuni Periodicitate Prod us Concentratie Mod de Efect Echipament

preventive produs ut iliza re produs de
protectie
Cuptor
Frigider
Gratar
Aragaz(masina
de atit)
Masa ca lda
Masa rece
Rafturi
Masa de lucru
Camere
frigorifice
Butuc plexil
Pereti
Pa rdosea la

67 1 I .',,
 DISCIPLINA 5: PREVENIREA POLUARII MEDIULUI

Protectia mediului

Cu cA aparent industria de catering este nepoluante, totusi la o analizi mai atent; se

toate
pot identifica procese tehnologice in care prin succesiunea opera!iilor fizice, chimice Si
microbiologice materiile prime de origine animalS 5i vegetalS sunt transformate in p repa rate
culinare sau produase de cofetdrie 5i de patiserie.
Prin opera!iile de prelucrare rezultd deseuri organice, ambalaje, ape uzate.

Gestionarea degeurilor
Degeurile organice provin atet din operatiile de pregdtire preliminard a alimentelor (coji,
cotoare, semin!e, flaxuri, oase, solzi, viscere, pene etc.) dar 9i din operaliile de debarasare.
Din ratiuni igien ico-san ita re degeurile se depoziteazi in recipienli din inox, ceptugiti cu saci
de polietilend la interior, cu capac cu actionare de la pedali, cu roli pentru a asigura deplasarea la
platforma de gunoi. Platforma de gunoi este un spatiu anexi a bucitdriei, situat in exteriorul
acesteia, orientate spre nord, dotati cu pubele mai mari, diferenliate pentru ambalaje metalice,
de sticlS, de hertie 5i de resturi organice. Pubelele sunt la rSndul lor echipate cu capac, fiind
igienizate dupi fiecare golire gi obligatoriu o dat; pe zi. Platforma de pubele trebuie si aibe
pardoseala confeclionatd din materiale ugor igienizabile, cu panti de scurgere gi sifon de
pardosealS, cu racord la apa caldi 5i rece.
Pentru gestionarea de5eurilor organice, se poate prevede un defibrator (dezintegrator) de
alimente sau de compactor (pentru ambala.je, in special).
Volumul gunoiului menajer dezintegrat cu defibratorul se reduce cu circa 85%, de5eurile
mAruntite fiind deversate in sistemul de canalizare.
in dezintegratoare nu se introduce metal, sticl5, potelan, pentru gestionarea acestor
degeuri fiind necesare alte metode.

Gestionarea ambalajelor
Ambalajele pot fi de unici folosinlS, situalie in care se depoziteazd la pubele, separat, in
functie de natura ambalajului, sau refolosibile se pot depozita in curtea interioar5, fiind reciclate
de firma producitoare, care se Si ingrijeSte de recuperarea ambalajului.
Pentru reducerea volumului existi compactoare de gunoi, compactarea facdndu-se fie
concasarea gunoiutui urmatl de comprimarea hidraulic6. Volumul degeurilor astfel gestionate se
red uce cu circa 98%.

G estiona rea a pelor uzate

Apa uzati
Evacuarea apelor uzate se va face prin descircarea in releaua de canalizare a oraSului, sau
in sisteme proprii - puluri absorbante sau tancuri septice, in localitali unde nu existi retele de
canalizare.
Este permisi trecerea coloanelor de canalizare prin incdperi de produclie, preparare,
depozitare numai cu condilia izolSrii lor ti mentinerii acestora in stare foarte bun5, astfel inc6t si
fie preveniti orice posibilitate de infiltrare 5i de impurificare a spaliilor Si proceselor.
in cazul bucitiriei, deoarece apele reziduale conlin grisimi, se va prevedea 5i un separator
de grdsimi, de preferat cu injeclie de abur.

68 I
 Evacuarea apelor reziduale din bucitirie gi anexe
se va face prin canalizare in sistem divizor
(bucetdria, separati de anexe) pentru a evita incrucigirile
refuldrile in sistemul de apd potabili,
gi, de asemenea, trebuie efectuate periodic operaii de 5i
curdlire prin sp;rare arcaiin;, crdtire gi
dezinfectare cu solutii clorigene 5%.
Apa pruvia16 trebuie drenatS in rigore de drenaj
cStre canare de scurgere, pentru a evita
stationa rea apei.
in procesul de igienizare se utilizeazS apa caldd in combinaiie
cu diferite substante alcaline
Si dezinfectante, special proiectate pentru specificul activitelii.
Firme specializate 5i cu renume pe piata producdtorilor
5i distribuitorilor oferd substanle de
cu rdjire/dezinfeclie profesionale, specializate
pentru o gamd largi de aplicalii:
/ detergenli pentru spdrarea manuard . u"r"ro,. gdtiu
de detergenlj pentru suprafete gi
pa rdoseli; degresant pentru hote;
/ dezinfectanli pentru suprafelele cu contact alimentar;
/ detergent detartrant pentru echipamentere din
bucitSrie;
/ detergenli pentru pahare;
/ detergenli pentru curdlire arginterie;
/ solutii de tratare a suprafelelor din inox;
v' detergenli pentru cuptoare gi grdtare.
Firmele respective oferi consultante pentru ob!inerea
acordurilor de mediu, ofera sisteme
de dozare 5i control adecvate pentru facilitarea
respectSrii dozelor optime gi reducerea
riscurilor de eroare umand, manifestate fie / e,imlnarea
ca subdozare, fie ca supraconsum.
Apele utilizate sunt deversate in sistemul de
canalizare, urm6nd a fi neutralizate, reducdnd
astfel impactul negativ cu mediul ambiant.
in afara poluanlilor de- naturi fizici sau chimicS,
bucitdriile mai interfereazd cu mediul prin
poluanlii orfactivi. cu toate cd una din
rozincire ,.urt.ur.nt"ro,. este,,Noi seducem
nu intotdeauna acest aspect este cel dezirabil int5i cu mirosul,,,
de c5tre clienli.
Pentru reducerea pdtrunderii mirosurilor in
salonul de servire se impune existenta hotei
montati deasupra plitei, friteuzei, grill-ului etc.
BucStSriile moderne sunt dotate cu filtre
electrostatice, capabile s5 relind pe lSngd mirosuri
gi vaporii de ap;, particulele de grisime
sau de cenugd.

Noliuni de proteclia muncii tehnica securitilii muncii

$i

Munca este protejatd.prin legi acte normative (legislalia

Si pentru proteclia muncii) care au
ca scop asigurarea ceror mai bune condi!ii de
munc5, prevenirea accidenteror gi imbolnivirilor
p rofesionaIe.
Legisralia pentru protectia muncii prevede
sarcinire 5i mdsurire care trebuie Iua te, stabileste
cur revine rdspunderea gi cine are sarcina controrurui
privind modur de indeprinire a sarcinilor pe
lin i e de protec[ie a muncii.
Potrivit prevederilor legislaliei unitStile comerciale
sunt obligate in principal la aplicarea
u rmdtoarelor mdsuri:

1 sd asigure apricarea normeror de proteclie a muncii, de igiend

proiectarea 5i introducerea noiror procese 5i antiepidemice ra
tehnorogice, ra construclia gi exproatarea
obiectivelor in care se desfSgoard activitatea, la
amplasarea utilajetr 9i instalaliitor,
precum gi la utilizarea mijloacelor gi ciilor
de transport;
2. sI asigure angajalilor echipament de proteqie de lucru;
$i
3' si rearizeze 5i s5 verifice insuSirea gi ,"rp".tur"u instructajurui generar si pe rocur de
munci, de cdtre a ngajali;

6el
 4. si previni atat la locul de muncd c6t 5i in vecin5tate a polu6rii mediului; s5 asigure
mijloace necesaTe gi si aplice in unitifi, mdsurile de dezinfeclie 5i deratizare periodice,
ori de c6te ori condiliile de igiend sau situalia epidemic5 impune.

