SCOALA POSTLICEALA SANITARA

" SF. VASILE CEL MARE " PLOIETI

PROIECT DE SPECIALITATE

COORDONATOR :
PROF. PAN MAGDALENA
ABSOLVENT :
DRAGU ELENA MARIA

PROMOIA 2007

NGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI

MEDICALE ACORDATE
PACIENILOR CU INTOXICATIE
ACUTA

PLANUL PROIECTULUI
NGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE
ACORDATE PACIENILOR CU INTOXICATIE ACUTA
MEMORIU EXPLICATIV

CAPITOLUL I
I.1 DEFINIIE. ETIOLOGIA INTOXICATIILOR ACUTE.
I.2.
ABSORTIA,
DISTRIBUTIA,
BIOTRANSFORMAREA
SI
ELIMINAREA TOXICELOR.
I.3 EVALUAREA UNOR SEMNE, SIMPTOME, PROBLEME ALE
PACIENILOR CU INTOXICATII ACUTE.
I.4 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE
INVESTIGAIE
I.5 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENII
AUTONOME I DELEGATE
I.6 EVALUAREA (Evoluie. Complicaii. Prognostic)
I.7 EDUCAIE PENTRU SNTATE
I.8. MASURI DE SECURITATE A MUNCII IN DOMENIUL SANITAR

CAPITOLUL II
PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTILOR CU INTOXICATII ACUTE.

II.1 CULEGEREA DATELOR

II.2 ANALIZA I INTERPRETAREA DATELOR
II.3 PLANIFICAREA NGRIJIRILOR
II.4 APLICAREA NGRIJIRILOR
II.5 BILANTUL AUTONOMIEI

CAPITOLUL III
EVALUAREA FINALA

CAPITOLUL IV
ANEXE
BIBLIOGRAFIE

MEMORIU EXPLICATIV

Oamenii simpli implora in rugaciunile lor sanatatea de la zei, fara a sti

ca au mijloacele apararii in propriile lor maini

Democrit
Sa recunosti deficienta unui individ este bine , sa-i ameliorezi satrea sau
sa-l vindeci- este mult mai bine, sa-l redai vietii saciale- este totul

Pearl Buck

CAPITOLUL I

I.1. DEFINITIE. ETIOLOGIA INTOXICATIILOR

ACUTE
DEFINITIE : - Patrunderea in organismul uman, voluntara sau involuntara, pe
cale digestiva, respiratorie sau cutanata a unor substante toxice (solide, lichide, gazoase),
care determina tulburari grave, uneori letale, poarta numele de intoxicatie acuta.
- Prin substanta toxica se intelege orice fel de substanta, care introdusa in
organism , provoaca tulburari functionale sau leziuni organice.
ETIOLOGIA INTOXICATIILOR ACUTE
- Prin ponderea lor in asistenta medicala de urgenta, prin incapacitatea temporara de
munca pe care o genereaza, intoxicatile acute constituie in tarile dezvoltate, ca si in tara
noastra, o problema de sanatate publica. Astfel dintr-un numar de 13.309 internari de
urgenta in Spitalul clinic de urgenta al municipiului Bucuresti, in perioada 1980-1982,
intoxicatiile acute s-au situat pe primul loc, reprezentand 37,9 % din totalul internarilor,
urmate imediat de afectiunile cardio-vasculare, cu proportie de 37,1 % si de alte afectiuni
cu un procent de numai 25 %.
- Prin sindroamele clinic, uneori grave, pe care le genereaza, ca si prin dificultatile
terapeutice pe care le comprta, intoxicatiile constituie una din problemele majore ale
asistentei medicale de urgenta si de terapie intensiva. Din cei 6641 de pacienti intoxicati
26,2 % au necesitat internarea in sectia de reanimare si terapie intensiva.
- Ca urmare a perfectionarii mijloacelor terapeutice si in special a metodelor de reanimare
si terapie intensiva, precum si ca urmare a organizarii luptei antitoxice (crearea de centre
antitoxice), mortalitatea prin intoxicatii acute a scazut simtitor.
DEFINIREA NOTIUNII DE SUBSTANTA TOXICA
- Prin substanta toxica se intelege orice compus chimic exogen care, patruns in organism
pe diferite cai, provoaca alterari structurale si functionale la diferite niveluri de
organizare a materiei vii si care se exprima, pe plan clinic, printr-o stare patologica.
Aceasta definitie, cu caracter practic, exclude categoria toxicelor, care constituie
obiectul toxicologiei clinice, substantele de natura protidica, cum ar fi toxinele de origine
microbiana, vaccinurile si altele. Unii toxicologi includ in notiunea de toxic si substantele
toxice produse de organism, adica toxinele endogene (Berman, 1978).
Notinea de toxic este echivalenta cu cea de otrava, desi exista tendinta de a se face
distinctie intre aceste doua notiuni, cuvantul toxic avand un continut mai larg, in sensul
ca actiunea acestuia asupra organismului se produce fara vreo intentie din partea
subiectului, in timp ce cuvantul otrava indica acele substante nocive introduse in
organism in scop de sinucidere sau in scop criminal.
Definitia de substanta toxica formulata anterior, care este suficient de
cuprinzatoare, nu difera de multe alte definitii din literatura de specialitate. Astfel, Fabre
si Truhaut (1961) dau o definitie mai cuprinzatoare si anume: Otrava este orice

substanta care, patrunzand in organismul viu (indiferent pe ce cale), in cantitate relativ

mare, o data sau de mai multe ori, la intervale foarte apropiate sau in cantitati mici dar
repetate de timp, provoaca, trecator sau durabil, printr-o actiune fizico-chimica, tulburari
mai mult sau mai putin grave, uneia sau mai multor functii, putand provoca chiar
moartea.
In conceptia autorilor moderni, precizarea continutului de substanta toxica nu
poate fi facuta decat luandu-se in consideratie relatiile dintre toxic si organismul viu cu
care acesta vine in contact. Astfel, se consedera ca orice molecula instabila termodinamic
la o temperatura superioara temperaturii absolute, poate manifesta efecte toxice, in
anumite conditii (Cotrau, 1978).
Notiunea de toxic include orice factor care are tendinta sa rupa echilibrul dintre
individ si mediul inconjurator, indiferent de natura acestui factor (chimica sau fizica).
Dimpotriva, notiunea de medicament se refera la orice factor capabil sa readuca la normal
situatia perturbata.
Nu trebuie uitat insa faptul ca una si aceeasi substanta exogena poate fi in aceasi
timp medicament si substanta toxica, in functie de doza.
Legat de notiunea de toxic, Gonzales si colaboratorii-1960- considera toxicologia
clinica drept stiinta care se ocupa cu identificarea, izolarea, determinarea cantitativa si
actiunea toxicelor asupra organismului, precum si cu studiul antidoturilor folosite pentru
combaterea efectelor toxice. Aceasta definitie este cea care cuprinde aspecte esentiale ale
activitatii practice in domeniul intoxicatiilor acute si cronice. Potrivit unui asemenea
punct de vedere, pe plan practic, toxicologia este o stiinta care-si propune sa amelioreze
calitatea vietii umane, iar pe plan teoretic sa modifice comportamentul unei celule
(protozoar, bacterie sau receptor fiziologic afectat), fara a influenta alte celule sau
receptori fiziologici (Derache, 1974).
Toxicitatea si factorii care o determina:
Toxicitatea exprima raspunsul dat de organismul viu in care a patruns toxicul. Ea
se manifesta prin alterarea metabolica, histochimica, morfologica si chimica strans legata
de mecanismul patogenic prin care a actionat toxicul care a produs actiunea chimica.
Toxicitatea unei substante este determinata de o multime de factori printre care:
a) Proprietatile fizice si chimice ale toxicului:
Toxicitatea compusilor chimici care intra in categoria de toxic, dupa criteriile
amintite, difera de la un compus la altul, in raport cu proprietatile lui fizice si chimice si
indeosebi cu gruparile chimice reactive ale acestora si modalitatile lor de a interfera
procesele biochimice ale organismului si de a produce alterari organice si functionale la
nivel celular, tisular, precum si la nivel de organe si sisteme.
Dintre proprietatile fizice, starea de agregare, gradul de agregare, gradul de
dispersie, polimorfismul cristalin, volatilitate, solubilitate si ionizarea toxicelor sunt
elementele principale care intervin in determinismul toxicitatii (Cotrau, 1978).
Potentialul toxic al subtantelor care se gasesc in stare gazoasa este mai mare decat
la substantele in stare lichida sau solida, deoarece ele patrund rapid in organism, pe cale
respiratorie.

Cu cat dispersia substantelor toxice solide este mai mare, cu atat gradul lor de
toxicitate este mai mare deoarece patruderea lor in organism in special pe cale digestiva
este proportionala cu dispersia.
Substantele amorfe, care sunt mai solubile decat cele cristaline, absorbindu-se mai
repede si in cantitati mai mari in unitatea de timp, dezvolta efecte toxice mai puternice.
Gradul de toxicitate al substantelor care prezinta polimorfism (proprietatea de a avea mai
multe forme cristaline) este legat de o anumita cristalina. Formele stabile din punct de
vedere termodinamic, avand solubilitate mai scazuta, sunt mai greu absorbabile si mai
putin toxice.
Cu cat volatilitatea unei substante toxice este mai mare, cu atat riscul de intoxicare
este mai mare, deoarece absorbtia pe cale pulmonara depinde de volatilitate.
Hidrosolubilitatea si liposolubilitatea, ca si raportul dintre acestea influenteaza
considerabil toxicitatea. Moleculele care se absorb cel mai bine sunt acelea care poseda
un coeficient mediu de repartitie lichide/apa. Cu cat liposolubilitatea este mai mare, cu
atat absorbtia prin piele si tubul digestiv al toxicelor este mai mare si cu atat difuzarea
toxicului in sectorul intracelular este mai mare. Toxicitatea substantelor hidrosolubile
este direct proportionala cu gradul de solubilitate in apa al acestora. Cu cat indicele de
hidrosolubilitate a unui toxic este mai mare, cu atat capacitatea de absorbtie a acestuia de
catre organism este mai mare.
Hidrosolubilitatea are o importanta deosebita, mai ales pentru absorbtia pe cale
respiratorie, prin inhalare de substante volatile. Liposolubilitatea are importanta marcanta
pentru patrunderea toxicelor pe cale cutanata, grasimea tegumentelor regland absorbtia pe
aceasta cale.
Gradul de ionizare influenteaza considerabil toxicitatea, uneori definitoriu. Astfel,
compusii de metale grele sunt cu atat mai toxice cu cat capacitatea lor de a pune in
libertate ioni metalici este mai mare; de exemplu, mercurul metalic este lipsit de
toxicitate chiar cand este injectat intravenos. In schimb, in cantitati mici de bioclorura de
mercur, de numai cateva grame, pot produce intoxicatii grave, datorita gradului mare de
ionizare al acestui produs.
Structura chimica a toxicului, respectiv gruparile chimice reactive, stereochimia si
activarea electronica a acestuia determina in mare parte gradul de toxicitate al unei
substante.
Legatura toxic-receptor, care se stabileste la nivel celular, este determinata in parte
de activitatea optica si geometrica a toxicului. In sfarsit, distributia si conformatia
electronica a moleculelor toxicului influenteaza activitatea biologica a acestuia, electronii
biologic activi fiind cei mobili.
b) Doza este factorul cel mai important care determina toxicitatea unei substante. In cazul
ingestiei de substante toxice, trebuie facuta distinctia intre doza ingerata si doza
absorbita, respectiv cantitatea de toxic patrunsa in sange, lichidul interstitial si celule.
Dupa doza orala letala, la om, compusii chimici exogeni au fost impartiti in sase categorii
sau grade de toxicitate (Hodge si Gleason, 1975).
Aceasta ierarhizare a toxicitatii comporta discutii, deoarece doza letala variaza de
la un toxic la altul:

1. substantele supertoxice
2. substantele extrem de toxice
3. substantele foarte toxice
4. substantele moderat toxice
5. substantele slab toxice
6. substantele practic netoxice
Gradele de toxicitate sunt cuprinse in tabelul urmator:
Scara toxicitatii. Doza letala orala probabila, la om (dupa Hodge si Gleason)
Nr.
Gradul de
Doza in
Pentru o persoana
crt.
toxicitate
mg/kg
de 70 kg
1.
6 = supertoxice
5 mg/kg
7 picaturi
2.
5 = extrem de toxice 5 50 mg/kg
7 picaturi 1 lingurita
3.
4 = foarte toxice
50 500 mg/kg 1 lingurita 1 uncie (28.35 g)
4.
3 = moderat toxice 0,5 5 g/kg
1 uncie 1 pinta (0.5081)
5.
2 = slab toxice
5 15/kg
1 pinta 1 guart (2.141)
6.
1 = practic netoxice 15 g/kg
1 guart
Notiunea de doza indica cantitatea de substanta exogena care introdusa in
organism poate produce un efect determinat. Daca ne referim la medicamente, se disting
trei tipuri de doze:
- terapeutice
- toxice
- letale
Notiunea de doza minima se refera la cantitatea cea mai mica dintr-un
medicament, care poate avea un efect terapeutic, iar cea de doza maxima, la cantitatea cea
mai mare care se poate administra, fara a provoca reactii adverse din partea organismului.
Doza terapeutica sau doza optima, cum i se mai spune, se situeaza intre doza
minima si cea maxima, reprezentand 1/5 1/3 din doza maxima. Pe de alta parte pentru
marea majoritate a medicamentelor, dozele maxime reprezinta cel putin din doza
toxica (Popa, 1978).
In terapia moderna se folosesc si alte trei tipuri de doza, situate in limitele dozelor
terapeutice:
- doza de saturatie reprezinta cantitatea totala de medicamente folosita pentru
obtinerea unei concentratii tisulare active, intr-un interval de timp;
- doza de atac reprezinta doza de saturatie administrata initial in scopul obtinerii
rapide a concentratiei utile;
- doza de intretinere reprezinta cantitatea de substanta ce se administreaza in
continuare, dupa doza de atac sau doza de saturatie, pentru mentinerea unei
concentratii cvasiconstante a medicamentului umori si tesuturi si pentru
permanentizarea actiunii farmacodinamice a acestora.

Efectul terapeutic se exprima prin simbolul DE50 sau doza eficace care reprezinta
cantitatea de substanta exogena, capabila sa introduca un efect farmacodinamic sau
terapeutic la 50 % din subiectii folositi pentru experiment.
- doza toxica este cantitatea de substanta capabila sa dezvolte in organismul viu
efecte toxice;
- doza letala (DL) reprezinta doza minima de substanta care provoaca moartea
unui animal adult. Ea nu trebuie confundata cu doza minima letala (DML) care
reprezinta cantitatea minima de toxic ce omoara un singur animal din lotul de
experienta.
In practica curenta, gradul de toxicitate al unei substante exogene, dedus prin
experimentarea pe animale, se exprima prin simbolul DL50, care reprezinta doza ce
provoaca moartea in decurs de 24 de ore a 50 % dintre animalele unui lot pe care se
determina toxicitatea substantei respective DL50; se exprima in mg/kg, constituind un
criteriu de comparatie pentru diferitele categorii de toxice.
Doza letala medie (DL50) este criteriul de baza al intoxicatiei acute, deoarece
valoarea sa se situeaza in domeniul in care efectul este proportional cu doza. Ea permite
explorarea mai adecvata a dozelor si stabilirea intervalelor pentru interpretarea toxicitatii;
serveste, de asemenea, la aprecierea categoriilor de toxicitate a substantelor, a
coeficientului terapeutic si, in general, a coeficientului de securitate.
Raportul DL50/DE50 exprima indicele sau coeficientul terapeutic care da relatii
asupra eficacitatii unui medicament experimentat.
c) Concentratia, calea si viteza de patrundere a toxicului in organism
Ca si doza, concentratia toxicului este un element hotarator in determinismul
toxicitatii. Concentratia substantelor corozive este definitorie pentru toxicitate. De
exemplu, o doza de numai 5 ml de acid sulfuric concentrat poate cauza leziuni mortale, in
timp ce aceeasi cantitate, in dilutie 2-3:1000, nu are efect toxic.
Concentratia substantelor toxice gazoase sau volatile din atmosfera este direct
proportionala cu toxicitatea. Gazele sau substantele volatile toxice provoaca manifestari
patologice cu atat mai grave, cu cat concentratia acestora in aerul respirat este mai mare.
Normele de igiena industriala si comunala au stabilit concentratii maxime admise
(CMA) pentru fiecare toxic.
Concentratia maxima admisa (CMA) pentru o anumita substanta, reprezinta
concentratia medie din aer, care cu exceptia cazurilor de hipersensibilitate, nu provoaca
nici unuia dintre muncitorii expusi in mod continuu, in mediul de munca, nici un semn
sau simptom de boala sau de conditie fizica rea, ce ar putea fi puse in evidenta prin cele
mai sensibile teste acceptate pe scara internationala. CMA se exprima in mg/m 3 sau ppm
(parts per million), respectiv cm2/m3 de aer. Concentratia maxima admisa este clasificata
in doua grupe:
cu valori plafon
cu praguri ce nu vor fi depasite
CMA cu valori plafon este reprezentata de concentratii care nu trebuie depasite
niciodata, nici pentru o perioada de 10-15 minute. Aceste concentatii sunt obligatorii
pentru substantele toxice care produc iritatie, sensibilizare sau intoxicatie acuta, aparuta

imediat sau dupa o faza de latenta, ca de exemplu halogenii, oxidul de azot,

formaldehida, acidul cianhidric, cloroformul, metilmercaptanul si alte toxice.
CMA cu praguri ce nu vor fi depasite se aplica substantelor toxice ale caror efecte
se datoresc acumularii, in urma expunerii repetate la concentratii curente.
Cifrele CMA nu sunt aceleasi in toate tarile, date fiind criteriile relativ diferite de
stabilire a valorilor acestora. In tara noastra, normele de protectie a muncii stabilesc
urmatoarele: CMA este concentratia noxelor din zona de munca, ce nu trebuie depasita
niciodata, in nici un moment al zilei.
Toxicitatea este mult mai mare cand toxicele sunt introduse in organism parenteral
sau pe cale respiratorie, comparativ cu calea digestiva (per os).
Toxicitatea poate fi nula pentru unele substante toxice care patrund in organism pe
cale orala, ca de exemplu toxicitatea veninului de sarpe, a heparinei si a altor toxice.
Sucurile digestive si alimentele din stomac pot modifica toxicitatea prin diluare, prin
micsorarea sau marirea solubilitatii toxicului si prin formarea unor compusi cu toxicitate
mai redusa sau nula. Grasimile existente in tubul digestiv, provenite din alimente si, in
special, din lapte, cresc toxicitatea substantelor toxice liposolubile, cum sunt compusii
organoclorurati si organofosfati, care se absorb cu o viteza mai mare in torentul circular.
Pe de alta parte, grasimile scad toxicitatea sarurilor din arsen si a altor toxice, prin
impiedicarea absorbtiei acestora.
d) Specia privita prin prisma reactiei biologice, toxicitatea unei substante nu este aceea
pentru toate speciile de organisme vii. Unele plante, ca digitala (Digitalis purpurea,
Digitalis lanata), matraguna (Atropa belladona) si altele, ingerate de erbivore, nu le
produc acestora nici un fenomen toxic, in timp ce pentru om aceste plante sunt deosebit
de otravitoare, prin substantele toxice pe care le contin, respectiv digitalice si alcaloizii
midriatici. Feniltioureea, care la sobolani produce edem pulmonar, nu are efect la
maimuta Rhesus.
S-a constatat ca exista diferente mari intre specii in ceea ce priveste toxicitatea
acestei substante. Astfel, DL50 este de 5 mg/kg la sobolani, 40 mg/kg la iepuri, 250
mg/kg la cobai si 1.000 mg/kg la gaini (Parke si Williams). In acest exemplu, diferenta
intre specii, in privinta toxicitatii se explica prin viteza diferita si formarea de eliminare a
metabolitului toxic, ca si prin sensibilitatea deosebita a speciilor la acest metabolit
(Cotrau, 1978).
De altfel, diferentele intre specii se datoresc, in primul rand factorului metabolic
care, la randul lui, depinde de enzimele care controleaza biotransformarea toxicului.
e) Varsta, sexul, greutatea corporala si predispozitia individuala
Toxicitatea uneia si aceleiasi substante este mai mare la copii decat la adulti.
Toxicitatea barbituricelor, spre exemplu, este mai mare la copii, deoarece creierul si
maduva spinarii la acestia sunt proportional mai dezvoltate decat restul corpului (Popa,
1978).
Femeile sunt mai putin rezistente la agresiunea chimica, receptivitatea lor la toxic
fiind mult mai mare in cursul graviditatii, lactatiei si menstruatiei. Reactiile adverse la
medicamente se intalnesc cu o incidenta mai mare la femei decat la barbati, fapt datorat,
probabil, metabolismului mai lent al drogurilor la femei.

Toxicitatea nu este in raport direct cu greutatea si dimensiunea corpului. Doza

limita mortala nu este proportionala cu greutatea, deoarece raportul suprafata/volum la
animalul de experienta se caracterizeaza cu metabolismul si eliminarea toxicului. Cu cat
volumul este mai mic, suprafata devine mai mare, in comparatie cu greutatea, iar
metabolismul este mult mai accentuat. De aceea, la animalele dintr-o anumita specie,
exemplarele cu greutate mica necesita, proportional, o cantitate mai mare de substanta
pentru a raspunde in acelasi mod ca animalele cu greutate mare.
Exista si unele predispozitii individuale care intervin in determinismul toxicitatii.
Acestea sunt legate in special de anumite stari patologice. Astfel, in stari febrile,
toxicitatea antipireticelor este mai mare decat in conditii normale, in timp ce toxicitatea
digitalicelor este usor scazuta.
Toleranta fata de unele toxice, respectiv capacitatea naturala si castigata a
organismului de a suporta doza obisnuite nocive dintr-o substanta, variaza de la o specie
la alta si chiar de la un individ la altul in cadrul aceleiasi specii. Asa, de exemplu,
toxicitatea atropinei este mai mica la bolnavii epileptici, datorita tolerantei castigate fata
de aceste substante, probabil ca o consecinta a intensificarii procesului de detoxicare sau
a unei scaderi a sensibilitatii celulelor receptoare.
f) Obisnuinta si farmacodependenta
Dupa definitia O.M.S. din 1950, obisnuinta este o stare care rezulta din
consumarea repetata a unei substante sau a unui medicament, in dorinta obtinerii
senzatiei de bine pe care o provoaca si cu tendinta slaba sau nula de a mari doza, creand o
oarecare dependenta psihica, dar nu si fizica, nereprezentand sindromul de abstinenta, iar
efectele daunatoare privind numai pe individ.
Obisnuinta fata de toxice se constituie in timp, prin administrarea continua de doze
mici si crescande, subiectul ajungand sa suporte fara manifestari toxice doze care, unei
persoane neobisnuite cu acestea, ii pot produce simptome grave si chiar moartea.
Celulele, tesuturile si organele subiectului care prezinta obisnuinta se adapteaza
incetul cu incetul la efectele substantei toxice, asa incat doze mai mari de toxic raman
ineficace. Dintre medicamente care pot duce la fenomenul de obisnuinta, cel mai des
intalnite sunt barbituricele, unele tranchilizante ca Meprobamatul si unele stimulante si
euforizante ca Amfetamina. Una dintre bolnavele observate, folosea in mod curent o doza
zilnica de 40 de tablete de Meprobamat. De asemenea, folosirea indelungata si abuziva a
laxativelor, antinevralgicelor etc. poate produce obisnuinta.
Spre deosebire de obisnuinta, farmacodependenta sau toxicomania
medicamentoasa nu este insotita, in toate cazurile, de cresterea tolerantei progresive la
medicamente. O.M.S. propunea in 1974 urmatoarea definitie a farmacodependentei:
starea psihica si uneori fizica, aparuta ca rezultat al interactiunii survenite intre un
organism viu si un medicament, stare caracterizata prin modificari de modificari si alte
reactii; in aceasta stare este intotdeauna implicata impulsiunea de a lua medicamente,
continuu sau periodic, mai ales in vederea reintrarii efectelor sale psihice si, de multe ori,
pentru a evita tulburarile produse prin lipsa lui.
Spre deosebire de obisnuinta, dependenta fata de o substanta rezulta din actiunea
conjugata a caracteristicilor personale cu natura madiului socio-cultural si cu proprietatile

farmacodinamice ale substantei respective, la care se adauga cantitatea de toxic

consumata, precum si frecventa si modul de administrare a acestuia.
Dintre substantele toxice care dau farmacodependenta, cel mai des intalnite sunt:
alcoolul etilic, amfetaminele, barbituricele, tranchilizantele minore, cocaina, marijuana,
unele halucinogene (LSD, mescalina, psicibina), opiaceele (morfina, codeina) si unii
solventi organici volatili (toluen, eterul etilic, acetona, tetraclorura de carbon si altele).
g) Alti factori
Alimentatia joaca un rol important in protejarea animalelor de experienta fata de
substantele toxice sau, dimpotriva, un anumit regim alimentar accentueaza toxicitatea.
Calitatea si cantitatea scad sau maresc toxicitatea, in functie de substanta exogena si de
doza acesteia.
Si aportul de lipide influenteaza toxicitatea. Atat dieta fara lipide, cat si cea cu
exces de lipide, determina scaderea activitatii enzimelor microzonale care metabolizeaza
heptadorul, anilina si hexobarbitalul.
Glucidele, in special cele din mierea de albine, scad toxicitatea alcoolului etilic,
printr-un mecanism inca neelucidat. Vitaminele din grupa B, indeosebi vitamina B12 si
B6 influenteaza toxicitatea plumbului, avand un efect benefic.
Toxicitatea unei substante este mai mare la animalele de experienta si la subiectii
cu leziuni hepatice si renale, cu deshidratare si alte stari patologice.
Leziunile hepatice anterioare intoxicatiei influenteaza toxicitatea prin scaderea
vitezei de metabolizare a toxicelor la nivelul ficatului, principalul sediu al detoxicarii.
Leziunile renale anterioare intoxicatiei cresc toxicitatea substantelor exogene, datorita
reducerii eliminarii metabolitilor acestora prin rinichi. Deshidratarea perturbeaza
mecanismele fiziologice care protejeaza organismul impotriva substantelor exogene.
Unele boli ereditare ale metabolismului cresc toxicitatea unor substante. Exista o
rezistenta ereditara, determinata genetic, la unele medicamente, ca de exemplu la
Eumarina, rezistenta ce se transmite cu caracter dominant.
Un alt factor care determina toxicitatea il constituie interactiunea substantelor
exogene, ale caror efecte pot fi indiferente, sinergice sau antagoniste. Interactiunea poate
avea loc in toate fazele metabolismului substantelor exogene, si anume in timpul
absorbtiei, fixarii de proteine, biotransformarii si eliminarii.
In determinismul toxicitatii mai intervin, cu o pondere mai mare, si alti factori, ca
viteza de absorbtie, metabolizarea si modul de distributie a toxinelor in organism.
Tipuri de intoxicatii
Intoxicatiile se clasifica dupa trei criterii principale si anume:
- clinico-evolutiv
- social-juridic
- etiologic
Dupa criteriul clinico-evolutiv se deosebesc:
- intoxicatii acute
- intoxicatii subacute
- intoxicatii cronice
Dupa criteriul social-juridic, intoxicatiile se clasifica in:

- voluntare sau intentionale

- involuntare sau accidentale
In cadrul intoxicatiilor voluntare se disting sinuciderile, omuciderile si
toxicomaniile (farmacodependenta).
Dupa criteriul etiologic, distingem intoxicatiile cu diferite substante sau grupuri de
substante, ca: intoxicatia cu alcool metilic, intoxicatia cu ciuperci, intoxicatia cu
tetraclorura de carbon, intoxicatia cu metale grele etc.
Intoxicatiile acute se caracterizeaza prin instalarea brusca a simptomatologiei, prin
evolutia ei rapida, in cateva ore sau cateva zile si prin deznodamantul fatal in unele
cazuri.
Cand simptomele apar imediat dupa patrunderea toxicului in organism si
evolueaza rapid catre exitus, este vorba de forma supraacuta a intoxicatiei. De exemplu,
ingestia unei doze mari de paration, pe stomacul gol, este urmata dupa 5-15 minute de
instalarea simptomatologiei grave si de exitus, daca interventia terapeutica nu este
prompta. De asemenea, inhalarea vaporilor de benzina intr-o atmosfera suprasaturata
duce la instalarea comei si a convulsiilor urmate de deces, daca bolnavul nu este scos din
mediul toxic.
Cand simptomatologia apare dupa cateva ore de la expunerea la toxic, cand
aceasta evolueaza, cu gravitate moderata si cand moartea poate surveni dupa 24-48 ore si
mai mult, vorbim de intoxicatia subacuta.
Pe plan experimental, intoxicatia acuta de defineste ca fiind totalitatea efectelor
toxice produse de singura doza, putand provoca moartea a 50 % din animalele din lot, in
24-48 de ore. Criteriile experimentale difera de criteriile folosite in clinica umana pentru
definirea intoxicatiilor acute si subacute.
Intoxicatia cronica rezultat ai ingestiei sau inhalarii repetate de doze mici de
toxic, se caracterizeaza prin instalarea lenta si progresiva a simptomatologiei, paralel cu
dezvoltarea, tot atat de lent si progresiv, a leziunilor biochimice, morfopatologice si
functionale, introduse de catre toxic.
Majoritatea bolilor profesionale provocate prin expunerea la toxic (saturnismul,
silicoza, hidragismul, oxicarbonismul cronic etc.) sunt intoxicatii cronice. In clinica
umana, intoxicatiile cronice se produc, uneori, prin expunerea la toxic pe o perioada de
timp care corespunde cu cea mai mare parte din viata activa, in productie, a unor
muncitori din mediul industrial sau agricol.
In cazul intoxicatiilor voluntare si accidentale, daca ne referim la adulti, studiile
statistice arata ca incidenta medie a intoxicatiilor acute voluntare este de 79,1 %, iar cea a
intoxicatiiloraccidentale, de 20,9 % din cazuri (Mogos si colaboratorii, 1981). Din aceste
studii statistice rezulta ca raportul mediu dintre intoxicatiile acute voluntare si cele
accidentale este de 3,8 % cu limite extreme de 3,2 si 6,7.
In ceea ce priveste intoxicatiile accidentale care se produc in afara procesului
muncii, acestea sunt strans legate de actul de neglijenta privind pastrarea si folosirea
substantelor toxice de uz casnic si gospodaresc, a substantelor raticide si insecticide, a
utilizarii combustibililor etc.

Incidenta intoxicatiilor acute

Incidenta intoxicatiilor acute variaza mult in raport cu sexul, grupa de varsta si
natura chimica a substantelor toxice.
Incidenta in functie de sex si grupa de varsta
Intoxicatiile acute sunt mai frecvente la femei decat la barbati, raportul fiind de
2,3:1. Sexul reprezinta unul dintre factorii etiologici importanti ai intoxicatiilor acute, in
special al celor voluntare. De asemenea, grupa de varsta reprezinta factorul etiologic cel
mai caracteristic al intoxicatiilor acute, indeosebi a celor involuntare. Distributia
incidentei intoxicatiilor acute pe grupe varste arata ca frecventa maxima este situata in
grupa de varsta 17-20 de ani, adica in perioada de conturare a personalitatii si de labilitate
maxima a sistemului neuro-endocrin. La femei, incidenta maxima scade brusc dupa 20 de
ani, in timp ce la barbati, scaderea este mult mai lenta.
Intoxicatiile acute voluntare au fost constatate in 84 % din cazuri in grupele de
varsta sub 50 de ani, frecventa lor diminuandu-se in decadele urmatoare, in favoarea
intoxicatiilor accidentale care cresc ca incidenta odata cu varsta.
Substantele exogene, cauzatoare de intoxicatii acute voluntare si accidentale,
alcatuiesc un spectru foarte larg, de peste 200 de compusi. Urmarind incidenta diferitelor
substante toxice, s-a observat ca cel mai des intalnite au fost, in ordinea frecventei:
medicamentele, insecticidele, fungicidele si raticidele; compusi cu actiune caustica;
alcool etilic; gazele toxice; ciupercile; solventii organici; alcoolul metilic; detergentii;
distilati de petrol; toxicele industriale; unele substante naturale; methemoglobinizantele
nespecifice si un procent minim de substante necunoscute si diverse.
In mai mult de jumatate din cazuri, substantele care au indus intoxicatia acuta au
fost reprezentate de medicamente. Cele mai multe intoxicatii au fost polimedicamentoase,
iar cele monomedicamentoase au fost determinate, in ordinea frecventei, de: fenotiazine,
barbiturice, bromoval, extraveral, izoniazida, antinevralgice, meprobamat, chinina,
digitala si altele.
Din grupa insectofungicidelor si raticidelor, pe primul loc s-au situat substantele
organofosforate si apoi substantele organoclorurate, urmate de un procent relativ mare de
cazuri in care natura substantei nu a putut fi precizata.
In grupa substantelor caustice pe primul loc s-a situat soda caustica, iar apoi acidul
sulfuric, apa tare, acidul azotic, perhidrolul, hidroxidul de amoniu, acidul clorhidric,
acidul acetic, clorura de var cloramina, sulfatul de cupru, acidul formic, clorura de zinc,
permanganatul de potasiu si altele. Dintre gazele toxice, oxidul de carbon a detinut
frecventa cea mai mare, urmat de gazele menajere, gazul metan, gazele de sudura si
gazele de canal.
Dintre solventii organici, eterul si acetona au fost cel mai des cauzatoare de
intoxicatii acute, urmate de tetraclorura de carbon, toluenul, sulfura de carbon si altele.
Distilatii de petrol au fost reprezentati cel mai adesea de benzina si, mai putin, de
petrolul lampant, petrosinul si motorina. In ceea ce priveste toxicele industriale,
reprezentantii sunt: tricloretilen, formol, etilenglicol (ingestie accidentala de lichid
antigel), clorura de metil, percloretilena si anilina.

In sfarsit, dintre substantele naturale care au fost folosite sub forma de infuzii sau
extracte alcoolice, mentionam: leandrul, rinichiul si filodendronul; boabele de ricin au
fost ingerate ca atare.

1.2 ABSORBTIA, DISTRIBUTIA,

BIOTRANSFORMAREA SI ELIMINAREA
TOXICELOR
Efectul toxic sau intoxicatia este rezultatul unei serii de procese, dintre care
cele mai importante sunt: expunerea la toxic, absorbtia toxicului, respectiv patrunderea
lui in mediul intern; distributia toxicului; interactiunea toxic-structura biologica, toxic
receptor.
Unii autori deosebesc trei faze principale in procesul dezvoltarii efectului toxic:
faza de expunere (farmaceutica), faza toxokinetica (farmacokinetica) si faza
toxodinamica (farmacodinamica).
Atat diagnosticul organo-functional, cat si terapia specifica si nespecifica a
intoxicatiilor acute, se sprijina pe cunostintele pe care le avem cu privire la caile de
patrundere si absorbtie a toxinelor, distributia, depozitarea, biotransformarea si
eliminarea acestora.
Caile de patrundere si absorbtie ale toxicelor
1. Caile de patrundere:
In practica medicala de urgenta, caile de patrundere a toxicelor in organism sunt
(in ordinea preponderentei):
- digestiva
- respiratorie
- transcutanata
- parenterala
- transplacentara
- alte cai
Calea digestiva
Majoritatea intoxicatiilor acute, voluntare sau accidentale, cu substante toxice in
stare lichida sau solida, se produc pe cale digestiva, deci prin ingestia acestora.
Toxicele se pot absorbi la nivelul segmentelor tubului digestiv, dar cu
predominanta la nivelul intestinului subtire, organul specializat pentru functia de
absorbtie.
Prin mucoasa bucala se por absorbi, teoretic, toate substantele hidrosolubile, care
trec direct in circulatia generala, prin intermediul sistemului cav superior. Timpul de
contact cu mucoasa cavitatii bucale fiind foarte scurt, cantitatile de toxic care se absorb la
acest nivel sunt extrem de mici, de unde decurge importanta redusa a segmentului bucal
al tractului digestiv in producerea intoxicatiilor acute. In cazul subtantelor supertoxice,
ca, de exemplu, cianura de potasiu, nicotina si alte cateva, cantitatile care se absorb la
nivelul cavitatii bucale sunt suficiente pentru a determina intoxicatii acute grave, uneori
cu evolutie fatala. Este stiut ca alcoolul etilic, ca si solutiile alcoolice de substante toxice,
se absorb cu usurinta la nivelul cavitatii bucale.

