Alte posibile utilizări ale

OXITOCINEI

Student: Alexa Diana-Ionela

Grupa 7, seria B, anul IV

Facultatea de FARMACIE
Disciplină: Farmacodinamie
Coordonator: Prof. Univ. Dr. Veronica BILD
An universitar: 2021-2022
 CUPRINS

INTRODUCERE……………………………………………………………………….…………1

Capitolul I. RELAȚIA DINTRE OXITOCINA ȘI CONSUMUL DE ALCOOL…………

2

Capitolul II. OXITOCINA ÎN COMBATEREA DEPENDENȚEI DE DROGURI………

3

Capitolul III. BENEFICIILE OXITOCINEI ÎN AUTISM……………………………...…

4

Capitolul IV. TRATAMENTUL CU OXITOCINĂ ÎN INFECȚIA COVID-

19………….4

Capitolul V. EFECTUL OXITOCINEI ÎN LIPSA FUNCȚIEI OVARIENE…………….5

Capitolul VI. NIVELUL DE OXITOCINĂ ÎN BOALA HUNTINGTON…….…………6

CONCLUZIE……………………………………………………………………………...………6

BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………….………………….7

0
 INTRODUCERE

Oxitocina este un hormon cu structura polipeptidică, secretat de retrohipofiză, în

principal, în timpul nașterii și alăptării, având rol în contracția uterină (crescând forța și frecvența
acesteia) și în expulzia laptelui matern (prin favorizarea contracției mușchilor care înconjoară
ramificațiile alveolare). De asemenea, aceasta este eliberată și ca răspuns la interacțiunea socială
și la factorii de stres. [1] [2]

Oxitocina este indicată, în principal, pentru inducerea travaliului în cazul sarcinilor

complicate cu diabet, hipertensiune arterială, sarcină prelungită datorată insuficienței placentare
și, totodată, pentru susținerea contracțiilor uterine în timpul travaliului, pentru controlul
metroragiei postpartum (eliminare de sânge provenit din uter, în afara ciclului menstrual), atunci
când aceasta nu răspunde la tratamentul cu ergometrină. [1]

În prezent, oxitocina se obține prin sinteză și are un T1/2 scurt, indiferent de calea de
administrare (perfuzie intravenoasă lentă, intramuscular, perlingual, intranazal). Nu se
administrează pe cale orală deoarece este degradată la nivelul tubului digestiv și, astfel, este
inactivată. [1] [2]

Oxitocina administrată exogen la animale crește efectele acute ale medicamentelor, dar și
toleranța la unele dintre ele. Efectele administrării oxitocinei pot fi determinate direct de
oxitocină sau de interacțiunile sale cu numeroase sisteme, inclusiv sistemul dopaminergic, axa
hipotalamo-hipofizo-suprarenală și sistemul imunitar. Starea sistemului endogen de oxitocină ar
putea, de asemenea, să sporească sau să reducă susceptibilitatea la dependență prin interacțiunea
sa cu aceste sisteme.

Astfel, cercetările preclinice au demonstrat că stimularea activității sistemului endogen de

oxitocină ar putea „lupta” împotriva vulnerabilității la abuzul de droguri. Primele teste umane ale
oxitocinei intranazale în tratamentul dependenței sunt în desfășurare, iar primele rezultate au
început deja să apară. [2]

1
 I. RELAȚIA DINTRE OXITOCINA ȘI CONSUMUL DE ALCOOL

Oxitocina a câștigat un interes considerabil în ultimii ani ca un potențial tratament pentru

alcoolism și alte tulburări legate de consumul de substanțe. Dovezile că oxitocina administrată
central, periferic sau intranazal poate scădea aportul de alcool atât la oameni, cât și la animalele
de experiment continuă să crească. [3]

Entuziasmul inițial față de oxitocină ca potențial tratament pentru tulburarea consumului

de alcool a fost recent temperat prin recunoașterea lacunelor existente în literatură și apariția
recentă a unui număr relativ mic de studii clinice cu rezultate semnificative. Pe de altă parte, mai
multe studii noi continuă să susțină potențialul sistemului oxitocinei pentru un astfel de
tratament.