lnstruirea personalului
intregul personal al bucdtiriei trebuie instruit pentru a cunoaSte normele de proteclie a
muncii, referitoare Ia activitatea pe care o desfigoarS.
lnstruirea personalului se va efectua astfel:
a) lnstructajul introductiv, de ordin general se efectueazd la angajarea salarialilor. Dupd ce
instruirea a fost efectuat5 se verifici modulin care s-au insu5it normele de citre angajali.
b) lnstructajul la locul de muncl se efectueazd de citre bucitarul 5ef gi cuprinde:
L. organizarea locului de munc5, pdstrarea ordinii, curileniei 5i disciplinei in
timpul efectiv de lucru;
2. indicarea pdrlilor periculoase ale maginilor, utilajelor, instalaliilor sau locurilor
de munci la care va lucra noul angajat Si precizarea modului corect de munci;
3. enumerarea principalelor cauze care pot conduce la accidente de munci 9i
mdsurile ce trebuie luate pentru prevenirea lor;
4. explica!ii privind descongestiona rea cdilor de acces 5i interzicerea depozitirii
materialelor sau a produselor pe aceste cdi; indicatii privind folosirea in condilii
corecte a utilajelor Si instalatiilor din bucitirie gi anexe 5i interzicerea folosirii
celor defecte; indicarea materialelor 9i metodelor pentru combaterea
incendiilor;

Misuri de prim ajutor in cazul accidentelor:

lnstructajul periodic. Se efectueazi pentru reamintirea la anumite perioade a normelor de
proteclia muncii. Se asigurS de cdtre bucdtarul 5ef sau asistentul sdu o dati pe luni 9i in plus in
urmdtoarele cazuri:
/ alari\ia unui accident de munci;
/ atunci c6nd salariatul a lipsit din produclie mai mult de 30 de zile;
/ cind apar modificdri ale normelor de proteclia muncii.
lnstructajul de la locul de muncd se consemneazd in fi5a individualS de instructaj.

Noile reglementiri in domeniul securit;tii gi sin;titiiin munci

1. Legea nr. 319/2006 a securitilii 5i sinitSliiin muncd. Motivarea noului cadrul legal

Noua lege a fost elaboratd pentru a transpune integral prevederile Directivei Cadru in
domeniul s5n;t5!ii $i securitilii in munci (Directiva Consiliului nr. 89/391-/CEE privind introducerea
de mSsuri destinate incurajdrii amelioririi condiliilor de securitate Si sAnAtate in muncd) 5i acquis-ul
comunitar a rmonizat in domeniu.
Elaborarea unei noi legi privind securitatea gi sinitatea in munci se impune 5i pentru cd vechea
lege conline prevederi contrare atat directivelor europene, c6t 5i noului Cod al Muncii .
Conlinutul noii legi
Cea mai consistent; parte din lege este destinat; obligaliilor angajatorilor. Acestea sunt
structurate pe 7 sectiuni: obligaliile generale ale angajatorilor, serviciile de prevenire 5i proteclie,
primul ajutor Si evacuarea lucrStorilor in caz de pericol iminent, alte obliga!ii ale angaiatorilor (care
curg inci din faza de cercetare, proiectare ti construclie a firmelor 5i care se referd la

70 l,
 conformitatea tehnologiilor 5i solu!iilor constructive cu cerin!ele de sdn;tate
Si securitate in
munc;), informarea, consultarea Si instruirea lucrdtorilor Si/sau a reprezentantilor acestora in
legiturd cu problemele referitoare la sdnitatea 5i securitatea in muncd.
Obligaliile lucrdtorilor sunt structurate pe dou6 artrcole, la fel ca $i reglementarea
supravegherii sdndtd!ii angajaiilor. Dintre obligaliile lucrltorilor din vechea lege au fost eliminate
cele referitoare la plata a 50% din prelul echipamentelor de proteclie (fapt interzis de directiva
$i
europeand), precum $i cele care preved sancliuni b;ne$ti pentru nerespectarea normelor de
secu ritate in munci.
Declararea, cercetarea, inregistrarea Si raportarea evenimentelor cuprinde 3 secliuni:
evenimentele (definire, obligaliile angajatorului, cercetarea
si inregistrarea evenimentelor),
accidentele de munci (definire 5i clasificare in raport cu urmdrile gi numdrul persoanelor afectate),
bolile profesionale (definire, cercetare, declarare).
Un capitol special este destinat grupurilor de risc/vulnerabile (femei gravide sau
care al;pteaz5,
tineri, persoane cu dizabilitdti, persoane v6rstnice, etc.)
intr-un capitol special, sunt inscrise gi rispunderile contravenliona le penale (inclusiv
5i
?nchisoare de la 1 la 3 ani) pentru nerespectarea condiliilor de securitate gi
sinitaie in muncd.
Autorit;lile competente in ce priveste sdndtatea $i securitatea in muncS sunt:
Ministerul Muncii solidaritdtii sociale gl Familiei (MMSsF), pentru elaborarea normelor
metodologice necesare in implementarea legii;
Ministerul Sdnetdtii (MS), pentru asistenta gi sdnltatea publicd;
Ministerul Educaliei gi cercetirri (MEC), pentru programe nationale de cercetare in
domeniul
sdnitSlii si securitilii in munci ti pentru pregetirea personaruruiin domeniu;
lnspeqia Muncii (lM), pentru controlul aplicdrii legii.
Letea nr. 3L9/2006 are ca scop instituirea de misuri privind promovarea imbun6t5!irii
securitSlii 9i sdn5t5!iiin muncd a lucritorilor.
Legea nr. 3l9lzoo6 stabileste principii generale referitoare la prevenirea riscurilor
profesionale, proteclia slnitilii 5i securitatea lucritorilor, eliminarea factorilor
de risc 5i
accidentare, informarea, consultarea, participarea echilibrat6 potrivit legii,
instruirea lucrdtorilor
$i a reprezentanlllor lor, precum $i direcliire generare pentru imprementarea acestor principii.
Legea se aplicd in toate sectoarele de activitate, atet publice, c5t gi private.
in sensul legii, termenii 5i expresiile de maijos au urmitorulinleles:
a) lucrdtor - persoanS angajati de cdtre un angajator, potrivit legii, inclusiv
studentii, elevii
in perioada efectudrii stagiului de practicS, precum Si ucenicii gi alli participanli Ia procesul
de
munci, cu exceplia persoanelor care presteazi activitili casnice;
b) angajator - persoan6 fizici sau juridici ce se aflS in raporturi de muncd ori de
serviciu cu
lucritorul respectiv gi care are responsa biritatea intreprinderii gi/sau unitd!ii;
c) alli participanli la procesul de muncd - persoane aflate in intreprindere gi/sau
unitate, cu
permisiunea angajatorului, in perioada de verificare prealabilS a
aptitudinilo; profesionale in
vederea angajirii, persoane care presteazS activit;!i in folosul comunit;!ii sau
activit5li in regim de
voluntariat, precum si gomeri pe durata participerii ra o form6 de pregatire profesionari
5i
persoane care nu au contract individual de muncd incheiat in formd
scrise $i pentru care se poate
face dovada prevederilor contractuale Si a prestaliilor efectuate prin orice alt mijloc
de probd;
d) reprezentant al lucr6torilor cu rispunderi specifice in domeniul securitilii sindtdlii
9i
lucritorilor - persoand aleasS, selectati sau desemnate de lucrdtori, in conformitate cu
prevederile legale, si ii reprezinte pe acegtia in ceea ce priveste problemele
referitoare Ia protectia
securitd!ii Si s5netdlii lucr5torilor in munci;
e) prevenire - ansamblul de dispozilii sau misuri luate ori previzute in toate etapele
procesului de munc;, in scopul evitarii sau diminuirii riscurilor profesionale;