Patrunderea toxicelor prin mucoasa esofagiana este practic lipsita de importanta

toxicologica, din cauza timpului de contact extrem de scurt al mucoasei esofagiene cu
toxicul, conditionat de viteza mare cu care se produce timpul esofagian al deglutitiei. In
cazul ingestiei de substante caustice, ca acizi tari, baze tari, unele saruri anorganice
(clorura de zinc), precum si alte toxice caustice, ca perhidrolul si altele, nu se produce
absorbtia acestora. Prin contactul lor cu mucoasa esofagiana, toxicele produc leziuni de
diferite grade, datorita rapiditatii cu care aceste substante caustice reactioneaza cu materia
vie din structurile peretelui esofagian.
Patruderea toxicului in organism prin mucoasa gastrica dobandeste importanta
practica in toate cazurile in care substanta toxica este hidrosolubila, ca si cazurile in care
aceasta produce un spasm piloric prelungit. Absorbtia la acest nivel este totusi limitata de
structura histologica a mucoasei gastrice, neadaptata functiei de absorbtie, ca si de
continutul crescut de colesterol al acestei mucoase. Toxicele care irita mucoasa gastrica
pot declansa varsaturi, care limiteaza, de asemenea, absorbtia lor.
Mucoasa intestinului subtire, in a carei structura se afla organele absorbtiei,
respectiv vilozitatile intestinale, reprezinta locul de electie pentru patrunderea toxicelor
ingerate, in mediul intern, majoritatea toxicelor ingerate, cu exceptia substantelor caustice
care rareori ajung in intestinul subtire (din cauza spasmului piloric), se absorb la acest
nivel.
In ceea ce priveste absorbtia toxicelor la nivelul colonului, aceasta are loc in
proportii mult mai reduse decat la nivelul intestinului subtire. Substantele care irita
mucoasa intestinala, provocand accelerarea tranzitului (diaree) limiteaza cantitatea de
toxic absorbit.
Cu exceptia unor clisme medicamentoase, patrunderea toxicelor in organism pe
cale rectala este lipsita de importanta toxicologica, deoarece substantele ingerate sunt
absorbite inainte de a ajunge in segmentul terminal al tubului digestiv, respectiv rectul.
Calea respiratorie
Toate toxicele in stare gazoasa se absorb pe cale respiratorie, traversand
membrana alveolo-capilara prin mecanisme asemanatoare cu cele care guverneaza
hematoza (halogeni si derivati gazosi; derivati de sulf, azot, fosfor si arsenic; derivati
oxigenati ai carbonului, sulfura de carbon; acidul cianhidric gazos etc.).
La nivelul plamanilor se mai absorb si substante lichide cu tensiune de vapori
(acetona, benzina, eterul etilic, formaldehida, tetraclorura de carbon etc.). Tot la acest
nivel se mai absorb particulele fine, lichide si solide, cu diametrul intre 1-10 milimicroni,
care se afla in suspensie stabila in aer si care formeaza aerosoli, fumuri si ceata. Aceste
particule cu dimensiuni mici patrund cu usurinta pana in sacii alveolari, traverseaza
membrana alveolo-capilara, trec in sangele circulatiei functionale pulmonare si apoi in
circulatia generala.
Gazele si vaporii activi din punct de vedere chimic, ca de exemplu acizii, bazele si
gazele iritante, isi exercita toxicitatea in primul rand asupra structurilor pulmonare, din
care cauza, absorbtia acestor toxice este redusa in sange comparativ cu a altor compusi.
Substantele chimice care se gasesc sub forma de ceata sau praf nu sunt intotdeauna
absorbite, dar pot fi retinute in parenchimul pulmonar. Un exemplu il constituie compusii

siliciului si ai carbonului, ale caror particule retinute produc silicoza si antracoza, cel mai
frecvent pneumoconioze cunoscute.
Calea transcutanata
Pielea reprezinta o cale importanta de patrundere a toxicelor in organism.
Substantele hidrosolubile patrund in cantitati neinsemnate, din cauza stratului lipidic,
provenit din activitatea secretorie a glandelor sebacee; dimpotriva, substantele
liposolubile patrund cu usurinta prin piele, deoarece ele se dizolva in stratul de grasime
care tapeteaza pielea.
Prin piele se absorb o multime de toxice, printre care nicotina, tetraetilul de plumb,
o serie de solventi clorurati si insecticide organoclorurate, amine aromatice,
nitroderivatii, unele substante minerale aflate in suspensii foarte fine (sarurile de taliu si
mercur), substante gazoase si volatile, ca hidrogenul sulfurat, oxidul si bioxidul de
carbon, acidul cianhidric, unele substante organice ca hidrocarburile alifatice lichide (de
la C6 C10), hidrocarburile aromatice etc.
Gradul de patrundere prin piele a unei substante medicamentoase este crescut cand
acestea sunt introduse in unguente (emulsie de apa in grasime) sau creme (emulsie de
grasime in apa. Patrunderea prin piele a toxicelor este influentata de umiditatea acesteia si
de contactul strans al imbracamintei contaminate, cu pielea. Pielea cu escoriatii
conditioneaza si patrunderea toxicelor hidrosolubile, ceea ce contraindica dezinfectarea
pielii prin spalarea si frecarea ei cu materiale abrazive. Unele toxice, ca fenolul si acidul
salicilic, patrund prin piele in special datorita proprietatilor keratolitice ale acestora. Acizi
tari si bazele tari provoaca leziuni caustice.
Calea parenterala
Patrunderea toxicelor pe cale parenterala are importanta minora pentru practica
toxicologica, deoarece cazurile de intoxicatie pe cale intravenoasa, subcutanata,
intramusculara si intrarahidiana sunt foarte rare. Sunt citate cazuri de autoadministrare
chiar de mercur metalic, pe cale subcutanata si intravenoasa, in scop de sinucidere.
Calea transplacentara
O mare parte din toxice pot trece de la mama la fat prin bariera placentara, a carei
structura anatomica permite trecerea in circulatia fetala a substantelor vehiculate de
sangele matern.
Etanolul traverseaza bariera placentara si se distribuie in toata faza apoasa a
fetusului (Ditts, 1980). Alcoolul etilic, consumat de catre mama, provoaca incetinirea
cresterii intruterine a fatului si sindromul de alcoolism fetal cu consecintele sale,
multiplele anomalii congenitale. A fost descrisa si intoxicatia acuta transplacentara cu
etanol (Cook si colaboratorii, 1980).
In cursul tratamentelor cu indometacina aplicate la mama, drogul traverseaza
bariera placentara, atingand concentratia maxima dupa 1-3 ore. Lista substantelor toxice
care trec de la mama la fat este foarte mare. Amintim doar cateva grupe de substante:
gaze si lichide volatile, medicamente, metale grele, benzen, benzina etc.

Alte cai
Toxicele mai pot patrunde in organism prin mucoasa conjunctivala, nazala si
vaginala, ca si prin seroase. Mucoasele, fiind lipsite de epiderm si puternic vascularizate,
pot si usor traversate de substantele toxice cu care vin in contact. Mucoasa vaginala,
uterina si uretrala, pot constitui cai de absorbtie in cazul spalaturilor cu solutii antiseptice
concentrate de oxiclorura de mercur sau prin administrarea de ovule, care contin diferite
medicamente cu grad mare de toxicitate.
Unele meducamente injectate in seroase (cavitatile pleurala, peritoneala, sinoviala)
sunt absorbite rapid in sange, datorita structurii acestora, respectiv epiteliului pavimentos
subtire si vascularizatiei lor foarte abundente.
2. Absorbtia toxicelor reprezinta trecerea din mediul extern in sange sau in limfa
circulanta (Valette, 1979).
Desi organele prin care se absorb toxicele sunt foarte diferite sub raport structural,
absorbtia este guvernata de mecanisme si legi comune. De regula, pentru ca o substanta
toxica sa fie absorbita, ea trebuie sa se gaseasca in stare de solutie, chiar in cazul cand se
absoarbe prin plamani, unde particulele de praf sau gazele sunt dizolvate mai intai in
pelicula de lichid care tapeteaza alveolele si bronhiile. Absorbtia presupune transportul
prin membrane, proces guvernat de anumite legi (Kasik, 1981).
Mecanismul absorbtiei
Absorbtia se face atat prin difuziune simpla sau transport pasiv, cat si prin
transport activ. Orice patrundere a toxicelor din mediul extern in mediul intern, ca si din
mediul intern in diferite celule, implica un transfer transmembranar. Traversarea
membranelor este conditionata de mai multi factori, printre care: natura chimica si
organizarea moleculelor constitutive ale membranei; proprietatile fizico-chimice ale
toxicelor; structura fizico-chimica a moleculelor mediului, de o parte se de cealalta a
membranei.
Difuziunea simpla sau pasivaq este o modalitate de transport care se realizeaza
printr-o miscare simpla, pasiva a toxicului, dintr-un compartiment cu concentratie mai
mare spre altul cu concentratie mai mica, pana la realizarea unui echilibru. La baza
difuziunii sta permeabilitatea selectiva a membranei. Transferul pasiv se produce, in
general, fara consum de energie, reprezentand cel mai frecvent mecanism de transport
prin membrane biologice.
Transportul activ consta in trecerea unui flux de ioni din mediul cu concentratie
mai mica intr-un mediu cu concentratie mai mare, deci contra gradientului de
concentratie. Acest transport, caracteristic ionilor minerali, pentru care membranele
biologice sunt slab permeabile, se face cu consum de energie metabolica si necesita
mecanisme speciale ca, de exemplu, legarea cu transportori membranari (Berlin, 1980).
Factorii care influenteaza absorbtia variaza in raport cu caile de patrundere a
toxicelor in organism. Gradul de absorbtie, pe cale digestiva, a unei substante toxice
exogene depinde de mai multi factori, printre care: lipo si hidrosolubilitatea toxicului;
gradul de disociere a acestuia; stabilitatea chimica in tractul gastrointestinal; marimea
moleculelor toxicului; timpul de absorbtie; timpul de evacuare gastrica; motilitatea
intestinala si interactiunea cu diversi componenti din tubul digestiv.

Ca si tubul digestiv, pielea si plamanii prezinta si ele particularitati care

influenteaza absorbtia toxicelor in sange si limfa. Dupa cum se stie, stratul fin de
grasime, ca si stratul carnos care acopera pielea, formeaza o puternica bariera care
influenteaza absorbtia toxicelor. Se considera ca foliculii pilosi reprezinta o poarta de
intrare pentru toxice.
Pielea are anumite zone aproape impenetrabile pentru substantele toxice, si anume:
suprafetele plantara si palmara, unde lipsesc foliculii pilosi, iar stratul carnos este foarte
gros.
O serie de factori externi influenteaza absorbtia pri piele. Astfel, abraziunile,
inflamatia si iradiatia ultravioleta cresc absorbtia percutanata a toxicelor. Temperaturile
inalte din mediul inconjurator, crescand sudoratia si vasodilatatia cutanata pot, de
asemenea, sa cresca absorbtia toxicelor, dar numai in zonele cutanate interesate. Unii
solventi organici, substantele keratolitice si detergentii pot creste gradul de absorbtie a
toxicelor prin piele.
In ceea ce priveste absorbtia prin plamani, aceasta este in mare parte determinata
de marimea particulelor, cand substanta toxica se afla in stare solida. Particulele mai mari
sunt retinute de mucoasa traheobronsica si, in mare parte, eliminate prin activitatea
cililor. In plus, stratul de mucus care tapeteaza caile aeriene superioare, impiedica
difuziunea toxicelor in mediul intern, indeosebi prin legarea lor de proteinele acestui
strat.
Gazele si vaporii sunt absorbite aproape in intregime prin membrana alveolocapilara si mucoasa bronhiolelor, viteza de absorbtie fiind determinata de presiunea
partiala si hiposolubilitatea acestora, ca si de frecventa respiratiilor etc.
Distributia, depozitarea si acumularea toxicelor
Dupa trecerea lor din mediul extern in sangele circulant si limfa circulanta,
toxicele sunt vehiculate de catre acestea, de unde patrund in lichidul interstitial si, mai
departe, in celule. In timpul transportului acestora de catre sange, o parte raman libere sau
active, iar o alta parte se leaga de proteinele plasmatice si, in special, de serumalbumine,
formand complexe inactive. Formele legate de proteine sunt in echilibru cu cele libere.
Dupa trecerea din snage si limfa in lichidul interstitial, toxicele sufera trei procese
importante, care premerg biotransformarea, si anume: distributia, depozitarea si
acumularea.
Distributia reprezinta transportul sau transferul substantelor din sange in tesuturi si
organe. De regula, toxicele se distribuie efectiv, repartizandu-se neuniform in diferite
tesuturi si organe. Procesul de distributie este determinat de proprietatile fizico-chimice
ale toxicului respectiv.
Substantele toxice cu un grad mare de liposolubilitate, ca de exemplu anestezicele,
hipnoticele, sedativele, insecticidele organoclorurate etc., care strabat cu usurinta
membranelebiologice, se distribuie rapid si efectiv in tesuturile si organele bogate in
lipide si bine vascularizate, cum sunt creierul si maduva osoasa.
Toxicele liposolubile, care poseda proprietati bazice, se distribuie efectiv in
plamani, rinichi, suprarenale. Toxicele lipofile, care au un caracter de acizi slabi, ca si
cele care se excreta prin bila, se distribuie rapid in ficat. In sfarsit, toxicele hidrofile, care

au un caracter de baze puternice, se distribuie indeosebi in ficat, rinichi si glandele

suprarenale.
Unele substante, ca barbituricele, cu durata scurta de actiune, difuzeaza rapid in
creier, dupa care revin in plasma, de unde se redistribuie, datorita proprietatii lor lipofile,
in alte organe bogate in grasimi.
Depozitarea sau localizarea reprezinta procesul de fixare efectiva a toxicelor in
diferite tesuturi si organe. Astfel, in tesutul adipos se fixeaza indeosebi toxicele
liposolubile, ca solventii organici, nitroderivatii, compusi organoclorurati etc. In tesutul
osos se fixeaza mai ales plumbul, bariul si fluorul. In fanere se fixeaza arsenicul si
seleniul, iar in piele aurul si argintul. Multe toxice, printre care biomitul, mercurul,
arsenicul, cadmiul se fixeaza in tesuturile bogate in proteine.
Depozitarea sau localizarea depinde de mai multi factori, dintre care cei mai
importanti sunt: afinitatea chimica dintre toxic si constituentii tesutului de depozitare,
cantitatea de sange care iriga tesutul sau organul considerat etc. Cunoasterea locurilor de
depozitare a toxicelor prezinta interes atat din punct de vedere clinic cat si toxicologic.
Din punct de vedere clinic, depozitarea permite explicarea alterarilor
histopatologice si functionale provocate de toxic. Asa de exemplu, mercurul provoaca
necroza tubulara acuta toxica prin localizarea lui predominant in rinichi; glicozizii
digitalici produc tulburari de ritm si de conducere, prin localizarea lor preferentiala in
miocardul contractil si tesutul excitoconducator; benzenul produce modificari
hematologice prin localizarea lui in maduva oaselor; narcotice si stupefiante produc
tulburari nervoase si psihice prin localizarea lor la nivelul tesutului cerebral.
Din punct de vedere toxicologic depozitarea permite determinarea calitativa si
cantitativa a compusilor toxici exogeni, existenti in diferitele organe si tesuturi la
cadavrele care ridica probleme medico-judiciare. De exemplu, in intoxicatia cu compusi
ai plumbului, acesta poate fi detectat in special in tubul digestiv, ficat si rinichi pe cand in
intoxicatia cronica plumbul poate fi detectat in toate organele, inclusiv in unghii, par si
saliva. Un exemplu asemanator il constituie aesenicul care in intoxicatia acuta se gaseste
in tractul gastrointestinal, iar in cea cronica in unghii, oase si sistemul nervos.
Acumularea
Fenomenul de acumulare este caracteristic in special substantelor cu toxicitate
mica, dar care se elimina lent sau greu. Acumularea presupune patrunderea repetata a
unor doze subtoxice care, la un moment dat, acumulandu-se, realizeaza doza toxica si
totodata manifestarea clinica corespunzatoare.
Acumularea se explica prin rezistenta la biodegradare, stocarea repetata, aditiva a
toxicului si insumarea efectelor dozelor mici, administrate repetat si continuu. Cel mai
tipic exemplu de acumulare il reprezinta glicozizii digitalici. Multe alte toxine prezinta
insa fenomenul de acumulare, ca de exemplu cele foarte lipofile: DDT, aldrin, dieldrin,
difenilderivatii, clorurati.
In terapeutica, fenomenul de acumulare explica deseori supradozajul si al
anticoagulantelor orale, ca si unele fenomene de toxicitate ale acestor medicamente.

Biotransformarea toxicelor
Sediul si fazele biotransformarilor
Totalitatea transformarilor pe care le sufera compusii chimici exogeni toxici
reprezinta biotransformarea sau metabolizarea acestora. Notiunea de compus exogen
denumeste acea substanta care, patrunsa in organism pe diferite cai, nu este folosita
pentru producerea de energie sau pentru biosinteza componentilor celulari si tisulari.
Biotransformarea compusilor exogeni, toxici si netoxici, urmeaza cai metabolice
straine celor normale ale organismului (Mandron, 1984). In general, in organismul animal
sunt supusi biotransformarii majoritatea compusilor organici exogeni care apoi sunt
eliminati sub forma de metaboliti. Exista insa si compusi care pot patrunde in organism
si-l pot parasi fara a suferi procesul de biotransformare. Fenomenul de biotransformare
are loc in diferite umori, tesuturi si organe si se desfasoara, de regula, in doua faze.
Sediul biotransformarii
Aproape ca nu exista celule, tesuturi, organe si umori care sa nu constituie, cel
putin in parte, sediul metabolizarii toxicelor.
Pentru toxicele ingerate, biotransformarea poate avea loc inaintea trecerii acestora
in sange si limfa, adica inaintea absorbtiei, prin interventia sucurilor digestive, a
enzimelor din aceste sucuri, precum si a florei microbiene care populeaza intestinul.
In stomac, acidul clorhidric descompune carbonatii si bicarbonatii si inactiveaza o
serie de medicamente ca penicilina, insulina, ACTH-ul, heparina, strofantina, vaccinurile
si, in general, toate medicamentele proteice. De asemenea, curara si veninul de sarpe sunt
inactive de sucul gastric.
In intestin, o parte din acidul arsenios este transformat in arseniti, care sunt usor
absorbabili, iar o alta parte se transforma in sulfura de arsen, sub influenta hidrogenului
sulfurat prezent in intestin.
In plamani, o parte din toxinele care patrund pe cale respiratorie se pot combina cu
apa, cu dioxidul de carbon din mediul pulmonar, inainte de a fi transformate in sange.
Dar sediul principal al biotransformarii toxicelor (vehiculate de catre sange) este
ficatul, marele si complicatul laborator al organismului, in care substantele chimice sunt
supuse unor reactii numeroase, care au ca rezultat, in majoritatea cazurilor, formarea de
compusi mai putin toxici sau invers (Shuster si Williams, 1979).
Toxicele mai pot fi metabolizate in rinichi, piele, tesuturile ochiului, splina,
mucoasa gastro-intestinala, ovare etc.
Organul sau tesutul in care se metabolizeaza un toxic nu reprezinta intotdeauna
sediul principal al actiunii lui toxice. Astfel, alcoolul metilic se metabolizeaza in ficat, dar
actiunea lui toxica se exercita, prin metabolitii sai, indeosebi asupra retinei, sistemului
nervos central si rinichiului.
Unele toxice isi manifesta actiunea nociva numai in organele in care sunt
metabolizate, ca de exemplu dimetilnitrozamina, pentru care ficatul este atat sediul de
biotransformare, cat si locul actiunii toxice principale a acestui compus.
Fazele biotransformarii
Biotransformarea substantelor toxice comporta doua faze. In prima faza, un
compus A activ sau inactiv din punct de vedere biologic, este transformat, prin reactii de

oxido-reducere sau hidroliza, intr-un compus activ B sau inactiv B asupra tesuturilor si
organelor. In a doua faza, compusii A, B, B, se transforma intr-un compus C care este, in
general, rezultatul unor reactii de sinteza si care este inactiv din punct de vedere biologic.

B
A

C
B
Faza I

Faza II

Biotransformarea toxicelor in faza intai se realizeaza prin reactii de oxidare,

reducere si hidroliza, care introduc in molecula toxicului unele grupari reactive si cu o
polaritate crescuta, ca de exemplu gruparile OH, -SH, -COOH si NH 2. Aceste reactii
sunt controlate de enzime specifice din grupul oxidazelor, reductazelor si hidrolazelor,
care se gasesc in diferite organite celulare ca si in mediul celular.
Transformarile pe care le sufera substantele toxice exogene in prima faza sunt
urmate de aparitia de metaboliti, care pot fi mai activi sau mai putin activi fata de
substanta mama. In majoritatea cazurilor faza intai este urmata de aparitia unor metaboliti
mai putin activi sau chiar inactivi. Tot o consecinta a reactiilor din faza intai a
biotransformarilor toxicelor este aparitia metabolitilor cu activitate diferita fata de
substanta mama. Astfel, codeina, transormandu-se in parte in morfina, capata si
proprietati narcotice, alaturi de cele analgezice.
Biotransformarea toxicelor in faza a doua consta intr-o reactie de conjugare sau
sinteza, in care gruparile introduse in molecula toxicului in prima faza se combina cu
diferiti compusi, printre care acidul glicuronic, acidul sulfuric, glicocolul, glutamina,
cisteina etc. Reactiile din faza a doua sunt si ele catalizate de enzime specifice.
La majoritatea toxicelor, faza a doua a biotransformarii este urmata de aparitia de
compusi hidrosolubili si netoxici, excretabili prin urina. Prin urmare, inactivarea
biologica din aceasta faza inseamna dezintoxicare si, in acelasi timp, formarea unor
compusi mai usor de eliminat.
Eliminarea toxicelor
Notiunea de eliminare se refera la indepartarea naturala a toxicelor absorbite care
se gasesc in sange, limfa, lichid interstitial, celule si tesuturi.
O parte din toxice se elimina ca atare, dar cea mai mare parte sub forma de
metaboliti, care rezulta din biotransformare si care au proprietati fizico-chimice
favorabile unei eliminari mai rapide. Metabolitii intermediari, ca si cei de detoxicare prin
conjugare sau sinteza, sunt puternic polari si in mare masura ionizati, elemente care
favorizeaza transportul lor in lichidul interstitial si, mai departe, eliminarea.

Toxicitatea este mai mica in cazul substantelor toxice exogene care se elimina mai
repede si invers, mai mare pentru cele care se elimina mai greu sau lent.
Din punct de vedere al eliminarii, fiecare toxic are o comportare proprie in ceea ce
priveste calea de eliminare, forma sub care este eliminat, precum si durata eliminarii, care
depind de o multitudine de factori fizico-chimico si biologici.
Caile de eliminare si factorii care influenteaza eliminarea toxicelor din
organism.
Principalele organe prin care se elimina substantele toxice exogene sunt rinichiul,
tubul digestiv si plamanul, la care se adauga pielea si glandele mamare.
Gradul, viteza si durata de eliminare a toxicelor sunt in functie de mai multi
factori, dintre care cei mai importanti sunt: calea de eliminare, proprietatile fizicochimice ale toxicelor, calea de patrundere in organism, doza absorbita, conditiile
fiziologice si patologice in care se afla organismul si unele interactiuni dintre substantele
toxice.
Eliminarea prin rinichi
Rinichiul este principalul organ de eliminare a toxicelor, prin urina indepartanduse cea mai mare parte a sarurilor metalice, alcaloizilor, compusilor organici, precum si
metabolitii si conjugatii acestora.
Exista toxice ca de exemplu sarurile solubile si lichidele volatile, care apar in urina
la cateva minute de la absorbtie, element deosebit de important pentru diagnosticul toxic
de laborator.
Odata cu toxicele si metabolitii lor se mai pot elimina prin urina si alte produse
patologice, ca albumina, celule epiteliate, hemoglobina si derivati, diferite tipuri de
cilindri, care arata si gradul de suferinta renala. Prezenta acestor elemente patologice ne
poate da indicatii asupra naturii toxicului, de unde rezulta importanta deosebita a
examenului de urina la bolnavii intoxicati.
Gradul eliminarii prin urina a unui toxic depinde de: greutatea moleculara a
substantei sau a metabolitului, debitul urinar, pH-ul urinar, integritatea functiei renale si
unele interactiuni dintre toxice. Cu cat greutatea moleculara este mai mica, cu atat gradul
de eliminare a toxicului prin urina este mai mare.
Exista un oarecare paralelism intre debitul urinar si gradul de eliminare a toxicelor,
cu exceptia substantelor care sunt legate, intr-un mare procent, de proteinele plasmatice si
care se elimina prin urina. Eliminarea renala este influentata de filtrarea glomerulara,
hiposolubilitate, gradul de ionizare si polaritatea substantei toxice.
Se considera ca aceleasi principii care guverneaza clearance-ul metabolitilor
normali ai organismului, guverneaza si excretia renala a compusilor toxici.
Toxicele sunt mai intai filtrate la nivelul glomerulului. Cele care sunt neincarcate
electric, neionice si hiposolubile se reabsorb in mare parte, eliminarea prin urina fiind
mica. Dimpotriva, toxicele ionizate si solubile in apa sunt reabsorbite si eliminate in
proportie mult mai mare decat moleculele neionizate si hiposolubile.
O importanta deosebita in excretia renala a toxicelor si in special a
medicamentelor o are pH-ul urinei, deoarece forma ionizata a toxicelor si metabolitilor
lor este mai putin reabsorbita la nivelul tubilor renali, si, deci, eliminata in cantitati mai

mari. In principiu, substantele care se comporta ca acizi slabi, se elimina in cantitati mai
mari cand urina tubulara este alcalina, iar substantele care se comporta ca acizi slabi se
elimina in cantitati mai mari cand urina tubulara este acida. Aceasta comportare a
eliminarii toxicelor, in raport cu pH-ul urinei, este folosita in terapeutica, in sensul ca
acidifierea urinei cu clorura de amoniu sau alcalinizarea acesteia cu bicarbonat de sodiu,
administrate oral, cresc clearance-ul toxicelor.
Substantele toxice exogene care se comporta ca electroliti tari, se elimina rapid,
indiferent de pH-ul urinar, deoarece ele sunt complet disociate.
In sfarsit, integritatea functiei renale este definitorie pentru eliminarea pe cale
renala a toxicelor, de care trebuie sa se tina seama cand este vorba de administrarea de
medicamente la bolnavii cu insuficienta renala acuta si cronica.
In ceea ce priveste interactiunea substantelor care se elimina prin secretia activa
tubulara, ca salicilatii, sulfamidele, fenilbutazona, penicilina etc., ele pot intra in
competitie pentru transport. Un exemplu tipic il constituie probenecidul, care inhiba
competitiv secretia tubulara a benzilpenicilinei, scazandu-i eliminarea renala (Cotrau,
1980).
Eliminarea prin tubul digestiv
Numeroase toxice, mai ales medicamente, se elimina prin sucurile digestive si in
special prin bila. Un rol important in eliminarea pe cale digestiva revine functiei veziculei
biliare si colonului.
Factorii care determina gradul de eliminare prin bila a unei substante exogene
sunt, in principal: greutatea moleculara, specia, sexul, ereditatea, varsta, tipul de
transformare, gradul de legare de proteine. Ca regula generala, substantele cu greutate
moleculara mica se elimina prin urina, cele cu greutate moleculara mare prin bila, iar cele
cu greutate moleculara mijlocie pe ambele cai. Proportia de eliminare prin bila variaza de
la un compus la altul, crescand paralel cu greutatea moleculara. Fenomenul se petrece
invers pentru excretia prin urina.
Participarea ficatului la eliminarea toxicelor este importanta, dar efectul sau este
modificat de reabsorbtia toxicului de catre intestin, prin circuitul enterohepatic. De aceea,
numai acele substante care sunt concentrate in bila, dar care nu sunt reabsorbite de
intestin, se elimina prin tubul digestiv, respectiv prin scaun.
Eliminarea prin plamani
Plamanul constituie principalul organ de eliminare pentru toxicele gazoase si
pentru cele volatile care au o presiune de vapori mare, la temperatura corpului si care pot
trece cu usurinta prin membrana alveolo-capilara in alveole, de unde sunt evacuate prin
expiratie. Sunt eliminate prin plamani gaze, ca oxidul de carbon si hidrogenul sulfurat, si
substantele volatile ca eterul etilic, cloroformul, alcoolul etilic, acetona, benzina,
benzenul, unele hidrocarburi clorurate, esente vegetale si multe altele.
Eliminarea prin piele si glandele mamare
Prin piele si indeosebi prin glandele sudoripare se elimina o serie de produsi
toxici, printre care: compusii de arsen si de metale grele, bromurile, iodurile, chinina,
unele substante volatile (camforul), unele toxice gazoase etc. Cantitatile de toxic
eliminate prin piele sunt insa lipsite de importanta practica in intoxicatiile acute.

Prin galdele mamare se elimina o multitudine de substante toxice exogene si, in

special medicamentele, laptele constituind un important vehicul de la mama la sugar, de
la animale la consumatori, pentru numeroase medicamente sau compusi cu potential
daunator.
Studii efectuate asupra prezentei compusului organo-clorurat dieldrin in lapte in
regiunea Suffolk, New York, au aratat ca insecticidul se gasaste indeosebi in laptele de
origine animala, produsele lactate, carnea de vita, pestele si carnea de pasare de curte.

I.3 EVALUAREA UNOR SEMNE, SIMPTOME,

PROBLEME ALE PACIENTILOR CU
INTOXICATII ACUTE
Intoxicatia cu monoxid de carbon
Intoxicatia cu monoxid de carbon este, in majoritatea cazurilor, accidentala si,
uneori colectiva, mai cu seama in mediul industrial, fiind una din cele mai frecvente
intoxicatii accidentale ale copilului. Intoxicatiile voluntare sunt rare si, de obicei,
combinate (cu intoxicatii etanolice si cu somnifere).
Monoxidul de carbon (CO) este un gaz incolor, inodor si mai greu decat aerul.
Sursa producatoare de CO este combustibilul folosit pentru incalzitul casnic sau in
industrie pentru operatii tehnologice (carbune, lemn, gaze, petrol, pacura etc.) atunci cand
arderea se face incomplet.
Monoxidul de carbon poate patrunde in atmosfera spatiilor locuite, ca urmare a
unor defectiuni ale sistemelor de incalzire, cand tirajul este defectuos sau ventilatia
camerelor deficitara.
CO se combina cu hemoglobina (Hb) formand carboxihemoglobina. Afinitatea Hb
pentru CO este de 250-300 ori mai mare decat pentru O 2 deci reactia de combinare a CO
cu Hb este foarte rapida. Consecinta formarii carboxihemoglobinei este scaderea
capacitatii de oxigenare a sangelui (capacitatii de a lega si transporta oxigenul),
determinand astfel si perturbari ale proceselor de oxidare celulara (hipoxia celulara, care
da leziuni hemoragice, edematoase si neurotice in organe:creier, ficat, rinichi, miocard si
altele).
Simptomatologia depinde atat de concentratia CO si de durata expunerii, cat si
de sensibilitatea individuala. In functie de concentratia carboxihemoglobinei apar primele
simptome: cefalee violenta frontala si bitemporala, ameteli, tulburari de echilibru,
senzatie de oboseala, palpitatii de efort, vajaieturi in urechi.
Aceste fenomene se agraveaza si sunt insotite de:
- greturi, varsaturi, tulburari de vedere, slabiciune a musculaturii, in special a membrelor
inferioare;
- confuzie mintala;
- cresterea frecventei pulsului si a respiratiei, a tensiunii arteriale;
In concentratii de peste 50 % ale carboxihemoglobinei, apar:
- pierderea cunostintei;
- coma cu respiratie accelerata, superficiala, care ulterior devine neregulata (respiratia
Cheyne-Stokes);
- puls rapid, scaderea tensiunii arteriale.
In concentratii de peste 60 % moartea este iminenta prin deprimarea activitatii
cardiace si respiratorii.

Atentie ! Examenul obiectiv pune in evidenta si alte manifestari asociate, ca

cianoza in cazurile cu pierderea cunostintei. Coloratia clasica rosu-ciresiu apare mai rar
si la concentratii de carboxihemoglobina ce depasesc 70 %.
Masuri de urgenta
- scoaterea imediata din mediul toxic; aerisirea incaperilor prin deschiderea ferestrelor (la
nevoie se sparg geamurile);
- respiratie artificiala (gura la gura), daca nu respira sau respira greu;
- oxigenoterapie (oxigenul fiind considerat antidotul intoxicatiilor cu CO), prin mijloace
imediat disponibile (sonda nazala cu debit 10-15 l/minut, masca faciala) in concentratie
de 100 % in primele 30 de minute);
- transportul bolnavului cat mai urgent la spital (in caz de stop respirator se va face
respiratie gura la gura sau cu aparate manuale, pe tot timpul transportului).
Atentie ! Pentru determinarea concentratiei de carboxihemoglobina se recolteaza
repede sange, imediat dupa intoxicatie, inainte de administrarea de O2.
Se vor respecta urmatoarele conditii:
- sangele trebuie ferit de contactul cu aerul;
- se recolteaza sub un strat de ulei de parafina sau in recipiente complet si acoperite
ermetic sau se recolteaza pe anticoagulant;
- in cazurile grave (come) si atunci cand conditiile tehnice o permit, se face
oxigenoterapie hiperbara (oxigen sub presiune nu peste trei atmosfere), tratament de
electie.
Dupa intoxicatiile grave, bolnavul trebuie supravegheat pentru depistarea
complicatiilor si tratarea lor.