Efectele potențiale ale oxitocinei asupra toleranței, poftei, anxietății și comportamentelor

sociale, dar și modul în care aceasta afectează în cele din urmă consumul de alcool sunt în
continuare explorate critic. [4]

Mecanismele potențiale ale capacității acesteia de a scădea nevoia de consum și, mai
important, de a scădea această dorința în momentele în care este indusă de stres, sunt cercetate
prin observarea circuitelor neuronale specifice implicate în medierea acestor acțiuni și
sensibilitatea lor la oxitocină.

Capacitatea oxitocinei de a regla circuitele limbice și axa hipotalamo-hipofizo-

suprarenală este considerată a fi un potențial mecanism pentru explicarea capacității acesteia de a
inhiba deprimarea indusă de alcool. În continuare se fac demersuri pentru înțelegerea diversității
și complexității oxitocinei cu scopul de a contribui la o utilizare mai eficientă a acesteia ca
farmacoterapie pentru tulburarea consumului de alcool. [3]

Așadar, deși există rezultate care să confirme că oxitocina poate afecta consumul de
alcool la bărbați și femei, sunt necesare studii mai cuprinzătoare în ceea ce privește efectele
acesteia asupra toleranței, sevrajului, poftei, anxietății și afilierii sociale legate de alcool. [4]

2
 II. OXITOCINA ÎN COMBATEREA DEPENDENȚEI DE DROGURI

Dependența de droguri este una dintre principalele cauze de mortalitate la nivel mondial.
În ciuda unor progrese mari în înțelegerea neurobiologiei dependenței de droguri, opțiunile
terapeutice sunt extrem de limitate, cu eficacitate slabă și numeroase efecte secundare grave. [5]

Tratamentul cu oxitocină în studiile privind dependența de droguri a sugerat potențiale

beneficii terapeutice. Există, însă, puține studii clinice ale oxitocinei în tulburările legate de
consumul de cocaină. Unul dintre acestea s-a realizat pe o perioadă de 6 săptămâni, urmărind
evidențierea efectului zilnic al oxitocinei administrate intranazal (în doză de 24 UI) asupra
pacienților dependenți de consumul de cocaină. După o etapă de abstinență care a durat 7 zile,
pacienții au fost repartizați la întâmplare pentru administrare de oxitocină intranazal sau pentru
placebo intranazal. În faza de ambulatoriu, pacienții dependenți de cocaină au fost obligați să se
prezinte personalului de cercetare de 3 ori pe săptămână pentru administrarea de medicamente și
furnizarea unei probe de urină în vederea unor evaluări toxicologice obligatorii. Pentru
prelevarea acestor probe, pacienții au primit recipiente speciale care au fost cântărite la fiecare
vizită pentru o monitorizare corectă.

Cu toate că nici administrarea de oxitocină, nici placebo intranazal nu au indus cel puțin
3 săptămâni de abstinență continuă, din săptămâna 3 până în săptămâna 6 șansele de abstinență
săptămânală au crescut de la un indice de 4,61 la 15 pentru grupul căruia i s-a administrat
oxitocină intranazal. Din păcate, în decursul acestor săptămâni mai mulți pacienți tratați cu
oxitocină au renunțat. [6]

Astfel, oxitocina administrată intranazal a crescut șansele de abstinență săptămânală la

pacienții dependenți de consumul de cocaină după 3 săptămâni în comparație cu placebo, însă
aceste rezultate sunt asociate cu o rată mare de abandon. Totuși, este evident faptul că
administrarea oxitocinei poate ameliora o gamă largă de modificări neurocomportamentale
induse de consumul abuziv de droguri, având capacitatea de a reduce răspunsurile la stres și
deficiențele sociale în timpul etapei de sevraj și, în cele din urmă, previne, practic, efectele
nocive induse de droguri. Mai mult decât atât, studiile clinice au arătat, de asemenea, că
oxitocina poate exercita efecte benefice asupra reducerii tulburărilor legate nu doar de consumul
de cocaină, ci și în cazul altor substanțe nocive precum heroina, canabisul și nicotina. [5] [6]

3
 III. BENEFICIILE OXITOCINEI ÎN AUTISM

Autismul reprezintă o tulburare de dezvoltare care afectează comunicarea și

comportamentul. Deși poate fi diagnosticat la orice vârstă, se spune că este o tulburare de
dezvoltare deoarece simptomele apar, în general, în primii doi ani de viață, implicând toate
palierele de dezvoltare: cognitiv, comportamental, motricitate grosieră, motricitate fină - practic
sunt afectate toate laturile care privesc dezvoltarea normală a unui copil. [11]

S-a demonstrat că oxitocina administrată intranazal promovează buna funcționare socială

și a fost recent aplicată ca tratament pentru tulburările din spectrul autismului. Meta-analiza
actuală își propune să evalueze problema eficacității oxitocinei în tratamentul autismului. Astfel,
au fost puse în balanță studii clinice care investighează efectul oxitocinei exogene asupra acestei
tulburări, mai exact un total de 28 de studii care au îndeplinit criteriile predefinite de includere.