71 | r:' .. ,..1 .
 f) eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vdt5mAri ale organismului, produs in
timpul procesului de munci ori in indeplinirea indatoririlor de serviciu, situatia de persoand dati
dispdruti sau accidentul de traseu ori de circulatie, in condiliile in care au fost implicate persoane
angajate, incidentul periculos, precum ti cazul susceptibil de boalS profesionalS sau legatd de
profesiune;
g) accident de muncd - vetdmarea violentS a organismului, precum Si intoxicatia acuti
profesionali, care au loc in timpul procesului de munci sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu
gi care provoaci incapacitate temporard de munci de cel pulin 3 zile calendaristice, invaliditate ori
d eces;
h) boali profesionali - afecliunea care se produce ca urmire a exercitdrii unei meserii sau
profesii, cauzati de agen!i nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de munc6, precum
9i de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, in procesul de muncS;
i) echipament de munc6 - orice maginS, aparat, unealte sau instalalie folositi in muncS;
j) echipament individual de proteclie - orice echipament destinat a fi purtat sau mAnuit de
un lucrdtor pentru a-l proteja impotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea sA ii pund in
pericol securitatea Si sAn;tatea la locul de munci, precum gi orice supliment sau accesoriu
proiectat pentru a indeplini acest obiectiv;
k) loc de muncd - locul destinat si cuprindd posturi de lucru, situat in clSdlrile intreprinderii
Si/sau unit6tii, inclusiv orice alt loc din aria intreprinderii gi/sau unitSlii la care lucr5torul are acces
in cad ru I desfi5urdrii activitelii;
l) pericol grav ti iminent de accidentare - situatia
concretS, reali 5i actual; cireia ii lipsegte doar prilejul
declangator pentru a produce un accident in orice momenu
m) stagiu de practicd - instruirea cu caracter aplicativ,
specificd meseriei sau specialitdtii in care se pregdtesc elevii,
studenlii, ucenicii, precum 5i Somerii in perioada de
reconversie profesional6;
securitate gi sdndtate in muncd - ansamblul de
n)
activit;li institutionalizate av6nd ca scop asigurarea celor mai
bune condiJii ir.r desfi5urarea procesului de munc5, apdrarea
vietii, integriulii fizice gi psihice, sdndtSlii lucritorilor $i a altor
persoane participante la procesul de munci;
o) incident periculos - evenimentul identificabil, cum ar
fi explozia, incendiul, avaria, accidentul tehnic, emisiile majore
de noxe, rezultat din disfuncliona litatea unei activiteti sau a
unui echipament de muncd sau/gi din comportamentul
neadecvat al factorului uman care nu a afectat lucritorii, dar ar fi fost posibil si aibi asemenea
urmiri gi/sau a cauzat ori ar fi fost posibil sd producd pagube materiale;
p) servicii externe - persoane juridice sau fizice din afara intreprinderii/unit5lii, abilitate si
presteze servicii de proteclie 5i prevenire in domeniul securit5lii 9i sinitdlii in munc5, conform
legii;
q) accident ugor - eveniment care are drept consecin!5 leziuni superficiale care necesiti
numai acordarea primelor ingrijiri medicale $i a antrenat incapacitate de munci cu o durate mai
mici de 3 zile;
r) boali legatd de profesiune - boala cu determinare m ultifactorialS, la care unii factori
determinan!i sunt de naturd profesionalS.

72 I
 Obliga!ii generale ale angajatorilor
Angajatorul are obligalia de a asigura securitatea sdndtatea
si lucritorilor in toate aspectele
legate de munc6. in cazul in care un angajator apeleazd la servicii
externe, acesta nu este exonerat
de responsabilitSlile sale in acest domeniu.
obligatiile lucrStorilor in domeniul securitSlii gi sdnitdlii in
muncd nu aduc atingere principiului
respo nsabilitS!ii a ngajatoru lu i.
in cadrul responsabilitSlilor sale, angajatorul are obligalia
sd ia mdsurile necesare pentru:
a) asigurarea securitilii Si proteclia sindti!ii lucrdtorilor;
b) p revenirea riscurilor profesionale;
c) informarea 5i instruirea lucr;torilor;
d) asigurarea cadrului organizatoric si a mijloacelor necesare
securiteiii 5i sdn5t51ii in
m unc5.
Angajatorul are obligalia si urmdreasci adaptarea
m6surilor, 1in6nd seama de modificarea
condiliilor, 5i pentru imbundtilirea situa!iilor existente.
Angajatorul are obligatia sd implementeze
misurile prevezute pe baza urm;toarelor principii generale
de prevenire:
a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la sursd;
d) adaptarea muncii ra om, in speciar in ceea ce priveste
proiectarea posturiror de muncd,
alegerea echipamenteror de muncr, a metoderor
de munci 9i de produclie, in vederea reducerii
monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat gi
a diminudrii ai"at"ro, acestora asupra
si nitS!ii;
e) adaptarea la progresul tehnic;
f) inlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu
este periculos sau cu ceea ce este mai
p utin pericu los;
g) dezvoltarea unei politici de prevenire
coerente care sd cuprind6 tehnologiile, organizarea
muncii, condiliire de muncd, reraliire sociare gi infruenla
factoriror din mediur de munci;
h) adoptarea, in mod prioritar, a mdsurilor de proteclie
corectivS fa!5 de mdsurire de
proteclie in divid ua ld;
i) furnizarea de instrucliuni corespunz5toare
lucrdtorilor.
Fdri a aduce atingere altor prevederi ale prezentei
legi, !inend seama de natura activitelilor
din intreprindere gi/sau unitate, angajatorul
are obligalia:
a) si evalueze riscurile pentru securitatea gi ,anatat".
lucritorilor, inclusiv la alegerea
echipamentelor de munc5, a substanlelor sau preparatelor
chimice utilizate $i la amenajarea
locu rilor de munci;
b) ca, urterior evaru6rii prevSzute ra rit. a) gi dacS
este necesar, mSsurire de prevenire,
precum $i metodele de lucru de produclie
5i aplicate de cStre angajator sd asrgure imbunStSlirea
nivelului securite!ii 5i al protec!iei sindtS!ii lucr5torilor
si s; fie integrate in anslamblul activit;Iilor
intreprinderii gi/sau unitilii respective ra toate niveruriie
si ierarhice;
c) si ia in considerare capacitSlile lucrdtorului in
ceea ce prive$te securitatea sindtatea in
munci, atunci c6nd ii incredinleazd sarcini; si
d) sd se asigure cd planificarea introducerea de noi
$i tehnologii fac obiectul consultirilor cu
lucriStorii gi/sau reprezentanlii acestora in ceea
ce priveSte consecin!ele asupra securit;!ii gi
sdnitilii lucritorilor, determinate de aregerea echipamenteror,
de condiliire 5i mediur de munci;
e) si ia mdsurile corespunzdtoare pentru ca, in zonele
cu risc ridicat ii specific, accesul si
fie permis numai rucrdtoriror care au primit gi-au insusit
si instrucliunire adecvate.
Fdri a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi,
atunci cdnd in acelagi loc de muncd
i5i desfigoarr activitatea lucritori din mai multe intreprinderi
gi/sau unitigi, angajatorii acestora au
urmitoarele obliga!ii :

73 I aqa
 a) sI coopereze in vederea implementirii prevederilor privind securitatea, s;nStatea 5i
igiena in munci, lu6nd in considerare natura activitSlilor;
b) sd iSi coordoneze actiunile in vederea protecliei lucritorilor 5i prevenirii riscurilor
profesionale, lu6nd in considerare natura activitS!ilor;
c) si se informeze reciproc despre riscurile profesionale;
d) si informeze lucrdtorii 5i/sau reprezentantii acestora despre riscurile profesionale.
Mdsurile privind securitatea, s;n5tatea Si igiena in muncd nu trebuie si comporte in nici o situalie
obligalii financiare pentru lucritori.

Servicii de prevenire $i protectie

Angajatorul desemneazi unul sau mai mulli lucr5tori pentru a se ocupa de activitSlile de
protectie 5i de activit5lile de prevenire a riscurilor profesionale din intreprindere Si/sau unitate,
denumili in continuare lucritori desemnati.
Lucrdtorii desemnali nu trebuie si fie prejudiciati ca urmare a activitilii lor de protectie Si a
celei de prevenire a riscurilor profesionale.
Lucritorii desemnali trebuie si dispuni de timpul necesar pentru a-gi putea indeplini
obligaliile ce le revin prin prezenta lege.
Dacd in intreprindere $i/sau unitate nu se pot organiza activit;tile de prevenire 9i cele de
proteclie din lipsa personalului competent, angalatorul trebuie s5 recurgi la servicii externe.
Lucritorii desemna!i trebuie sA aib5, in principal, atribulii privind securitatea 5i sindtatea
in muncd 5i, cel mult, atribulii complementare.
in toate cazurile, pentru a se ocupa de organizarea activitelilor de prevenire 5i a celor de
protectie, linand seama de mdrimea intreprinderii 5i/sau unitSlii 5i/sau de riscurile la care sunt
expugi lucritorii, precum Si de distributia acestora in cadrul intreprinderii Si/sau unit;!ii, se
impune ca:
a) lucrdtorii desemnali sd aibi capacitatea necesarS gi si dispun5 de mi.iloacele adecvate;
b) serviciile externe sd aib; aptitudinile necesare 5i sd dispuni de mijloace personale 9i
profesiona le ad ecvate;
c) lucritorii desemnali ti serviciile externe se fie in numir suficient.
Prevenirea riscurilor, precum gi protec!ia sAnAt;!ii gi securitatea lucretorilor trebuie si fie
asigurate de unul sau mai mulli lucritori, de un serviciu ori de servicii distincte din interiorul sau
din exteriorul intreprinderii 5i/sau unit5Iii.
Lucritorul/lucrdtorii Si/sau serviciu Userviciile trebuie sd colaboreze intre ei ori de cdte ori
este necesa r.
in cazul microintrep rinderilor 5i al intreprinderilor mici, in care se desfdSoard activitili firi
riscuri deosebite, angajatorul i5i poate asuma atribuliile din domeniul securit;tii 9i sinititii in
munci pentru realizarea misurilor previzute de prezenta lege, dacd are capacitatea necesard in
domeniu.