Intoxicatiile acute cu acizi corozivi

Acizii tari (clorhidric, sulfuric, azotic, oxalic, acetif glacial) determina necroza de
coagulare, urmata de distrugerea partiala sau totala a tesuturilor cu care vin in contact.
Efectele locale depind de natura acidului (acidul sulfuric are cea mai mare
toxicitate), de concentratie, de timpul de contact si cantitatea acestuia. Dozele letale
pentru solutiile concentrate ale majoritatii acizilor tari sunt de ordinul 10-15 g sau chiar
mai mici.
Simptomatologie
Ingestia accidentala (voluntara) determina leziuni ulcertonecrotice in cavitatea
bucala, esofag, stomac. In formele severe pot provoca perforatii. Simptomele clinice sunt:
- dureri violente buco-faringiene;
- sialoree (exagerarea secretiei salivare = ptialism);
- disfagie, arsuri in gura;
- varsaturi sangvinolente, uneori negricioase (ca drojdia de cafea);
- diaree (posibil melena).
Uneori hemoragia digestiva superioara poate provoca moartea.
Inhalarea de vapori de acizi tari determina leziuni ale mucoasei respiratorii;
congestie, edem, hipersecretie. Simptomele clinice sunt (fenomene iritative);
- stranut, tuse, coriza;

- senzatie de arsura nazo-faringiana si retrosternala;

- senzatie de sufocare, spasm si edem laringian cu dispnee si cianoza (bronsita
chimica);
- in formele severe, edem pulmonar acut (care poate antrena moartea).
Contactul cu tegumentul poate determina leziuni de arsura chimica de gradul I,
II si chiar leziuni necrotice de gradul III. De retinut ca acizii tari dau in plus si fenomene
generale cum ar fi:
- leziuni viscerale (de obicei hepato-renale si, in special, insuficienta renala acuta);
- stare de soc (posibil mortal);
- tulburari hidroelectrolitice si, in special, acido-bazice (acidoza);
- anurie si convulsii hipocalcemice (in cazul intoxicatiei cu acid oxalic).
Masuri de urgenta
1. In intoxicatia prin ingestie
- Administrarea imediata de lichide pe cale orala in cantitate mare (2-3 litri), daca
deglutitia este posibila, pentru diluarea solutiei acide ingerate. Se recomanda sa se dea
bolnavului lapte sau lapte cu oua batute (10-15). Cum acestea nu sunt intotdeauna imediat
disponibile si cum urgenta este maxima, se administreaza imediat apa.
- Provocarea de varsaturi. Aceasta masura terapeutica nu este aplicabila decat in primele
momente dupa ingestia de acid. Mai tarziu deglutitia este imposibila, calea perorala de
administrare a lichidelor devenind impracticabila (exceptie facand cazurile usoare).
- Calmarea durerilor folosind anagetice usoare, fortral sau algocalmin, piafen pe cale
injectabila.
- Administrarea de sedative: diazepam, 1 fiola de 10 mg i.m.; plegomazin 1 fiola i.m.
- Administrarea de substante antiacide (antidot) pe cale orala: magnesia ustoi. Se pot
administra preparate tipizate (ulcerotrat, trisilicalm, calmogastrin) dupa prealabila
triturare fina si dezvoltarea intr-un lichid (lapte s.a.).
- Administrarea de antispastice (papaverina, atropina, scobutil).
2. In intoxicatia prin inhalare de vapori de acizi tari:
- Administrarea de oxigen umidificat cu solutie bicarbonata.
- Tratarea edemului pulmonar acut.
- Administrarea de nitroglicerina in perfuzie 10-20 micrograme/kilocorp/minut/oxigen,
tonicardiace, cartizon in doze masive 1 g odata). Tratamentul se face numai la indicatia
medicului.
3. In cazul leziunilor caustice cutanate
- Scoaterea imediata a imbracamintii care este imbibata cu acid.
- Spalarea cu apa potabila timp de 15 minute a tegumentului (sau cu apa cu sare, o
lingurita la 1 litru de apa). In cazul in care acidul patrunde in sacul conjunctival se va face
spalatura aculara timp de 15 minute cu ser fiziologic caldut sau cu apa distilata (la nevoie
cu apa simpla).
In toate cazurile, bolnavul va fi transportat de urgenta la spital, unde i se aplica
tratamentul necesar (antibiotic, hemisuccinat de hidrocortizon, tratamentul eventualelor
complicatii, eventual nutritia parenterala, intubatie traheala in caz de edem glotic sau
traheostomie de urgenta).

In ceea ce priveste tratamentul local al leziunilor din cavitatea bucala, se pot face
spalaturi cu infuzie de musetel sau solutie de bicarbonat de sodiu. Se utilizeaza, de
asemenea, suspensie de emoliente continand anestezina, hidrocortizon, antibiotice,
antifungice etc.
In intoxicatia cu acid oxalic (intrebuintat in gospodarie pentru scoaterea petelor de
cerneala) se administreaza saruri de calciu peroral (lactat de calciu, carbonat de calciu,
hidroxid de calciu sau praf de creta), pe cale parenterala (perfuzie glucozata cu adaos de
calciu).
Sunt contraindicate spalatura gastrica (pericol de perforatie), administrarea de
carbonat de calciu sau bicarbonat de sodiu ca antidot peroral si respiratia artificiala.

Intoxicatii acute cu baze tari

Bazele tari (hidroxidul de sodiu, hidroxidul de potasiu) provoaca necroza de
lichefiere si distrugerea completa a tesuturilor cu care vin in contact (ulceratii profunde,
perforatii).
Bazele foarte slabe (carbonat de sodiu si de potasiu) determina numei iritatii ale
mucoaselor si pielii si doar in concentratii mari produc leziuni veziculare si ulcerative.
Hidroxidul de sodiu este cea mai caustica substanta din grupul bazelor corozive.
Doza medie letala este de 10-20 g la adult.
Simptomatologie
Aspectul clinic este de buco-faringita si gastrita coroziva, descris anterior la
ingestia de acizi:
- dureri atroce faringiene, retrosternale, epigastrice;
- sialaree, disfagie, varsaturi;
- hemoragie digestiva superioara;
- perforatie esofagiana sau gastrica;
- stare de soc (la formele grave);
- insuficienta respiratorie prin edem epiglotic, edem pulmonar.
Masuri de urgenta
Masuri de urgenta in cazul intoxicarii cu bazele tari sunt aceleasi ca la intoxicatiile
cu acizi (exceptand neutralizarea):
- administrarea imediata de lichide pe cale orala in cantitate mare (2-3 litri), lapte sau
sucuri de fructe si provocarea de varsaturi;
- ingestia de acid acetic 2 % (otet diluat) pentru neutralizarea in cantitati de 200-300 ml
(dupa evacuarea continutului gastric prin varsaturi);
- administrarea de 1-2 lingurite de xilina 2 % pentru calmarea durerii;
- decontaminarea pielii, mucoaselor si a ochilor;
- administrarea de analgetice si de sedative pentru dureri;
- transportul de urgenta la spital pentru terapie intensiva (ca in cazul acizilor).

Intoxicatii cu detergenti anionici

Detergentii anionici (sapun, detergentii folositi in gospodarie) ingerati in doze
toxice dau urmatoarea simptomatologie: iritatie gastroduodenala, manifestata prin
varsaturi, diaree, meteorism cu distensie abdominala.
Masurile de urgenta care se impun sunt: provocarea de varsaturi si spalatura
gastrica.

Intoxicatii cu detergenti cationici

Detergentii cationici (cu actiune dezinfectanta, bactericida) ingerati in doze mari
se absorb provocand alterari in metabolismul celular.
Simptomatologie
In cazul intoxicatiilor cu detergenti cationici pot apare urmatoarele tulburari:
- digestive: senzatie de arsura in gura, esofag si stomac, greturi, varsaturi;
- nervoase: anxietate, confuzie, slabiciune musculara, convulsii, coma;
- respiratorii: respiratie artificiala, insotita de cianoza si asfixie, prin paralizia muschilor
respiratori;
- hematologice: hemoliza, microembolii.
In spital (la nevoie) se va aplica ventilatia mecanica.

Intoxicatii cu insecticide organofosforate

Intoxicatiile cu insecticide organofosforate (parathion, ekatox, malathion) sunt
frecvente (cele accidentale) si foarte grave (cele voluntare). Compusii organofosforici
blocheaza ireversibil colinesterazele, determinand astfel o dereglare a metabolismului.
Numeroasele insecticide (pe baza de fosfor organic) folosite in agricultura si
uneori si in gospodarii (dezinsectie) constituie sursa de intoxicatie, indeosebi pentru
copii, care consuma fructe stropite cu aceste substante.
Toxicele organofosforate pot patrunde in organism pe diverse cai: tegument,
conjunctiva, calea inhalatorie, calea digestiva.
Parathionul este substanta cea mai reprezentativa, fiind larg utilizata. Efectele
toxice ale acestui insecticid sunt comune tuturor organofosforatelor.
Manifestari clinice
Simptomatologia se instaleaza destul de repede (cam la 30 de minute de la
ingerarea unei cantitati mai mari si la cateva ore la cantitati mici). Tabloul clinic cuprinde
trei sindroame bine cunoscute:
- Sindromul muscarinic (vagomimetric) este, de obicei, primul care apare in
ordinea cronologica:
Mioza (micsorarea pupilei);
Sialoree (secretie salivara crescuta);
Transpiratii abundente;
Bradicardie, hipotensiune arteriala;
Hipersecretie bronsica si bronhospasm (care dau dispnee si cianoza). Semnele pot
imbraca aspectul unui E.P.A.;

 Pierderea controlului sfincterelor s.a..

- Sindromul nicotinic:
Fasciculatii musculare (contractii) la muschii molari oculari;
Crampe musculare la grupele musculare mari;
Convulsii tonico-clonice, contracturi generalizate.
- Sindromul central nervos:
Anxietate, cefalee, agitatie, tremur, stare confuzionala, ataxie (tulburare a
coordonarii miscarilor voluntare), coma, convulsii.
Masuri de urgenta
Diagnosticul pozitiv se sustine prin datele anamnestice, examenul clinic (inclusiv
mirosul de insecticid al bolnavului si al continutului de spalatura gastrica) si raspunsul
terapeutic la atropina.
Masurile de urgenta trebuie aplicate imediat (paralel cu asigurarea de transport
rapid intr-o unitate spitaliceasca) si urmareste trei obiective:
- administrarea antidotului fiziologic (atropina);
- terapia nespecifica de mentinere a functiilor vitale;
- indepartarea toxicului de la poarta de intrare (tegument, stomac, sac conjunctival). In
caz de stop cardiorespirator se vor lua masuri de reanimare inaintea altor masuri.
Important ! Exista pericolul de intoxicatie a salvatorului prin aplicarea metodei de
respiratie gura la gura sau prin lipsa asigurarii masurilor de protejare. Salvatorul va
avea echipament de protectie.
- daca toxicul a patruns pe cale digestiva se vor provoca varsaturi sau se vor face spalaturi
gastrice cu suspensie de carbune activat in solutie de bicarbonat de sodiu 10 %;
- daca toxicul a patruns pe cale cutanata, se vor lua urmatoarele masuri:
bolnavul va fi dezbracat (hainele nu vor fi reutilizate);
se va face decontaminarea pielii si a mucoaselor prin spalare pe tot corpul cu
multa apa si sapun, cel putin de 15 minute (la nevoie, dupa spalare, se poate sterge
tegumentul cu tampoane de alcool;
se va spala parul timp de 15 minute (uneori accidental toxicul este aplicat pe pielea
capului cu scop de deparazitare);
se va administra atropina, antodotul fiziologic in fiole de 1 ml 1 (1 mg) si
0,25 (0,25 mg), doza initiala fiind de 2-4 mg sulfat de atropina (2-4 fiole a 1 mg
i.v. sau i.m.), apoi din 15 in 15 minute, cate 1-3 fiole a 1 mg (deseori se ajunge la
70-100 de fiole de atropina in 24 de ore). Administrarea atropinei se face urmarind
aparitia semnelor de atropinizare: midriaza, tahicardie, tegument uscat si disparitia
sau atenuarea semnelor intoxicatiei.
Atentie ! La copii doza initiala de atropina va fi administrata conform urmatorului calcul:
0,2 mg sub varsta de 2 ani, 0,5 mg la copiii intre 2 si 10 ani, 1-2 mg la copiii mai mari de
10 ani. Calea de administrare poate fi i.v., i.m. sau s.c. Dozele vor fi repetate la fiecare 10
minute, pana la obtinerea efectelor atropinice, apoi se va urmari mentinerea lor 24-48 de
ore.

- se va administra antidot specific: Toxagonin, Pirangit (fiole de 1 ml cu 250 mg

substanta activa), Contrathion (flacoane a 200 mg si fiole cu solvent de 10 ml),
Obidoxima (fiole de 1 ml a 250 mg, produs romanesc). Se administreaza in asociatie cu
atropina, nu in locul acesteia si nu inainte de administrarea atropinei. Doza initiala de
Toxogonin este de 1-2 fiole i.v. Doza se repeta la un interval de 8 ore (in functie de
severitatea intoxicatiei). Doza de Contrathion este de 0,8-1 g/zi;
- terapia de substitutie consta in administrarea de colinesteraza plasmatica
(pseudocolinesteroza) sub forma de plasma proaspata sau liofilizata-reconstruita sau
diverse preparate care contin pseudocolinesteroza concentrata.
Atentie ! La copii, doza initiala de Toxogonin este de 4-8 mg/kilocorp i.v. (perfuzie
lenta). Doza se poate repeta de 1-2 ori pe zi. Se mai recomanda administrarea de plasma
(10-20 ml/kilocorp/24 ore).
- terapia simptomatica si de sustinere:
- aspirarea secretiilor traheo-bronsice, drenaj postural, administrarea de O2 ;
- suprimarea convulsiilor (diazepam), edemul pulmonar acut (furosemid,
corticoterapie), a tulbirarilor de ritm, a dezechilibrelor metabolice (hidroelectrice,
acidobazice).
Atentie ! In toata etapa intoxicatiei cu organofosforice este interzisa ingestia de lapte si
alimente ce contin lipide.
De retinut! Unele din aceste masuri de urgenta vor fi aplicate de asistenta medicala (chiar
in lipsa medicului) la locul producerii intoxicatiei, la dispensar sau chiar in timpul
transportului la o unitate spitaliceasca . Astfel: resuscitarea cardiorespiratorie,
pozitionarea intoxicatului in caz de coma, aspirarea secretiilor, provocarea de varsaturi,
decontaminarea tegumentului sau (la indicatia medicului) administrarea de atropina,
antidot specific si alte medicamente necesare in terapia simptomatica . De aceea, asistenta
medicala este obligata sa cunoasca simptomatologia si masurile de prim ajutor (inclusiv
medicatia), pentru a putea interveni de urgenta.

Intoxicatiile cu insecticide organoclorurate

Insecticidele organoclorurate ( D.D.T. , gamexan, aldrin, hexaclorhexan, lindan) sunt
substante larg utilizate ca insecticide si de aceea sunt frecvente intoxicatiile accidentale
( sau voluntare) in care predomina convulsiile.
Manifestari clinice:
Tabloul clinic este alcatuit din doua grupe de manifestari digestive si nervoase.
Fenomenele digestive pot fi : greturi, varsaturi, colici abdominale, diaree, tenesme, iar
cele nervoase: cefalee, confuzie, parestezii localizare initial la limba , buze si fata
(D.D.T), tremuraturi, fibrilatii musculare, convulsii si coma.
Convulsiile se pot termina in opistotonus (contractura cu corpul in extensie) cu scop
respirator. Decesul poate sa survina prin paralizia respiratorie si fibrilatie ventriculara.
Atentie ! Lipseste mioza. De obicei, pupilele sunt midriatice (important pentru a nu se
face confuzie cu intoxicatia organofosforica).
Masuri de urgenta:
- provocare de varsaturi;

spalatura gastrica (cu apa calduta si carbune animal);

indepartarea hainelor, decontaminarea pielii, parului, mucoaselor, prin spalare
timp de 15 minute (in intoxicatiile de contact); La nevoie se va face reanimare
cardiorespiratorie (atentie ca si la compusi organofosforici, la contaminarea grava
a salvatorilor);
- tratamentul convulsiilor al edemului pulmonar acut;
- transportarea de urgenta a intoxicatului la spital sub oxigenoterapie.
Atentie! Ce nu trebuie facut:
- administrarea de lapte, de purgative uleioase (dizolva toxicul si grabeste absortia
acestuia);
- administrarea de simpaticomimetice (adrenalina, naradrenalina, efedrina),
deoarece acestea pot declansa fibrilatii ventriculare ireversibile.

Intoxicatiile cu ciuperci
Exista peste 30 de specii de ciuperci care contin diferite toxice. Din punct de vedere al
aparitiei simptomatologiei, ciupercile se impart in doua categorii: ciuperci cu perioada de
intubatie scurta si ciuperci cu perioada de intubatie lunga.
In grupul ciupercilor cu perioada de intubatie scurta intra: Amanita muscaria ( burete
pestrit), Amanita pantheria (buretele parteriei).
In grupul ciupercilor cu perioada de incubatie lunga, intra: Amanita phalloides (ciuperca
alba), Amanita verna, Sarcospheria coronaria si altele.
Simptomatologie
- in intoxicatia cu ciuperci din grupul celor cu perioada de incubatie scurta, simptomele si
semnele apar dupa 15 minute pana la trei ore de la ingestie:
- lacrimare;
- salivatie, greturi, diaree, dureri abdominale;
- hipersudoratie;
- furnicaturi ale extremitatilor;
- dispnee cu respiratie suieratoare;
- stare de agitatie, confuzie, halucinatii, convulsii, tremuraturi;
- bradicardie, hipotensiune;
- coma cu midriaza.
- in intoxicatia cu ciuperci din grupul celor cu perioada de incubatie lunga, simptomele si
semnele apar la 5-12 ore sau mai mult (20 de ore) de la ingestie. Toxinele provoaca
iritatii ale mucoasei digestive, precum si leziuni hepatice si renale degenetative grave.
Simptomele sunt urmatoarele:
- greturi, varsaturi, colici abdominale, diare sangvinolenta ( deszhidratare);
- cefalee, confuzie, convulsii, coma;
- icter, hepatomegalie;
- oligoanurie.
De retinut! Intoxicatia cu ciuperci cu perioada de incubatie lunga este de o mare
gravitate, mortala.

Masuri de urgenta
- la primele semne trebuie sa se faca:
- provocarea de varsaturi;
- spalarea gastrica cu lichide dulci si sarate, carbune activat;
- transportarea de urgenta a bolnavului la spital, unde se va face:
- perfuzie cu solutii glucozate si clorurate;
- Mialgin 1 fiola sau antispastice pentru calmarea colicelor;
- tratamentul insuficientelor hepatice acute, insuficientei renale acute si tratamentul
socului .
- la bolnavii cu simdrom colinergic ( caracterizat prin : hipersalivatie, hipersudoratie,
mioza) se administreaza Atropina i.v. sau i.m. in doza de 0,5 mg (1/2 fiola);
- la bolnavii cu sindrom atropinic, la care atropina este contraindicata, se administreaza o
fiola Plegomazin.

Intoxicatiile cu alcool etilic

Intoxicatia cu alcool etilic (etanol) se recunoaste de la primul contact cu bolnavul dupa
halena de alcool. (Atentie ! Intoxicatia poate fi mixta : cu barbiturice, tranchilizante).
Tabloul clinic
Semnele intoxicatiei acute evolueaza in trei faze:
1- Faza de excitatie :
- logoree, volubilitate, tendinta de violenta;
- facies congestiv, conjuctivitele injectate ( alcoolemie 2 mg % );
2- Faza de incordare motorie:
- confuzie, agitatie psihomotorie, apar tulburari de coordonare si echilibru, tulburari
de vorbire, incordare musculara accentuata (alcoolemie 3 mg %)
3- Faza de coma etilica : alcoolemie 3-4 mg %
- relaxarea musculaturii corporale, areflexie, midriaza, relaxare sfincteriana, facies
vultuos, puls tahicardic si artemic, hipotensiune arteriala, halena alcoolica (in toate
fazele).
Exista totdeauna pericolul aspiratiei traheo-bronsice a continutului gastric, exprimat prin
varsatura, blocarea cailor aeriene si asfixie. Alteori apare bronhopneumonie de aspiratie.
Decesul poate sa survina din mai multe cauze:
- deprimare respiratorie centrala si insuficienta obstructiva respiratorie;
- colaps vascular sau E.P.A.;
- hemoragie digestiva superioara;
- A.V.C. (alcoolemia de 5 mg % este mortala).
Masuri de urgenta
- provocarea de varsaturi si spalatura gastrica cu carbune activat (in solutie de bicarbonat
de sodiu 5 %) sau doze succesive de cafea concentrata in formele mai usoare;
- in formele severe, bolnavul va fi transportat de urgenta la spital;
- la nevoie se va executa reanimarea cardiorespiratorie in timpul transportului.
Observatie: la indicatia medicului, asistenta va monta (la dispensar, policlinica sau
autosalvare) o perfuzie cu solutii macromoleculare, glucoza 5 % si, eventual, NaHCO 3.

Se poate injecta vitamina B6 (3-4 fiole i.v.), vitamina B1 i.v. 100 mg, hidrocortizon,
diazepam 1-2 fiole i.v. sau i.m. in cazul de agitatie. Sunt contraindicate morfina,
plegomazinul si barbituricele.
Atentie ! Are mare importanta sociala si medico-legala recoltarea sangelui pentru
alcoolemie. Nu se va dezinfecta pielea cu alcool la locul prelevarii, decat cu sublimat,
oxicianura, in lipsa cu apa simpla.
In caz de coma, spalatura gastrica este posibila dupa intubatia traheala. Asistenta
medicala va aplica tratamentul comei toxice, al insuficientei respiratorii si circulatorii
acute, corectarea tulburarilor functionale.
Intoxicatiile cu alcool metilic
Ingerarea de alcool metilic (metanol) poate da o intoxicatie grava, deseori mortala.
Poate fiintoxicatie accidentala (folosirea la bautura) sau profesionala, deseori colectiva
(industria lacurilor, solvent).
Tabloul clinic
- tulburari digestive: greturi, varsaturi, dureri abdominale severe;
- tulburari oculo-vizuale: midriaza, cecitate (orbire temporara sau permanenta);
- tulburari respiratorii: dispnee, insuficienta respiratorie acuta, cianoza;
- tulburari cardiovasculare: tahicardie, hipotensiune arteriala, soc;
- tulburari renale: oligoanurie;
- tulburari metabolice: acidoza.
Masuri de urgenta
- provocarea de varsaturi;
- spalatura gastrica cu apa potabila sau cu solutie 4 % bicarbonat de sodiu;
- alcool etilic solutie 50 % in doza de 0,75 ml/kilocorp (administrarea se face dupa ce
stomacul a fost golit). Daca deglutitia nu este posibila, alcoolul etilic se introduce pe
sonda gastrica sau nazogastrica;
- bicarbonat de sodiu peroral in doza de 5-10 g la fiecare ora; aceste masuri se pot aplica
la dispensar, dupa care intoxicatul este transportat la spital.
Atentie! In cazuri grave (coma), in afara masurilor de reanimare, de mentinere a
functiilor vitale, exista o masura urgenta pe care medicul o poate recomanda si care se
poate aplica la dispensar sau in autosanitara: instalarea unei perfuzii cu glucoza 5 %
(250 ml), la care se adauga 15-20 ml alcool etilic pur (alcool de farmacie).
In spital se va face:
- administrarea antidotului (alcool etilic) solutie 5 %, 2-3 l in 12-18 ore in perfuzie cu
glucoza, timp de 1-3 zile. Se deterrmina rezerva alcalina, pH-ul sanguin de mai multe ori
pe zi, pentru a se putea lua masuri de combatere a acidozei prin administrare de solutie de
bicarbonat de sodiu 1,4 % in perfuzie;
- diureza osmotica;
- Diazepam in caz de convulsii si delir;
- tratamentul socului, al insuficientei circulatorii, respiratorii, al dezechilibrelor
electrolitice (in functie de ionograma);
- hemodializa in cazuri de intoxicatii grave;
- asistenta oftalmologica.

Intoxicatiile cu benzina
Intoxicatia poate sa survina prin inhalarea de aer saturat cu vapori de benzina in
incaperi inchise sau prin ingestie.
Manifestari clinice
- in intoxicatia prin inhalare, simptomele dau betia benzinica:
greturi, varsaturi, senzatie de arsura in torace;
cefalee, ameteli, pierderea cunostintei;
respiratii rare, superficiale;
coma, convulsii si moarte (daca bolnavul nu este scos la timp din mediul toxic).
- in intoxicatia prin ingerare (peste 1 ml/kilocorp):
greturi, varsaturi si diaree;
deprimarea S.N.C., somnolenta, coma;
tahipnee, tahicardie, cianoza;
se poate instala EPA cu sputa hemoragica, febra si tuse.
Masuri de urgenta
- in intoxicatia prin inhalare:
scoaterea bolnavului din mediul toxic;
respiratie artificiala (la nevoie);
oxigen prin sonda nazofaringiana;
- in intoxicatia prin ingestie:
imediat se administreaza 200 ml ulei de parafina sau alt ulei vegetal;
spalatura gastrica;
purgativ salin (sulfat de magneziu).
- in ambele tipuri de intoxicatii:
tratament simptomatic si de sustinere;
AB terapie pentru prevenirea pneumopatiei bacteriene (Penicilina G asociata cu
Biseptol sau Oxacilina asociata cu Kanamicina);
secretolitice: Bromhexin, Brofimen, Trecid;
expectorante;
corticoterapie pentru reducerea fenomenelor inflamatorii.
Intoxicatiile cu barbiturice
Medicamentele din grupa barbituricelor (Fenobarbital, Dormital, Ciclobarbital)
sunt larg raspandite si determina una dintre cele mai frecvente intoxicatii.
Intoxicatiile survin prin ingestia accidentala la copii si voluntara la adulti.
Absorbtia barbituricelor se face in intestin (jejun), este lenta dupa mese, rapida pe
nemancate si foarte rapida in asocierea cu alcool.
Doza toxica legala este de aproximativ 5 g pentru barbituricele cu durata lunga de
actiune (8-12 ore Fenobarbital) si de 1-3 g pentru cele cu durata scurta de actiune
(Ciclobarbitalul).

Simptomatologie
Depinde de doza ingerata:
- ingerate in doze moderate provoaca:
slabiciune musculara;
dificultate in vorbire, somnolenta;
uneori stare de agitatie;
- ingerate in doze mari provoaca:
pierderea cunostintei;
bradipnee cu respiratie artificiala;
cianoza, hipotensiune arteriala, hipotermie.
- in formele grave, coma este profunda si este insotita de:
insuficienta respiratorie si circulara acuta;
incarcare bronsica;
pupile micsorate (mioza are un prognostic grav).
Moartea survine prin insuficienta respiratorie si circulatorie.
Masuri de urgenta
1. La bolnavii cu constiinta pastrata sau in stare de somnolenta si cu reflexe de
varsatura pastrate:
- provocare de varsaturi;
- spalatura gastrica cu suspensie de carbune activat si putina sare, KmnO 4 1/5.000
sau numai apa simpla;
- administrare de purgativ salin (sulfat de sodiu 30 g in 20 ml apa) peroral sau pe
sonda gastrica;
- transportul de urgenta la spital sub supraveghere medicala (puls, T.A., respiratie,
temperatura corpului, culoarea pielii, dimensiunea pupilei).
2. La bolnavii in coma:
- pregatirea transportului rapid spre spital, asigurand eliberarea cailor aeriene
superioare (curatarea gurii, aspiratia buco-faringiana), eventual introducerea unei
pipe orofaringiene;
- pentru reducerea bronhospasmului si hipersecretiei, medicul recomanda atropina
in injectii i.v. 0,5-1 mg.
Important:
atunci cand ambulator exista posibilitati (la recomandarea medicului), se
poate institui:
- o perfuzie cu dextran, marisang pentru combaterea hipotensiunii;
- o diureza fortata prin perfuzii ci glucoza 20 % sau manitol 10 %;
Atentie! Nu se forteaza diureza daca in primele 20-30 de minute
rinichiul nu raspunde pozitiv.
- perfuzie alcalina cu bicarbonat de sodiu 8,4 %;
- hidratare cu glucoza 5 % si ser Ringer;
sondajul vezical este esential pentru urmarirea diurezei; in spital, bolnavilor
in coma profunada li se face:

- intubatie traheala, spalatura gastrica cu seringa si, concomitent, un

purgativ salin sau manitol pentru diaree osmotica.
la nevoie se vor face:
- traheostomie si respiratie artificiala, daca survine stopul respirator
sau insuficienta respiratorie acuta;
- oxigenoterapie 6-8 l/minut;
se continua tratamentul specific, iar in cazurile foarte grave se recurge la
hemodializa.

De retinut:
- nu se face spalatura gastrica la comatosi fara intubatie traheala;
- nu se incalzeste bolnavul cu sticle cu apa fierbinte pentru combaterea hipotermiei
(favorizeaza arsurile cutanate);
- nu se administreaza excitante ale S.N.C. (care pot agrava fenomenele prin cresterea
nevoilor de oxigen).

I.7 EDUCATIA PENTRU SANATATE

Datorita expansiunii industriei chimice si aparitiei de noi substante cu potential
toxic, intoxicatiile profesionale nu pot fi complet eliminate, dar numarul si gravitatea lor
trebuie redusa la maximum. Aceasta se realizeaza prin aplicarea masurilor tehnicoorganizatorice de profilaxie colectiva si individuala, si anume:
- Inlocuirea, acolo unde este posibil, a substantelor toxice si modificarea preceselor
tehnologice nocive.
- Legiferarea manipularii substantelor nocive.
- Educatia sanitara si instructajele periodice de protectia muncii.
- Folosirea tehnologiilor de fabricatie in instalatii ermetice si etanse, a ventilatiei
adecvate, a semnalizatoarelor de alarma la depasirea concentratiei medii atmosferice.
- Supravegherea medicala a muncitorilor prin: examen medical la angajare, cand se
depisteaza deficientele predispozante la intoxicatii, inlaturand acele persoane de la
locurile de munca cu noxe si reducand incidenta intoxicatiilor profesionale; examen
medical periodic si examene speciale, cand se depisteaza intoxicatia in stadiul incipient,
luand masurile necesare si evitand agravarea lor (profilaxia secundara) sau chiar in
stadiul mai tardiv cand totusi se pot preveni complicatiile (profilaxia tertiara).
- Examinarea toxicologica prin determinarea toxicelor din atmosfera de lucru, a toxicelor
si metabolitilor din lichidele biologice, a indicatorilor biologici modificati sub actiunea
toxicelor. Scopul final este stabilirea masurilor necesare pentru scaderea concentratiilor
toxicelor sub limita admisa.
- Izolarea muncitorilor de mediul toxic, atunci cand trebuie lucrat in acest mediu prin
profilaxia individuala: purtarea de echipament de protectie si de masca, aplicarea
unguentelor de protectie, respectarea igienei individuale.
Masuri profilactice care vizeaza copiii
Majoritatea intoxicatiilor la copii se produc in familie, dar nu sunt excluse
intoxicatiile in colectivitate, mai ales cu substante dezinfectante si detergenti. Personalul
colectivitatilor de copii trebuie deci instruit asupra pericolului si posibilitatilor de
intoxicatii cu aceste substante, ceea ce atrage dupa sine masuri de supraveghere atenta a
tuturor grupelor de copii pe perioada de veghe, intrebuintarea si pastrarea adecvata a
substantelor toxice folosite in procesul de igienizare a institutiei respective.
In mediul familial este cu atat mai necesar ca perioada de veghe a copilului mic sa
fie indeajuns supravegheata si indrumata. Un numar din ce in ce mai mare de familii cu
copii mici se plang de greutatile pe care le intampina in angajarea unui personal de
serviciu corespunzator si de incredere pe perioada in care parintii sunt retinuti in
activitatea profesionala. Acest fenomen este real, deoarece angajarile de personal casnic
intampina dificultati din ce in ce mai mari.

In lipsa unor persoane varstnice, apartinatoare prin grad de rudenie oarecare

familiei, singura solutie pentru supravegherea si indrumarea copiilor mici in orele de
serviciu ale parintilor o reprezinta colectivitatea de copii.
La ora actuala numarul de locuri in cresele si caminele de copii nu poate sa
satisfaca cerintele. Exista planuri si eforturi materiale care cauta sa rezolve aceasta stare
de lucruri si probabil ca intr-un viitor nu prea indepartat va exista posibilitatea ca orice
mama cu copil mic, angajata in economie, care nu-si poate rezolva altfel supravegherea si
ingrijirea copilului in mediul familial, sa se poata adresa unei institutii, colectivitatii de
copii, unde copilul va avea asigurate o ingrijire si supraveghere calificata si permanenta.
Orice mama cu copil mic trebuie sa fie extrem de constienta ca cea mai mica
fisura, neglijenta sau scapare in supravegherea si indrumarea copilului ei in perioada de
veghe constituie un pericol real pentru viata si sanatatea acestuia, inclusiv pericolul
pentru intoxicatii sau alte accidente. Oricare ar fi greutatile materiale sau de alta natura,
aceasta nu scuteste parintii cu nimic de raspunderea pe care o au in supravegherea si
indrumarea copiilor mici, pe perioada lor de veghe.
Trecerea de la apararea pasiva la o aparare activa se face treptat, pe masura ce
copilul creste si devine din ce in ce mai constient de semnificatia actiunilor sale.
Perioada de prescolar este deosebit de proprie pentru instruirea si aducatia copiilor
referitoare la semnificatia anumitor lucruri, aratandu-le si explicandu-le cu perseverenta
ce este bine si ce nu este bine de facut, cu urmarile ce pot surveni. Curiozitatea fara
margini a copiilor la aceasta varsta, manifestata prin interogatoriul neintrerupt adresat
celor din jur, constituie factorul favorizant principal pentru procesul de cunoastere, de
instruire, formare a unei constiinte, ceea ce este permis si ceea ce nu este permis.
Prin intelegerea din ce in ce mai adecvata a fenomenelor din jurul lui, copilul se
fereste singur de actiunile primejdioase si supravegherea lui se usureaza treptat, cel putin
in ceea ce priveste pericolul intoxicatiilor.
La varsta scolara, apararea trebuie mult dezvoltata si sbordata la orele de
dirigentie, in cadrul activitatilor scolare cu materiale intuitive si prelucrarea unor cazuri
concrete de accidente de circulatie si intoxicatii.
Masurile de aparare activa au o mare importanta in perioada de scolar mare, la
varsta pubertatii, cand trebuie sa imbrace aspecte complexe, de ordin educativ in primul
rand. La aceasta varsta incep sa apara intoxicatiile voluntare, ca urmari ale unui echilibru
sufletesc si moral fragil.
Intoxicatiile voluntare sunt gesturi disperate la care recurg de obicei copii la
pubertate si adolescenta, cu intentia de a-si rezolva unele conflicte sufletesti pentru care
nu se gasesc alte solutii. Ele sunt favorizate de tresaturile psihologice caracteristice
varstei pubertare, varsta la care sensibilitatea este maxima, experienta de viata si
dezamagirile distrug cu usurinta un echilibru sufletesc foarte fragil.
Experienta ne arata ca in majoritatea covarsitoare a intoxicatiilor voluntare la copii
este vorba de fetite la varsta pubertara sau la inceputul adolescentei. Cel mai adesea
intoxicatiile voluntare sunt provocate de neintelegerile familiale, de insuccesul scolar,
mai rar de dezamagirile sentimentale. Este adevarat ca la acesti copii se poate descifra
existenta unor manifestari psihologice situate la granita dintre normal si patologic. Intr-un

cadru potrivit, familial si scolar, aceste manifestari sunt estompate si evolutia formarii
personalitatii morale a pubertarului si adolescentului se desfasoara fara asperitati
deosebite. Intr-un cadru privat se elementele unei educatii sanatoase, in care apar
conflicte familiale si cele din mediul scolar, manifestarile psihologice de care am amintit
ies usor la iveala, impulsionand pe acesti copii la gesturi disperate, irationale, care adesea
imbraca tentativa de sinucidere prin ingerarea voluntara de substante chimice toxice, cel
mai adesea medicamentoase. Tentativele lor de sinucidere sunt facilitate de usurinta cu
care pot ajunge in tara la noi medicamentele cu actiune drastica asupra SNC (Luminal,
Napoton, Meprobamat, Romergan).
Uneori insa, copiii nedoriti pot ajunge victimele intoxicatiilor intentionate, prin
actoiunea criminala a parintilor.