S-a constatat că oxitocina a avut efecte benefice asupra funcționării sociale, dar nu s-au
găsit dovezi puternice pentru a demonstra îmbunătățirea simptomelor în domeniul non-social.
Rezultatele sugerează că administrarea de oxitocină poate fi considerată un tratament eficient
pentru unele aspecte de bază ale tulburării din spectrul autismului, în special în domeniul
funcționării sociale, oxitocina fiind, astfel, propusă ca terapie de nouă generație pentru a aborda
deficiențele sociale de bază în autism. [7]

IV. TRATAMENTUL CU OXITOCINĂ ÎN INFECȚIA COVID-19

Infecția cu SARS-CoV-2 sau COVID-19 a devenit o imensă problemă la nivel mondial,

având manifestări care variază de la individ la individ, însă care vizează, în general, sistemul
cardio-respirator; în linii mari, există un tratament eficient pentru COVID-19.

Alături de sindromul de detresă respiratorie acută, leziunile cardiovasculare noi și vechi

sunt cauze importante ale morbidității și mortalității semnificative în COVID-19. Căutarea unor
noi abordări de gestionare a complicațiilor cardiovasculare este esențială pentru controlul
evoluției bolii și prevenirea complicațiilor pe termen lung.

4
 Recent, oxitocina s-a demonstrat a fi o variantă puternică atât pentru prevenirea, cât și
pentru tratamentul infecției COVID-19. Aceasta are funcții speciale în apărarea imunologică și
homeostazie. Suprimă infiltrarea neutrofilelor și eliberarea de citokine inflamatorii, activează
limfocitele T și antagonizează efectele negative ale angiotensinei II și ale altor evenimente
patologice cheie ale infecției COVID-19. Prin acest mecanism, oxitocina poate bloca invazia
virală, poate suprima furtuna de citokine și poate preveni progresia spre sindromul de detresă
respiratorie acută și insuficiență multiplă de organe.

Important este că, pe lângă prevenirea tulburărilor metabolice asociate cu ateroscleroza și

diabetul zaharat, oxitocina poate proteja inima și sistemul vascular prin suprimarea hipertensiunii
arteriale, promovând regenerarea cardiomiocitelor lezate. Spre deosebire de alți agenți
terapeutici, oxitocina exogenă poate fi utilizată în siguranță, fără efectele secundare observate la
administrarea altor medicamente (remdesivir și corticosteroizi). De asemenea, oxitocina poate fi
mobilizată endogen pentru a preveni infecția COVID-19. [8]

V. EFECTUL OXITOCINEI ÎN LIPSA FUNCȚIEI OVARIENE

Studii recente au arătat că oxitocina reduce aportul de alimente și creșterea în greutate

corporală și promovează lipoliza la unele specii, inclusiv la oameni. Interesant este că aceste
efecte ale oxitocinei sunt mai marcante la persoanele obeze, comparativ cu persoanele
normoponderale.

Deși pierderea funcției ovariene la menopauză induce creșterea țesutului adipos de la

nivel visceral și unele tulburări metabolice, nu au fost stabilite intervenții medicale sigure pentru
a combate aceste probleme.

S-au efectuat studii care au ca scop observarea efectelor oxitocinei asupra apetitului,
greutății corporale și masei de grăsime la șobolani femele care în prealabil au suferit operația de
îndepărtare a ovarelor. Tratamentul cu oxitocină a durat șase zile, în acest timp reușind să
atenueze aportul cumulat de alimente și creșterea în greutate corporală și să reducă greutatea
grăsimii viscerale și subcutanate la animalele experimentale.

Examenele de sânge au indicat că tratamentul cu oxitocină nu a modificat funcțiile renale

sau hepatice, în schimb, ar putea preveni afectarea ficatului indusă de ovariectomie. În plus,
tratamentul acut cu oxitocină nu a afectat temperatura corpului sau activitatea locomotorie.