Primul aiutor, stingerea incendiilor, evacuarea lucritorilor, pericol grav gi iminent

Angajatorul are urmitoarele obligatii:
a) s5 ia misurile necesare pentru acordarea primului ajutor, stlngerea incendiilor 5i
evacuarea lucrdtorilor, adaptate naturii activitelilor 5i mdrimii intreprinderii gi/sau unitilii, !in6nd
seama de alte persoane prezente;
b) se stabileasce legiturile necesare cu serviciile specializate, indeosebi in ceea ce priveste
primul ajutor, serviciul medical de urgenle, salvare 9i pompieri.
Angajatorultrebuie si desemneze lucretorii care aplici m5surile de prim ajutor, de stingere
a incendiilor 9i de evacuare a lucritorilor.

741
 NumErul lucritorilor, instruirea lor gi echipamentul pus la dispozi!ia acestora
trebuie sd fie
adecvate m6rimii gilsau riscuriror specifice intreprinderii gi/sau unitdlii.
Angajatoru I are urmltoarele obligalii:
a) si informeze, cat mai cur6nd posibir, toli rucretorii care sunt sau pot
pericol grav 5i iminent despre riscurile implicate de acest pericol,
fi expu$i unui
precum gi despre mdsurile luate
ori care trebuie s6 fie luate pentru proteclia lor;
b) sd ia mdsuri 5i sd furnizeze instructiuni pentru a da lucrdtorilor posibilitatea
si opreascd
lucrul gi/sau sd p6riseascd imediat rocur de muncd s; se indrepte
si spre o zond sigurd, in caz de
pericol grav gi iminent;
c) sd nu impuni lucrdtorilor reluarea lucrului in situatia in care
incd existd un pericol grav gi
iminent, in afara cazurilor exceplionale Si pentru motive justificate.
Lucrdtorii care, in cazul unui pericor grav gi iminent, pdrdsesc
rocur de muncd gi/sau o zond
periculoasd nu trebuie sd fie prejudiciati trebuie
si se fie protejali impotriva oricdror consecinle
negative Si nejustificate pentru acegtia.
Angajatorur trebuie sd se asigure ci, in cazur unui pericor grav
securitate sau a altor persoane, atunci cand
Ii iminent pentru propria
5eful ierarhic imediat superior nu poate fi contactat,
toti lucr;torii sunt apti si aplice mdsurile corespunzdtoare, in conformitate
cu cunostiniele lor gi cu
mijloacele tehnice de care dispun, pentru a evita consecinlere
unui astfer de pericor.
Angajatorul are urmitoarele obliga{ii:
a) si realizeze 5i sd fie in posesia unei evaludri a riscurilor pentru
securitatea gi sin6tatea in
muncd, inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice;
b) si decidd asupra mdsurilor de protectie care trebuie luate
echipamentului de proteclie care trebuie utilizat; $i, dupd caz, asupra
c) sd Jind evidenta accidenteror de muncS ce au ca
urmare o incapacitate de muncd mai
mare de 3 zile de lucru, a accidentelor ugoare, a
bolilor profesionale, a incidentelor pericutoase,
precum gi a accidentelor de muncd.
d) sd elaboreze pentru autorit;tile competente gi in
conformitate cu reglementdrile legale
i Pln lndkitorutb riutporrr
rapoarte privind accidentele de muncd
!

suferite de lucrdtorii sii.

G G
220U
1
in vederea asiguririi condiliilor
securitate Si sdnetate in muncd
de

f rFr
LH^l
1:;::E
2
prevenirea accidentelor de muncd
5i pentru
5i a
bolilor profesionale, angajatorii au
urmdtoarele obligatii:

A a) si adopte, din faza de cercetare,

proiectare gi execufie a constructiilor,
a
echipamentelor de muncd, precum

s
3.
de
5i
elaborare a tehnologiilor de fabricalie,
solulii conforme prevederilor legale in
__l uEr
Itrl, N m 4.
vigoare privind securitatea
Si s5ndtatea in
5
l*l lrEl
imbolnivire profesiona ld a lucrdtorilor;
G 8. muncd, prin a ciror aplicare si fie eliminate
sau diminuate riscurile de accidentare
Si de
b) s5 intocmeas.e ,n n1rn. de prevenire proteclie
$i compus din mSsuri tehnice, sanitare,
organizatorice 5i de arti naturd, bazat pe evaruarea
riscuriror, pe care si ?r aplice corespunzitor
condifiilor de munci specifice unitilii;
c) sd obtine autorizatia de funcJionare din punctul
de vedere al securitdlii gi sSnStetii in
munc5, inainte de inceperea oricdrei activiteti,
conform prevederilor legale;

7sl
 d) s; stabileascd pentru lucr5tori, prin fiSa postului, atribu!iile gi r;spunderile ce le revin in
domeniul securite!ii gi sinitiJiiin munc5, corespunzdtor funcliilor exercitate;
e) si elaboreze instrucJiuni proprii, in spiritul prezentei legi, pentru completarea 5i/sau
aplicarea reglementirilor de securitate Si sSnetate in munc5, !inand seama de particularitilile
activitSlilor Si ale locurilor de muncd aflate in respon sab ilitatea lor;
f) sd asigure 5i sd controleze cunoagterea gi aplicarea de citre toli lucratorii a misurilor
previzute in planul de prevenire Si de proteclie stabilit, precum gi a prevederilor legale in
domeniul securit5tii 5i sinitilii in munc5, prin lucrdtorii desemnaJi, prin propria competent; sau
prin servicii externe;
g) sd ia mlsuri pentru asigurarea de materiale necesare informdrii gi instruirii lucritorilor,
cum ar fi afi5e, pliante, filme 5i diafilme cu privire la securitatea 5i sinetatea in muncd;
h) sd asigure informarea fiec6rei persoane, anterior angajSrii in muncd, asupra riscurilor la
care aceasta este expusi la locul de munc5, precum $i asupra mdsurilor de prevenire 5i de
p roteclie n ecesa re;

i) s5 ia m5suri pentru autorizarea exercit5rii meseriilor gi a profesiilor previzute de legisla!ia