I.4 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA

ACTE DE INVESTIGATIE
1. Investigatii paraclinice:
a) Intoxicatie acuta cu baze tari
Examenul radiologic pune in evidenta prezenta stricturilor precizandu-le sediul si
gradul. Cand strictura intereseaza aproape intregul traiect esofagian sau stomacul in
intregime, lumenul acestuia devine filiform, iar tranzitul este complet suprimat, stenoza
esofagiana.
b) Intoxicatia cu benzina
Examenul radiologic pune in evidenta opacitati de tip pneumonic cu aspect mai
mult sau mai putin omogen, instalate foarte rapid si localizate in special in lobii inferiori.
Imaginea radiologica dureaza 2-3 saptamani, vindecarea producandu-se complet.
c) Intoxicatia cu alcool etilic
Electrocardiograma arata inversarea undei T cu aspect ischemic, precum si
prelungirea intervalului Q-T; tahicardie sinusala, alterari nespecifice ale undelot T.
d) Intoxicatia cu monoxid de carbon
Electrocardiograma arata modificari de tip ischemo-lezional, in peste 80 % din
cazuri caracterizate prin negativarea undei T si subdenivelarea segmentului ST.
e) Intoxicatia cu barbiturice
Electrocardiograma arata incetinirea conducerii atrio-ventriculare de diferite
grade, bloc intraventricular, accese de bradicardie, extrasistole ventriculare polifocale,
care trec sau nu in fibrilatie ventriculara si stop cardiac si alte aritmii cu tahicardie
sinusala.
f) Intoxicatia cu organofosforice
In caz de complicatii cum ar fi oprirea circulatiei, EKG arata: rarirea brusca, in
cateva minute, a frecventei cardiace, instalarea unor tulburari de ritm al caror centru de
comanda coboara din ce in ce mai jos, spre masa miocardului ventricular, alugirea
progresiva a intervalului P-R si a intervalului Q-T, aparitia de modificari
ischemolezionale (inversari de unde T si denivelari ale segmentului ST).
Radiograma pulmonara pune in evidenta opacitati in fulgi de zapada cele mai
multe confluente distribuite atat la varf, in regiunea hilurilor, cat si la bazele plamanilor
pretand la concluzia cu bronhopneumonia.
g) Intoxicatia cu alcool
EKG unda T inalta, ascutita, precordiale
- complexul QRS X60.

Cercetarea toxicelor gazoase

Printre substantele toxice, unele dintre cele mai active se intalnesc sub forma
gazoasa (oxidul de carbon, hidrogenul sulfurat, amoniacul). Alte toxice lichide avand
tensiunea mai mare de vapori vor putea produce intoxicatii pe cale respiratorie (benzen,
mercur, sulfura de carbon).
Multe dintre ele se intalnesc in anumite atmosfere de la locul de munca, avand
efecte cumulative si in consecinta se pot produce intoxicatii profesionale, acestea fiind
indeosebi cronice.
Identificarea gazelor din atmosfera este recomandabil sa se faca la fata locului, in
acest mod se poate afla sursa toxicelor. In alte situatii analistul va trebui sa se limiteze
numai la priza de atmosfera care i-a fost adusa la laborator.
La o serie de produse gazoase, mirosul permite o identificare la dilutii destul de
mari amoniac, hidrogen sulfurat, brom. In schimb, unele gaze ca oxigenul si bioxidul de
carbon nu pot fi decelate organoleptic si trebuie avuta in vedere sursa posibila de
intoxicatie.
Prin culoare se pot decela relativ putine toxice: brom, clor, vapori nitrosi.
Ca reactii preliminare, unele chiar caracteristice pentru decelarea unui toxic in
atmosfera servesc hartiile indicatoare ca: hartia cu clorura mercurica pentru H3AS, hartia
cu acetat de plumb pentru acid sulfuric, hartia indicatoare de P4 pentru acizi, amoniac.
Aceste metode sunt cel mai usor de aplicat in laboratoarele clinice curente, exista o serie
de metode de valoare, arta si de mare precizie care necesita dotare speciala foarte
scumpa.
Dintre cele mai intrebuintate in ultimul timp in laboratoarele cu specific de
toxicologie, se fac:
- spectrofotometria care se realizeaza cu ajutorul unui spectrofotometru in domeniile
ultraviolet, vizibil, infrarosu;
- polarografia;
- fotometria.
A. Examene clinice
a) Intoxicatia cu ciuperci:
- SDR de hepatocisoleza;
- TGO > 5.000 u.i.;
- TGP > 4.750 u.i.;
- Tymol > 16 u.ML;
- ZnSO4 > 12 u SH
b) Intoxicatia cu benzina:
- leucocitoza 1.000 12.000 leucoc/mm3;
- VSH crescut: femeie > 16, barbat > 20.
c) Intoxicatie cu alcool etilic:
- nivelul alcoolemiei in sange > 1,2 la mie - > 6 mg la mie (doza letala).
Probe preliminare facute pe urina

Se stie ca majoritatea toxicelor se elimina in cantitati mai mult sau mai putin
insemnate pe cale renala si cum urina este un material biologic usor de recoltat,
examinarea ei in intoxicatiile acute ne furnizeaza informatii rapide.
Este indicata in cercetarea hidrazidei izonicotinice, a fenotiazinei si a derivatiilor
fenotiazinici, a barbituricelor, fenolftaleinei, salicilatilor, hidrazida nicotinica.
Exemplu: 2-3 ml urina se trateaza cu solutie NaOH 10 % pana la reactia
netalcalina. Se adauga 0,5 ml solutie apoasa saturata de fericianura de potasiu. Reactia
este (+) in cazul degajarii fine de bule de azot.

I.5 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE

LA INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE
Interventiile asistentei medicale sunt foarte variate datorita tabloului clinic variat si
posibilelor complicatii.
A. Masuri de urgenta delegate
Materialele necesare acordarii primului ajutor: aspirator de secretii, deschizatorul
de gura, oxigen, pipa Guedel, mijloace de respiratie artificiala, aparat de perfuzie,
transfuzie, seringi si ace, eprubete, tuburi de cauciuc, sonde, medicamente de urgenta,
antidoturi daca exista, solutii sterile de perfuzie. Calea de patrundere a toxicului are o
importanta. In cazul in care toxicul patrunde pe cale respiratorie scoaterea victimei din
mediul toxic trebuie facuta cu mare rapiditate, in caz de stop cardio-respirator se va face
eliminarea cailor respiratorii, masaj cardiac si respiratie artificiala.
Masurile de urgenta constau in:
- scoaterea pacientului din mediul toxic si neutralizarea toxicului;
- evacuarea continutului gastric si intestinal prin provocare de varsatura, spalatura
gastrica, administrare de purgative.
a) Provocare de varsatura
Inainte de aceasta se administreaza antidotul daca exista. Provocarea de varsatura
este indicata indeosebi la domiciliul bolnavului sau la locul accidentului. Inainte de a
provoca varsatura se administreaza pacientului: apa potabila calduta, lapte, albus de ou
batut de la cel putin 10 oua, sucuri de fructe sau suspensii de carbune medical, o lingurita
la 250 ml apa. Cantitatea de lichid administrata este de maxim 300 ml pentru o portie, in
cantitate mai mare patrunde in intestin. Dupa administrarea lichidului urmeaza
provocarea varsaturii prin iritarea mecanica a fundului gatului, bazei limbii, valului
palatin si a peretelui posterior al faringelui cu un apasator de limba. Dupa eliminarea
continutului gastric prin varsatura se repeta manevra pana se ajunge la o cantitate totala
de 3-4 l lichid.
! Contraindicatiile provocarii de varsatura sunt foarte importante: stari comatoase
(pericol de asfixiere prin aspirarea continutului gastric), cardiaci (poate provoca
colaps) la varstnici aterosclerotici si hipertensivi (pericol de hemoragie cerebrala), la
emfizematosi (pneumotorax), la gravide (pericol de declansare a travaliului), in
convulsii, in ingestia de derivati de petrol (pericol de pneumonii chimice prin
aspiratie).
b) Spalatura gastrica
Este o masura terapeutica esentiala care trebuie aplicata imediat mai ales in
primele 4 ore de la ingestia substantei toxice sau chiar dupa 10-12 ore, in caz de

intoxicatie cu substante barbiturice. Se realizeaza sondajul gastric, introducandu-se sonda

Faucher pana la diviziunea 45 citita la arcada dentara. Se controleaza prezenta sondei in
stomac introducandu-se capatul liber al acesteia intr-un pahar cu apa (barbotaj in timpul
expiratiei se scoate). Se introduce prin seringa Guyon apa potabila, apoi se va aspira
continutul gastric pentru determinari de laborator. Se scoate seringa si se adapteaza o
palnie in care se toarna apa potabila calduta (o lingura de sare la un litru de apa) si o
suspensie de carbune medical in apa (4-6 linguri la un litru de apa). Cantitatea odata
introdusa (300-500 ml pentru fiecare portie) se provoaca varsatura prin miscarea tubului
in sus si in jos. Se repeta tehnica pana se ajunge la o cantitate de 3-5 litri.
! Contraindicatii: intoxicatii cu substante corozive (hemoragii sau perforatii ale
esofagului si stomacului), convulsii, boli cardio-vasculare, aritmii semiconstienti,
sarcina, comatosi, somnolenti, in laringospasm si boli ale SNC).
c) Administrarea de purgative
Dupa spalatura gastrica sau dupa golirea stomacului prin provocarea de varsatura
vor fo introdusi per oral sau prin sonda gastrica 250 ml solutie de manitol 20 % pentru
provocarea diurezei osmotice, 30 g sulfat de sodiu sau magneziu dizolvat in 250 ml de
apa, iar in intoxicatiile cu fenol, sulfuratul de sodiu va fi inlocuit cu ulei de ricin 30-120
ml.
d) Spalarea tegumentelor si a mucoaselor
1. Imbracamintea imbibata cu toxic va fi imediat indepartata;
2. Pielea trebuie spalata bine cu apa si sapun, inclusiv pielea capului si unghiile timp de
cel putin 15 minute;
3. Spalarea sacului conjunctival se face cu apa potabila, in jet, sub presiune mica cel putin
5-10 minute pentru acizi si 20 de minute pentru baze.
e) Administrarea de antidoturi specifice
SUBSTANTA TOXICA
MONOXID DE CARBON

ACIZI COROZIVI
BAZE TARI

ORGANOFOSFORICE

DOZE/MOD DE
ADMINISTRARE
- 10-15 l pe minut,
concentratie 100 %, presiune
crescuta 2-3 atm.
- sonda nazala, masca faciala
- 30-40 g in 1.000 ml apa se
administreaza cu loingurita
- dilutie 5 %, 200-300 ml
dupa indepartarea toxicului
prin varsatura
- sonda gastrica
- 1-4 mg (o fiola=1 mg) i.v.
si apoi din 15 in 15 minute
1-5 mg i.m. pana la 70 de
fiole in 24 de ore

DENUMIREA
ANTIDOTULUI
OXIGEN

MAGNEZIE USTA
HIDROXID DE
ALUMINIU
ACID ACETIC
ZEAMA DE
LAMAIE
ATROPINA
PRALIDOXIMA

-1-2 g in 100-250 ml solutie

SUBSTANTA TOXICA

ORGANOCLORURATE
CIUPERCI
NECOMESTIBILE
MUSCATURA DE SARPE
VENINOS
ALCOOL ETILIC
ALCOOL METILIC
BENZINA
NEUROLEPTICE
BARBITURICE
BENZODIAZEPINE
DIAZEPAM
ASPIRINA
PARACETAMOL
CIANURI, ACID
CIANHIDRIC

DOZE/MOD DE
ADMINISTRARE
salina i.v., in 15-30 minute
care se repeta la 6 ore; doza
maxima 12 g/zi
- 250 mg i.v. sai i.m.; se
poate repeta pana la maxim
1 g/zi
- 1-2 fiole i.m., maxim 4
fiole/zi
- sdr pantherian 5-10 mg s.c.,
se repeta la 30-60 minute
- sdr muscarinic 0,5 mg
jumatate fiola i.v. sau i.m.
- 10-30 ml infiltratie in jurul
plagii
- infiltratie
- solutie 5 % 2-3 l in 12-18
ore perfuzie cu glucoza timp
de 1-2 zile
- 1-3 mEg/kg pentru a
mentine pH sangvin la 7,5
- 5 ml in 5 minute i.v., foarte
lent
- 1-3 mEg/kg pentru a
mentine pH sangvin la 7,5
- 150 mg/kg i.v. la 12 ore
- nitrit de anil, inhalare 30 de
secunde la 1 minut, la fiecare
3 minute alta perla de nitrit
- nitrit de sodiu i.v., 300 mg
(10 ml solutie 3 %)
- tiosulfat de sodiu 125 g (50
ml solutie 25 %)

DENUMIREA
ANTIDOTULUI
OBIDOXIMA
(TOXOGONIN)
ATOX

PILOCARPINA
ATROPINA
SER ANTIVIPEROS
KmgO4 1 %
ALCOOL ETILIC
BICARBONAT DE
SODIU
FLUMAZENIL
(ANEXATE)
BICARBONAT DE
SODIU
N-ACETIL
CISTEINA
LILLY
ANTIDOT COPLEX
KHELOCYANOR

f) Administrarea oxigenului
Oxigenul se administreaza prin sonda nazo-faringiana, cu debit de 6-8 l/min sau
mai mult in intoxicatiile insotite de semne de insuficienta respiratorie acuta. Se
administreaza si pentru calmarea durerilor.
g) Mentinerea functiilor vitale
In caz de insuficienta respiratorie acuta se face respiratie artificiala la locul
accidentului in timpul transportului si la camera de garda. Pozitia pacientului va fi
decubit lateral, avand caile aeriene libere. In cazul de oprire a respiratiei si circulatiei se
face resuscitare cardio-respiratorie.
h) Crearea accesului la o vena
Se face obligatoriu inca de la domiciliu prin punctie venoasa. Se monteaza
perfuzie cu glucoza 5% sau ser fiziologic. Se recolteaza sange pentru determinarea grupei
de sange.
B. Interventii autonome dupa aplicarea masurilor de prim-ajutor si
stabilizarea pacientului
a) Asistenta medicala va asigura conditiile de ingrijire :
- salonul va fi bine aerisit, temperatura camerei va fi cuprinsa intre 18-20 0C, bine
ventilata;
- patul va fi asezat astfel incat sa fie abordabil din orice parte;
- patul va fi prevazut cu aparatori laterale, utilaj auxiliar pentru ca in caz de agitatie
sa nu cada si sa se raneasca;
- se face umidificarea aerului din incapere cu apa alcoolizata;
- in cazul in care pacientul se afla in coma, patul va fi prevazut cu saltea
pneumatica.
b) Asistenta medicala va asigura pozitia corespunzatoare in functie de starea generala a
pacientului:
- in cazul in care starea generala a pacientului este buna, acesta va fi asezat cat mai
comod;
- in caz de coma, pozitia pacientului poate fi : decubit dorsal, fara perna, cu capul
rotit intr-o parte pentru a prevenii caderea limbii spre glota; semisezand, daca nu
exista complicatii; drenaj postural daca are secretii, cu picioarele mai ridicate si cu
capul intors intr-o parte; decubit lateral cu orificiul bucal indreptat usor spre
suprafata patului ce faciliteaza drenarea secretiilor din gura;
- in cazul in care pacientul este agitat se recomanda imobilizarea fortata.
c) Asistenta medicala va urmari, va nota functiile vitale si vegetative ale pacientului:
- se masoara pulsul, tensiunea arteriala, temperatura la intervale cerute de medic;
- se monitorizeaza respiratia pacientului pentru a preveni aparitia unei insuficiente
respiratorii;

se noteaza diureza, iar la indicatia medicului in cazul in care pacientul este

comatos sau inconstient se va introduce si se va fixa sonda vezicala a demeure;
- in caz de hipotermie se va incalzi pacientul cu terofoare sau sticle cu apa calda,
invelite in flanela sau prosop;
- in hiperpirexie se fac impachetari reci;
- pacientii inconstienti vor fi acoperiti pentru a se preveni aparitia unei raceli.
d) Asistenta medicala va asigura permeabilitatea cailor respiratorii superioare si va
asigura respiratia:
- se aspira secretiile traheo-bronsice cu aspiratorul sau seringa Guyon;
- se umidifiaza aerul din incapere cu apa alcoolizata;
- se previne caderea limbii prin introducerea pipei Guddel;
- la indicatia medicului se administreaza oxigen, se face traheostomie si intubatie
traheala.
e) Asistenta medicala va sustine pacientul in caz de varsaturi, constipatie:
- se intoarce capul intr-o parte;
- se pregateste tavita renala;
- se sterg sau aspira din gura resturile alimentare;
- in caz de constipatie se face clisma evacuatoare.
f) Asistenta medicala va observa mentinerea starii de igiena in functie de starea
pacientului:
- pacientul cu stare generala buna: i se arata unde este baia, i se comunica orarul la
dus, se schimba lenjeria de pat ori de cate ori este nevoie, vestimentatia pacientilor
trebuie sa fie curata, calcata si schimbata foarte des;
- pacientul comatos sau inconstient : se face baie pe regiuni ori de cate ori este
nevoie, la femei toaleta genitala se face de mai multe ori pe zi; dupa spalare se
frictioneaza cu spirt mentolat regiunile predispuse la escare;
- igiena cavitatii bucale se face cu solutie de acid boric 1% sau ceai de musetel;
limba, buzele, gingiile se vor sterge cu glicerina boraxata de 2-3 ori pe zi;
- igiena ochilor se face prin spalare cu acid boric 4%, ceai de musetel si se instileaza
in sacul conjuctival cate o picatura de vitamina A de 2-3 ori pe zi;
- igiena parului se mentine prin pieptanare zilnica si se spala la 1-2 saptamani.
g) Asistenta medicala va asigura alimentatia:
- in caz de stricturi esofagiene, de pierdere a reflexului de deglutitie (coma),
pacientul se va alimenta prin sonda sau prin perfuzie;
- daca starea pacientului este buna va fi alimentat pe cale orala, respectandu-se strict
regimul prescris de medic, in functie de agentul toxic;
- se face bilantul ingestie-eliminare prin notarea lichidelor introduse si pierdute.
h) Asistenta medicala va calma pacientii agitati si realizeaza un climat favorabil linistirii
psihice a pacientului:
- in caz de intoxicatie voluntara se incearca aflarea motivului;
- se incurajeaza pacientul expinandu-i ca oricare ar fi motivul pentru care a incercat
sa se sinucida, viata merita traita;

daca pacientul are o afectiune psihica, se educa apartinatorii astfel incat acestia sa
aiba o conduita favorabila, fara reprosuri, fara amenintari.

1.6. EVALUARE (evolutie, complicatii si prognostic)

Orice intoxicatie reprezinta o urgenta medicala care netratata la timp poate evolua
tragic, chiar fatal.
INTOXICATIA CU BARBITURICE
Evolutia pacientilor intoxicati cu barbiturice este influentata de cantitatea de
pastile ingerata. Ea poate fi favorabila in cazul in care se intervine de urgenta si toxicul
ingerat este in cantitate mica. In formele grave insa, se instaleaza coma profunda care este
insotita de insuficienta circulatorie si respiratorie acuta, incarcare bronsica, pupile
micsorate acestea avand un pronostic foarte grav, 5 % din cazuri soldandu-se cu
moartea. Starea comatoasa poate dura cateva zile, in medie 3-8 zile, in functie de doza si
de calea de eliminare a toxicului.
INTOXICATIA CU BENZODIAZEPINE
Intoxicatia cu benzodiazepine are o frecventa foarte mare. In general evolutia
pacientilor este buna, necesitand urmarirea timp de 2 zile. Totusi, in caz de ingerare a
unei cantitati foarte mari se poate instala coma, insotita de tahicardie si hipotensiune
arteriala.
INTOXICATIA CU ASPIRINA
Intoxicatia cu aspirina apare in special la copii, avand o evolutie favorabila in caz
de aplicare a masurilor terapeutice de urgenta. Totusi poate evolua catre coma, iar in
cazurile severe se constata instalarea unei acidoze metabolice, insotite de deshidratare
masiva urmate de soc hipovolemic. Dac nu se instiruie un tratament energic al acidozei
aceasta favorizeaza patrunderea toxicului intracranian.
INTOXICATIA CU PARACETAMOL
Evolutia pacientilor intoxicati cu paracetamol este favorabila daca se administeaza
in primele 12 ore antidotul specific N- acetilcisteina. Totusi in functie de cantitatea
ingerata se pot instala o serie de complicatii la nivelul ficatului: necroza centrolobulara
hepatica, sau la nivelul rinichilor: posibila insuficienta renala. Daca necroza la nivelul
hepatocitelor depaseste 60% acestea determina instalarea unei insuficiente hepatice
terminale cu pronostic fatal.
INTOXICATIA CU NEUROLEPTICE
Este foarte frecventa datorita segmentului de populatie ce foloseste aceste
medicamente: bolnavii psihici.Nu exista antidot specific, totusi evolutia poate fi
favorabila in cazul unei terapii sustinute. Prognosticul este foarte grav in cazul instalarii
sindromului neuroleptic malign care, desi are o frecventa foarte rara, are un risc vital
major. Se caracterizeaza prin: rigiditate musculara, alterarea cunostintei, diaforeza si
hipertermie.

INTOXICATIA CU MONOXID DE CARBON

Vindecarea in cazul intoxicatiei cu monoxid de carbon este imprevizibila. Se
poateinstala fie o coma prelungita cu amnezie retrograda cu sechele neuropsihice, fie se
poate solda cu extitus prin insuficienta circulatorie acuta. De aceea, intoxicatia cu
monoxid de carbon necesita observatie medicala prelungita. In concentratie de peste
60%, moartea este iminenta prin deprimarea activitatii cardiace si respiratorii. Evolutia
pacientului depine de concentratia monoxidului de carbon, durata expunerii si
sensibilitatea individuala.
INTOXICATIA CU ACIZI COROZIVI
Evolutia pacientilor intoxicati cu acizi corozivi depinde de cantitatea de substanta
ingerata:
- ingestia unei cantitati mici de toxic este urmata de vindecare cu pretul
stenozei digestive;
- ingestia unor cantitati mari de toxic produce ecitus, prin insuficienta
respiratorie acuta (edem glotic), insuficienta circulatorie acuta (colaps),
insuficienta renala acuta (tubulonecroza acuta), perforatie eso-gastrica sau
hemoragie digestiva cataclismica.
INTOXICATIE CU INSECTICIDE ORGANOFOSFORATE
Intoxicatia cu insecticide organofosforate are de obicei o evolutie favorabila daca
se administreaza la timp antidotul fizilogic atropina sau cel specific Toxogonin. Totusi in
7,5 % din cazuri poate surveni moartea prin insuficienta respiratorie si circulatorie acuta.
Cele mai fecvente comlicatii aparute sunt: paralizie a diafragmului, convulsii si stare
comatoasa.
INTOXICATIA CU INSECTICIDE ORGANOCLORURATE
Spre deosebire de intoxicatia cu insecticide organofosforate, intoxicatia cu
insecticide organoclorurate nu are antidot specific. De aceea, deseori prognosticul este
mult mai grav. Foarte important este realizarea diagnosticului diferential intre cele doua
intoxicatii, semnul principal fiind lipsa miozei. Principalele complicatii sunt: stare
comatoasa, convulsii care se pot termina in opistotonus, cu stop respirator, decesul poate
surveni prin paralizie respiratorie si fibrilatie ventriculara. Administrarea de adrenalina
sau noradrenalina pot declansa fibrilatii ventriculare ireversibile.
INTOXICATIA CU CIUPERCI NECOMESTIBILE
Intoxicatia cu ciuperci necomestibile are caracter familal, colectiv, fiind
frecventamai ales primavara. Evolutia este favorabila in general in cazul intoxicatiei cu
ciuperci cu perioada de incubatie scurta si adeseori foarte grava, chiar mortala in cazul
celor cu perioada de incubatie lunga. Prognosticul este foarte grav in cazul intoxicatiei cu
ciuperca alba si se caracterizeaza prin deshidratare masiva datorita diareei holeriforme,
urmata de colaps. Complicatiile survenite sunt: insuficienta hepatica acuta, insuficienta
renala acuta si soc.
INTOXICATIILE ALIMENTARE
Evolutia intoxicatiilor alimentare este in general scurta, autolimitanta, o data cu
debarasarea organismului de agentul patogen in cauza. In cazul intoxicatiei cu
Stafilococul Patogen evolutia poate fi severa daca nu se intervine imediat si este marcata

de aparitia unor complicatii: deshidratare intensa urmata de stare de colaps pana la

ologoanurie si insuficienta renala acuta cu sfarsit letal. In cazul intoxicatiei cu Salmonella
evolutia este buna dar pot aparea complicatii la varste extreme (copii si batrani), la cei cu
deficiente imunologice (SIDA), boli cronice consumtive (ciroza hepatica, diabet zaharat).
INTEPATURA DE INSECTE VENINOASE
Evolutia este buna daca se intervine imediat si se i-au masuri de prevenire a
socului anafilactic si a edemului Quinke care poate determina moartea prin asfixiere.
INTOXICATIA PROVOCATA DE MUSCATURA DE SARPE VENINOS
Evolutia este buna daca se aplica in timp util antidotul specific KmnO 4 1 % si se
limiteaza patrunderea veninului pe o suprafata mare prin aplicare de garou. Pot aparea
complicatii: paralizie a centrilor bulbari, cardiorespiratori, urmata de exitus.
INTOXICATIE ACUTA CU ALCOOL ETILIC
Evolutia in intoxicatia acuta cu alcool etilic este diferentiata in functie de gradul de
alcoolemie. In general au prognostic bun primele doua faze: de excitatie si de
incoordonare motorie. In cazul comei etilice, prognosticul este grav daca nu se intervine
de urgenta in eliminarea toxicului. Pot aparea complicatii, iar decesul poate surveni prin:
deprimare respiratorie centrala si insuficienta obstructiva respiratorie, colaps vascular sau
edem pulmonar acut, accident vascular cerebral, iar alcoolemia peste 0,5 % este mortala.
INTOXICATIA ACUTA CU ALCOOL METILIC
Intoxicatia cu metanol este foarte grava, deseori mortala. Evolutia este favorabila
daca se intervine de urgenta, pacientul fiind transportat intr-o sectie de terapie intensiva si
i se administreaza antidotul specific alcoolul etilic. Complicatiile aparute sunt foarte
grave: coma, insuficienta respiratorie acuta, oligoanurie, acidoza metabolica, soc
cardiogen, sfarsit letal.
INTOXICATIA CU BENZINA
Evolutia este favorabila daca se aplica in timp util masurile de prim ajutor si de
sustinere a pacientului. Pot aparea complicatii ireversibile: pneumonia chimica prin
aspiratie si complicatii ireversibile: coma, convulsii, moartea daca pacientul nu este scos
din mediul toxic. Cea mai frecventa complicatie majora este reprezentata de instalarea
edemului pulmonar acut cu sputa hemoragica, febra si tuse.
INTOXICATIE CU CIANURI SI ACID CIANHIDRIC
Evolutia in intoxicatiile cu cianuri si acid cianhidric este diferentiata in functie de
forma lor:
- forma supraacuta, fulgeratoare, medicul avand la dispozitie 3-4 minute; daca nu se
intervine, decesul survine prin pierderea starii de constienta, convulsii, edem pulmonar
acut, stop cardiorespirator;
- forma acuta nu este asa de fulgeratoare, totusi decesul survine in 11-15 minute daca nu
se intervine prin prabusirea tensiunii arteriale si colaps;
- forma subacuta este mai prelungita; coma si prabusirea functiilor vitale se instaleaza
mai lent.

Prognosticul poate fi bun daca se intervine de urgenta si se administreaza antidotul

specific: nitritul de amil, concomitent insa asigurandu-se si terapie de sustinere a
pacientului.
Din punct de vedere statistic, evolutia a fost astfel:
- 11 % din cazuri au decedat la scurt timp dupa internare, datorita complicatiilor toxice
imediate;
- 7 % din cazuri reprezentate de cei care au ingerat substante causitce s-au vindecat cu
sechele serioase;
- 7 % au ramas cu leziuni anatomice si functionale care presupun suferinta in timp
indelungat;
- 6 % au ramas cu arsuri si tulburari functionale usoare.
Putem afirma ca 36 % dintre intoxicatii sinucigasi au decedat sau au ramas cu
sechele severe si durabile, iar 20 % cu urmari usoare.
Investigatii de laborator
Felul analizei
Uree sangvina

Modul de prelevare
5-10 ml sange simplu;
punctie venoasa.
Glicemie
2 ml sange/florura de natriu;
punctie venoasa.
Creatinina
5-10 ml sange simplu;
punctie venoasa.
HLG
2 ml sange/EDTA;
punctie venoasa.
Ionograma sangvina 5-10 ml sange in sticle
heparinote;
punctie venoasa.
Fibrinogen
0,5 ml citrat de Na 3,8 % + 4,5
ml sange;
punctie venoasa.
Timp de protrombina 0,5 ml oxalat de K + 4,5 ml
sange;
punctie venoasa.
VSH
0,4 ml citrat de Na + 1,6 ml
sange; punctie venoasa sau
recipient special
VACUTAINER, dop de
culoare neagra.
Transaminaze
5-10 ml sange simplu;
punctie venoasa sau recipient
VACUTAINER, dop de

Valori nominale
0,20-0,40 g
0,80-1,20 g
0,6-1,2 mg %
Hb = 13 g % 2 la femei
Hb = 15 g % 2 la barbati
Na+ = 135-150 mEq/l
K+ = 3,5-5,5 mEq/l
0,2-0,4 g %
T. Quick = 12 14
T. Howell = 130 230
P.A. = 85-100 %
VSH = 3-5 mm/1 h

TGO = 20-30 u/l

TGR = 2-40 u/l

Bilirubina

culoare rosie.
5-10 ml sange simplu;
punctie venoasa sau recipient
VACUTAINER, dop de
culoare rosie.

Bil. Totala = 0,6-1 mg %

Bil. Directa = 0,1-0,4 mg %
Bil. Indirecta = 0,5-0,6 mg %

Capitolul II

Plan de ingrijire al pacientilor cu intoxicatii

acute

I. Planul de ingrijire al pacientei V.M.

Diagnostic medical: Intoxicatie acuta voluntara cu
insecticid organofosforic. Coma grad II/III. Edem
pulmonar acut

Planul de ingrijire al pacientei V.M.

1. Culegerea datelor
Avem urmatoarele surse de informatie:
- Pacienta;
- Reteaua de sustinere;
- Membrii echipei sanitare;
- Dosarul medical;
- Observarea pacientei: atitudine, comportament;
- Semne generale si somatice.
Se vor culege urmatoarele date:
A. Date relativ stabile:
- Nume si prenume: V.M.;
- Varsta: 16 ani;
- Sex: F
- Starea civila: necasatorita;
- Rasa: alba;
- Nationalitate: romana;
- Religie: ortodoxa;
- Ocupatie: fara ocupatie;
- Gusturi personale si obiceiuri:
- Nefumatoare;
- Nu consuma alcool;
- Comsuma cafea ocazional;
- Alimentatie adecvata.
- Elemente fizice si reactionale:
- Grupa sangvina: 0I, Rh+;
- Nu prezinta deficite senzoriale;
- Nu prezinta alergii la medicamente.
- Evenimente biografice legate de sanatate:
- Antecedente personale fiziologice:
- Menarha: 13 ani, flux moderat, durata 3-5 zile;
- Antecedente personale patologice:
- Bronsita astmatiforma;
- TBC neaga;
- Hepatita acuta virala neaga;

- Neaga lues.
- Antecedente heredo-colaterale: mama-ulcer gastro-duodenal.
- Reteaua de sustinere:
- Familia (mama, tata, 2 frati);
- Prietenii.
B. Date legate de:
a. Starea fizica:
- Temperatura: 37,3 0C;
- Respiratia: FR=24 respiratii/min, respiratie stertoroasa;
- Pulsul: AV=56 pulsatii/min;
- Tensiunea arteriala: T.A.=150/80 mm Hg;
- Eliminare:
- Incontinenta urinara;
- Prezenta unei secretii spumoase, aerate la nivelul orificiului
bucal si al cavitatii bucale;
- Transpiratii abundente.
- Capacitatea de miscare:
- Ortostatismul si mersul imposibile;
- Reflexe osteo-tendinoase diminuate.
- Alimentatie: incapacitate de a se alimenta si hidrata
- Halena de insecticid organofosforic;
- Mioza bilaterala.
b. Conditiile psiho-sociale:
- Pierderea starii de constienta;
- Capacitatea de comunicare: imposibila;
- Neacceptarea rolului.
c. Comportarea fata de mediu:
- Stare de constienta pierduta: coma;
- Dezorientare temporalo-spatiala si la propria persoana.

2. Analiza si interpretarea datelor:

NEVOILE
MANIFESTARI DE
FUNDAMENTALE
INDEPENDENTA
1. NEVOIA DE A
RESPIRA SI DE A
AVEA O BUNA
CIRCULATIE

2. NEVOIA DE A
BEA SI DE A
MANCA

- Cavitatea bucala: dentitie

buna, mucoasa bucala roz si
umeda, limba roz, gingii
aderente dintilor.

3. NEVOIA DE A
ELIMINA

- Tranzit intestinal prezent;

- Eliminare menstruala
adecvata.

4. NEVOIA DE A SE
MISCA SI DE A
AVEA O BUNA
POSTURA

MANIFESTARI DE
DEPENDENTA
- Respiratie polipneica si zgomotoasa;
- Mucozitati: secretie spumoasa, rozata,
aerata;
- Raluri subcrepitante;
- Bradicardie: AV=56 pulsatii/minut;
- Tahipnee: FR=24 respiratii/minut;
- Incarcare pulmonara accentuata cu
acumulare de secretii.
- Dificultate/incapacitate dea inghiti;
- Incapacitate de a mesteca;
- Semne de dezechilibru: slabiciune,
tegumente si mucoase uscate, urini
concentrate.
- Pierderi involuntare de urina;
- Transpiratii abundente;
- Sputa spumoasa, rozata, aerata.

- Diminuarea amplitudinii miscarilor;

- Imobilitate in a efectua miscari:
ridicare, asezare, mers;
- Fasciculatii musculare (contractii) ale
membrelor. Postura neadecvata.

SURSE DE
DIFICULTATE
- Alterarea parenchimului
pulmonar;
- Prezenta secretiilor;
- Anxietate;
- Lipsa cunoasterii mijloacelor
de control a dificultatilor
respiratorii.
- Supraincarcare: intoxicatie cu
insecticid organofosforic;
- Tubaj nazo-gastric;
- Slabiciune/oboseala;
- Diminuarea mobilitatii.
- Lipsa de control a sfincterului
vezical;
- Alterarea centrilor nervosi
(coma);
- Alterarea parenchimului
pulmonar;
- Anxietate.
- Alterarea centrilor nervosi
(coma);
- Slabiciune/oboseala;
- Piedici la miscare (perfuzie);
- Lipsa de cunoastere a

NEVOILE
FUNDAMENTALE

MANIFESTARI DE
INDEPENDENTA

5. NEVOIA DE A
DORMI SI DE A SE
ODIHNI
6. NEVOIA DE A SE
IMBRACA SI
DEZBRACA

- Interes fata de tinuta

vestimentara;
- Purtare de imbracaminte
adecvata.

MANIFESTARI DE
DEPENDENTA
- Astenie fizica;
- Slabiciune/oboseala;
- Apatie;
- Somnolenta diurna.
- Nu se poate imbraca si dezbraca
singura;
- Inabilitate de a-si imbraca hainele.

7. NEVOIA DE A
MENTINE
TEMPERATURA
CORPULUI IN
LIMITE NORMALE
8. NEVOIA DE A FI
CURAT, INGRIJIT,
DE A PROTEJA
TEGUMENTELE SI
MUCOASELE

- Temperatura axilara > 37 0C;

- Sindrom febril: cefalee, diaforeza,
slabiciune, tahipnee, inapetenta, urini
concentrate;
- Frisoane.
- Cavitatea bucala halena de insecticid
organofosforic;
- Nu-si poate acorda ingrijiri igienice: sa
se spele, sa se pieptene, sa-si spele dintii.

9. NEVOIA DE A
EVITA PERICOLELE

- Semne de insecuritate psihologica:

agitatie, cresterea anxietatii, diminuarea

SURSE DE
DIFICULTATE
tehnicilor mobilizarii;
- Anxietate, stres.
- Dificultate de a stapani stresul;
- Lipsa de cunoastere a
mijloacelor de remediere a
epuizarii.
- Diminuarea (restrictia)
mobilitatii;
- Slabiciune/oboseala;
- Obstacole ce impiedica
mobilizarea membrelor
superioare (perfuzie).
- Proces infectios inflamator.