5
Aceste rezultate indică faptul că oxitocina ar putea fi utilă pentru prevenirea sau tratarea
tulburărilor metabolice induse de menopauză, fără a provoca efecte adverse. [9]

VI. NIVELUL DE OXITOCINĂ ÎN BOALA HUNTINGTON

Boala Huntington (HD) este o boală neurodegenerativă moștenită ereditar cu simptome

motorii, cognitive și psihiatrice. Simptomele non-motorii, cum ar fi depresia și cogniția socială
alterată, se consider că ar fi cauzate de disfuncția hipotalamusului. În acest sens s-au elaborat
studii care au urmărit măsurarea și compararea nivelului de oxitocină endogenă din plasmă și
lichidul cefalorahidian (LCR) de la pacienții afectați cu nivelul unor martori sănătoși, acesta
fiind corelat cu evoluția bolii și starea cogniției sociale.

Astfel, au fost evaluate simptomele psihice și cognitive, respectiv cogniția socială, iar
nivelurile de oxitocină din LCR și sânge au fost analizate prin radioimunotest.

S-a constatat că nivelul de oxitocină din LCR este semnificativ mai scăzut (cu 33,5%) la
persoanele afectate comparativ cu martorii sănătoși și că nivelul de oxitocină poate reprezenta un
aspect obiectiv care ar putea fi utilizat ca biomarker pentru a indica afectarea cogniției sociale. În
continuare sunt elaborate studii de tratament pentru a evalua un potențial efect al oxitocinei
asupra cogniției sociale în HD. [10]

CONCLUZIE

Așadar, oxitocina, un hormon secretat de retrohipofiză, intens studiat și utilizat pentru

efectul său ocitocic, extrem de importantă în naștere și, ulterior, în alăptare, surprinde domeniul
medical, oferind noi beneficii prin mecanisme diferite față de cele cunoscute, demonstrându-și
eficacitatea și în tratamentul unor dependențe sau patologii. Cu toate acestea, pare că este
necesară parcurgerea unui drum destul de lung până la introducerea sa în schemele de tratament
pentru patologiile vizate de studiile prezentate anterior. Putem spera, totuși, că în scurt timp,
oxitocina va reprezenta un remediu sigur și eficient, capabil să le amelioreze.

6
 BIBLIOGRAFIE

1. Cristea Aurelia Nicoleta, Tratat de farmacologie, Ediția I, Editura Medicală București, 2020

2. Bowen M. T., Liu J., Buisman-Pijlman F. T. A., Chapter 8 - Oxytocin: Providing New
Avenues for Treating and Understanding Problematic Drug Use, Neuropathology of Drug
Addictions and Substance Misuse, 2016

3. Peris J., Steck M. R., Krause E. G., Oxytocin treatment for alcoholism: Potential
neurocircuitry targets, Neuropharmacology, 2020

4. Fulenwider H. D., Ryabinin A. E., Alcohol and oxytocin: Scrutinizing the relationship,
Neuroscience & Biobehavioral Reviews, 2021

5. Che X., Cai J., Liu Y. et al, Oxytocin signaling in the treatment of drug addiction: Therapeutic
opportunities and challenges, Pharmacology & Therapeutics, 2021

6. Raby W. N., Heller M., Milliaressis D. et al, Intranasal oxytocin may improve odds of
abstinence in cocaine-dependent patients: results from a preliminary study, Drug and Alcohol
Dependence Reports, 2022

7. Huang Y., Huang X., Ebstein R. P. et al, Intranasal oxytocin in the treatment of autism
spectrum disorders: A multilevel meta-analysis, Neuroscience & Biobehavioral Reviews, 2021

8. Wang S. C., Wang Y. F., Cardiovascular protective properties of oxytocin against COVID-19,
Life Sciences, 2021

9. Iwasa T., Matsuzaki T., Mayila Y. et al, Oxytocin treatment reduced food intake and body fat
and ameliorated obesity in ovariectomized female rats, Neuropeptides, 2019

10. Hellem M. N.N., Cheong R. Y., Tonetto S. et al, Decreased CSF oxytocin relates to measures
of social cognitive impairment in Huntington's disease patients, Parkinsonism & Related
Disorders, 2022

11. https://helpautism.ro/autism/despre-autism

7
8