specificS;
j) si
angajeze numai persoane care, in urma examenului medical 5i, dupd caz, a testirii
psihologice a aptitudinilor, corespund sarcinii de munci pe care urmeazS se o execute gi si asigure
controlul medical periodic 5i, dupi caz, controlul psihologic periodic, ulterior angajerii;
k) sA tine evidenta zonelor cu risc ridicat 9i specific;
l) si asigure functionarea permanentS gi corectd a sistemelor Si dispozitivelor de protectie,
a aparaturii de mdsurd 5i control, precum gi a instalaliilor de captare, retinere gi neutralizare a
substan!elor nocive degajate in desfigurarea proceselor tehnologicei
m) se prezinte documentele Si sd dea relaliile solicitate de inspectorii de munci in timpul
controlului sau al efectuirii cercetirii evenimentelor;
n) sd asigure realizarea mSsurilor dlspuse de inspectorii de muncd cu prilejul vizitelor de
control gi al cercetirii evenimentelor;
o) s5 desemneze, la solicitarea inspectorului de munc5, lucrltorii care sd participe la
efectuarea controlului sau la cercetarea evenimentelor;
p) sd nu modiflce starea de fapt rezultat5 din producerea unui accident mortal sau colectiv,
in afarS de cazurile ?n care menlinerea acestei stdri ar genera alte accidente ori ar periclita viaJa
accidentalilor Si a altor persoane;
q) sd asigure echipamente de munc6 fird pericol pentru securitatea 5i s;nStatea
lucrdtorilor;
r) si asigure echipamente individuale de proteclie;
s) si acorde obligatoriu echipament individual de proteclie nou, in cazul degradirii sau al
piercierii ca litd!ilor de protectie.
Alimentalia de proteclie se acordi in mod obligatoriu 5i gratuit de c6tre angajatori
persoanelor care lucreazd in condilii de muncd ce impun acest lucru 5i se stabile5te prin contractul
colectiv de munci 5i/sau contractul individual de munc;.
Materialele igien ico-sa nitare se acordd in mod obli8atoriu 5i gratuit de citre angajatori.
categoriile de materiale igienico-sanitare, precum 5i locurile de muncS ce impun acordarea
acestora se stabilesc prin contractul colectiv de munci 5i/sau contractul individual de muncd'

lnformarea lucritorilor
s5 ia mSsuri
linand seama de mdrimea intreprinderii si/sau a unitSlii, angajatorul trebuie
corespunzetoa re, astfel inc5t lucritorii 5i/sau reprezentan!ii acestora s5 primeascS, in
conformitate cu prevederile legale, toate informa!iile necesare privind:

76 I
 a) riscurire pentru securitate 5i s;nitate in munci, precum mdsurire activitdtire
5i $i de
prevenire 5i proteclie atet la nivelul ?ntreprinderii
si/sau unitdiii, in general, c6t gi la nivelul fiecdrui
post de lucru 5i/sau fiecdrei funclii;
b) mSsurile luate in conformitate cu prevederile legii.
Angajatorul trebuie si ia mdsuri corespunzitoare astfel inc6t
angajatorii lucrdtorilor din
orice intreprindere 5i/sau unitate exterioari, care desfigoard activitdti
in inireprinderea gi/sau in
unitatea sa, sd primeascd informalii adecvate privind aspectele la
care s-a fdcut referire la alin. (1),
care privesc acegti lucrdtori.
Angajatorul trebuie sd ia misuri corespunzdtoare pentru
ca lucrdtorii desemnati sau
reprezentantii lucr5torilor, cu rdspunderi specifice ?n domeniul
securit;tii $i sinetdtii lucritorilor,
in vederea indeplinirii atribuJiilor 9i in conformitate cu prevederile prezeniei
legi, sd aib5 acces la:
a) evaluarea riscurilor 5i misurile de proteclie;
b) evidenla $i rapoartele prev6zute;
c) informafii privind misurire din domeniur securititii sindtilii
5i ?n munci, precum si
informatrii provenind de Ia instituliire de contror autoritdJire
si competente in domeniu.
Consultarea 5i participarea lucrdtorilor
Angajatorii consultd lucrdtorii gi/sau
reprezentantii lor Si permit participarea acestora
la discutarea tuturor problemelor referitoare la
securitatea gi sdnitatea in muncd.
Reprezentanlii lucrdtorilor cu rdsp underi I
specifice in domeniul securitdtii 5i sindtd!ii
lucrdtorilor au dreptul sd solicite angalatorului id
ia misuri corespunzitoare Si sd prezinte propuneri
rer,.-re
in acest sens, in scopul diminudrii riscurilor
pentru lucritori gi/sau al eliminirii surselor r!
de
pericol.
Angajatorul trebuie acorde reprezenta ntilor lucrdtorilor cu rdspunderi specifice
..sd
domeniul securitSlii 5i sdndtSlii in
lucrdtorilor un timp aiecvat, fdrd diminuarea drepturilor
gi s5 le furnizeze mijloacele necesare pentru salariale,
a-$i putea exercita drepturile
din prezenta lege. si atribut;ile care decurg

Reprezentantii ruc16toriror cu rdspunderi specifice

in domeniur securit;tii $i sdndt;Iii
lucrdtorilor 5i/sau lucrdtorii au dreptul sd apeleze la
autoritdlile competente, in cazul in care
consideri ci mdsurile adoptate gi mijloacele utilizate de cdtre
angalator nu sunt suficiente pentru
asigurarea securiteiii Si s6n;Ulii in muncd.
Reprezentantilor lucrStorilor cu rispunderi specifice
in domeniul securitdlii 5i s5nit5!ii
lucritorilor trebuie sd li se acorde posibilitatea de a-gi prezenta
observagiile inspectorilor de munc6
gi inspectorilor sanitari, in timpul vizitelor
de control.
La nivelul angajatorului se infiinleazi, se organizeazi
5i funcJioneazd comitete de securitate
5i sdnitate in muncd.

lnstruirea lucritorilor
Angajatorul trebuie si asigure condilii pentru ca fiecare lucrdtor
suficient5 gi adecvati in domeniur securitelii
si primeasci o instruire
9i sdndtdlii in muncd, in speciar sub formi de
informalii gi instrucliuni de lucru, specifice locului de .rnla postului
9i siu:
a) la angajare;
b) la schimbarea locului de muncd sau la transfer;

77 I
 c) la introducerea unui nou echipament de munci sau a unor modificdri ale echipamentului
existe nt;
d) la introducerea oricdrei noi tehnologii sau proceduri de lucru;
e) la executarea unor lucrlri speciale.
lnstru irea trebuie si fie:
a) adaptatd evolu!iei riscurilor sau aparitiei unor noi riscuri;
b) periodici gi ori de c6te ori este necesar.
Angajatorul se va asigura cd lucrdtorii din intreprinderi Si/sau unit;!i din exterior, care
desfS5oard activit;ti in intreprinderea unitatea proprie, au primit instrucliuni adecvate
'i/sau
referitoare la riscurile legate de securitate 5i sindtate in muncd, pe durata desfe$urerii activititilor.
Reprezentantii lucrdtorilor cu rispunderi specifice in domeniul securitilii 9i sinitilii in
muncd au dreptul la instruire corespunz5toare.
lnstruirea nu poate fi realizatd pe cheltuiala lucrdtorilor $i/sau a reprezentanlilor acestora.
lnstruirea trebuie si se realizeze in timpul programului de lucru.

Obligatiile lucritorilor
Fiecare lucrStor trebuie si igi desfSgoare activitatea, in conformitate cu pregdtirea $i
instruirea sa, precum Si cu instructiunile primite din partea angajatorului, astfel inc6t si nu expuni
la pericol de accidentare sau imbolndvire profesiona16 atSt propria persoanS, c6t 5i alte persoane
care pot fi afectate de acliunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca.
in mod deosebit, lucrStorii au urmitoarele obligatii:
a) sd utilizeze corect maginile, aparatura, uneltele, substanlele periculoase,
echipamentele de transport qi alte mijloace de productie;
b) si utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat Si, dup5 utilizare, si il
inapoieze sau si il punS la locul destinat pentru p;strare;
c) si nu procedeze la scoaterea din funcliune, la modificarea, schimbarea sau inliturarea
arbitrard a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale maginilor, aparaturii,
uneltelor, instalalillor tehnice 5i clSdirilor, $i sd utilizeze corect aceste dispozitive;
d) sd comunice imediat angajatorului Si/sau lucrdtorilor desemnali orice situalie de munci
despre care au motive intemeiate sd o considere un pericol pentru securitatea 5i senatatea
lucr;torilor, precum Si orice deficient; a sistemelor de proteclie;
e) si aducd la cunogtinli conducdtorului locului de munci 5i/sau anga.jatorului accidentele
suferite de propria persoa nd;
f) si coopereze cu angajatorul qi/sau cu lucritorii desemnali, atat timp cat este necesar,
pentru a face posibilS realizarea oriciror misuri sau cerinle dispuse de citre inspectorii de
muncd 9i inspectorii sanitari, pentru proteqia sinitStii Si securite!ii lucrdtorilor;
g) sd coopereze, atat timp cdt este necesar, cu angajatorul Si/sau cu lucrdtorii desemnali,
pentru a permite anga.iatorului si se asigure ci medlul de munci gi conditiile de lucru sunt
sigure gi fird riscuri pentru securitate 5i sdnAtate, in domeniul sdu de activitate;
h) sd i5i insu5easce Si s5 respecte prevederile legisla!iei din domeniul securitd!ii Si sindtelii
in muncd gi misurile de aplicare a acestora;
i) sd dea relaliile solicitate de citre inspectorii de munci 5i inspectorii sanitari.