- Insuficienta intrinseca:
slabiciunea membrelor
superioare;
- Insuficienta extrinseca: piedica
a miscarii (perfuzie), restrictia
mobilitatii.
- Stare depresiva;
- Confuzie;

NEVOILE
FUNDAMENTALE

10. NEVOIA DE A
COMUNICA

11.NEVOIA DE A
ACTIONA
CONFORM
PROPRIILOR
CONVINGERI SI
VALORI, DE A
PRACTICA RELIGIA
12. NEVOIA DE A FI
PREOCUPAT IN
VEDEREA
REALIZARII

MANIFESTARI DE
INDEPENDENTA

MANIFESTARI DE
DEPENDENTA
stimei de sine, neincredere, idei de
sinucidere;
- Apatie, astenie, slabiciune, idei
pesimiste, lipsa de interes, tristete;
- Risc de complicatii, risc de accident.
- Absenta acuitatii vizuale, olfactive,
auditive, gustative, tactile;
- Inabilitatea de a se exprima verbal si
nonverbal;
- Dezorientare in timp, spatiu, fata de
persoane;
- Agitatie.
- Sentiment de culpabilitate, amaraciune,
autopedepsire, auto acuzare, sentiment
de a fi nedemn, exprimarea remuscarii si
regretelor.

- Conflict intre perceperea rolului sau/si

exigentale celorlalti;
- Perceperea negativa a rolului;
- Inabilitatea de a juca rolul familial,
social;

SURSE DE
DIFICULTATE
- Lipsa de cunoastere a
mijloacelor de prevenire;
- Dificultate in asumarea
rolului;
- Amenintarea integritatii
psihice;
- Anxietate, stres.
- Lipsa de cunoastere a
mijloacelor de a se adapta la
limitele proprii;
- Atingere cerebrala (coma);
- Anxietate, stres.
- Neadaptarea la un rol
nou/conflict de roluri;
- Reactie la tentativa de suicid;
- Pierderea respectului de sine;
- Anxietate, stres.
- Stare depresiva;
- Neadaptarea la o criza
existentiala;
- Perturbarea stimei de sine;
- Anxietate, stres.

NEVOILE
FUNDAMENTALE
13. NEVOIA DE A
SE RECREA

14. NEVOIA DE A
INVATA CUM SA-TI
PASTREZI
SANATATEA

MANIFESTARI DE
INDEPENDENTA

MANIFESTARI DE
DEPENDENTA
- Sentimentul de esec, de pierdere a
imaginii de sine.
- Incapacitatea de a indeplini activitati
recreative;
- Diminuarea motivelor de stres.
- Cunostinte insuficiente privind: boala,
masurile de prevenire, diagnosticul
medical, tratamentul, satisfacerea
nevoilor sale;
- Cerere de informatii.

SURSE DE
DIFICULTATE
- Stare depresiva;
- Slabiciune/oboseala;
- Constrangere fizica (perfuzie,
sonda vezicala);
- Afectarea starii de constienta.
- Afectarea starii de constienta;
- Anxietate, stres;
- Neaccesibilitatea la informatii;
- Insuficienta cunoastere de
sine.

Probleme actuale si potentiale ale pacientei

Probleme actuale:
- Alterarea starii de constienta;
- Dificultatea de a respira;
- Circulatie inadecvata;
- Incontinenta urinara;
- Dificultatea de a se alimenta si hidrata;
- Imobilitate;
- Necoordonarea miscarilor;
- Hipertermie;
- Incapacitate de a se imbraca si dezbraca singura;
- Lipsa autonomiei in ingrijirile personale;
- Alterarea integritatii fizice si psihice;
- Comunicare ineficace la nivelul senzorial si motor;
- Sentiment de culpabilitate;
- Devalorizare;
- Dificultate de a efectua activitati recreative;
- Lipsa cunostintelor.
Probleme potentiale:
- Risc de violenta fata de ea insasi;
- Risc de accident;
- Atingerea potentiala a integritatii pielii;
- Risc de complicatii stop cardiorespirator.
Diagnostice de ingrijire actuale:
- Alterarea starii de constienta datorita ingestiei de insecticid organofosforic,
manifestata prin coma de gradul II/III;
- Dificultate in respiratie datorita alterarii parenchimului pulmonar, prezentei
secretiilor, manifestata prin respiratie polipneica si zgomotoasa, raluri
subcrepitante, prezenta spute spumoase, rozate, aerate, stertor;
- Incontinenta urinara din cauza pierderii controlului sfincterului vezical
manifestata prin pierderi involuntare de urina;
- Dificultate de a se alimenta si hidrata datorita alterarii starii de constienta,
manifestata prin dificultatea dea inghiti, dificultate in masticatie, aport insuficient
de alimente;
- Alterarea mobilitatii fizice datorita alterarii centrilor nervosi (coma), manifestata
prin imobilitate, diminuarea amplitudinii miscarilor, contractii musculare;
- Hipertermie datorita dereglarii functionale a hipotamusului manifestata prin
mentinerea temperaturii corporale intre 37 si 38 0C (subfebrilitate), frisoane piele
rosie, calda, umeda, diaforeza, curbatura, tahicardie, tehipnee;
- Dificultatea de a se imbraca si dezbraca datorita diminuarii mobilitatii, a
obstacolelor ce impiedica mobilizarea membrelor superioare, manifestata prin
incapacitatea de a se imbraca si dezbraca singura, imobilitate in imbracarea
hainelor;

- Lipsa autonomiei in ingrijirile personale datorita deficitului motor (diminuarea

motricitatii membrelor superioare), restrictiei mobilitatii, manifestata prin
inabilitatea de a-si acorda ingrijiri igienice;
- Comunicare ineficace la nivel senzorial datorita starii de constienta manifestata
prin absenta acuitatii auditive, vizuale, olfactive, gustative, tactile;
- Alterarea integritatii fizice si psihice datorita deficitului senzorial, dezechilibrului
hidroelectrolitic, manifestata prin idei de sinucidere, agitatie, cresterea anxietatii;
- Sentiment de culpabilitate datorita unui conflict de roluri, contradictii cu familia
si societatea, manifestat prin amaraciune, autopedepsire, autoacuzare, exprimarea
remuscarii si regretelor;
- Devalorizare datorita neadaptarii la o criza existentiala, starii depresive,
manifestata prin sentiment de inferioritate, de pierdere a stimei de sine, inabilitate
de a juca un rol familial, social;
- Dificultate de a efectua activitati recreative datorita constrangerii fizice, starii
depresive, manifestata prin cunostinte insuficiente privind boala, diagnosticul
medical, tratamentul, satisfacerea nevoilor sale.
Diagnostice de ingrijire potentiale:
- Atingerea potentiala a integritatii pielii datorita imobilitatii;
- Probabilitatea atingerii integritatii fizice datorita confuziei manifestata prin risc
de accident, risc de violenta fata de ea insasi.
Nevoi fundamentale afectate:
a) A respira si a avea o buna circulatie;
b) A se alimenta si hidrata;
c) A elimina;
d) A se misca, a pastra o buna postura;
e) A-si mentine temperatura corpului in limite normale;
f) A se imbraca si dezbraca;
g) A evita pericolele;
h) A fi curat, a-si proteja tegumentele;
i) A comunica;
j) A actiona dupa credintele si valorile sale;
k) A se realiza;
l) A se recrea;
m) A invata.
Gradul de dependenta: pacient dependent nivel 6 complet dependenta.
3. Planificarea ingrijirilor
Stabilirea obiectivelor
a. Obiective pe termen scurt (O.T.S.): ore, zile:
Pacienta va trebui:
- Sa respire cu minimum de dificultate in decurs de 24 de ore;
- Sa respire fara dificultate in decurs de 3 zile;
- Sa prezinte o temperatura in limitele normale in decurs de 2 zile;

Sa nu mai aiba incontinenta urinara in decurs de 2 zile;

Sa comunice cu echipa de ingrijire si cu familia pentru a-si explica nevoile
esentiale in decurs de 24 de ore;
b. Obiective pe termen mediu (O.T.M.): o saptamana;
Pacienta va trebui:
- Sa prezinte cai respiratorii permeabile si o buna respiratie in termen de 3
zile;
- Sa urineze in bazinet sau la toaleta, la nevoie, in decurs de 3 zile;
- Sa-si recapete controlul sfincterului vezical in decurs de 2 zile;
- Sa se alimenteze singura (fara ajutor) in decurs de 2 zile;
- Sa se hidrateze singura (fara ajutor) in decurs de 2 zile;
- Sa stea asezata fara ajutor 15 minute la 3 ore;
- Sa se ridice singura din pat 10 minute la 6 ore;
- Sa mearga singura, fara ajutor, in decurs de 3 zile;
- Sa-si acorde singura ingrijirile de igiena in decurs de 3 zile;
- Sa se imbrace/dezbrace singura in decurs de 3 zile;
- Sa-si exprime absenta ideii de suicid in decurs de 2 zile;
- Sa nu se raneasca;
- Sa aiba mereu pielea intacta;
- Sa-si exprime intelegerea masurilor de securitate, in decurs de 2 zile;
- Sa-si exprime sentimentul de culpabilitate in decurs de 2 zile si sa-si
diminueze acest sentiment;
- Sa-si exprime acceptarea de a indeplini sarcinile impuse de rol in decurs de
3 zile;
- Sa indeplineasca o activitate recreativa la alegere, in decurs de 3 zile;
- Sa explice in termen de 3 zile: boala, tratamentul medical, ingrijirile
necesare, masurile preventive, activitatile recomandate in convalescenta.
c. Obiective pe termen lung (O.T.L.): saptamani, luni.
Pacienta seexterneaza cu recomandarile:
- Sa evite eforturile fizice mari, suprasolicitarile psihice;
- Sa efectueze consult psihiatric.

4. Aplicarea ingrijirilor (interventiilor)

Data
Probleme de
Obiective
dependenta
18.11
Dificultate de a
Pacienta sa respire
respira
cu minimum de
Manifestari majore: dificultate in decurs
-modificarea
de 6 ore.
respiratiei,
polipnee, respiratie
zgomotoasa;
-modificarea
pulsului:
bradicardie.
Manifestari minore:
-raluri subcrepitante
-respiratie
stertoroasa;
-batai ale
aripioarelor nazale;
-prezenta secretiilor

Interventiile asistentei
Autonome
Delegate
-Aerisesc salonul timp de
-Administrez medicatia
10 minute, de mai multe
prescrisa:
ori pe zi;
Atropina- antidotul
-Aspir secretiile de la
fiziologic- 1 fiola la ora
nivelul orificiului bucal si 16,15, apoi in functie de
din cavitatea bucala la 12
puls (sa nu scada sub 10
ore;
batai/min), comform
-Schimb pozitia pacientei
tabelului de mai jos:
la 2 ore;
Toxogonin- antidotul
-Asigur umiditatea
specific- 1 fiola la ora
mediului in permanenta
16,30, apoi 1 fiola la 6
daca nu este contraindicat; ore;
-Asigur pozitia
Hemisuccinat de
semisezanda pentru a
hidrocortizon 100 mg;
favoriza respiratia;
Miofilin fl I
-Tamponez spatele
Furosemid fl I la 2 ore
pacientei 5 minute, la 2
Glucoza 10% 1000ml
ore;
Ser fiziologic 1000 ml
-Notez caracteristicile
Recoltez sange pentru
expectoratiei;
investigatii de laborator:
-O fac sa tuseasca si sa
Glicemie, uree sangina,
expectoreze la 4 ore;
HLG
-Termometrizez pacienta
la 6 ore;

Evaluare
Pacienta
prezinta
diminuarea
incarcarii
pulmonare dupa
6 ore .
Respira cu
minimum de
dificultate dupa
6 ore.
Frecventa
pulsului se
mentine peste
100 batai/min.

Data

Probleme de
dependenta

Obiective

Interventiile asistentei
Autonome
Delegate
-Supraveghez: coloratia
pielii, a mucoaselor si a
unghiilor;
-Supraveghez frecventa,
ritmul, amplitudinea
respiratiei, a pulsului, T.A.
la 30 de minute;
-Supraveghez zgomotele
resiratorii anormale;
-Administrez O2 prin
sonda nazala;
-Asigur unidificarea O2
(2/3 apa si 1/3 alcool)

Evaluare

Ora
16
16.30
17.30
18
18.30
19
19.30
20
21
21.30
22
22.30
23
23.30
24
0.30
1
1.30
2
2.30
3
3.30
4
4.30

Pulsul (batai/min.)
56
78
104
132
134
136
134
140
140
120
124
132
140
132
124
132
124
120
120
116
116
116
122
126

Atropina
1 fiola

Toxogonin
1 fiola

1 fiola

Tensiune arteriala
150/80 mmHg
120/70 mmHg
110/70 mmHg
115/80 mmHg
110/70 mmHg
100/60 mmHg
100/60 mmHg

1 fiola

1 fiola

100/60 mmHg
80/40 mmHg

1 fiola
1 fiola

90/50 mmHg

1 fiola
1 fiola
1 fiola

100/60 mmHg
110/65 mmHg

5
5.30
6
6.30

120
114
112
120

100/70 mmHg
1 fiola

1 fiola
100/60 mmHg

Data
18.11

Probleme de
dependenta
Dificultatea de a se
alimenta si hidrata
Manifestari majore:
-dificultatea de a-si
duce alimentele la
gura, de a-si lua
lichidele.
Manifestari minore:
-dificultatea de a
inghiti;
-dificultate in
masticartie

Obiective
Pacienta sa fie
echilibrata
hidroelectrolitic si
nutritional in
termen de 24 de
ore.

Interventiile asistentei
Autonome
Delegate
-Identific capacitatile si
-Institui perfuzii cu :
limitele fizice ale pacientei Glucoza 5%, 1000ml;
si planific interventiile
Glucoza 10%, 1000 ml;
adecvate;
Dextran 70 fl. I;
-Alimentez pacienta
-KCl 74% 40 ml;
parenteral, instituind
-La indicatia medicului,
perfuzii cu glucoza 5%,
se efectueaza spalatura
10%; hidrolizate de
gastrica cu aspiratie
proteine si amestecuri de
nazo-gastrica;
aminoacizi, vitamine si
electroliti, dupa indicatia
medicului;
-Calculez numarul de
calorii in functie de
diferitele stari patologice:
adaug 13% pentru fiecare
grad de temperatura peste
370C; 20-30 % pentru
agitatie, convulsii;
-Fac bilantul lichidelor
ingerate si eliminate;
-Monitorizez functiile
vitale si vegetative;
-Supraveghez capacitatea
de deglutitie si daca are o
masticatie adecvata

Evaluare
Pacienta nu se
poate alimenta si
hidrata pe cale
orala. Este
comatoasa,
reflexul de
deglutitie este
abolit. Este
alimentata
parenteral

Data
18.11

Probleme de
dependenta
Hipertermie
Manifestari majore:
-temperatura axiala
37,70C;
Manifestari minore:
-Frisoane
-Slabiciune
-Piele calda
-Diaforeza

Obiective
Pacienta sa prezinte
temperatura
corporala in limite
normale in decurs
de 24 de ore.

Interventiile asistentei
Autonome
Delegate
-Aerisesc salonul, la
-Administrez medicatia
nevoie;
recomandata de medic:
-Masor ingestia, excretia;
antibiotice Penicilina G
-Frictionez cu alcool la 2
2 mil. la 6 ore
ore;
Algocalmin fi. 1 iv
-Schimb, la nevoie,
lenjeria de pat si de corp;
-Ii fac baie cu apa avand
temperatura cu 10C mai
mica decat temperatura
corpului;
-Asigur igiena bucala;
-Invelesc lejer pacienta;
-Reincalzesc pacienta cand
are frisoane: buiote, sticle
calde, paturi;
-Mentin temperatura
camerei intre 18 si 20 0C
-Masor temperatura axiala
la 12 ore;
-Supraveghez: TA,
respiratia, pulsul la 30 min
si semnele confuziei;

Evaluare
Temperatura
corporala se
mentine si dupa
24 de ore la
peste 370C

Data

18.11

Probleme de
dependenta

Incontinenta
urinara
Manifestari majore:
-evacuarea
involuntara de
urina;
Manifestari minore:
-nu simte ca are
nevoie sa urineze;
-nu simte scurgerea
urinii

Obiective

Pacienta va inceta
sa fie inconstienta
in decurs de 2 zile

Interventiile asistentei
Autonome
Delegate
-Notez in foaia de
temperatura valorile
obtinute la fiecare
masurare;
-Planific cu persoana un
orar cotidian de hidratare;
-Informez pacienta privind
prevenirea infectiilor
-Stabilesc profilul
-Instalez sonda vezicala
incontinentei urinare;
a demeure la indicatia
-Planific un program de
medicului.
reeducare urinara
-Asigur aport lichidian
adecvat, in functie de
bilantul hidric;
-Asigur un climat care sa
respecte intimitatea;
-Notez cantitatea urinii
pentru controlul diurezei;
-Supraveghez starea pielii
regiunii pubiene.
Dupa revenirea starii de
constienta:

Evaluare

Pacienta nu mai
este inconstienta
odata cu
revenirea starii
de constienta,
dupa 24 ore.
La orele 23,30
diureza este de
3000 ml.

Data

Probleme de
dependenta

Obiective

Interventiile asistentei
Autonome
Delegate
-Stabilesc obiceiurile de
eliminare regulate: ofer
bazinetul la pat din 2 in 2
ore;
-Trezesc pacienta de 4 ori
pe noapte pentru a urina;
-Stimulez evacuarea urinii,
la ore fixe, in vederea
reeducarii prin lavaj
perineal cu apa calduta sau
dand drumul la robinet;
-Spal regiunea pubiana
dupa fiecare incontinenta;
-Asigur chilot absorbant;
-Permit persoanei sa-si
exprime sentimentele
privitor la incontinenta si ii
explic ca acesta este
consecinta problemelor
sale de sanatate si nu
trebuie sa fie complexata;
-Aplic o crema protectoare
dupa ce in prealabil am
spalat pieea, apoi aplic
chilotul absorbant;

Evaluare

Data

18.11.

Probleme de
dependenta

Comunicare
ineficace la nivelul
senzorial si motor
Manifestari majore:
-Absenta acuitatii

Obiective

Pacienta sa comunice cu echipa de

ingrijire si cu
familia pentru a-si
exprima nevoile

Interventiile asistentei
Autonome
Delegate
-Explic pacientei sa-si
intareasca muschii
perineali prin contractarea
muschilor posteriori ca si
pentru defecare si a
muschilor anteriori pentru
urinare;
-ii recomand ca in timpul
mictiunilor sa incerce sa
opreasca jetul urinar si sa
reinceapa urinarea, de mai
multe ori;
-Explic persoanei sa
incerce sa mareasca
capacitatea capacitatea
vezicii, asteptand cateva
minute de fiecare data
inainte de a urina;
-Notez frecventa
mictiunilor; masor fiecare
mictiune
-Evaluez posibilitatea de
comunicare ale pacientei;
-Asigur ingrijirile relative
ale pacientei la perturbarea
senzoriala si motrice a

Evaluare

Pacienta
comunica cu
echipa de
ingrijire dupa 24
de ore, odata cu

Data

18.11

Probleme de
dependenta
auditive, vizuale,
olfactive, gustative;
-Inabilitatea de a se
exprima verbal si
nonverbal
Manifestari minore:
-Gesturi necoordonate;
-Gesturi neadaptate

Dificultate de a-si
acorda ingrijiri
igenice
Manifestari majore:
-Inabilitate de a-si
acorda ingrijiri
igenice;
Manifestari minore:
-Inabilitate in: a se
spala pe fata, a-si

Obiective

Interventiile asistentei
Autonome
Delegate
esentiale in decurs
bolnavei; avand rol de
de 24 ore
suplinire pentru satisfacerea nevoilor pe care pacienta nu si le poate satisface
in mod autonom (a manca,
a bea, a se misca si a avea
o buna postura, a-si mentine tegumentele integre si
curate, a evita pericolele);
-Efectuez exercitii pasive
si active pentru prevenirea
complicatiilor musculare,
articulare;
-Informez si educ familia
privind alterarea
comunicarii cu pacientul.
Pacienta sa-si acor- -Evaluez gradul de constide singura ingrijirile enta al pacientei;
in decurs de 3 zile. -Planific ingrijiri igenice la
Sa prezinte tegupat, zilnic;
mente si mucoase
-Ii efectuez toaleta pe
curate tot timpul.
regiuni;
-Pregatesc materialele
necesare pentru efectuarea
toaletei, pregatesc salonul;
-Asigur temperatura came-

Evaluare
revenirea starii
de constienta.

Pacienta prezinta tegumentele si

mucoasele curate si integre.
Isi acorda singura ingrijirile
dupa 2 zile.

Data

Probleme de
dependenta
Perie dintii, sa se
spele pe cap, a-si
ingriji unghiile

Obiective

Interventiile asistentei
Autonome
Delegate
0
rei (20-22 C) si al apei
(37-380C)
-Spal pacienta pe fata, pe
spate, pe cap, membrele
inferioare si superioare,
organele genitale;
-Asigur intimitatea in timpul ingrijirilor igenice;
-Ajut pacienta sa se imbrace, sa se pieptene, sa-si
taie unghiile
-Efectuez toaleta cavitatii
bucale, pacienta fiind
inconstienta;
-Ii permit sa fie pe cat
posibil autonoma in acordarea ingrijirilor igenice;
-Supraveghez executarea
ingrijirilor igenice zilnic;
-Supraveghez starea de
curatenie corporala;
-Aplic masurile de
securitate la nevoie

Evaluare

Data
18.11

Probleme de
dependenta
Confuzie
Manifestari
majore:
-Dezorientare in
timp si spatiu;
-Dezorientare fata
de persoane;
Manifestari
minore:
-Agitatie
moderata;
-Pierderea autonomiei privind
activitatile vietii cotidiene;
-Gesturi stereotipe
si repetate

Obiective
Pacienta sa
specifice unde se
gaseste, sa
recunoasca
membrii echipei
de ingrijire si ai
familiei in decurs
de 24 de ore.

Interventiile asistentei
Autonome
Delegate
-Evaluez functiile cogni-tive ale La indicatia medicului se
pacientei;
face din nou spalatura
-Observ cu atentie schim-barile gastrica la ora 23.30;
de comportament;
Administrez in continuare
-Asigur un climat cald tot
antidotul fiziologic:
timpul;
Atropina (cate o fiola la
-Asigur, langa pacienta o
orele:
persoana pe care o recu-noaste
17.30,22.30,1,2.30,3,3.30,
si cu care se simte in siguranta; 4.30,6.30- in functie de
-Identific pacienta pe numele
puls);
sau tot timpul;
Administrez antidotul
-Asigur satisfacerea nevoilor de specific : Toxogonin (cate
baza;
o fiola la orele:16.30,
-Ma recomand la fiecare
22.30, 6)
reintlnire;
-Ma apropii de pacienta cu o
atitudine deschisa, blan-da si
surazand tot timpul;
-Aplic masuri de securi-tate, la
nevoie;
-Supraveghez pacienta pentru a
preveni pericolele;

Evaluare
Dupa 24 de
ore pacienta
este constienta
moderat agitata , poate sa
specifice unde
se gaseste,
recunoaste
personalul de
ingrijire si
membrii
familiei

Data

19.11

Probleme de
dependenta

Obiective

Risc de violenta
fata de ea insasi
Manifestari majore
-Exprimarea ideilor
de suicid
Manifestari minore:
-Agitatie;
-Neincredere;
-Cresterea anxietatii
-Diminuarea stimei
de sine;
-Sentiment de
inutilitate

Pacienta sa isi
exprime
absenta ideilor
de suicid in
decurs de 2
zile ( sa
gandeasca
pozitiv)

Interventiile asistentei
Autonome
Delegate
-Supraveghez aparitia agitatiei,
a gesturilor stereotipe;
-Supraveghez luarea de
medicamente care pot cauza
confuzie: diuretice, histaminice;
-Indepartez obiectele ce ar putea
favoriza automutilarea sau atentatul la viata;
-Favorizez exprimarea
sentimentelor la nevoie;
-Vorbesc calm, dar ferm, tot
timpul;
-Evaluez nivelul pericolului de
suicid la 4 ore;
-Stabilesc precautiile de luat in
raport cu acest nivel;
-Anchetez daca ea sau vreun
membru al familiei are un
istoric de suicid;
-Incerc sa descopar daca
pacienta are un plan precis de a
termina cu viata;
--Observ si notez orice schimbare de comportament a
pacientei;

Evaluare

Pacienta isi
exprima
absenta ideilor
de suicid, dupa
2 zile
Se comperta
calm

Data

19.11

Probleme de
dependenta

Dificultatea de a
respira
Manifestari majore:
-Modificarea respiratiei: tahipnee,

Obiective

Interventiile asistentei
Autonome
Delegate
-Identific cu pacienta aspectele
pozitive ale vietii sale;
-Caut cu pacienta comportamentele adecvate pentru
rezolvarea problemelor sale;
-Utilizez activitati de
divertisment pentru a diminua
rumegarea sinuciderii:
-O fac sa practice exercitii de
relaxare zilnic;
-Ii permit sa se exprime asupra
ideilor de suicid;
-O felicit pentru exprimarea
fricii, maniei, frustarii;
-Stabilesc un climat de
confidentialitate cu pacienta;
-Pastrez o atitudine de a nu
judeca,a nu culpabiliza;
-Identific nivelul anxietatii
pacientei si planific interventiile
Pacienta sa
-Aerisesc salonul 15 minute, de -Administrez medicatia
prezinte cai
mai multe ori pe zi;
prescrisa:
respiratorii
-Schimb pozitia pacientei la 2
Bronhodilatantoarepermeabile si o ore;
Miofilin F I, HHC, F VII;
buna respiratie -O fac sa practice exercitii
Antidot fiziologic:

Evaluare

Pacienta este
constienta,
prezinta o
buna
respiratie;

Data

Probleme de
dependenta
respiratie
superficiala;
-Modificarea
pulsului:
bradicardie
Manifestari minore:
-Raluri
-Respiratie
stertoroasa;
-Batai ale
aripioarelor nazale

Obiective
in decurs de 24
ore

Interventiile asistentei
Autonome
Delegate
respiratorii, 5 minute la 2 ore,
Atropina (in functie de
de 5 ori pe zi;
puls);
-O fac sa respire profund la 2
Toxogonin- o fiola la 6
ore;
ore, conform tabelului
-Termometrez pacienta la 8 ore; alaturat
-Asigur umiditatea mediului in -Perfuzii cu Glucoza 5%,
permanenta daca nu este
1500ml, ser fiziologic
contraindicat;
0,9%, 1500ml, Glucoza
-Asez pacienta in pozitie
10%, 1500ml, KCl 74%,
semisezanda sau sezanda,
40ml, plasma II flacoane;
pentru a-i favoriza resiratie;
Mantiol 20%, 50ml;
-Administrez in continuare O2
Mantiol 20%, 250ml pe
prin sonda;
sonda nazo-gastrica
-Asigur umidificarea O2 (2/3
apa si 1/3 alcool);
-Supraveghez coloratia pielii, a
mucoaselor si a unghiilor;
-Supraveghez frecventa, ritmul
amplitudinea respiratiei, pulsul,
TA, la 30 de minute;
-Notez valorile pulsului, TA,
respiratiei, temperaturii, in
foaia de temperatura;
-Pregatesc materialele pentru
aspiratie secretiilor prin sonda
nazo-gastrica

Evaluare
S-a efectuat
aspiratie nazogastrica de
lichid bilios

Ora
7.00
7.30
8.00
8.30
9.00
9.30
10
10.30
11
11.30
12
12.30
13
13.30
14
14.30
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24

Pulsul (pulsatii/min.)
142
134
130
130
128
126
126
120
148
140
138
136
140
136
138
138
134
130
130
120
122
124
120
120
128
130

Atropina

Toxogonin

TA (mmHg)
100/60
110/60
115/60

1 fiola

110/60
120/70
1 fiola
120/60
110/50
100/60
115/60

1 fiola

1 fiola
1 fiola

Data
19.11

Probleme de
dependenta
Probabilitatea
atingerii integritatii
fizice
Manifestari majore:
-Risc de accidentare
-Confuzie

Obiective
Pacienta sa
beneficieze de
un mediu de
siguranta, fara
accidente in
timpul
spitalizarii, sa
aiba pielea
intacta tot
timpul

Interventiile asistentei
Autonome
Delegate
-Evaluez functiile cognitive ale
pacientei;
-Observ cu atentie schimbarile
de comportament ;
-orientez pacienta in timp,
spatiu, anturaj, folosind
calendarul, ceasul, mijloace
viziuale usor de citit;
-Asigur conditiile de mediu
adecvate pentru a evita
pericolele prin accidentare;
-Asigur in preajma pacientei o
prezenta pe care s-o cunoasca si
cu care se simte in siguranta;
-Facilitez prezenta persoanelor
semnificative: familie, prieteni,
alti bolnavi;
-Identific pacienta pe nume tot
timpul;
-Dau rasunsuri simple si
directe;
-In timpul ingrijirilor explic
ceea ce si se face intr-un limbaj
pe care il intelege;
-Aplic masuri de securitate la
nevoie;

Evaluare
Pacienta
beneficiaza de
un mediu de
siguranta si un
climat calm tot
timpul.
Prezinta pielea
intacta.

Data

19.11

Data

Probleme de
dependenta

Dificultate de a se
alimenta si hidrata
Manifestari majore:
-Dificultatea de a-si
duce alimentele la
gura;
-Dificultate de a-si
lua lichidele;

Probleme de

Obiective

Interventiile asistentei
Autonome
Delegate
-Asigur satisfacerea nevoilor
fundamentale, lasandu-l
autonom pe cat posibil:
alimentatie, igiena;
-Ma apropii de pacienta cu o
atitudine deschisa, blanda,
surazand tot timpul;
Pacienta sa fie -Identific capacitatile si limitele -Institui perfuzii cu:
echilibrata
fizice ale pacientei si planific
Glucoza 5% 1500 ml, ser
nutritional si
interventiile adecvate;
fiziologic 1500 ml,
hidroelectrolitic -Alimentez pacienta in
glucoza 10% 1500ml,
in urmatoarele continuare parenteral, instituind dextran 70 I fl. , KCI 74%
24 de ore. Sa se perfuzii cu glucoza 5%, 10%
40ml;
alimenteze
hidrolizate de proteine si
-Recoltez sange pentru
singura (fara
amestecuri de aminoacizi,
investigatii de laborator:
ajutor), in
vitamine si electroliti, dupa
HLG, ionograma
decurs de 2
indicatia medicului;
sangvina, fibrinogen,
zile.
-Calculez numarulde calorii in
creatinina, ure, glicemie,
functie de diferitele stari
timp de protrombina
patologice: se da 13% pentru
fiecare grad de temperatura
peste 370C, 20% pentru agitatie;
-Fac bilantul lichidelor primite
si a celor eliminate;
Obiective

Interventiile asistentei

Evaluare

Pacienta se
alimenteaza in
continuare pe
cale
parenterala.
Reflexul de
deglutitie este
prezent, dar
deglutitia este
dificila.

Evaluare

dependenta

19.11

Data

Autonome
-Evaluez capacitatea de
deglutitie inainte de a incepe
alimentarea per-os;
-Monitorizez functiile vitale si
vegetative
Hipertermie
Pacienta sa
-Masor ingestia si excretia;
Manifestari majore: prezinte
-Frictionez cu alcool la 2 ore;
-Temperatura axiala temperatura
- Schimb la nevoie lenjeria de
0
37 C
corporala in
corp si de pat;
Manifestari minore: limite normale - Invelesc lejer pacienta;
-Diaforeze;
in decurs de 24 - Asigur imbracaminte lejera;
-Frisoane;
ore
- Aplic comprese reci, punga cu
-Piele calda, rosie;
gheata, frictiuni;
-Slabiciune;
- In caz de comprese
-Tahipnee
hipotermizate, se pastreaza
patul uscat;
- Asigur igiena bucala;
- Reincalzesc pacienta in caz de
frisoane: buiote, sticle calde,
cuverturi;
- Mentin pielea uscata in caz de
diaforeze;
- Mentin temperatura camerei
intre 18-20 0C;
- Masor temperatura axilar la 12
Probleme de

Obiective

Delegate

- Administrez medicatia
antermica si antibioticele
recomandate de catre
medic:
- Penicilina G 8 ml
(2 ml la 6 ore);
- Algocalmin f VI.

Interventiile asistentei

Dupa 24 ore
temperatura
corporala are
valori in limite
normale.

Evaluare

dependenta

19.11

Data

Lipsa autonomiei in
ingrijirile
personale
Manifestari majore:
- Nu poate sa-si
acorde ingrijiri.

Probleme de

Autonome

Pacienta sa-si
castige
autonomia in
acordarea
ingrijirilor
igienice in
decurs de 24
de ore

Obiective

ore;
- Supraveghez TA, respiratia si
pulsul o data la 30 de minute;
- Supraveghez semnele
confuziei;
- Notez valorile obtinute in
foaia de temperatura;
- Planific cu pacienta un orar
cotidian de hidratare;
- Schimb des lenjeria de corp si
de pat;
- Mentin igiena tegumentelor.
- Evaluez gradul de constienta
al pacientei;
- Planific ingrijiri igienice la
pat, pacienta fiind obnubilata;
- Ii efectuez toaleta pe regiuni;
- Pregatesc materialele necesare
pentru efectuarea toaletei si ii
pregatesc salonul;
- Asigur temperatura camerei
(20-22 0C) si a apei (37-38 0C);
- Spal pacienta pe fata, pe spate,
pe membrele superioare si
inferioare, organele genitale;
Interventiile asistentei

Delegate

Pacienta
incepe sa
coopereze
pentru a-si
acorda
ingrijirile
igienice.

Evaluare

dependenta

19.11

Data

Alterarea
mobilitatii fizice
Manifestari majore:
- Dificultatea de a
se mobiliza;
Manifestari minore:
Probleme de

Pacienta sa
aiba tonusul
muscular si
forta
musculara
pastrate in
Obiective

Autonome
Delegate
- Ajut pacienta sa se imbrace, sa
se pieptene, sa-si taie unghiile;
- Ii permite sa fie pe cat posibil
autonoma in acordarea
ingrijirilor igienice;
- Supraveghez starea de
curatenie corporala;
- Supraveghez zilnic executarea
ingrijirilor igienice;
- Efectuez toaleta cavitatii
bucale la interval de 5 ore;
- Evaluez raspunsurile pacientei
la diferiti stimuli: vizuali,
auditivi, atingere;
- In functie de capacitatea
pacientei ii sugerez sa creasca
gradat activitatea zilnica: sa se
scoale din pat, sa mearga, sa-si
spele fata.
- Evaluez capacitatile/limitele
- Administrez medicatia
pacientei;
anticonvulsiva prescrisa:
- Schimb pozitia pacientei la 2
Diazepam fl.
ore;
- Planific un orar cotidian de
exercitii in functie de cauza
Interventiile asistentei

Bolnava se
mobilizeaza
activ dupa 24
de ore.
Isi reia
progresiv moEvaluare

dependenta
- Limitarea
amplitudinii
miscarilor;
- Restrictia
mobilizarii;
- Contracturi
(fasciculatii)
musculare ale
membrelor.

Data

Probleme de

perioada de
imobilizare.

Obiective

Autonome
imobilizarii si de capacitatea
pacientei;
- Ma asigur ca limitele si
capacitatile sale sunt respectate
in timpul activitatilor;
- Mobilizez pasiv pacienta de
mai multe ori pe zi;
- Mobilizez activ pacienta
numai daca starea acesteia o
permite;
- Incurajez pacienta sa se
mobilizeze in pat (daca poate);
- Plasez obiectele uzuale la
indemana pacientei;
- Permit pacientei sa execute
singura activitatile posibile;
- Redau increderea pacientei ca
imobilitatea sa este o stare
trecatoare si ca-si va putea relua
mersul;
- Supraveghez tonusul
muscular, contractura
membrelor;
- Supraveghez aparitia
spasmelor musculare.
Interventiile asistentei

Delegate
bilitatea.