Supravegherea senetitii
Misurile prin care se asiguri supravegherea corespunzitoare a sAnStitii lucritorilor in
funclie de riscurile privind securitatea 5i sdndtatea in muncd se stabilesc potrivit reglementdrilor
legale. Misurile vor fi stabilite astfel incat fiecare lucrStor sd poatS beneficia de supravegherea
sin5t5!ii la interva le regulate.
Supravegherea sdnAtdtii lucretorilor este asiguratS prin medicii de medicini a muncii.

78 I
 Comunicarea, cercetarea, inregistrarea Si raportarea evenimentelor

Evenimente
Orice eveniment va fi comunicat de indat5 angajatorului,
de citre conducitorul locului de munci sau de orice altd
G persoand care are cunostin!; despre producerea acestuia.
Angajatorul are obligatia sd comunice evenimentele, de
indati, dupl cum urmeazi:
a) inspectoratelor teritoriale de muncd, toate evenimentele;
b) asiguritorului, potrivit Leg ii nr. 346/2002 privin d asigura rea
I pentru accidente de munci gi boli profesionale, cu modificirile gi
completdrile ulterioare, evenimentele urmate de incapacitate
temporar5 de muncd, inva liditat e sau deces, la confirmarea acestorai
c) organelor de urmirire penald, dupi caz.
orice medic, inclusiv medicul de medicind a muncii aflat intr-o relatie
contractuald cu
angajatorul, conform prevederiror regare, va semnara obrigatoriu
profesionarS sau regat5 de profesiune, depistatS cu prirejur prestaliiror
,rr[i.iunu. de board
medicare.
semnalarea se efectueazS cetre autoritatea de s;nState public6
teritoriald sau a
municipiului Bucuregti, de indati, la constatarea cazului.
in cazul accidentelor de circulalie produse pe drumurile publice,
in care printre victime sunt
5i persoane aflate in indeplinirea unor sarcini de serviciu, organele de polilie
rutieri competente
vor trimite institutiilor 5i/sau persoanelor fizice/ju ridice, in
termen de 5 zile de la data solicitdrii,
un exemplar al procesu lu i-verbal de cercetare la fala locului.
cercetarea evenimenteror este obrigatorie gi se efectueazd dupi
cum urmeazd:
a) de cdtre angajator, in cazul evenimentelor care au produs
incapacitate temporard de muncd;
b) de citre inspectoratele teritoriale de munci, in cazul evenimentelor
care au produs invaliditate
evidenti sau confirmate, deces, accidente corective, incidente pericuroase,
evenimentelor care au produs incapacitate temporard de
in cazur
muncd lucrdtorilor la angajatorii
persoane fizice, precum gi in situaliile cu persoane
date disp6rute;
c) de cdtre lnspeclia Muncii, in cazul accidentelor colective, generate
de unele evenimente
deosebite, precum avariile sau exploziile;
d) de cdtre autoritSlile de sandtate publici teritoriale, respectiv
a municipiului Bucuregti, in cazul
suspiciunilor de boali profesionald gi a bolilor legate de profesiune.
Rezultatul cerceterii evenimenturui se va consemna intr-un proces-verbar.
in caz de deces al persoanei accidentate ca urmare a unui eveniment,
.legal; competente institulia medico-
este obligate sd inainteze inspectoratului teritorial de muncd, in
termen de 7
zile de la data decesului, o copie a raportului de constatare
medico-legali.

Accidente de muncd
in sensul prevederilor legii 319/2006, este, de asemenea, accident
de munci:
a) accidentul suferit de persoane aflate in viziti in intreprindere
5i/sau unitate, cu permisiunea
a ngajatoru lu i;

b) accidentul suferit de persoanele care indeplinesc sarcini de

stat sau de interes public, inclusiv in
cadrul unor activiteti curturare, sportive, in sau in afara graniJeror
lard tarii, in timpur gi din cauza
indeplinirii acestor sa rcini;
c) accidentul survenit in cadrul activitdlilor cu ltura lsportive organizate,
in timpul gi din cauza
indeplinirii acestor activiteti;

7sl
d) accidentul suferit de orice persoan;, ca urmare a unei acliuni ?ntreprinse din proprie iniliativ;
pentru salvarea de vieli omeneiti;
e) accidentul suferit de orice persoand, ca urmare a unei acliuni intreprinse din proprie iniliativd
pentru prevenirea ori inl5turarea unui pericol care amenin!5 avutul public Ai privat;
f) accidentul cauzat de activiteli care nu au legituri cu procesul muncii, daci se produce la sediul
persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, in calitate de angajator, ori fn alt loc de munc5
organizat de acegtia, in timpul programului de muncd, Si nu se datoreazd culpei exclusive a
accidentatului;
g) accidentul de traseu, dacd deplasarea s-a ficut in timpul 5i pe traseul normal de la domiciliul
lucr;torului la locul de muncd organizat de angajator $i invers;
h) accidentul suferit in timpul deplasdrii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei
fizice la locul de muncd sau de la un loc de munci la altul, pentru indeplinirea unei sarcini de
munc6;
i) accidentul suferit in timpul deplas6rii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei
fizice la care este incadrati victima, ori de la orice alt loc de muncd organizat de acestea, la o alte
persoani juridicd sau fizicS, pentru indeplinirea sarcinilor de munc5, pe durata normali de
deplasare;
j) accidentul suferit inainte sau dupd incetarea lucrului, daci victima prelua sau preda uneltele de
lucru, locul de munc5, utilajul ori materialele, daci schimba imbricdmintea personalS,
echipamentul individual de protectie sau orice alt echipament pus la dispozilie de angajator, daci
se afla in baie ori in spdlStor sau dacd se deplasa de la locul de munci la ie5irea din intreprindere
sau unitate Si invers;
k) accidentul suferit in timpul pauzelor regulamentare, dacS acesta a avut loc in locuri organizate
de angajator, precum gi in timpul gi pe traseul normal spre gi de la aceste locuri;
l) accidentul suferit de lucritori ai angajatorilor rom6ni sau de persoane fizice romSne, delegati
pentru indeplinirea indatoririlor de serviciu in afara granilelor I;rii, pe durata Si traseul prev;zute
in documentul de deplasare;
m) accidentul suferit de personalul rom6n care efectueazd lucr6ri 5i servicii pe teritoriul altor teri,
in baza unor contracte, convenlii sau in alte condilii prevezute de lege, incheiate de persoane
juridice rom6ne cu parteneri strdini, in timpul 9i din cauza indeplinirii indatoririlor de serviciu;
n) accidentul suferit de cei care urmeazi cursuri de calificare, recalificare sau perfectionare a
preg;tirii profesionale, in timpul Si din cauza efectu;rii activitSlilor aferente stagiului de practica;
o) accidentul determinat de fenomene sau calamitSli naturale, cum ar fi furtuni, viscol, cutremur,
inundalie, alunec5ri de teren, trisnet (electrocutare), daci victima se afla in timpul procesului de
munci sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu;
p) disparilia unei persoane, in condiliile unui accident de munci 5i in imprejuriri care indrept;tesc
presupunerea decesu lui acesteia;
q) accidentul suferit de o persoan5 aflati in indeplinirea atributiilor de serviciu, ca urmare a unei
a gre siu n i.
Accidentele de munci se clasifice, in raport cu urmirile produse gi cu numirul persoanelor
accidentate, in:
a) accidente care produc incapacitate temporari de muncS de cel putin 3 zile calendaristice;
b) accidente care produc invaliditate;
c) accid ente mortale;
d) accidente colective, cind sunt accidentate cel pulin 3 persoane in acelagi timp ti din aceea9i
ca u 25.
inregistrarea accidentului de muncd se face pe baza procesului-verba I de cercetare.
Accidentul de muncd inregistrat de angajator se raporteaze de cdtre acesta la inspectoratul
teritorial de munc5, precum 5i la asiguritor, potrivit legii.

80
 Bolile profesionale
Afecliunile suferite de elevi Si studenli in timpul efectudrii instruirii practice sunt, de
asemenea, boli profesionale.
Declararea bolilor profesionale este obligatorie gi se face de citre medicii din cadrul
autorititilor de sdnitate publice teritoriale Si a municipiului Bucuregti.
Cercetarea cauzelor imbolndvirilor profesionale, in vederea confirmdrii sau infirmArii
lor,
precum si stabilirea de misuri pentru prevenirea altor imbolndviri
se fac de cStre speciali$tii
autorititilor de senatate publicd teritoriale, in colaborare cu inspectorii din inspectoratele
teritoria le de muncd.
Declararea bolilor profesionale se face pe baza pro cesu lu i-verba I de cerceta
re.
Bolile profesionale nou-declarate se raporteaze lunar de c;tre autoritatea
de sendtate
publicd teritoria16 9i a municipiului Bucuregti la Centrul
national de coordonare metodologici gi informare
privind bolile profesionale din cadrul lnstitutului de
SSndtate Publicd Bucure$ti, la Centrul de Calcul gi
Statisticd Sanitard Bucuresti, precum Si la structurile
teritoriale ale asigurdtorului stabilit conform legii.
lntoxicalia acuti profesionald se declard, se cerceteazd
se inregistreazd atat ca boali profesionald, c6t gi ci
$i
I
accident de munc5.

2. Hotirarea nr. 1425 din Lr/Lo12006 pentru aprobarea normeror metodorogice

de
aplicare a prevederilor legii securitalii gi sdndtSlii in munci
nr.3L9/20o6 transpune integral
Directiva Cadru nr. 891391'lcEE privind punerea in aplicare
a mdsurilor care vizeazi imbunatatirea
securititii Si sendt;tii lucritorilor la locul de munci.
Astfer, sunt eriminate prevederire care erau in contradic!ie cu regisralia
europeand in
domeniu, precum:
' metodologia de certificare a calitdtii eclripamentelor tehnice
din punctul de vedere al securititii
muncii, care constituia o barieri in calea liberei circulalii
a mirfurilor;
' folosirea sintagmei ,,proteclia muncii" in rocur cerei
. sanclionarea contravenlionald a angajalilor; "rrop"n", ,,securitatea 5i sSnStatea muncii,,;
' participarea angajaliror cu p6n5 ra 50% ra prata echipamenturui individuar de rucru.
Potrivit principiurui fundamentar european in domeniu, angajatorur rispunde de
securitatea 5i sdn;tatea la locul de muncd. Astfel, Legea securitdtii
si sinatetii in muncd stabile$te
cd angajatorii sunt obligali si evalueze riscurile pentru
securitatea si sdndtatea lucrdtorilor gi sd
elaboreze un plan de prevenire $i proteclie gi de instruc!iuni,
in funclie de pa rticu laritStile
activititii desfigurate.
Angajatorultrebuie sd urmdreascd, in primur 16nd, sd evite riscurire,
iar pe cere care nu pot
fi evitate sd le evalueze gi sa le combate. De asemenea, atunci cand proiecteazi
posturi de muncd
sau alege echipamente sau metode de munc5, angajatorul
trebuie se lin6 cont de progresul tehnic
Si de necesitatea adapt6rii muncii la om.
Angajatorului ii revine responsab ilitatea de a lua toate misurile
necesare de prevenire $i
protectie a lucrdtorilor, cu respectarea ierarhizdrii
misurilor, conform principiilor generale ale
prevenirii.
Angajatorul trebuie si aibi o poritici de prevenire coerente,
sd ia mdsuri de proteclie
colectivi 5i si utilizeze echipamente individuale de proteclie pentru
care trebuie sd asigure, in
prea labil, instruc!ie corespu nzdtoa re.

81 I
 Normele metodologice prev;d cA angalatorul are posibilitatea de a desemna lucritori care
si se ocupe de activit;tile de prevenire Si protectie, de a apela la servicii externe Si de a consulta
lucritorii Si stabileite, totodata, obligaJii 5i pentru lucrdtori. Aceste prevederi nu aduc atingere
p rincipiu lu i respo nsa bilititii angajatoru lu i.

Angajatorul are obligalla si oblini autorizalie de funclionare din punctul de vedere al

securit;!ii $i sAn6tSIiiin munc5, inainte de inceperea oric;rei activitd!i.
Angajatorul trebuie sd depun6 in acest sens o cerere la lnspectoratul teritorial de munc5,
copii de pe actele de infiinlare a unitS!ii, precum Ii o declaralie pe propria rispundere cd
indepline5te condi!iile legale de funclionare. Certificatul constatator se elibereazi de citre
lnspectoratulteritorial de muncd in termen de 5 zile de la data inregistrSrii cererii.
Angajatorul trebuie si infiinleze 5i si asigure funclionarea Comitetului de securitate Ii
s; n;tate in munc5.
Comitetul se constituie, potrivit normelor metodologice, in unitdtile care au un num;r de
cel pulin 50 de lucritori, inclusiv in cele cu capital strdin care desfS5oard activitS!i pe teritoriul
Rom6niei.
Din Comitetul de securitate Si s;nState fac parte reprezentantii lucritorilor, cu rispunderi specifice
in domeniu, precum Si angajatorul sau reprezentantul sdu legal Si reprezentantii acestuia, in
numir eBal cu cel al lucrdtorilor gi medicul de medicina muncii.
in unit5!ile care au un numir mai mic de 50 de lucritori, atribuliile Comitetului de
securitate gi senState revin rep rezentanlilor lucrdtorilor, cu rispunderi specifice in domeniu.
TotodatS, angajatorii au obligalia sd asigure proteclia specialS a grupurilor sensibile (femei
gravide, lehuze sau care alSpteazS, tineri, persoane cu dizabilitdli), sd asigure acelaSi nivel de
protec!ie, atat pentru angajalii permanen!i ai uniulii, cet 5i pentru angajalii pe durat;
determinat;, sd informeze angajatorii din orice unitate exterioari despre riscurile 5i misurile de
prevenire gi protectie specifice 5i sd supravegheze starea de sdnitate a lucritorilor, prin medici de
medicini a muncii.
O component5 importantd a prevenirii este instruirea in domeniu, cu scopul insugirii
cunostintelor 5i formirii deprinderilor de securitate Si s;netate in munc6. lnstruirea se realizeazS in
timpul programulur de Iucru.
Normele metodologice cuprind prevederi privind starea de pericol grav gi iminent 5i zonele
cu risc ridicat in vederea stabilirii mdsurilor de securitate care se impun in astfel de situatii.
Normele metodologice reglementeazS, de asemenea, comunicarea Si cercetarea
evenimentelor, inregistrarea gi evidenJa accidentelor de munci 5i a incidentelor periculoase,
semnalarea, cercetarea, declararea Si raportarea bolilor profesionale. in acest sens, sunt
p revdzute urmitoarele obiective principale:
. stabilirea unui sistem coerent gi eficient de colectare a datelor;
. validarea unor metode de comparare in vederea efectuSrii de analize statistice, pe diferite
criterii;
. asigurarea evidenlei prin care se inregistreazd 5i se conservi drepturile ce decurg dintr-un
accident de munci sau boalS profesionald;
. stabilirea unor mdsuri de prevenire gi profilactice pentru evitarea unor evenimente similare in
viito r;
. stabilirea unor proceduri similare la nivel nalional in gestionare problemelor privind accidentele
de muncd Si bolile profesionale.
Av6nd in vedere transformdrile de pe piala muncii, legea confine prevederi care se aplicd 5i
persoanelor aflate in perioada de verificare a aptitudinilor profesionale in vederea angaiSrii,
persoanelor care presteazi activit5li in folosul comunitilii sau activitSti in regim de voluntariat sau
5omerilor, pe durata participdrii la o formi de preg5tire profesionali.

82 I
 ln cazul microintreprinderilor gi al intreprinderilor mici in care se desfagoard activitSli
f6ri riscuri
deosebite, angajatorul igi poate asuma, dacd are capacitatea necesarS, atribuliile
din domeniul
securititii gi sdnitS!ii in munc6.
De asemenea, in lege sunt prevdzute instituliile nou infiinlate CU
atribulii in domeniu: lnspeclia
Muncii Si D ireclia d e accidente de munci 5i boli profesionale din cadrul
C1PAS
Legea sta b ile$te sancliuni contrave ntion a le gi penale pentru a
determina anga.jatorul si i5i
indeplineascS responsabilit;trile legale pentru crearea de locuri
de muncd mai sigure 5i mai bu ne.