Evaluare

19.11

Data

dependenta
Dificultatea de a se
imbraca si
dezbraca
Manifestari majore:
- Nu se poate
imbraca si dezbraca
singura.
Manifestari minore:
- Imobilitate in
imbracarea hainelor

Probleme de

Pacienta sa se
imbrace
singura in
decurs de 2
zile.

Obiective

Autonome
- Ajut pacienta sa se
imbrace/dezbrace;
- Sugerez apartinatorilor sa-si
procure haine usor de
imbracat/dezbracat (fara nasturi
sau sireturi);
- Procur haine cu incheietori
simple (capse, scai),
incaltaminte comoda, fara
sireturi;
- Notez capacitatea de a se
imbraca/dezbraca zilnic;
evaluez capacitatea motrica a
pacientei de a se imbraca;
- Planific derularea imbracarii
potrivit autonomiei pacientei;
- O fac sa practice exercitii de
imbunatatire a fortei bratelor,
antebratelor si mainilor;
- Recomand pacientei, daca
exista riscul sa ameteasca, sa se
imbrace sezand intr-un fotoliu,
fara graba;
- O felicit daca s-a imbracat
singura;
Interventiile asistentei

Delegate
Pacienta se
poate imbraca
si dezbraca
singura dupa 2
zile.

Evaluare

dependenta

19.11

Data

Autonome
Delegate
- Fac zilnic exercitii de
motricitate fina cu pacienta
descriindu-i gestica necesara
imbracarii;
- Evaluez gradul de confuzie si
observ schimbarile de
comportament, orientand-o
regulat in timp si spatiu.
Sentiment de
Pacienta sa-si -Explorez cu pacienta pierderea
culpabilitate
exprime
stimei de sine care sta la baza
Manifestari majore: diminuarea
culpabilitatii;
- Exprimarea unui
culpabilitatii in -Identific cu pacienta factorii
sentiment de
decurs de 2
precipitanti ai sentimentului de
culpabilitate;
zile.
culpabilitate ;
Manifestari minore:
-Utilizez intrebari care sa-i
-Autoacuzarea ;
permita pacientei sa-si exprime
-Exprimarea
intr-un mod constructiv
remuscarilor si
sentimentele de culpabilitate, de
regretelor ;
ostilitate;
-Exprimarea
-Pastrez o atitudine fara a
perturbarii stimei de
judeca;
sine;
-Asigur pacienta de
-Manifestarea
disponibilitatea mea tot timpul;
anxietatii;
-Evaluez nivelul anxietatii
-Nevoia de a-si cere
pacientei si planific interventiile
iertare
in relatie cu acest nivel;
Probleme de
Obiective
Interventiile asistentei

Pacienta se
poate imbraca
si dezbraca
singura dupa 2
zile.

Dupa 2 zile
pacienta isi
exprima
diminuarea
sentimentului
de
culpabilitate.

Evaluare

dependenta

Data

Probleme de

Autonome
-Permit pacientei sa rumege
sentimentele sale de
culpabilitate la inceput, dar voi
incerca progresiv sa explorex
impreuna cu ea situatie pentru o
mai buna intelegere;
-Ajut pacienta sa identifice
valorile sau regulile pe care
crede ca le-a incalcat;
-Utilizez intrebari de clarificare
pentru a ajuta pacienta sa-si
exprime regretele;
-Intreb pacienta daca este
pregatita sa-si ceara iertare;
explic ca iertarea este
importanta pentru sanatatea
mentala;
-O fac sa se exprime asupra
perceptiei ei insasi in fata
situatiei: regrete, pesimism,
dezapreciere de sine;
-Supraveghez diminuarea
sentimentului de culpabilitate

Obiective

Interventiile asistentei

Delegate

Evaluare

19.11

Data

dependenta
Dificultate de a-si
asuma roluri
sociale
Manifestari majore:
- Exprimarea
dificultatii de a
indeplini un rol.
Manifestari minore:
- Perceperea
negativa a rolului
- Exprimarea
resentimentelor in
fata sarcinilor de
indeplinit;
- Sentiment de esec.

Probleme de

Pacienta isi va
exprima
acceptarea dea
indeplini
sarcinile
impuse de
rolul social in
decurs de 2
zile.

Obiective

Autonome
- Utilizez ascultarea pasiva
pentru a o face sa se exprime
asupra perceptiei
responsabilitatii impuse de rol;
- Utilizez un proces de
clarificare a valorilor: pun
intrebari pacientei, ii permit sa
reflecteze la posibilitatile
prezente;
- Procur persoanei informatii
privind sarcinile impuse de rol;
- Caut cu pacienta cauzele
dificultatii de a indeplini un rol;
- Determin cu pacientul rolul
sau in familie;
- Gasesc cu pacienta mijloacele
adecvate de a-si indeplini rolul;
- Evaluez semnele starii
depresive, la nevoie: slabiciune,
oboseala, tristete, devalorizare;
- Utilizez intrebari deschise
pentru a-i facilita exprimarea
semntimentelor;
- Situez interventiile intr-un
climat de intelegere empatica;
Interventiile asistentei

Delegate
Dupa 2 zile
pacienta isi
exprima
acceptarea de
a indeplini
sarcinile
impuse de
rolul social.
Este constienta
de propria sa
valoare si
competenta.

Evaluare

dependenta

20.11

Alimentatie
inadecvata prin
deficit
Manifestari majore:
- Ingestie de
alimente inferioare
nevoilor
organismului.
Manifestari minore:
- Diminuarea
tonusului muscular;
- Slabiciune;
- Astenie fizica;
- Inapetenta.

Autonome
- O fac sa participe, pe cat
posibil, la ingrijirile sale si la
luarea deciziilor adecvate;
- Supraveghez indeplinirea
activitatilor impuse de rol;
- Notez orice modificare in
comportamentul sau starea
pacientei.
Pacienta sa fie - Masor ingestia, excretia
echilibrata
zilnica;
nutritional si
- Cantaresc pacienta la 2 zile;
hidroelectrolitic - Identific alimentele preferate
in decurs de 24 de pacienta;
de ore.
- Identific capacitatea si limitele
Sa creasca
fizice pentru a bea si a manca;
aportul caloric - Informez pacienta asupra
cu 25 calorii/kg regimului special pe care
corp/24 ore.
trebuie sa-l respecte: ceai, supa,
iaurt, compot;
- Ii ofer mese mici la interval de
3 ore;
- Evaluez cu pacienta calitatea
si cantitatea alimentelor
ingerate zilnic;
- Sugerez pacientei sa mareasca

Delegate

Institui perfuzii cu glucoza

10 % 1.000 ml, glucoza 5
% 1.000 ml, ser fiziologic
0,9 % 1.000 ml, plasma 2
fl., KCl 74 % 40 ml.

Pacienta se
hidrateaza peros,
colaboreaza cu
echipa de
ingrijire,
respecta
regimul indicat
de medic.

Data

20.11

Data

Probleme de
dependenta

Dificultatea de a
respira
Manifestari majore:
- Modificarea
respiratiei: tahipnee
Probleme de

Obiective

Pacienta sa
respire fara
dificultate in
decurs de 12
ore.
Obiective

Interventiile asistentei
Autonome
Delegate
consumul de alimente zilnic,
tinand cont de cele 4 mari grupe
de alimente;
- Sfatuiesc pacienta sa tina un
jurnal de alimentatie zilnica;
- Felicit pacienta daca se
alimenteaza in cantitatea si
calitatea adecvata;
- Asigur un climat calm, placut,
aerisit, stimulent in timpul
meselor;
- Observ starea pielii, a
mucoaselor;
- Supraveghez zilnic
comportamentul privind
alimentatia;
- Supraveghez orice schimbare
la nivelul cantitatii si calitatii
ingerate.
- Asist pacienta in timpul
- Administrez tratamentul
activitatii cotidiene;
medicamentos prescris de
- Schimb pozitia pacientei la 2
medic:
ore;
Miofilin fl.
- O fac sa practice exercitii
HHC 25 mg F IV;
Interventiile asistentei

Evaluare

Dupa 12 ore
pacienta
respira fara
nici o
dificultate.
Evaluare

dependenta
- Modificarea
pulsului:
bradicardie.
Manifestari minore:
- Raluri
subcrepitante
- Batai ale
aripioarelor nazale

20.11

Data

Dificultate de a se
misca
Manifestari majore:

Pacienta sa se
ridice singura
din pat, sa

Autonome
Delegate
- O fac sa respire profund la 4
- Administrez tratamentul
ore;
medicamentos prescris de
- Asigur umiditatea mediului in medic:
permanenta daca nu este
Miofilin fl.;
contraindicat;
HHC 25 mg F IV;
- Asez pacienta in pozitie
Furosemid f II;
semisezanda sau sezanda cu
Atropina conform tabebratele ridicate, pentru a creste
lului de mai jos;
expansiunea toracica;
Xilina 1 % 10 ml la 6
- Pacienta va bea 100 ml lichid
ore i.v.
la 2 ore, daca nu este
Digoxin f/zi.
contraindicat;
- Supraveghez coloratia pielii,a
mucoaselor si a unghiilor;
- Supraveghez frecventa, ritmul,
amplitudinea respiratiei,
pulsului, T.A. la 60 de minute;
- Supraveghez zgomote
respiratorii anormale;
- Notez valorile pulsului, T.A.,
respiratiei in foaia de
temperatura.
- Evaluez capacitatile/limitele
pacientei;
- Identific cauzele oboselii/

Probleme de

Obiective

Interventiile asistentei

Nu mai este
incarcata
traheobronsic.

Dupa 12 ore
pacienta se
ridica din pat
Evaluare

dependenta
- Diminuarea
amplitudinii
miscarilor;
Manifestari minore:
- Coordonare
alterata;
- Slabiciune,
oboseala.

mearga
singura,
sprijindu-se de
pat in 1-2 ore.

Planul de ingrijire al pacientei V.M.

Autonome
/slabiciunii (imobilitate);
- Planific un orar cotidian de
exercitii active, la nevoie;
- Ma asigur ca limitele si
capacitatile sale sunt respectate
in timpul activitatilor;
- Pozitionez pacienta in pozitie
functionala;
- O ajut sa se aseze, sa se ridice
din pat, sa paseasca de 4 ori pe
zi cate 15 minute;
- Permit pacientei sa execute
singura activitatile posibile;
- Evaluez si notez durerea in
timpul deplasarii;
- Execut frictiuni/masaje (sau
alte tehnici de stimulare
cutanata) spatelui, picioarelor;
- Supraveghez tonusul
muscular, contractura
membrelor;
- Supraveghez aparitia
spasmelor musculare;
- Felicit pacienta pentru
efectuarea de activitati fizice.

Delegate
cu ajutor si
incepe sa
paseasca
singura.
Acuza astenie
fizica si
ameteli.

Ora
1
1:30
2
2:30
3
3:30
4
5
6
7
8
9
10
11

Data

Probleme de

Pulsul (pulsatii/minut)
120
124
128
110
108
104
108
112
108
112
96
100
98
94

Obiective

Atropina

Toxogonin

1 fiola
1 fiola

Interventiile asistentei

Evaluare

20.11

Data

dependenta
Dificultate de a
indeplini activitati
recreative
Manifestari majore:
- Exprimarea
dificultatii de a
indeplini activitati
recreative.
Manifestari minore:
- Imobilitate in
desfasurarea
activitatilor
recreative.

Probleme de

Pacienta sa se
implice singura in
activitati
recreative in
decurs de 4 zile.

Obiective

Autonome
- Identific cu pacienta trecutul
favorabil;
- Planific activitati recreative;
- Procur un radio sau un televizor
la nevoie;
- Sugerez familiei sa-i aduca
carti, casete sau alte mijloace de
recreere;
- Plasez cartile, ziarele, cartile de
joc sau alte jocuri la indemana
persoanei;
- Solicit colaborarea unui
apartinator pentru a-i citi sau
pentru a participa la diverse jocuri
cu pacienta;
- Identific capacitatile si limitele
sale fizice;
- Explorez cu pacienta activitatile
recreative pe care le poate
indeplkini in limitele sale;
- Ofer o bautura cu continut
nutritiv crescut inaintea
activitatilor (lapte, suc de fructe,
supliment nutritiv), specificand
persoanei ca acestea ii vor creste
Interventiile asistentei

Delegate
Pacienta se
implica
singura in
activitati
recreative
dupa 4 zile.

Evaluare

dependenta

20.11

Data

Lipsa cunostintelor
Manifestari majore:
- Exprimarea lipsei
de cunostinte
privind: boala,
regimul, masurile
de prevenire,
tratamentul
medicamentos,
convalescenta,
ingrijirile de
acordat;
- Cerere de
informatii;
Manifestari minore:
- Anxietate;
- Teama fata de
situatii neobisnuite.
Probleme de

Autonome

Pacienta sa
acumuleze noi
cunostinte, sa
explice in termen
de 2 zile
informatiile
primite.

Obiective

forta;
- Evaluez progresul in
indeplinirea activitatilor
recreative;
- Supraveghez indeplinirea
activitatilor recreative;
- Felicit pacienta in urma oricarei
activitati recreative efectuate.
- Identific ceea ce pacienta
trebuie sa invete privind boala,
medicatia si tratamentul;
- Evaluez ceea ce stie despre
acest subiect;
- Identific factorii care ar putea
influenta invatarea: limite
senzoriale sau cognitive, slaba
instruire, cultura, slabiciune,
durere, mediu, lipsa pregatirii
psihice;
- Planific instruirea in functie de
nevoile si capacitatile pacientei;
- Aplic strategiile pedagogice
adecvate: conversatie, instruiri
programate, expuneri,
demonstratii folosind materiale
adecvate: machete, carti, pliante,
Interventiile asistentei

Delegate

Pacienta
explica in
decurs de 2
zile
informatiile
primite,
dovedind ca
a inteles
instructiunile
date.

Evaluare

dependenta

Autonome
film;
- Ii dau explicatii evitand detaliile
inutile;
- Verific cum a inteles
instructiunile date prin intrebari
simple;
- Supraveghez achizitionarea
noului comportament de a invata;
- Motivez importanta acumularii
de noi cunostinte;
- Constientizez pacienta asupra
propriei responsabilitati privind
sanatatea.

Delegate

5. Bilantul autonomiei (evaluarea finala)

Pacienta V.M. in varsta de 16 ani, fara ocupatie, nefumatoare, fara
antecedente personale patologice, inclusiv psihiatrice, ingera in scop de suicid
aproximativ 50 ml solutie insecticid organofosforic (solutie decis).
Este internata in data de 18.11.2006 in stare de coma cu EPA (edem
pulmonar acut). La examenul clinic general se constata: pierderea starii de
constienta (stare comatoasa grad II/III), mioza bilaterala, sialoree, bradicardie,
hipersecretie bronsica si bronhospasm (care dau dispnee), pierderea controlului
sfincterului vezical (incontinenta urinara), fasciculatii musculare ale membrelor,
halena de insecticid organofosforic, febra moderata.
S-a efectuat spalatura gastrica pentru evacuarea continutului gastric, dupa
ce s-a facut intubatie oro-traheala (pacienta fiind comatoasa). Se face aspiratie
nazo-gastrica si se instituie oxigenoterapia. De asemenea se instaleaza sonda
vezicala a demeure, pacienta fiind incontinenta (pentru controlul diurezei).
Se instituie tratament cu: Atropina, Toxogonin (antidoturi ale derivatilor
organofosforici), solutii perfuzabile cu glucoza, ser fiziologic, dextran,
tanicardiace, diuretice, HHC. Evolutia este favorabila, starea generala
ameliorandu-se . La 24 de ore de la internare, pacienta este constienta, moderat
agitata, obnubilata, cooperanta.
Odata cu revenirea starii de constienta, pacienta nu mai prezinta
incontinenta urinara, comunica cu echipa de ingrijire, exprimandu-si absenta
ideilor de sinucidere. Pacienta respira fara dificultate, se mobilizeaza activ, se
poate imbraca si dezbraca singura, coopereaza in acordarea ingrijirilor igienice.
Este efebrila, se hidrateaza per os.
La externare, starea generala este satisfacatoare: este constienta, orientata
temporo-spatial si la propria persoana. Subiectiv acuza astenie fizica, ameteli,
somnolenta. Valoarea T.A. este de 120/70 mm Hg, A.V. este de 85/min, regulat,
diureza este prezenta. Pacienta isi exprima diminuarea sentimentului de
culpabilitate, diminuarea anxietatii. Este echilibrata psihic.
Se externeaza cu o stare generala ameliorata, cu recomandarea de a efectua
consult psihiatric.

Investigatii de laborator
Felul analizei
Uree sangvina
Glicemie
HLG
Creatinina
Ionograma
sangvina
Transaminaze
Fibrinogen

Timp de
protrombina

Modul de
prelevare
5-10 ml sange
simplu; punctie
venoasa
2 ml sange/florura
de natriu; punctie
venoasa
2 ml sange/EDTA;
punctie venoasa
5-10 ml sange
simplu; punctie
venoasa
5-10 ml sange in
sticlute heparinate;
punctie venoasa
5-10 ml sange
simplu; punctie
venoasa
0,5 ml citrat de Na
3,8 % + 4,5 ml
sange; punctie
venoasa
0,5 ml oxalat de
K+ 4,5 ml sange;
punctie venoasa

Valori obtinute

Valori normale

0,50 g

0,20-0,40 g

1,58 g

0,80-1,20 g

Hb=13,3 g %
0,88 mg %

Hb=13g % 2 la femei
Hb= 15 % 2 la barbati
0,6-1,2 mg %

Na+=134,5 mEq/l
K+=3,5 mEq/l

Na+=135-150 mEq/l
K+= 3,5-5,5 mEq/l

TGO = 19,20 u.i.

TGP = 12,6 u.i.

TGO = 20-30 u.i.

TGP = 2-16 u.i.

0,239 g %

0,2-0,4 g %

T. Quick = 12
T. Quick = 12-14
T. Howell = 150 T. Howell = 130P.A. = 90 %
230
P.A. = 85=100 %

II. Planul de ingrijire al pacientei N.E.

Diagnostic medical: Intoxicatie acuta voluntara cu
soda caustica. Nevroza astenica. Tentativa de
suicid

Planul de ingrijire al pacientei N.E.

1. Culegerea datelor
Avem urmatoarele surse de informatie:
- Pacienta;
- Reteaua de sustinere;
- Membrii echipei sanitare;
- Dosarul medical (foaia de observatie);
- Observarea pacientei: atitudine, comportament;
- Semnele generale si somatice.
Se vor culege urmatoarele date:
A. Date relativ stabile:
- Nume si prenume: N.E.;
- Varsta: 69 ani;
- Sex: F;
- Starea civila: casatorita;
- Rasa: alba;
- Nationalitate: romana;
- Religie: ortodoxa;
- Gusturi personale si obiceiuri:
- Fumatoare;
- Nu consuma alcool in exces;
- Consuma cafea 1-2 cesti pe zi;
- Alimentatie adecvata calitativ si cantitativ.
Elemente fizice si reactionale:
- Grupa sangvina: A II, Rh+;
- Nu prezinta deficite senzoriale;
- Nu prezinta alergii la medicamente.
Evenimente biografice legate de sanatate:
- Antecedente personale fiziologice;
- Menarha: 14 ani, nasteri: 6, avorturi: 0; climax de la 48 de
ani;
- Antecedente personale patologice:
- Fibromatoza uterina operata;
- Nevroza astenica-internari psihiatrie;
- Colecistopatie cronica nelitiazica;
- Boala cardiaca ischemica nedureroasa.
- Antecedente heredo-colaterale:
- Fratele pacientei-tulburari depresive;
- Neaga lues, TBC, hepatita acuta virala.
- Reteaua de sustinere:
- Familia;
- Prietenii.

B. Date variabile legate de:

a. Starea fizica:
- Temperatura: 38,8 0C;
- Respiratia: FR = 16 respiratii.minut;
- Pulsul: AV = 95 pulsatii/minut;
- Tensiunea arteriala: T.A. = 130/80 mm Hg;
- Eliminare:
- Sialoree, varsaturi caracter discret sangvinolent;
- Tranzit intestinal prezent;
- Mictiuni fiziologice.
- Alimentatie:
- Disfagie accentuata;
- Dureri violente buco-faringiene;
- Dureri epigastrice si retrosternale.
- Capacitatea de miscare:
- Ortostatismul si mersul posibile;
- Reflexe osteo-tendinoase prezente.
- Somnul: insomnie;
- Inflamatii:
- Edem inflamator al luetei;
- Ulceratii ale limbii si faringelui;
- Halena fetida.
b. Conditiile psiho-sociale:
- Anxietate;
- Agitatie psiho-motorie;
- Capacitatea de comunicare posibila; cooperanta;
- Neacceptarea rolului.
c. Comportarea fata de mediu:
- Constienta;
- Orientata temporo-spatiala si la propria persoana.

NEVOILE
MANIFESTARI DE
FUNDAMENTALE
INDEPENDENTA
1. NEVOIA DE A RESPIRA - Respiratie ritmica si simetrica;
SI DE A AVEA O BUNA
- Tip de respiratie costal
CIRCULATIE
superior;
- Zgomote cardiace ritmice.
2. NEVOIA DE A BEA SI
- Disfagie
DE A MANCA
(dificultate/incapacitate de a
inghiti);
- Conditia cavitatii bucale:
ulceratii ale mucoasei si bazei
limbii;
- Dureri la masticatie;
- Salivatie abundenta (sialoree,
ptialism);
- Digestie: varsaturi, greata,
pirozis;
- Halena fetida.
3. NEVOIA DE A
- Varsaturi lichidiene cu striuri
ELIMINA
sangvinolente;
- Simptome ce insotesc
varsaturile: sialoree, dureri
abdominale, cefalee, transpiratii
reci, tahicardie, ameteli,
deshidratare;
- Halena fetida.

MANIFESTARI DE
DEPENDENTA
- Tahicardie;
- Piele calda.

SURSE DE
DIFICULTATE
- Anxietate, stres;
- Situatie de criza;
- Durere.
- Alterarea mucoaselor cailor
digestive (bucala, faringiana,
gastrica) prin ingestia de
soda caustica substanta
coroziva;
- Dezechilibru durere;
- Anxietate.

- Alterarea mucoasei
digestive prin ingestia de
substanta coroziva;
- Dezechilibru hidroelectrolitic;
- Anxietate, stres;
- Insuficienta cunoastere de
sine, a celorlalti, a mediului
inconjurator.

NEVOILE
FUNDAMENTALE
4. NEVOIA DE A SE
MISCA SI DE A AVEA O
BUNA POSTURA

MANIFESTARI DE
INDEPENDENTA

5. NEVOIA DE A DORMI
SI DE A SE ODIHNI

6. NEVOIA DE A SE
IMBRACA SI DEZBRACA

7. NEVOIA DE A SE
MENTINE
TEMPERATURA
CORPULUI IN LIMITE
NORMALE

MANIFESTARI DE
DEPENDENTA
- Agitatie psihomotorie;
- Miscari repezite si
frecvente;
- Spasme musculare;
- Limbaj precipitat.
- Ore insuficiente de
somn;
- Dificultate de a dormi;
- Somn intrerupt, agitat,
superficial;
- Sentiment de depresietristete;
- Oboseala.

SURSE DE
DIFICULTATE
- Efect secundar al
intoxicatiei cu soda caustica;
- Tulburari de gandire;
- Anxietate, stres.
- Anxietate;
- Durere; stare depresiva;
- Lipsa de cunoastere a
mijloacelor de destindere si
de favorizare a somnului;
- Afectarea gandirii.

- Capacitatea fizica de a se
imbraca si dezbraca;
- Purtarea de imbracaminte
adecvata;
- Interes fata de tinuta
vestimentara.
Febra moderata 38-39 0C; Proces infectios inflamator.
Sindrom febril: cefalee,
tahicardie, inapetenta,
oligurie, urini concentrate
Frisoane;
Piele rosie si fierbinte.

NEVOILE
FUNDAMENTALE
8. NEVOIA DE A FI
CURAT, INGRIJIT, DE A
PROTEJA
TEGUMENTELE SI
MUCOASELE

9. NEVOIA DE A EVITA
PERICOLELE

MANIFESTARI DE
INDEPENDENTA

MANIFESTARI DE
DEPENDENTA
Edem al luetei;
Ulceratii ale bazei limbii
si faringelui;
Halena fetida;
Hipertermie si ulceratii
superficiale ale istmului
buco-faringian, orofaringelui, cu edem.
- Semnele inflamatiei:
durere, roseata,
tumefactie la nivelul
cavitatii bucale si
faringelui;
- Semne de insurectie
psihologica: agitatie
psihomotorie, iritatie,
neliniste, neincredere,
frica, idei de sinucidere,
insomnie, tremuraturi;
- Apatie, astenie,
slabiciune, idei pesimiste,
lipsa de interes, tristete;
- Facies crispat, gemete,
iritabilitate, vaicareli,
plansete, tahicardie;

SURSE DE
DIFICULTATE
Efecte ale ingestiei de soda
caustica (baza tare coroziva);
Tulburari de gandire;
Anxietate, stres.

- Proces inflamator;
- Afectare fizica;
- Durere;
- Tulburari de gandire;
- Lipsa cunoasterii
mijloacelor de
autointerventie in situatii de
criza;
- Anxietate, stres.

NEVOILE
FUNDAMENTALE
10. NEVOIA DE A
COMUNICA

11. NEVOIA DE A
ACTIONA CONFORM
PROPRIILOR
CONVINGERI SI VALORI
12. NEVOIA DE A FI
PREOCUPAT IN
VEDEREA REALIZARII
13. NEVOIA DE A SE
RECREA

MANIFESTARI DE
INDEPENDENTA

MANIFESTARI DE
DEPENDENTA
Idei de sinucidere,
halucinatii;
Contact neadecvat cu
realitatea;
Neincredere;
Devalorizare;
Dificultate de a-si
exprima dorintele,
emotiile, dentimentele;
Dificultatea de a stabili
legaturi semnificative cu
semenii.
Sentiment de
culpabilitate, amaraciune,
autoacuzare;
Intelegerea bolii ca o
pedeapsa;
Sentiment de a fi nedrept;
- Descurajare, depresie;
- Sentiment de izolare, de
inutilitate.
- Neparticiparea la
activitati recreative;
- Diminuarea mijloacelor
de interes;

SURSE DE
DIFICULTATE
Neadaptare la un rol, o
situatie;
Lipsa de cunoastere a
mijloacelor eficace de a
comunica;
Tulburari de gandire;
Anxietate, stres.

Neadaptarea la un rol nouconflict de roluri;

Stare depresiva;
Anxietate, stres.
- Tulburari de gandire;
- Pierderea stimei de sine;
- Anxietate, stres.
- Durere;
- Stare depresiva;
- Slabiciune/oboseala;
- Lipsa de interes.

NEVOILE
FUNDAMENTALE

14. NEVOIA DE A
INVATA SA-SI PASTREZE
SANATATEA

MANIFESTARI DE
INDEPENDENTA

MANIFESTARI DE
SURSE DE
DEPENDENTA
DIFICULTATE
- Inabilitatea de a
indeplini activitati
recreative.
- Cunostinte insuficiente - Durere;
privind: boala, masurile
- Tulburari de gandire;
de prevenire a
- Anxietate, stres.
imbolnavirilor, a
complicatiilor,
reintegrarea socioprofesionala;
- Lipsa de interes pentru a
invata.

Probleme actuale si potentiale ale pacientei

Probleme actuale de dependenta:
- Durere acuta;
- Alimentatie inadecvata: deficit;
- Incapacitate de a se alimenta si hidrata;
- Varsaturi;
- Deshidratare;
- Hiperactivitate;
- Insomnie;
- Hipertermie;
- Alterarea mucoasei bucale si faringiene;
- Anxietate severa;
- Comunicare ineficace la nivel afectiv;
- Sentiment de culpabilitate;
- Devalorizare;
- Dezinteres de a indeplini activitati recreative;
- Cunostinte insuficiente.
Probleme potentiale de dependenta:
- Risc de violenta fata de ea insasi;
- Risc de accident;
- Risc de complicatii-infectii supraadaugate;
- Risc de deficit in ceea ce priveste volumul de lichid.
Diagnostic de ingrijire
- Durere acuta datorita ingestiei de substanta coroziva (soda caustica), manifestata
prin dureri buco-faringiene, epigastrice si retrosternale, dureri de masticatie;
- Dificultate de a se alimenta si hidrata datorita procesului inflamator provocat de
substanta toxica, manifestata prin dureri la masticatie, disfagie accentuata,
varsaturi, dureri buco-faringiene;
- Varsaturi, greturi datorita alterarii mucoasei gastrice manifestata prin varsaturi
lichidiene cu striuri sangvinolente, sialoree, dureri abdominale, cefalee, transpiratii
reci, tahicardie, deshidratare;
- Hiperactivitate legata de efectele secundare ale intoxicatiei voluntare manifestata
prin agitatie psihomotorie, miscari repezite si frecvente, spasme musculare, limbaj
precipitat;
- Hipertermie datorita procesului inflamator, manifestata prin febra moderata (3839 0C), frisoane, cefalee;
- Alterarea mucoasei bucale, faringiene prin ingestia de substanta coroziva,
manifestata prin hipertermie si ulceratii superficiale ale istmului buco-faringian,
oto-faringelui cu edem;
- Anxietate severa datorita afectarii fizice, tulburarilor de gandire, manifestata prin
agitatie psiho-motorie, iritatie, neliniste, frica, idei de sinucidere, insomnie;
- Insomnie datorita afectarii gandirii, anxietatii manifestata prin ore insuficiente de
somn, dificultatea de a dormi, somn intrerupt, agitat, superficial;

- Sentiment de culpabilitate datorita tentativei de suicid, manifestat prin

amaraciune, autopedepsire, autoacuzare, intelegerea bolii ca o pedeapsa;
- Comunicare ineficace la nivel afectiv datorita tulburarilor de gandire, anxietatii,
manifestata prin idei de sinucidere, contacr neadecvat cu realitatea, devalorizare;
- Devalorizare datorita pierderii stimei de sine, manifestata prin descurajare,
depresie, sentiment de izolare, de inutilitate;
- Lipsa de cunostinte datorita inaccesibilitatii la informatii manifestata prin
cunostinte insuficiente referitoare la boala, prevenirea complicatiilor, reintegrarea
socioprofesionala.
Gradul de dependenta: pacienta dependenta nivel 3 recurge la o persoana pentru
a o invata ce sa faca si care o controleaza daca face bine.
3. Planificarea ingrijirilor
Stabilirea obiectivelor:
a. Obiective pe tremen scurt (obiective imediate):
Pacienta va trebui:
- Sa-si exprime diminuarea durerii in decurs de 3 ore;
- Sa nu mai verse in decurs de 3 ore; sa fie echilibrata hidroelectrolitic;
- Sa-si exprime diminuarea disfagiei in decurs de 5 zile;
- Sa prezinte o temperatura in limitele normale in decurs de 2 zile;
- Sa-si diminueze leziunile bucale in termen de 3 zile;
- Sa prezinte temperatura corporala in limitele normale in decurs de 4-5 zile.
b. Obiective pe termen mediu (pe timpul spitalizarii):
Pacienta va trebui:
- Sa-si exprime ameliorarea durerilor la masticatie si deglutitie in 7 zile;
- Sa prezinte mucoasa bucala intacta in termen de 6 zile;
- Sa se poata alimenta fara dificultate in decurs de 7 zile;
- Sa-si mentina echilibrul hidroelectrolitic in urmatoarele 6 zile; sa nu
prezinte semne de deshidratare;
- Sa doarma fara trezire cate 8 ore in fiecare noapte, in decurs de 4 zile;
- Sa-si exprime diminuarea anxietatii in decurs de 4 zile;
- Sa prezinte mobilitate normala, sa-si mentina integritatea fizica in decurs de
2 zile;
- Sa-si exprime absenta ideii de suicid in termen de 4 zile;
- Sa-si exprime diminuarea culpabilitatii in decurs de 4 zile;
- Sa fie constienta de propria sa valoare si competenta in decurs de 5 zile;
- Sa comunice cu alte persoane in mod eficace in decurs de 2 zile.
c. Obiective pe termen lung (la externare):
- Sa evite eforturile fizice mari, suprasolicitarile psihice;
- Sa respecte dieta hidro-lacto-zaharata, cu alimente lichide si semisolide
inca 14 zile;
- Sa continue tratamentul prescris de catre medic;

Sa efectueze control psihiatric si recontrol ORL peste 14 zile.

4. Aplicarea ingrijirilor (interventiilor)

DATA
PROBLEME DE
OBIECTIVE
DEPENDENTA
3.10
Durere acuta
Pacienta sa-si
Manifestari majore:
exprime
- Dureri violente buco- diminuarea
faringiene;
durerilor in
- Dureri epigastrice si
decurs de 2 ore.
retrosternale;
- Dureri la masticatie;
- Disfagie.
Manifesrari minore:
- Facies crispat;
- Gemete, vaicareli;
- Tahicardie;
- Hipotensiune arteriala

INTERVENTIILE ASISTENTEI
AUTONOME
DELEGATE
- Evaluez caracteristicile durerii: - Administrez
localizare, intensitate, durata,
medicatia
frecventa, factori care ii cresc sau analgezica prescrisa
ii diminueaza intensitatea;
de catre medic:
- Stabilesc schema aparitiei si
PIAFEN fiole I la
diminuarii durerii pentru a
interval de 5-6 ore;
regrupa ingrijirile in consecinta;
NO-SPA fiole I i.m.
- Plasez pacienta intr-o pozitie
HEMISUCCINAT
antalgica;
DE
- Recomanda pacientei sa
HIDROCORTIZO
semnaleze durerea de la aparitie
N 100 mg; in PEV
(intarzierea face grea reducerea
cu ser glucozat 5 %
durerii);
(actiune
- Asociaza medicatia analgezica
antiinflamatorie);
cu un masaj, o atingere
- Recoltez sange
terapeutica;
pentru determinarea
- Determina pacienta sa practice o constantelor
respiratie abdominala 5-10
biologice; VSH, Hb,
minute dupa administrarea
glicemie, uree
medicatiei analgezice;
sangvina, TGO,
- Arata persoanei ca se preocupa
TGP, acid uric;
de ea ca un tot unitar, nu numai
- Pregatesc pacienta
de durerea sa;
pentru efectuarea
- Informeaza pacienta asupra evo- examenului ORL

EVALUARE
Dupa 2 ore
pacienta isi
exprima
diminuarea
durerilor
bucofaringiene.
S-a efectuat
examenul ORL:
edem de lueta,
ulceratii ale
regiunii
hipofaringice si
ale bazei limbii;
hipersalivatie.
Pacienta
prezinta disfagie
cu
imposibilitatea
de a inghiti.

DATA

PROBLEME DE
DEPENDENTA

OBIECTIVE

Varsaturi
Manifestari majore:
-Efortul pentru a voma;
- Regurgitari;
- Varsaturi lichidiene
cu striuri sangvinolente
Manifestari minore:
senzatie de rau
stomacal.

Pacienta sa nu
mai prezinte
varsaturi in
urmatoarele 3
ore.
Pacienta sa fie
echilibrata
hidroelectrolitic
si acidobazic in
urmatoarele 24
de ore.

INTERVENTIILE ASISTENTEI
AUTONOME
DELEGATE
lutiei durerii, a diminuarii,
tolerantei si actiunii
medicamentului;
- Ajuta pacienta la activitatile
zilnice, la nevoie, pentru a-i
permite sa-si conserve energia;
- Schimba pozitia in pat la 2 ore;
- Explica pacientei ca-i este
permis sa se planga, sa-si exprime
mandria sau frustrarea;
- In functie de starea pacientei, o - Aplic tratamentul
asez in pozitie semisezand,
medicamentos
sezand sau in decubit dorsal, cu
prescris:
capul intr-o parte, aproape de
Antiemetice
marginea patului sau in decubit
(metoclopramidlateral;
fiole), vitamine,
- O linistesc din punct de vedere
electroliti;
psihic;
- Institui perfuzii cu
- O ajut in timpul varsaturii si
glucoza 5 %,
pastrez produsul eliminat;
glucoza 10 %, ser
- Ii ofer un pahar cu apa sa isi
fiziologic 0,9 %,
clateasca gura dupa varsatura;
hidrolizate proteice,
- Invat pacienta sa respire profund amestecuri de
in timpul greturilor;
aminoacizi;
- Las o tavita renala la indemana
- Recoltez sange

EVALUARE

Dupa 3 ore
varsaturile au
incetat. Pacienta
este echilibrata
hidroelectrolitic
si acido-bazic.
Dupa 24 de ore
pacienta este
echilibrata
hidroelectrolitic
si acido-bazic.
Nu mai sunt
prezente
semnele de
deshidratare.