3' Hotir6rea nr,97l72oo5 privind cerintele minime de securitate

si s;netate pentru locul
de munc,, transpune normere europene in domeniu, respectiv,
Directiva 19g9/654/cEF.
Locul de munci este definit, potrivit actului normativ,
ca locul destrnat s5 cuprinda posturi
de lucru, situat in clSdirile intreprinderii sau orice alt loc din
aria unitdlii la care lucritorul are acces
?n cadru I desfdgurlrii activitilii.
Pentru asigurarea securititii si sendtStii lucrdtorilor,
angajatorul are urm5toarele obliga!ii:
- cdire de acces ce conduc spre ieSirire de siguran!5 ieSirire propriu-zise
permanentd libere;
5i sd fie pdstrate in
- sd fie realizatd ?ntrelinerea tehnicd a locului
de muncd gi a echipamentelor $i dispozitivelor, iar
orice neconformititi constatate gi susceptibile de a afecta
securitatea 5i sindtatea lucr;torilor sd fie
corectate cdt mai cur6nd posibil;
- locul de munc5, echipamentele dispozitivele
9i sd fie curdtate cu regularitate pentru a asigura
nivel de igiend corespu nzitor; un
- echipamentele gi dispozitivele de securitate
destinate prevenirii sau eliminirii pericolelor si
regularitate intrelinute gi verificate. Personalul fie cu
care lucreazi in condi!ii de lzolare trebuie si fie
informat cu privire la:
- manevrarea echipamenturui de muncd
5i starea acestuia (fiabilitate 5i accesibiritate);
- riscurile de accidentare gi modul de
acliune in caz de aparilie a acestora;
- comportamentur adecvat in cazur producerii
unei avarii sau ar apariliei unei situalii critice;
- utilizarea echipamentului individual de proteclje, - primul ajutor; - utilizarea sistemului de
supraveghere 5i de legdturd cu exteriorul.

Reguri privind prevenirea stingerea incendiiror

$i ra niverur angajatoriror
ln scopul aplicdrii 5i respectirii regulilorprivind prevenirea gi stingerea incendiilor
angajatorul are urmitoare obligalii gi rispunderi:
/ stabileste prin dispozitii scrise responsa
biritd!ire gi modur de organizare privind
impotriva incendiilor in cadrul instituliei apdrarea

' date, ori de c5te ori apar modiricdri de naturd

sa inr;ut;leascd
ff::::i:i:.,|l.dispozitiire
' :*::.li.lnostinta sarariatiror, utirizatoriror 5i a oricSrei persoane
impricate, dispoziJiire
/ Justific; autoritdtilor abilitate, cd misurile
de apdrare impotriva incendiilor asigurate sunt
corelate cu natura 5i nivelul.riscurilor de incendiu,
potrivit normeloryi reglementarilor tehnice.
/ lumegte prin dispozitie scrisd, una sau mai ,nrri" p"rroan"
cu atribulii privind punerea in
aplicare, controrur 5i supravegherea
.
mdsuriror d" upSrur" impotriva incendiiror,
natura' complexitatea, volumul gi riscurile corerat cu
de incendiu prezentate de activiti!ile
persoanelor respective timpul necesar desfe$urate si
r, lrlgrr:
Asigurd inscrierea in fi5ele. posturilor
executirii atribuliilor stabilite;
a atributiilor 9i responsabilitd!ilor persoanelor
prin dispozilii scrise sd indeprineascd desemnate
sarcini ie preuenire gi stingere a incendiiror, precum
luarea la cunostinli de citre acestea $i
a obligaliilor ce le revin.

83 | l: ,,,; :
/ VerificS, prin cadrele tehnice sau persoanele cu atributiuni de prevenire gi stingere a
incendiilor, cuprinderea in documentatriile tehnice de proiectare si execulie a obiectivelor de
investilii noi 5i a lucririlor de modernizare, dezvoltare ori schimbare de destinalie a celor
existente, a mdsurilor, instalaliilor 5i sistemelor de prevenire Si stingere a incendiilor necesare
conform reglementSrilor tehnice, urm;rind periodic stadiul Si modul de realizare a acestora
pentru finalizarea lor inaintea puneriiin funcliune a lucrdrilor de construc!ii Si instalalii.
/ Asigurd intocmirea documentatiilor tehnice necesare pentru solicitarea 5i oblinerea avizelor gi a
autorizaliilor de prevenire Si stingere a incendiilor, prevSzute de lege.
/ Asigurd elaborarea planurilor de apirare impotriva incendiilor gi verificS, prin speciali5tii
desemnati, modul de cunoastere Si capacitatea de punere in aplicare a acestora .
/ Asiguri constituirea serviciului propriu de pompieri potrivit legii.
/ Asigurd elaborarea 5i reactualizarea regulamentului de organizare 5i functionare al serviciului
propriu de pompieri civili constituit in cadrul universitS!ii.
/ Asigurd elaborarea instrucliunilor de apdrare impotriva incendiilor gi asigurS insu5irea 5i
respectarea acestora de citre salariati.
/ Asigurd instruirea salaria!ilor proprii gi a colaboratorilor externi, verificdnd prin persoanele
desemnate, modul de cunoaStere $i respectare a regulilor gi misurilor de prevenire $i stingere
a incendiilor specifice activitSlilor pe care le desfS5oari
/ Stabileste prin decizie persoanele care vor executa instruirea introductiv5 la angajare precum 5i
instruirea periodici pe locul de munce. lnstruirea introductivd la angajare va avea o durati de
minim 8 ore gi se va executa la sediul serviciului propriu de pompieri. lnstructajele la locul de
muncd (ce vor avea o duratd de minim 8 ore) vor fi executate, de regulS, de cdtre conducdtorii
sectoarelor de activitate. lnstructajele periodice vor avea o duratd de minim 2 ore lunar gi vor fi
executate de cdtre persoanele desemnate prin decizie scrisi (de regulS, tot conduc;torii
locurilor de muncd respective). Toate categoriile de instructaje previzute mai sus se vor
executa obligatoriu pentru orice persoani angajatd in cadru institutiei indiferent de natura
functiei ocu pate.
/ Asiguri elaborarea planurilor tematice detaliate de instruire teoretic; 5i practici a salariajilor,
precum Si a celor de pregitire 5i perfeclionare a serviciilor de pompieri civili.
/ Stabile$te cadrul organizatoric de informare a persoanelor fizice beneficiare ale procesului de
educalie Ii invslemant asupra riscului de incendiu prezentat de activit5lile desfi5urate, a
mdsurilor gi regulilor de prevenire a incendiilor, precum qi asupra modului de comportare 5i a
posibilit5tilor de orientare 5i evacuare in caz de incendiu.
/ Verifici periodic, prin cadrele tehnice cu atribulii de prevenire $i stingere a incendiilor sau
ceilalli specialigti desemnali, modul de cunoastere gi de respectare a normelor specifice de
prevenire 5i stingere a incendiilor.
/ Asiguri prin persoanele desemnate luarea misurilor necesare pentru determinarea
imprejurJrilor care au favorizat producerea incendiilor, Jinerea evidenlei acestora 9i stabilirea,
dupS caz, a unor mdsuri de preint6mpinare a producerii unor evenimente similare.
/ Analizeazd semestrial modul de organizare 5i desf65urare a activitSlii de apdrare impotriva
in cen d iilor.
/ Urmireste cuprinderea in contractele de inchiriere, dare in locaJie, asociere sau concesionare
a obliga!iilor 5i rdspunderilor care revin locatorilor gi locatarilor privind apdrarea impotriva
incendiilor Si modul de respectare a acestora de c6tre pirlile contractante'
/ y erificit periodic, prin persoane desemnate, modul de respectare a obligaliilor 5i rispunderilor
ce ii revin privind apirarea impotriva incendiilor, cuprinse in contractele de inchiriere,
concesionare sau dare in localie 5i dupS caz, dispune mSsuri de indeplinire a cerinlelor si
mlsurilor prevSzute in acestea.

84 I