DATA

PROBLEME DE
DEPENDENTA

OBIECTIVE

INTERVENTIILE ASISTENTEI
AUTONOME
DELEGATE
pacientei si o golesc frecvent;
pentru determinarea
- Ii spal fata si ii pun pe frunte o
ionogramei serice si
compresa rece, la nevoie;
a rezervei alcaline;
- Suprim alimentatia pe gura si
- Recoltez urina
alimentez pacienta parenteral;
pentru a determina
- Supraveghez si notez caracterele valorile ionogramei
varsaturilor, frecventa lor,
urinare;
semnele deshidratarii zilnic;
- Asigur hidratarea
- Fac zilnic bilantul hidric
si nutritia
masurand cu constiinciozitate
parenterala prin
ingestia si excretia;
perfuzii cu solutii
- Cantaresc zilnic pacienta;
glucozate la
- Corectez dezechilibrul
indicatia medicului.
hidroelectrolitic prin hidratare
parenterala, in functie de
ionograma serica si urinara, la
indicatia medicului;
- Corectez dezechilibrul acidobazic in functie de rezerva
alcalina, la indicatie;
- Rehidratarea orala va incepe
treptat cu cantitati mici de lichide
reci, oferite cu lingurita, daca
pacienta poate inghiti;
- Monitorizez functiile vitale si

EVALUARE
Pacienta
prezinta disfagie
accentuata; nu
poate inghiti.

DATA

PROBLEME DE
DEPENDENTA

Alterarea integritatii
mucoasei bucale si
faringiene
Manifestari majore:
- Leziuni ale mucoasei
bucale si faringiene;
- Disfagie.
Manifestari minore:
- Edem;
- Roseata;
- Hipersalivatie;
- Halena fetida;
- Gust neplacut.

OBIECTIVE

INTERVENTIILE ASISTENTEI
AUTONOME
DELEGATE
vegetative: respiratie, puls, T.A.,
temperatura corporala;
- Supraveghez manifestarile de
deshidratare: aspectul
tegumentelor, diureza, pulsul,
T.A., comportamentul pacientei.
Pacienta sa
- Planific ingrijirea cavitatii
- Aplic badijonari
prezinte
bucale la 2 ore;
cu ZnCl2 0,5 % (la
diminuarea
- Ajut si invat pacienta sa execute indicatia medicului)
leziunilor
ingrijirea cavitatii bucale prin
si vitamina A
mucoasei bucale spalaturi bucale, gargarisme cu
solutie neuleioasa
in decurs de 6
apa bicarbonata 2-3 % sau infuzie administrata nazal
zile.
de musetel;
10 picaturi pe zi;
- Educ pacienta sa excluda
- Administrez sub
factorii care influenteaza alterarea forma de gargara
mucoasei bucale (fumatul,
Xilina 1 % 20 ml
alcoolul, protezele dentare
(pentru calmarea
neadaptate);
durerii).
- Verific intelegerea sfaturilor
date;
- Supraveghez starea cavitatii
bucale; hidratarea la intervale de
2 ore;
- Suprim alimentatia pe gura si
institui alimentatia si hidratarea

EVALUARE

Leziunile
faringiene se
diminueaza ca
intensitate dupa
o perioada de 6
zile.

DATA

PROBLEME DE
DEPENDENTA

OBIECTIVE

Risc de infectie a
leziunilor bucale
Manifestari majore:
- Febra moderata (3839 0C);
Manifestari minore:
- Tulburari circulatorii:
tahicardie;
- Hipotensiune
arteriala.
Hipertermie
Manifestari majore:
- Temperatura axilara
mai mare de 37 0C;
Manifestari minore:
- Diaforeza;
- Frisoane;
- Piele calda;
- Cefalee;
- Tahicardie.

Sa se previna
contaminarea
ulceratiilor
bucale in
decursul
primelor zile de
spitalizare.

Pacienta sa
prezinte
temperatura
corporala in
limite normale
in decurs de 3
zile.

INTERVENTIILE ASISTENTEI
AUTONOME
DELEGATE
parenterala
- Folosesc obiecte de toaleta
Administrez
individuala, vesela si tacamuri
tratamentul
proprii (cand poate inghiti);
antiinfectios
- Utilizez instrumente sterile de
recomandat de catre
unica folosinta;
medic:
- Supraveghez pulsul, T.A. si le
- Penicilina G fl. II
notez grafic in foaia de
la 12 ore i.m.
temperatura;
(flacon de 400.000
- Respect masurile de prevenire a u.i.);
infectiilor nosocomiale.
- HHC 100 mg F IV
- Aerisesc incaperea;
Administrez
- Asigur imbracaminte lejera;
medicatia
- Frictionez cu alcool la 2 ore;
antitermica si
- Masor ingestia si excretia;
antibioticele
- Schimb la nevoie lenjeria de
recomandate de
corp si de pat;
catre medic:
- Invelesc lejer pacienta;
- Penicilina G
- Ii fac o baie cu apa avand
400.000 u.i. la 6
0
temperatura cu 1 C mai mica
ore;
decat temperatura corpului;
- Algocalmin f I.
- Aplic comprese reci, punga cu
gheata pe frunte; pastrez patul
uscat;
- Asigur igiena bucala;

EVALUARE
Pacienta nu
prezinta semne
de infectie

Pacienta este in
continuare
febrila.

DATA

PROBLEME DE
DEPENDENTA

Hiperactivitate
Manifestari majore:
- Agitatie
psihomotorie;
Manifestari minore:
- Miscari repetate si

OBIECTIVE

Pacienta sa
prezinte
mobilitate
normala in
urmatoarele 24
de ore. Sa isi

INTERVENTIILE ASISTENTEI
AUTONOME
DELEGATE
- Reincalzesc pacienta in caz de
frisoane: buiote, sticle calde,
cuverturi;
- Mentin pielea uscata in caz de
diaforeza;
- Mentin temperatura camerei
intre 18-20 0C;
- Masor temperatura axilar la 12
ore;
- Calculez bilantul ingesta-excreta
la 24 ore;
- Supraveghez T.A., respiratia si
pulsul o data la 6 ore;
- Supraveghez semnele de
deshidratare: aspectul
tegumentelor, diureza, puls, T.A.,
comportamentul pacientei;
- Informez persoana privind
prevenirea infectiilor.
- Inlatur stimulii din mediul
- Administrez
inconjurator; asigur
tratamentul
semiobscuritatea salonului,
tranchilizant
izolarea fonica, reducerea
prescris de catre
numarului de vizitatori;
medic:
- Supraveghez permanent bolnava Diazepam f I i.m.

EVALUARE

Dupa 24 de ore
pacienta prezinta
mobilitate
normala. Isi
mentine

DATA

PROBLEME DE
DEPENDENTA
frecvente;
- Limbaj precipitat;
- Spasme musculare.

OBIECTIVE
mentina
integritatea
fizica.

Risc de violenta fata de

ea insasi
Manifestari majore:
- Exprimarea ideilor de

Pacienta sa isi
exprime absenta
ideilor de
sinucidere in

INTERVENTIILE ASISTENTEI
AUTONOME
DELEGATE
pentru a nu se rani;
- Inlatur obiectele contondente;
- Aplic constrangeri fizice daca
este cazul (chingi, camasa de
protectie);
- Orientez pacienta in timp,
spatiu, anturaj;
- Daca se manifesta o anxietate
puternica sau panica, planific
interventiile potrivite;
- Determin factorii de risc:
confuzie, slabiciune, hipotensiune
ortostatica;
- Mentin blocate rotile patului;
patul nu va fi prevazut cu bare
laterale;
- Informez pacienta asupra
masurilor de securitate ce trebuie
respectate;
- Anticipez necesitatile pacientei
la nevoie;
- Asigur satisfacerea nevoilor
fundamentale, lasand-o autonoma
pe cat posibil: alimentatie, igiena
etc.

EVALUARE
integritatea
fizica.

Dupa 4 zile
pacienta isi
exprima absenta
ideilor de suicid.

DATA

PROBLEME DE
DEPENDENTA
suicid;
- Prezenta factorilor de
risc: comportament
sinucigas.
Manifestari minore:
- Agitatie;
- Cresterea anxietatii;
- Iritabilitate;
- Neincredere;
- Incapacitatea de a-si
exprima sentimentele.

OBIECTIVE
decurs de 4 zile.

INTERVENTIILE ASISTENTEI
AUTONOME
DELEGATE
- Indepartez obiectele care ar
putea favoriza automutilarea sau
atentatul la viata;
- Favorizez exprimarea
sentimentelor la nevoie;
- Vorbesc calm dar ferm, tot
timpul;
- Asigur o persoana in preajma ei
in permanenta, chiar in timpul
ingrijirilor igienice sau la toaleta;
- Cercetez daca persoana are un
istoric de suicid;
- Incerc sa descopar daca pacienta
are un plan precis de a termina
cu viata;
- Observ si notez orice schimbare
de comportament al pacientei:
mai calma sau mai excitata decat
de obicei;
- Identific cu pacienta aspectele
pozitive ale personalitatii sale;
- Utilizez activitati de
divertisment pentru a diminua
rumegarea sinuciderii;
- O fac sa practice exercitii de

EVALUARE
Dupa 4 zile
pacienta isi
exprima absenta
ideilor de
sinucidere.

DATA

4.10

PROBLEME DE
DEPENDENTA

OBIECTIVE

Dificultatea de a se
alimenta si hidrata
Manifestari majore:
- Disfagie intensa
imposibilitatea de a
inghiti alimente solide
sau lichide;
Manifestari minore:
- Dificultate de a
mesteca;
- Sialoree;
- Dureri bucofaringiene
- Dureri epigastrice.

Pacienta sa fie
echilibrata
nutritional si
hidroelectrolitic
in decursul
perioadei; sa se
alimenteze pe
cale orala.

INTERVENTIILE ASISTENTEI
AUTONOME
DELEGATE
relaxare zilnic;
- Ii permit sa se exprime asupra
ideilor de suicid;
- Pastrez o atitudine de a nu
judeca, a nu culpabiliza;
- Stabilesc un climat de
confidente cu pacienta;
- Planific activitati care sa-i
Administrez
permita recapatarea stimei de
tratamentul
sine;
medicamentos
- Alimentez pacienta parenteral
recomandat:
instituind perfuzii cu glucoza
- Ser glucozat 5 %
hipertona 5-10 %, hidrolizate de
1.000 ml;
proteine si amestecuri de
- Ser fiziologic
aminoacizi, vitamine si electroliti, 1.000 ml;
dupa indicatia medicului;
- Ser glucozat 10 %
- Calculez numarul de calorii in
500 ml.
functie de diferite stari
patologice: dau 13 % pentru
fiecare grad de temperatura peste
37 0C, 20-30 % pentru agitatie,
convulsii, distructii celulare;
- Fac zilnic bilantul hidric,
masurand ingestia si exctretia;
- Cantaresc zilnic pacienta;

EVALUARE

Dupa 5 zile
pacienta isi reia
treptat hidratarea
si nutritia perorala
Disfagia s-a
diminuat.
Pacienta este
echilibrata
nutritional si
hidroelectrolitic.

DATA

PROBLEME DE
DEPENDENTA

Anxietate severa
Manifestari majore:
- Agitatie;
- Miscari excesive;
- Transpiratie;
- Frica;
- Insomnie.
Manifestari minore:
- Neliniste;
- Neincredere;
- Facies crispat;
- Palpitatii.

OBIECTIVE

Pacienta sa fie
echilibrata
psihic in
urmatoarele 3
zile.

INTERVENTIILE ASISTENTEI
EVALUARE
AUTONOME
DELEGATE
- Corectez dezechilibrul hidric
prin hidratare parenterala si
hidrolitica in functie de
ionograma serica si urinara;
- Evaluez zilnic capacitatea de
deglutitie si fac incercari de
hidratare orala cu ceaiuri
indulcite cu zahar; de indata ce
bolnava incepe sa inghita trecem
la hidratarea orala, initial partiala
apoi totala, crescand progresiv, de
la zi la zi, in functie de toleranta,
cantitatile administrate oral.
- Identific cu pacienta cauza
Administrez
Pacienta este
anxietatii si/sau factorii
tratamentul
echilibrata
declansatori;
recomandat de catre psihic.
- Furnizez informatii clare si
medic:
precise asupra ingrijirilor
- Diazepam f I pe zi
programate;
i.m.
- Ajut pacienta sa-si recunoasca
anxietatea;
- Diminuez stimulii auditivi si
vizuali: radio, zgomote, lumina;
- Creez un climat de intelegere
empatica;

DATA

PROBLEME DE
DEPENDENTA

OBIECTIVE

INTERVENTIILE ASISTENTEI
AUTONOME
DELEGATE
- Determin pacienta sa practice
exercitii de relaxare: respiratie
abdominala, profunda,
concentrandu-se asupra expiratiei
5 minute de 3 ori pe zi;
- Permit unui membru al familiei
sa stea langa persoana pana cand
panica va ceda;
- Prevad o perioada de timp zilnic
pentru a permite pacientei sa-si
exprime sentimentele;
- Evit sa ating pacienta fara
permisiunea ei;
- Indepartez toate elementele
amenintatoare pentru pacienta sau
pentru altii;
- Fac masaj al spatelui, mainilor
si picioarelor 10 min. de 3 ori pe
zi;
- Raspund la intrebarile pacientei;
- Sugerez pacientei utilizarea
gandurilor pozitive privind
evenimentele amenintatoare;
- Verific cat a inteles din sfaturile
date.

EVALUARE

DATA

PROBLEME DE
DEPENDENTA
Sentiment de
culpabilitate
Manifestari majore:
- Exprimarea unui
sentiment de
culpabilitate.
Manifestari minore:
- Autoacuzarea;
- Manifestarea
anxietatii;
- Perceperea bolii ca pe
o pedeapsa.

OBIECTIVE
Pacienta sa-si
exprime
diminuarea
culpabilitatii in
decurs de 3 zile.

INTERVENTIILE ASISTENTEI
AUTONOME
DELEGATE
- Identific cu pacienta factorii
precipitanti ai sentimentului de
culpabilitate;
- Utilizez intrebari care sa-i
permita pacientei sa-si exprime
intr-un mod constructiv
sentimentele de culpabilitate, de
ostilitate;
- Pastrez o atitudine fara a judeca;
- Asigur pacienta de
disponibilitatea mea tot timpul;
- Evaluez nivelul anxietatii
pacientei si planific interventiile
in relatie cu acest nivel;
- Permit pacientei sa rumege
sentimentele sale de culpabilitate
la inceput, dar voi incerca
progresiv sa explorez impreuna
cu ea situatia pentru o mai buna
intelegere;
- Ii demonstrez persoanei legatura
care exista intre anxietate si
ostilitate (dusmanie);
- Utilizez intrebari de clarificare
pentru a ajuta pacienta sa-si

EVALUARE
Dupa 3 zile
pacienta isi
exprima
diminuarea
sentimentului de
culpabilitate.

DATA

PROBLEME DE
DEPENDENTA

Disconfort abdominal
Manifestari majore:
- Dureri epigastrice de
intensitate moderata;
Manifestari minore:
- Slabiciune;
- Oboseala;
- Astenie fizica.

OBIECTIVE

Pacienta sa-si
exprime
ameliorarea
durerilor
epigastrice in
urmatoarele 5
zile.

INTERVENTIILE ASISTENTEI
AUTONOME
DELEGATE
exprime regretele;
- Intreb pacienta daca este
pregatita sa-si ceara iertare;
explic ca iertarea este importanta
pentru sanatatea mentala;
- Asigur pacienta de
disponibilitatea mea tot timpul;
- Supraveghez diminuarea
sentimentului de culpabilitate.
- Evaluez caracteristicile durerii: Administrez
localizare, intensitate, durata,
medicatia
frecventa, factorii care ii cresc
antispastica (NOsau ii diminueaza intensitatea;
SPA i.m.) si
- Plasez pacienta intr-o pozitie
antiacida
antalgica;
(Dicarbocalm,
- Recomand pacientei sa
Almagel-a, solutie
semnaleze durerea de la aparitie
per-os 3 lingurite pe
(intarzierea face grea reducerea
zi; are si actiune
durerii);
analgezica locala).
- Asociez medicatia analgezica cu
un masaj, o atingere terapeutica;
- Supraveghez durerea la
intervale regulate de timp, pulsul,
T.A., temperatura corporala;
- Ajut pacienta in satisfacerea

EVALUARE

Dupa 4 zile
durerile
epigastrice s-au
ameliorat, iar
dupa 2 zile au
incetat.
Pacienta se
poate alimenta si
hidrata per-os.

DATA

6.10

PROBLEME DE
DEPENDENTA

OBIECTIVE

Alterarea mucoasei
buco-faringiene
Manifestari majore:
- Leziuni ale mucoasei
bucale si faringiene.
Manifestari minore:
- Edem;
- Roseata;
- Hipersalivatie;
- Gust neplacut;
- Limba incarcata.

Pacienta sa
prezinte o
mucoasa bucala
integra, normal
colorata, in
decurs de 4 zile.

INTERVENTIILE ASISTENTEI
AUTONOME
DELEGATE
nevoilor fiziologice ale
organismului pentru a-i permite
sa-si conserve energia;
- Pregatesc pacienta pentru
examinare radiologica si o
ingrijesc dupa examinare;
- Dupa reluarea alimentatiei orale
asigur un regim de crutare
gastrica;
- Asigur repaosul fizic si psihic al
pacientei in perioadele dureroase;
- Educ pacienta sa evite
alimentele condimentate,
consumul de alcool si tutunul.
- Planific ingrijirea cavitatii
Administrez
bucale la 2 ore;
tratamentul
- Invat pacienta sa-si curete
prescris:
permanent cavitatea bucala prin
- Vitamina A
spalaturi cu ceai de musetel (cea
solutie neuleioasa;
mai buna solutie emolienta) sau
- Xilina 1 % pentru
apa bicarbonatata 2-3 %, care
gargara 20 ml.
alcalinizand mediul bucal
impiedica aparitia micozelor;
- Hidratez pacienta prin tub de
sectiune in primele zile de dupa

EVALUARE

Dupa 4 zile
pacienta prezinta
o mucoasa
bucala normal
colorata, iar
leziunile
caustice incep sa
se vindece.

DATA

PROBLEME DE
DEPENDENTA

Alimentatie inadecvata
prin deficit
Manifestari majore:
- Ingestie de alimente
inferioare nevoilor
organismului.
Manifestari minore:
- Dureri la masticatie;
- Dureri la deglutitie

OBIECTIVE

Pacienta se
poate alimenta
fara dificultate
in decurs de 4
zile.

INTERVENTIILE ASISTENTEI
AUTONOME
DELEGATE
reluarea hidratarii per-orale;
- Alimentez pacienta cu lichide
alimentare;
- Educ pacienta sa excluda
factorii care influenteaza alterarea
mucoasei bucale (fumat, alcool)
si sa evite lichidele si alimentele
iritante: sucuri acide, alimente
prea sarate sau prea picante;
- Aplic un unguent anestezic pe
ulceratii inainte de mese;
- Ii ofer alimente moi, racoritoare,
daca este permis (budinca,
crema);
- Verific intelegerea sfaturilor
date.
- Masor ingestia, excretia zilnica; Institui in
- Cantaresc pacienta la 2 zile;
continuare perfuzii
- Evaluez zilnic capacitatea de
cu glucoza 10 %
deglutitie inainte de a incepe
1.000 ml, glucoza
alimentatia per-os;
5 % 1.000 ml.
- Servesc pacienta cu alimente
usor de inghitit, moi (paste), la o
temperatura adecvata;
- Efectuez spalaturi bucale si o

EVALUARE

Pacienta
mesteca fara
dificultate.
Inghite
alimentale usor,
alimentandu-se
si hidratandu-se
usor,
corespunzator

DATA

PROBLEME DE
DEPENDENTA
- Salivatie abundenta.

Comunicare ineficace
la nivel afectiv
Manifestari majore:
- Idei de suicid.
Manifestari minore:
- Agitatie

OBIECTIVE

INTERVENTIILE ASISTENTEI
AUTONOME
DELEGATE
invit sa faca gargara cu apa
bicarbonata sau infuzie cu
musetel dupa fiecare masa;
- Hidratez pacienta cu lichide prin
tub de sectiune in primele 3 zile;
- Alimentatia per-orala se reia
mai intai cu anumite lichide, apoi
semilichide si in functie de
toleranta bolnavei, se trece la o
alimentatie completa,
necondimentata, de crutare
gastrica;
- Sugerez pacientei sa mareasca
consumul de alimente zilnic,
tinand cont de cele 4 mari grupe
de alimente;
- Felicit pacienta daca se
alimenteaza in cantitatea si
calitatea adecvata.
Pacienta sa
- Favorizez exprimarea nevoilor, Administrez
comunice cu alte sentimentelor, dorintelor
medicatia prescrisa:
persoane in mod pacientei;
Tranchilizante
eficace in decurs - Pun in valoare capacitatile,
(Hidroxilin I
de 3 zile. Sa-si
talentele si realizarile anterioare
drajeuri, Diazepam
exprime
ale bolnavei;
f I).

EVALUARE
nevoilor
organismului
sau.

Pacienta isi
poate exprima
nevoile,
sentimentele,
dorintele.
Comunica in

DATA

PROBLEME DE
DEPENDENTA
- Devalorizare;
- Cresterea anxietatii;
- Dificultate de a-si
exprima sentimentele,
ideile, opiniile.

OBIECTIVE
sentimentele,
emotiile

Hipertermie
Pacienta sa
Manifestari majore:
prezinte
-Temperatura moderata temperatura

INTERVENTIILE ASISTENTEI
AUTONOME
DELEGATE
- Ii dau posibilitatea sa ia singura
decizii;
- Invat pacienta tehnici de
afirmare de sine, tehnici de
comunicare, tehnici de relaxare;
- Ajut pacienta sa identifice
posibilitatile sale de a asculta, de
a schimba idei cu altii, de a creea
legaturi semnificative;
- Antrenez pacienta in diferite
activitati care sa-i dea sentimentul
de utilitate;
- Evaluez nivelul pericolului de
suicid;
- Supraveghez si notez
schimbarile survenite in:
dispozitia bolnavei, in exprimarea
verbala si nonverbala, in
stabilirea legaturilor cu semenii;
- Evaluez schimbarile survenite in
comportamentul fata de alte
persoane
- Aerisesc incaperea;
Administrez
- Asigur imbracaminte lejera;
tratamentul
- Frictionez cu alcool la 2 ore;
antiinfectios

EVALUARE
mod eficace cu
alte persoane si
isi exprima
absenta ideilor
de suicid.

Dupa 2 zile
pacienta este
afebrila.

DATA

PROBLEME DE
DEPENDENTA
38-39 0C;
Manifestari minore:
- Disforeza;
- Piele calda;
- Cefalee, ameteli;
- Tahicardie.

OBIECTIVE
corporala in
limite normale
in decurs de 2
zile.

INTERVENTIILE ASISTENTEI
AUTONOME
DELEGATE
- Schimb la nevoie lenjeria de
prescris de catre
corp si de pat;
medic: Penicilina G
- Invelesc lejer pacienta;
400.000 u.i. fl. IV la
- Aplic comprese reci, punga cu
6 ore.
gheata pe frunte; pastrez patul
uscat;
- Asigur igiena bucala;
- Ii fac baie cu apa avand
temperatura cu 1 0C mai mica
decat temperatura corpului;
- Mentin pielea uscata in caz de
diaforeza;
- Mnetin temperatura camerei
intre 18-20 0C;
- Masor temperatura axilara la 12
ore;
- Calculez bilantul ingesta-excreta
pe 24 de ore;
- Supraveghez T.A., respiratia si
pulsul odata la 6 ore;
- Supraveghez semnele de
deshidratare: aspectul
tegumentelor, diureza, pulsul,
T.A., comportamentul pacientei;
- Informez persoana privind
prevenirea infectiilor.

EVALUARE

DATA
10.10

PROBLEME DE
DEPENDENTA
Devalorizare
Manifestari majore:
- Sentiment de
inferioritate si
pierderea stimei de sine
Manifestari minore:
- Descurajare, depresie;
- Sentiment de izolare,
de inutilitate;
- Diminuarea
motivatiei, interesului.

Lipsa cunostintelor
Manifestari majore:

OBIECTIVE

INTERVENTIILE ASISTENTEI
AUTONOME
DELEGATE
Pacienta sa fie
- Ascult pacienta pentru a-i
constienta de
permite sa-si exprime
propria sa
sentimentele privind dificultatea
valoare si
de a se realiza;
competenta.
- Ajut pacienta sa identifice
motivele comportamentului sau,
apreciez posibilitatile fizice si
intelectuale;
- Sesizez orice forma de interes
pentru o anumita activitate si o
antrenez in desfasurarea ei;
- Indrum spre acele activitati care
sunt atractive pentru pacienta si
totodata utile;
- Aplic tehnicile de ingrijire
adaptate nevoilor pacientei;
- Identific cu pacienta factorii
care o impiedica sa se realizeze:
familia, limite economice, starea
de sanatate;
- O ajut sa realizeze o perceptie
justa a realitatii si sa se integreze
in colectiv.
Pacienta sa
- Identific ceea ce pacienta
explice in decurs trebuie sa invete privind boala,

EVALUARE
Pacienta este
constienta de
propria sa
valoare si
competenta. Isi
recapata
interesul fata de
sine si fata de
altii.

Pacienta intelege
si poate

DATA

PROBLEME DE
DEPENDENTA
- Exprimarea lipsei de
cunostinte privid:
boala, regimul,
tratamentul
medicamentos,
convalescenta,
ingrijirile de aplicat.
Manifestari minore:
- Anxietate;
- Tematoare fata de
situatiile neobisnuite.

OBIECTIVE
de 2 zile
informatiile
primite.

INTERVENTIILE ASISTENTEI
AUTONOME
DELEGATE
medicatia si tratamentul;
- Evaluez ceea ce stie despre
acest subiect;
- Identific factorii care ar putea
influenta invatarea: limite
senzoriale sau cognitive, slaba
instruire, cultura, durerea, mediul,
lipsa pregatirii psihice;
- Clarific instruirea in functie de
nevoile si capacitatile pacientei;
- Aplic strategiile pedagogice
adecvate: conversatie, instruiri
programate, expuneri,
demonstratii folosind materiale
adecvate: machete, carti, pliante,
filme;
- Ii dau explicatii evitand detaliile
inutile;
- Supraveghez achizitionarea
noului comportament de a invata.

EVALUARE
Sa explice
informatiile
primite.

5. Bilantul autonomiei (evaluare finala).

Pacienta N.E. in varsta de 69 de ani, casnica, cu antecedente personale
patologice psihiatrice (repetate internari la psihiatrie), asociind o suferinta cronica
biliodigestiva, se interneaza in Sectia Interne 2 pentru tentativa de suicid prin
ingestia a 50 ml soda caustica in data de 3.10.2006, orele 14, prezentand: dureri
acute buco-faringiene, disfagie, varsaturi, sialoree, epigastralgii, agitatie
psihomotorie si anxietate.
Investigatiile biologice (VSH accelerat), examenul radiologic si examenul
ORL (repetat) au stabilit diagnosticul de esofago-gastrita acuta coroziva.
Se instituie hidratarea si alimentatia parenterala, deoarece pacienta prezinta
imposibilitatea de a se alimenta si hidrata pe cale orala din cauza disfagiei. Sub
tratament medicamentos cu antalgice, antispastice, antiacide, antibiotice,
tranchilizante si repaus fizic, evolutia clinica a fost favorabila. Se efectueaza si
tratament local al leziunilor buco-faringiene.
Dupa 5 zile de la internare, pacienta isi reia alimentatia per-orala mai intai
cu alimente lichide si apoi semilichide si semisolide. Leziunile buco-faringiene
incep sa se vindece, bolnava este linistita, curba termica se apropie de normal. Este
echilibrata nutritional si hidroelectrolitic. Este echilibrata psihic, exprimandu-si
absenta ideilor de sinucidere. Este echilibrata hemodinamic si respirator.
Se externeaza cu stare generala ameliorata, cu recomandarile:
- Sa evite eforturile fizice mari suprasolicitante psihice;
- Dieta hidro-lacto-zaharata, cu alimente lichide si semisolide inca 14 zile;
- Tratament medicamentos cu: Almagel 3-4 lingurite dupa mese si Vitamina A
solutie uleioasa nazal, 10 picaturi de 2 ori pe zi;
- Sa efectueze control psihiatric si recontrol ORL peste 14 zile.

Investigatii de laborator
Felul analizei
VSH

HLG

Glicemie

Uree sangvina si
acid uric

Transaminaze

Modul de
prelevare
0,4 ml citrat de Na
+ 1,6 ml sange sau
recipient
Vacutainer cu dop
negru
2 ml sange/EDTA
sau heparina;
punctie venoasa
sau recipient
Vacutainer cu dop
mov
2 ml sange/florura
de Na; punctie
venoasa sau
Vacutainer cu dop
de culoare rosie
5-10 ml sange
simplu; punctie
venoasa sau
recipient
Vacutainer cu dop
rosu
5-10 ml sange
simplu; punctie
venoasa sau
recipient
Vacutainer cu dop
rosu

Valori obtinute

Valori normale

84 mm/1 h

3-5 mm/1 h

Hb = 11,78 g %
Leucocite =
8.000/mm3

Hb = 13 g % 2
L = 4.000-10.000/mm3

0,91 g

0,80 1,20 g

Uree sange=0,018 g Uree sange=0,02-0,04 g

%
%
Acid uric = 0,425 g Acid uric=2-6 g %
%
TGO = 15,55 u.i.
TGP = 8,10 u.i.

TGO = 20-30 u.i.

TGP = 2,16 u.i.

III. Planul de ingrijire al pacientei C.C.

Diagnostic medical: Intoxicatie acuta cu ciuperci

1. Culegerea datelor
Avem urmatoarele surse de informatii:
- Pacienta;
- Reteaua de sustinere;
- Membrii echipei sanitare;
- Dosarul medical;
- Observarea pacientei: atitudine, compertament;
- Semne generale somatice.
Se vor culege urmatoarele date:
A. Date relativ stabile:
- Nume si prenume : C.C.
- Varsta : 29 ani;
- Sex: F;
- Starea civila: casatorita;
- Rasa: alba;
- Nationalitate : ramana;
- Religie : catolica;
- Ocupatie : salariata la SC Valtex SRL Baicoi
- Gusturi personale si obiceiuri:
- nefumatoare;
- nu consuma alcool;
- consuma cafea 1-2 cesti /zi.
- Elemente fizice si reactionale:
- Grupa sanguina : OI, Rh+;
- Nu prezinta deficite senzoriale;
- Nu prezinta alergii la medicamente;
- Evenimente biografice legate de sanatate:
- Antecedente personale fiziologice:
- menharna : 15 ani, nasteri: 1, avorturi: 0;
-Antecedente personale patologice:
- apendictectomie la 18 ani;
-Antecedente hereo- colaterale:
-Tatal: ulcer gastro-duodenal;
- Neaga lues, TBC, hepatita virala acuta.
B. Date variabile legate de:
a) Starea fizica:
-Temperatura : 36,90C;
- Respiratia: FR= 17 respiratii/ min;
-Pulsul : AV= 92 pulsatii/min;
-Tensiunea arteriala: TA= 90/60 mmHg;
-Eliminare:
-varsaturi bilio-alimentare;
- scaune diareice (tranzit intestinal accelerat);

-mictiuni fiziologice.
-Alimentatie:
-anorexie;
-greturi, varsaturi;
-Capacitate de miscare:
-ortostatismul si mersul posibile;
-astenie, adinamie;
-fatigabilitate;
-ameteli.
-Somnul : nesatisfacator calitativ si cantitativ;
-Intensitatea durerii: dureri difuze abdominale sub forma de crampa.
b) Conditiile psiho-sociale:
-anxietate;
-stare de discomfort;
-capacitate de comunicare posibila;
-acceptarea rolului.
c) Comportarea fata de mediu:
-constienta, cooperare;
-orientarea temporo-spatiala si la propria persoana.

PLANUL DE INGRIJIRE AL PACIENTEI C.C.

NEVOILE
MANIFESTARI DE
FUNDAMENTALE INDEPENDENTA
1.NEVOIA DE A
Respiratie ritmica si simetrica;
RESPIRA SI A AVEA Tip de respiratie-costal
O BUNA
superior;
CIRCULATIE
Zgomote cardiace ritmice
2.NEVOIA DE A
BEA SI DE A
MANCA

3.NEVOIA DE A
ELIMINA

4.NEVOIA DE A SE
MISCA SI DE A
AVEA O BUNA
POSTURA

MANIFESTARI DE
DEPENDENTA
Tahicardie;
Hipotensiune arteriala

SURSE DE DIFICULTATE

Anorexie;
Conditia cavitatii bucale: limba
incarcata, depunere saburala;
Greata, varsaturi, pirozis;
Semne de dezechilibru: slabiciune, tegumente si mucoase
uscate, urini concentrate.
Varsaturi bilio- alimentare;
Diaree: 3-5 scaune / zi;
Semne de deshidratare :
tegumente si mucoase uscate,
oboseala, slabiciune;
Crampe abdominale.
Crampe musculare abdominala;
Fatigabilitate;
Ameteli, astenie, adinamie;
Hipotensiune arteriala,
tahicardie.

Alterarea mucoasei intestinale

si a peristaltismului intestinal
prin ingestia de ciuperci
necomestibile;
Dezeechilibre: durere,
dezechilibru hidroelectrolitic.

Dezechilibru hidroelectroliticdeshidratare;
Anxietate

Alterarea mucoasei intestinale;

Anxietate;
Obisnuite alimentare deficitare.

Durere;
Slabiciune / oboseala;
Dezechilibru hidroelectrolitic;
Anxietate, stres.

NEVOILE
MANIFESTARI DE
FUNDAMENTALE INDEPENDENTA
5.NEVOIA DE A
DORMI SI DE A SE
ODIHNI
6.NEVOIA DE A SE
IMBRACA SI
DEZBRACA

7.NEVOIA DE A
MENTINE
TEMPERATURA
CORPULUI IN
LIMITE NORMALE
8.NEVOIA DE A FI
INGRIJIT, DE A
PROTEJA
TEGUMENTELE SI
MUCOASELE
9.NEVOIA DE A
EVITA PERICOLELE

MANIFESTARI DE
DEPENDENTA
Somn intrerupt, agitat,
superficial;
Dificultatea de a dormi;
Oboseala/ slabiciune.

SURSE DE DIFICULTATE

Limba incarcata, saburala;

Mucoasele si tegumentele
uscate.

Dezechilibri hidroelectrolitic
( deshidratare);
Intoxicatie alimentara;
Anxietate.

Facies suferind, crispat;

Hipotensiune arteriala;
Tahicardie; Irabilitate, ingrijorare, insomnie; Gemete;Astenie
adinamie, slabiciune; Risc de
alterare a starii generale; Risc
de deficit in ce priveste
volumul de lichid.

Proces patologic;
Lipsa de cunoastere a
mijloacelor ajutatoare;
Dezechilibru hidroelectrolitic;
Stare de criza.

Durere;
Lipsa de cunoastere a mijloacelor de favorizare a somnului.

Capacitatea fizica de a se
imbraca si dezbraca;
Interes fata de vestimentatie;
Purtarea de imbracaminte
adecvata.
Temperatura corporala 36370C;
Temperatura mediului ambiant
18-250C

NEVOILE
MANIFESTARI DE
FUNDAMENTALE INDEPENDENTA
10.NEVOIA DE A
COMUNICA

11.NEVOIA DE A
ACTIONA
CONFORM
PROPRIILOR
CONVINGERI SI
VALORI
12.NEVOIA DE A FI
PREOCUPAT IN
VEDEREA
REALIZARII
13.NEVOIA DE A SE
RECREA
14.NEVOIA DE A
INVATA CUM SA-SI
PASTREZE
SANATATEA

MANIFESTARI DE
DEPENDENTA
Dificultate de a-si exprima
sentimentele, ideile, opiniile.

SURSE DE DIFICULTATE
Anxietate;
Lipsa de cunoastere a
mijloacelor eficace de a
comunica;
Neadaptarea la situatie.

Apartenenta la o relogie;
Asistarea la ceremonii
religioase;
Timp de rugaciune si meditatie.
Integritate fizica si psihica;
Autocritica;
Luarea de decizii;
Roluri sociale.
Dificultate de a indeplini
actiuni recreative

Anxietate;
Proces patologic-durere;
Slabiciune/ oboseala
Cunostinte insuficiente privind: Anxietate;
boala, masurile de prevenire,
Durere;
tratamentul, convalescenta,
Insuficienta cunoastere de sine,
satisfacerea nevoilor sale;
a mediului inconjurator.
Cererea de informatii.

Probleme actuale si potentiale ale pacientei:

Probleme actuale:
- discomfort abdominal;
- deshidratare;
- greturi si varsaturi;
- diaree;
- alimentatie inadecvata prin deficit;
- insomnii;
- alterarea tegumentelor si mucoaselor;
- anxietate;
- comunicatrea ineficace la nivel afectiv;
- dificultatea de a indeplini activitati recreative;
- cunostinte insuficiente.
Probleme potentiale:
- risc de deficit in ceea ce priveste volumul de lichid;
- risc de complicatii;
- risc de alterare a starii generale: alterarea circulatiei si respirartiei.
Diagnostic nursing ( diagnostic de ingrijire):
- deshidratare datorita pierderilor de apa si electroliti prin scaune diareice frecvente
(3-5/24h), varsaturi bilio-alimentare, manifestate prin astenie, adinamie,
hipotensiune arteriala, tahicardie;
- Discomfort abdominal datorat procesului inflamator gastrointestinal,
manifestat prin dureri difuze abdominale, greturi, pirozis;
- Diaree datorita consumului de ciuperci necomestibile, manifestata prin
scaune lichide, defecare mai mult de 3-5 ori pe zi, nevoie impetuasa de
defecate, crampe abdominale;
- Greturi si varsaturi datorita obisnuintelor alimentare deficitare manifestate
prin varsaturi bilio-alimentare, regurgitari, efortul de a vomita, senzatie de
rau stomacal;
- Alimentatie inadecvata prin deficit datorita greturilor, varsaturilor,
manifestata prin anorexie, semne de dezechilibru, greseli in alegerea
alimentelor;
- Insomnie datorita anxietatii, afectarii fizice, manifestata prin ingrijorare,
imsomnie, iritabilitate, neliniste;
- Anxietate datorita incertitudinii fata de prognosticul bolii, manifestata prin
ingrijorate, insomnie, iritabilitate, neliniste;
- Comunicare ineficace la nivel afectiv datorita anxietatii, neadaptarii la
situatie manifestata prin dificultate de a-si exprima sentimentele, dorintele,
opiniile;
- Dificultate de a indeplini activitati recreative datorita anxietatii, procesului
patologic, manifestata prin dificultatea de a se concentra in timpul unei
activitati recreative;

Lipsa de cunoastere datorita ignorantei, anxietatii, manifestata prin

cunostinte insuficiente despre boala , masuri de prevenire, tratament,
prevenirea complicatiilor, regimul igeno-dietetic;
Risc de complicatii datorita dezechilibrului hidroelectrolitic manifestat prin
alterarea circulatiei: tahicardie, hipotensiune arteriala.

Gradul de dependenta : pacienta dependenta nivel 3 ; recurge la o persoana

pentru a o invata ce sa faca si care o controleaza sa vada daca face bine.

Planificarea ingrijirilor
a- Obiective pe termen scurt ( obiective imediate):
Pacienta va trebui:
- sa-si diminueze greturile si varsaturile in termen de 3 ore;
- sa-si diminueze scaunele diareice in decurs de 2 zile;
- sa-si diminueze durerile abdominale in decurs de 12 ore;
- sa fie echilibrata hidroelectrolitic in decurs de 2 zile.

b- obiective pe termen mediu ( in perioada spitalizarii):

Pacienta va trebui:
- sa nu mai aiba greturi si varsaturi in decurs de 3 zile;
- sa elimine un scaun de consistenta normala in decurs de 3 zile;
- sa se exprime ca semnele de diaree au disparut;
- sa nu prezente nici un semn de deshidratare in decurs de 3 zile;
- sa-si recapete hidric si nutritional in decurs de 4 zile. Sa aiba o alimentatie
completa in aproximativ 10 zile;
- sa-si exprime absenta durerilor abdominale in decurs de 3 zile;
- sa doarma fara treziri cate 8 ore in fiecare noapte in decurs de 4 zile;
- sa-si exprime disparitia anxietatii in decurs de 5 zile;
- sa participe la o activitate recreativa la alegere in termen de 6 zile;
- sa-si exprime intelegerea informatiilor primite in decurs de 6 zile;
- sa nu prezinte manifestari caracteristice complicatiilor in perioada
spitalizarii. Sa fie echilibrata circulator si motor.

c- Obiective pe termen lung ( la externare):

Pacienta se externeaza sub recomandarile:
- sa evite eforturile fizice mari, suprasolicitarile psihice;
- sa respecte regimul dietetic : alimentatie fara prajeli, grasimi, condimente,
timp de 2 luni;
- sa se efectueze testele functionale hepatice peste o luna si peste doua luni.

APLICAREA INGRIJIRILOR ( INTERVENTIILOR)

DATA
7.02

PROBLEME DE
DEPENDENTA
Greturi si varsaturi
Manifestari majore:
-efortul pentru a
voma;
-regurgitari;
-varsaturi
bilioalimentare;
Manifestari minore:
-senzatia de rau
stomacal

OBIECTIVE

INTERVENTIILE ASISTENTEI
AUTONOME
DELEGATE
Pacienta sa aiba -In functie de starea pacientei, o
-Administrez
o stare de bine, asez in pozitie semisezand,
medicatia
fara greturi si
sezand sau in decubit dorsal cu
prescrisa de
varsaturi in
capul intr-o parte sau in decubit
medic:
decurs de 12
lateral;
antiemetice
ore.
-Protejez lenjeria cu musama si
Metoclopramid
aleza in functie de pozitia
1 fl. ;
pacientei;
-Institui perfuzi
-O linistesc din punc de vedere
cu glucoza 5%
psihic, o ajut in timpul varsaturii 500ml; ser
si pastrez produsul eliminat;
fiziologic 500
-Ii ofer un pahar cu apa sa-si
ml HHC fl. V,
clateasca gura dupa varsatura;
vitamina B1 fl,
-Invat pacienta sa respire profund vitamina C fl.
in timpul greturilor;
-Las o tavita la indemana
pacientei si o golesc frecvent;
-ii spal fata si ii pun o compresa
rece pe frunte la nevoie;
-Suprim alimentatie pe gura si
alimentez pacienta parenteral;
-Supraveghez si notez caracterele
varsaturilor, frecventa lor,
semnele deshidratarii, zilnic.

EVALUARE
Dupa 12 ore,
pacienta isi
exprima
diminuarea
greturilor si
varsaturilor care
cedeaza dupa 2
zile.

DATA
8.02

PROBLEME DE
DEPENDENTA
Diaree
Manifestari majore:
-Defecare mai mult
de 3-5 scaune/zi;
-Scaune lichide
Manifestari minore:
-Cresterea frecventei scaunelor;
-Nevoie impetuoasa
de defecare;
Dureri abdominale
sub farma de
crampe

OBIECTIVE
Pacienta sa nu
mai prezinte
diaree in
termen de 2
zile.

INTERVENTIILE ASISTENTEI
AUTONOME
DELEGATE
-Asigur alimentatia hidrica, in
-Administrez
primele 24-48 ore (dupa ce
tratamentul
intoleranta gastrica dispare);
prescris de
-Servesc pacienta cu ceai
medic:
neindulcit (menta, coarne,
Tetracciclina cp
musetel), supa de morcovi,
VIII / zi;
zeama de orez;
Smecta II
-Treptat, se introduc mici
plicuri/zi
cantitati de branza de vaci, carne -Recoltez
slaba fiarta, paine alba prajita,
produsul pentru
supe strecurate din legume (fara
examen
cartof);
bacteriologic.
-Dupa 4-5 zile, se trece la o
alimentatie mai completa;
-Ingrijesc regiunea anala, dupa
fiecare defecare
-Aplic o crema hidratanta sau un
pansament umed pe regiunea
perianala la nevoie;
-Schimb lenjeria de pat, la
nevoie;
-Asigur un climat care sa
respecte pudoarea pacientei;
-Supraveghez elementele
patologice in scaun;
-Supraveghez si notez frecventa

EVALUARE
Dupa 2 zile,
pacienta prezinta
un scaun normal
consistent.

DATA

PROBLEME DE
DEPENDENTA

Deshidratarea
Manifestari majore:
-greturi, varsaturi;
-oligurie;
-tahicardie.
Manifestari minore:
-astenie, paloare;
-adinamie;
-sete.

OBIECTIVE

INTERVENTIILE ASISTENTEI
AUTONOME
DELEGATE
si caracteristicile scaunului;
-Supraveghez manifestarile de
deshidratare.
Pacienta sa fie -Fac zilnic bilantul hidric,
-Asigur
echilibrata
masurand cu constinciozitate
alimentatia si
hidroelectrolitic ingestia si excretia;
hidratarea
in decurs de 5
-Asigur repausul fizic si psihic al parenterala in
zile.
pacientei;
primele 48 ore,
-Incep rehidratarea orala treptat, instituind
cu cantitati mici de lichide reci,
perfuzii cu:
oferite cu lingurita;
Glucoza 5%
-Explorez gusturile si obiceiurile 500ml/zi
alimentare ale pacientei;
Ser fiziologic
-Mentin igiena tegumentelor , a
500ml/zi;
lenjeriei;
Vitamina B1
-Hidratez pacienta pe cale orala
fl./zi;
si prin perfuzii, urmand
Vitamina C fl/zi
inlocuirea pierderilor de apa si
-Recoltez sange
electroliti;
pentru a
-monitorizez functiile vitale :
determina
puls, TA, respiratie, temperatura valorile
corporala si le notez in foaia de
ionogramei
temperatura;
sangvine, urea
-Planific ingrijirea cavitatii
sangvina, TGP,
bucale, la nevoie;
TGO, bilirubina,
-Supraveghez manifestarile de
HLG.

EVALUARE

Pacienta este
echilibrata
hidroelectrolitic.
Nu prezinta
semne de
deshidratare.

DATA

PROBLEME DE
DEPENDENTA

OBIECTIVE

8.02

Alimentatie inadecvata prin deficit

Manifestari majore:
-Ingestie de
alimente inferioara
nevoilor
organismului.
Manifestari minore:
-Aversiune fata de
alimente, anorexie;
-Slabiciune;
-Piele uscata.

Pacienta sa-si
recapete
echilibrul
nutritional in 4
zile. Sa aiba o
alimentatie
completa in
circa 10 zile.

INTERVENTIILE ASISTENTEI
AUTONOME
DELEGATE
deshidratare : aspectul
tegumentelor, diureza, pulsul,
TA, comportamentul pacientei.
-masor ingestia, excretia zilnica;
-cantaresc pacienta la 2 zile;
-asigur repausul fizic si psihic al
pacientei;
-dupa ce intoleranta gastrica si
diareea au disparut, se trece la
hidratarea si alimentarea orala,
care se fac progresiv, printr-un
regim de maxima crutare
digestiva;
-asigur regim hidric 24-48 de ore,
apoi regim hidro-lacto-zaharat:
ceaiuri indulcite cu zahar sau
lapte amedtecat cu ceai; urmeaza
regimul alimentar de tranzitie
alcatuit din :orez fiert in apa,
branza de vaci, carne slaba fiarta,
ou fiert moale, paine prajita.
Dupa 8-10 zile se pot introduce
laptele si mezelurile;
-Sugerez pacientei sa maresca
consumul de alimente zilnic
tinand cont de cele 4 mari grupe

EVALUARE

Pacienta este
echilibrata
hidroelectrolitic;
este apetenta.

DATA

PROBLEME DE
DEPENDENTA

Discomfort
abdominal
Manifestari majore:
-Dureri abdominale
difuze;
Manifestari minore:
-Greturi;
-Crampe
abdominale

OBIECTIVE

INTERVENTIILE ASISTENTEI
AUTONOME
DELEGATE
de alimente;
-Observ starea pielii, a
mucoaselor;
-Supraveghez comportamentul
privind alimentatie zilnic.
Pacienta sa-si
-Evaluez caracteristicile durerii : -Administrez
exprime
localizare, intensitate, durata,
medicatia
diminuarea
frecventa, factorii care cresc sau analgezica si
durerilor
diminueaza intensitatea;
antispastica:
abdominale si a -Recomand pacientei pozsitia
Algocalmin
greturilor in
antalgica de diminuare a
fll/zi;
decurs de 3
durerilor;
Papaverina fl/zi
zile.
-Supraveghez durerea la intervale
regulate de timp, pulsul, TA,
temperatura corporala;
-Asigur repausul fizic si psihic in
perioadele dureroase;
-Informez asupra evolutiei
durerii, a diminuarii tolerantei si
actiunii medicamentului
antialgic;
-Asociez medicatia analgezica cu
un masaj, o atingere terapeutica;
-Determin pacienta sa practice o
respiratie abdominala 5-10
minute dupa administrarea

EVALUARE

Dupa 2 zile
durerile
abdominale s-au
redus.

DATA

9.02

PROBLEME DE
DEPENDENTA

Insomnie
Manifestari majore:
-Dificultatea de a
dormi;
-Ore insuficiente de
somn.
Manifestari minore:
-Trezire frcventa ;
-Somn intrerupt,
agitat.

OBIECTIVE

INTERVENTIILE ASISTENTEI
AUTONOME
DELEGATE
medicatiei analgezice;
-Ajut pacienta in activitatile
zilnice pentru a-i permite sa-si
conserve energia;
-Pregatesc pecienta pentru
examinare radiologica si o
ingrijesc dupa examinare.
Pacienta sa
-Invit pacienta sa practice tehnici
beneficieze de de relaxare, exerciti respiratorii
somn
10 min inainte de culcare ;
corespunzator
-Ofer pacientei o cana cu lapte
calitativ si
cald inainte de culcare, o baie
cantitativ in
calda;
decurs de 4 zile -Invit pacienta care se trezeste
devreme sa se ridice din pat
cateva minute, sa citeasca, sa
asculte muzicz, apoi sa se culce
din nou;
-Identific nivelul si cauza
anxietatii;
-Observ si notez calitatea , orarul
somului, gradul de satisfacere al
celorlalte nevoi;
-Intocmesc un program de odihna
corespunzator organismului;

EVALUARE
Pacienta este
echilibrata
hidroelectrolitic;
este apetenta.

Pacienta
beneficiaza de
somn
corespunzaror
calitativ si
cantitativ.

DATA

PROBLEME DE
DEPENDENTA

9.02

Comunicarea
ineficace la nivelul
afectiv
Manifestari majore:
-Dificultatea de a-si
exprima sentimentele, dorintele,
nevoile.
Manifestari minore:
-Neincredere;
-Cresterea
anxietatii.

OBIECTIVE

INTERVENTIILE ASISTENTEI
AUTONOME
DELEGATE
-Permit pacientei sa-si exprime
preocuparile privind lipsa
odihnei;
-Ii fac masaj al spatelui,
picioarelor inainte de culcare.
Pacienta sa
-Favorizez exprimarea nevoilor,
comunice cu
sentimentelor, dorintelor
alte persoane in pacientei;
mod eficace in -Pun in valoare capacitatile,
decurs de 3
talentele si realizarile anterioare
zile. Sa-si
ale pacientei;
exprime senti- -Ii dau posibilitatea sa ia decizii ;
mentele,
-ajut pacienta sa identifice
nevoile.
posibilitatile sale de a asculta, de
a schimba idei cu altii, de a creea
legaturi semnificative;
-invat pacioenta tehnici de
relaxare, de comunicare;
-Antrenez pacienta in diferite
activitati care sa-i dea semnul de
utilitate;
-Supraveghez si notez schimbarile survenite in : dispozitia
bolnavei, in expresia verbala si
nonverbala, in stabilirea
legaturilor cu semenii;

EVALUARE

Pacienta
comunica in mod
eficace cu alte
persoane
exprimandu-si
sentimentele,
dorintele, nevoile
sale.

DATA

PROBLEME DE
DEPENDENTA

OBIECTIVE

Anxietate moderata
Manifestari majore:
-Facies crispat;
-Frica;
-Neliniste;
-Insomnie
Manifestari minore:
-Neincredere;
-Transpiratii;
-Nervozitate

Pacienta sa fie
echilibrata in
urmatoarele 3
zile.

INTERVENTIILE ASISTENTEI
AUTONOME
DELEGATE
-Evaluez schimbarile survenite in
comportamentul pacientei fata de
alte persoane.
-Identific cu pacienta cauza
anxietatii si/sau factorii
declansatori;
-Furnizez explicatii clare si
deschise asupra ingrijirilor
programate;
-Ajut pacienta sa-si recunoasca
anxietatea;
-Crez un climat de intelegere
empatica;
-Asigur un climat de calm si
securitate;
-Respect tacerile si plangerile
pacientei pentru a-i permite sa-si
controleze emotiile;
-Diminuez stimulii auditivi si
vizuali: zgomote si lumina
intensa;
-Prevad un timp zilnic pentru a-i
permite pacientei sa-si exprime
incertitudinea si sa fie sigura de
prezenta noastra;

EVALUARE

DATA

PROBLEME DE
DEPENDENTA

OBIECTIVE

INTERVENTIILE ASISTENTEI
AUTONOME
DELEGATE
-Identific cunostintele pe care le
are pentru a-si diminua
anxietatea;
-O invat tehnici de relaxare;
-O determin sa practice tehnici
de relaxare de 3 ori pe zi;
-Sugerez pacientei utilizarea
gandurilor pozitive privind
evenimentele anterioare;
-Verific cum a inteles
invatamintele date.

EVALUARE
Pacienta este
echilibrata psihic.

BILANTUL AUTONOMIEI ( EVALUAREA FINALA)

Pacienta C.C. in varsta de 29 ani , salariata, fara antecedente personale patologice,
a ingerat ciuperci in data de 7.02.2007, ora 18. Semnele clinice au aparut la ora 4
dimineata, prezentand dureri difuze abdominale, greturi si varsaturi bilio-alimentare,
scaune diareice, astenie, anorexie, fatigabilitate. La internare , TA este 90/60 mmHg,
AV este de 98 batai/min.
Se instituie reechilibrarea hidroelectrolitica care are in vedere combaterea
deshidratarii si a pierderilor electrolitice. Greata si vrsaturile cedeaza dupa
administrarea de antiemetice iar durerile abdominale se diminuareaza dupa
administrarea de analgezice si antispastice. De indata ce intoleranta gastrica si diareea
dispar , se trece la hidratarea si alimentatia orala care se fac progresiv printr-un regim
de maxima crutare digestiva.
Dupa 3 zile semnele gastro-intestinale cedeaza si se instaleaza un discret sindrom
de citoliza hepatica cu durata de cateva zile , fara icter. Pacienta este echilibrata
hidroelecrolitic si nutritional. Prezinta o stare de bine, fara greturi si varsaturi. Nu sunt
prezente semne de deshidratare. Este echilibrata psihic.
Pacienta se externeaza cu stare generala ameliorata cu recomandarile : sa evite
eforturile fizice mari si suprasolicitarile psihice, sa respecte regimul igieno-dietetic
prescris, sa repete testele functionale hepatice la 1 luna si la 2 luni.

INVESTIGATII DE LABORATOR
Felul analizei Modul de prelevare
Valori obtinute
VSH
0.4 ml citrat de Na + 1,6 VSH=23 mm/1h
ml sange; punctie venoasa sau
recipient VACUTAINER
cu dop negru
HLG
2 ml sange/EDTA punctie Hb=15,4 g%
venoasa sau recipient
Hct= 45,8%
VACUTAINER cu dop
Hematii
mov
5,26ml/mm3
L=10.600/mm3
T=340.000/mm3
Transamina- 5-10 ml sange simplu;
ze
punctie venoasa sau
recipient VACITAINER
cu dop rosu
Ure sangvina 5-10 ml sange simplu;
punctie venoasa sau
recipient VACITAINER
cu dop rosu
Bilirubina
5-10 ml sange simplu;
punctie venoasa sau
recipient VACITAINER
cu dop rosu

TGO=30-109,6
u/l
TGP=27-98 u/l

Valori normale
VSH= 3-5 mm/1h

Hb=13 g%2
Hct= 41% 5%
Hematii
4,55,5ml/mm3
L=4.00010.000
/mm3
T=150.000
400.000/mm3
TGO= 20-30u/l
TGP= 2-40 u/l

Uree=
78.1-30mg%

Uree= 20-40mg%

Bil. Totala=
1.54mg%
Bil. directa=
0.13mg%
Bil. indirecta=
1.41mg%

Bil. Totala=
0.6-1mg%
Bil. directa=
0.1-0.4mg%
Bil. indirecta=
0.5-0.6mg%

CAPITOLUL III
EVALUAREA FINALA

PACIENT 1
Numele si prenumele :V.M.
Varsta : 16 ani
Sex: F
ANTECEDENTE PERSONALE
- Bronsita asmatiforma
- Neaga TBC
- Hepatita acuta virala neaga
- Neaga lues

PACIENT 2
PACIENT 3
Numele si prenumele : N.E.
Numele si prenumele: C.C.
Varsta: 69 ani
Varsta: 29 ani
Sex: F
Sex: F
ANTECEDENTE PERSONALE
ANTECEDENTE PERSONALE
- Fibromatoza uterina operata
Apendicectomie la 18 ani
- Nevroza astenica: - internari psihiatrice
- Colecistopatie cronica nelitiazica
- Boala cardiaca ischemica
nedureroasa

MANIFESTARI DE INDEPENDENTA

MANIFESTARI DE INDEPENDENTA

-Tranzit intestinal prezent

-Eliminare menstruala adecvata
-Purtare de imbracaminte adecvata
-Interes fata de tinuta vestimentara

-Respiratie ritmica si simetrica

-Zgomote cardiace ritmice
-Capacitatea fizica de a se imbraca si
dezbraca

MANIFESTARI DE INDEPENDENTA

-Tip de respiratie costal auperior

-Zgomote cardiace ritmice
-Interes fata de tinuta vestimentara
-Asistarea le ceremonii religioase
-Integritatea psihica si fizica
-Autocritica
OBIECTIVE
OBIECTIVE
OBIECTIVE
-Pacienta sa respire cu minimum de
-Pacienta sa-si exprime diminuarea
-Pacienta sa aiba o stare de bine, fara
dificultate in decurs de 6 h
durerilor in decurs de 2 ore
greturi si varsaturi in decurs de 12h
-Pacienta sa isi exprime absenta ideilor -Pacienta sa nu mai prezinte varsaturi in --Pacienta sa nu mai prezinte diaree in
de sinucidere in decurs de 2 zile
urmatoarele 3 ore
termen de 2 zile
-Pacienta sa prezinte temperatura corpo- -Pacienta sa prezinte dimunuarea leziuni- -Pacienta sa fie echilibrata hidrorala in limite normale in decurs de
lor mucoasei bucale, in decurs de 6 zile electrolitic in decurs de 5 zile
24 ore

INTERVENTII PE PERIOADA DE
SPITALIZARE

-aerisirea salonului timp de 10 minute,

in mai multe reprize
-administrarea medicamentelor
prescrise
-indepartarea obiectelor care ar putea
favoriza automutilarea sau atentatul la
viata
PROBLEME
- alterarea starii de constienta
- circulatie inadecvata
- incontinenta urinara
- sentiment de culpabilitate

INTERVENTII PE PERIOADA DE
SPITALIZARE
-plasarea pacientei intr-o pozitie antalgica
-asociaza medicatia analgezica cu un masaj
o atingere terapeutica
-o linistesc din punc de vedere psihic
-o ajuta in timpul varsaturii, ii ofera un pahar
cu apa sa-si clateasca gura

PROBLEME
- durere acuta
- varsaturi, deshidratare
- insomnie
- alterarea mucoasei bucale
- anxietate severa

INTERVENTII PE PERIOADA DE
SPITALIZARE
-invata pacienta sa respire profund in
timpul greturilor
-protejeaza lenjeria cu musama si aleza, in
functie de pozitia pacientei
-o linistesc din punc de vedere psihic
-asigura alimentatia hidrica, in primele
24-48 h

PROBLEME
- disconfort abdominal
- deshidratare
- greturi si varsaturi
- diaree
- alterarea tegumentelor si
mucoasei

INTERNAREA IN SPITAL
Sectia Interne
INTERVENTII DE URGENTA
-scoaterea pacientei din mediul toxic si
neutralizarea toxicului
-evacuarea continutului gastric si
intestinal prin provocarea de varsaturi,
spalatura gastrica, administrarea de
purgative

INTERVENTII DE URGENTA
-scoaterea pacientei din mediul toxic si
neutralizarea toxicului
-evacuarea continutului gastric si
intestinal prin provocarea de varsaturi,
spalatura gastrica, administrarea de
purgative

INTERVENTII DE URGENTA
-scoaterea pacientei din mediul toxic si
neutralizarea toxicului
-evacuarea continutului gastric si
intestinal prin provocarea de varsaturi,
spalatura gastrica, administrarea de
purgative

EXTERNAREA
RECOMANDARI
-sa efectueze un consult psihiatric
-repaus temporar
-respectarea prescriptilor medicale
efectuate de catre medic
-evitarea eforturilor fizice mari

RECOMANDARI
-evitarea eforturilor fizice mari,
suprasolicitarile psihice
-dieta hidro-lacto-zaharata cu alimente
lichide si semisolide inca 14 zile
-tratament medicamentos cu:
Almagel 3-4 lingurite dupa mese si
Vitamina A solutie uleioasa nazal,
10 picaturi de 2 ori/zi
-se efectueze control psihiatric si
recontrol ORL peste 14 zile

RECOMANDARI
-evitarea eforturilor fizice mari si
suprasolicitarile psihice
-sa respecte regimul igenico-dietetic
prescris
-sa repete testele functionale hepatice
la o luna si la doua luni

CAPITOLUL IV
ANEXE

SPALATURA GASTRICA
DEFINITIE : Prin spalatura gastrica intelegem evacuarea continutului stomacal
si curatirea mucoasei de exudat si substante straine.
SCOP: Terapeutic : evacuarea continutului stomacal toxic.
INDICATII: - Intoxicatii alimentare sau cu substante toxice;
- Staza gastrica insotite de procese fermentative;
- Pregatirea preoperatorie in interventiile de urgenta sau pe
stomac;
- Pregatirea pentru examen gastroscopic.
CONTRAINDICATII:
- Intoxicatii cu substante caustice;
- Hepatite cronice; varice esofagiene;
- Imbolnaviri cardiopulmonare decompensate;
- Ulcer gastric in perioada dureroasa;
- Cancer gastric.
PREGATIRI : MATERIALE:
de protectie : - 2 sorturi din material plastic
- musama, traversa
- prosoape
sterile : - sonda gastrica FAUCHER;
- 2 seringi de 20 ml;
- casoleta cu manusi de cauciuc;
- pensa hemostatica;
nesterile :- cana de sticla sau metal de 5 l;
- palnie, apa calda la 25-260C;
- recipient pentru captarea lichidului (galeata);
- scaun;
medicamente : - carbune animal;
alt antidot la indicatia medicului.
PACIENT:
EXECUTIE :

Pregatirea psihica :- se anunta si i se explica importanta

examenului si a colorarii sale;
Pregatirea fizica: - se aseaza pe un sacun si se protejeaza cu un
prosop in jurul gatului;
Se aseaza sortul de cauciuc;
Se indrparteaza proteza dentara (cand este cazul);
I se ofera tavita renala si este rugat sa si-o tina sub barbie ( pentru
captarea salivei si pentru imobilizarea pacientului)

asistenta se spala pe maini, imbraca manusi sterile si sortul de

cauciuc;
umezeste sonda, se aseaza in dreapta pacientului si ii fixeaza capul
intre mana si torace;
cere pacientului sa deschida gura, sa respire adanc;
introduce capul sondei pana la peretele posterior al faringelui cat mai
aproape de radacina limbii, invitand pacientul sa inghita;
prin deglutitie, sonda patrunde in esofag si prin miscari blande de
impingere, ajunge in stomac (la marcajul 40-50 cm la arcada dentara);
la capatul liber al sondei se adapteaza palnia si se aduce la nivelul
toracelui pacientului;
se verifica temperatura lichidului de spalatura si se umple palnia;
se ridica palnia deasupra capului pacientului ;
inainte ca ea sa se goleasca complet, se coboara cu 30-40 cm sub
nivelul epigastrului, in pozitie verticala pentru a se aduna lichidul din
stomac;
se goleste continutul palniei in vasul colector;
se repeta operatia pana ce lichidul este curat, limpede, fara resturi
alimentare sau substante straine;
se indeparteaza palnia si se penseaza capatul liber al sondei dupa care
se extrage cu atentie, pentru a impiedica scurgerea continutului ei in
faringe, de unde ar putea fi aspirate de pacient.

PREGATIREA PRODUSULUI PENTRU EXAMENUL DE LABORATOR

Daca spalatura s-a efectuat pentru eliminarea unor substante toxice ingerate
accidental sau voluntar, tot ceea ce s-a evacuat din stomac se va pastra pentru
examinarea de catre medic , iar un esantion va fi transmis la laborator.
INGRIJIREA ULTERIOARA A PACIENTULUI
- i se ofera un pahar cu apa sa-si clateasca gura;
- se sterge mucozitatile de pe fata si barbie;
- se indeparteaza tavita renala si sortul;
- se aseaza pacientul in pozitie comoda.
REORGANIZARE
Se reorganizeaza locul de munca.
NOTAREA IN FOAIA DE OBSERVATII

De stiut: - Daca apare senzatia de greata si varsatura se indica respiratie profunda sau se
face anestezia faringelui cu solutie de cocaina 2%;
- Sonda poate ajunge in laginge, apare reflexul de tuse, hipertermia fetei, apoi cianozase retrage sonda;

- Sonda se poate infunda cu resturi alimentare; se indeparteaza cu insuflatie de aer cu

seringa;
- Se pot introduce branhopneumoni de aspiratie.
PUNCTIA VENOASA
DEFINITIE : Punctia venoasa reprezinta crearea unei cai de acces intr-o vena prin
intermediul unui ac de punctie.
SCOP:
explorator
- recoltarea snagelui pentru examene de laborator: biochimice,
hematologice, serologice si bacteriologice
terapeutic
- administrarea unor medicamente sub forma injectiei si perfuziei
intravenoase;
- recoltarea sangelui in vederea transfuzarii sale;
- executarea transfuziei de sange sau derivate ale sangelui;
- sangerare 300-500 ml edemul pulmonar acut, hipertensiune arteriala
LOCUL PUNCTIEI
-venele de la plica cotului (bazilica si cefalica), unde se formeaza un M venos prin
anastomozarea lor;
- venele antebratului;
-venele de pe fata dorsala a mainii;
- venele subclaviculare;
- venele femurale;
- venele maleolare interne;
- venele jugulare si epicraniene ( mai ales la sugar si copilul mic).
PREGATIREA PUNCTIEI
Materiale :
- de protectie perna elastica pentru sprijinirea bratului, musama,
aleza;
- pentru dezinfectia tegumentului tipic I;
- instrumentar si materiale straine- ace de 25-30 mm,diametrul 6/10,
7/10, 10/10 mm (in functie de scop), pense, manusi chirurgicale,
tampoane;
- alte materiale garou sau banda Esmarch, eprubete usacte si
etichetate, cilindru gradat, fiole cu solutii medficamentoase, solutii
perfuzabile, tavita renala (materialele se vor pregati in functie de
scopul punctiei).
Pacientul :
- pregatirea psihica se informeaza asupra scopului punctiei
- pregatirea fizica pentru punctia la venele bratului, antebratului:
a- se aseaza intr-o pozitie confortabila atat pentru pacient, cat si
pentru persoana care executa punctia (decubit dorsal);

b- se examineaza calitatea si starea venelor avand grija ca

hainele sa nu impiedice circulatia de intoarcere la nivelul
bratului;
c- se aseaza bratul pe pernita si musama in abductie si extensie
maxima;
d- se dezinfecteaza tegumentele;
e- se aplica garoul la o distanta de 7-8 cm deasupra locului
punctiei, strangandu-l astfel incat sa opreasca circulatia
venoasa fara a comprima artera;
f- se recomanda pacientului sa stranga pumnul, venele devenind
astfel turgescente.

EXECUTIA PUNTIEI
Asistenta imbraca manusile sterile si se aseaza vizavi de bolnav:
- se fixeaza vena cu policele mainii stangi, la 4-5 cm sub locul punctiei, exercitand o
usoara compresiune si tractiune in jos asupra tesuturilor vecine;
- se fixeaza seringa, gradatiile fiind in sus, acul atasat cu bizoul in sus, in mana dreapta,
intre police si restul degetelor;
-se patrunde cu acul traversand, in ordine , tegumentul- in directie oblica (unghi de 30
grade ) , apoi peretele venos- invingandu-se o rezistenta elastica, pana cand acul
inainteaza in gol;
- se schimba directia acului 1-2 cm in lumenul venei;
- se controleaza patrunderea acului in vena prin aspiratie cu seringa;
- se continua tehnica in functie de scopul punctiei venoase: injectarea medicamentelor ,
recoltarea sangelui , perfuzie;
- in caz de sangerare, se prelungeste acul de punctie cu un tub din polietilena care se
introduce in vasul colector, garoul ramanand legat de brat;
- se indeparteaza staza venoasa dupa executarea tehnicii pein desfacerea garoului si a
pumnului;
- se aplica tamponul imbibat in solutie dezinfectanta la locul de patrundere a acului si se
retrage brusc acul;
- se comprima locul punctiei 1-3 minute, bratul fiind in pozitie verticala.
INGRIJUREA ULTERIOARA A PACIENTULUI
- se face toaleta locala a tegumentului;
- se schimba lenjeria daca este murdara;
- se asigura o pozitie comoda in pat;
- se supravegheaza pacientul.
PREGATIREA SANGELUI PENTRU TRIMITEREA LA LABORATOR
- se face imediat
ACCIDENTE
Hematom (prin infiltrarea sangelui in
tesutul perivenos)
Strapungerea venei ( perforarea peretelui
opus)
Ameteli, paloare, lipotimie

INTERVENTIILE ASISTENTEI
- se retrage acul si se comprima locul
punctiei 1-3 minute
-se retrage acul in lumenul venei
-se intrerupe punctia, pacientul se aseaza

in decubit dorsal fara perna, se anunta

medicul

BIBLIOGRAFIE

1. Intoxicatii acute. Diagnostic. Tratament

2. Urgente medico-chirurgicale
(sinteze pentru cadre medii)
3. Ghid de nursing
4. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate
de asistentii medicali. Nursing

George Mogos
Lucretia Titirca
Editura medicala , Bucuresti, 1989
Lucretia Titirca
Editura Viata Romaneasca , Editia a III a
Lucretia Titirca
Editura Viata Romaneasca , Editia a III a