Mecanisme anticoagulante

naturale. Fibrinoliza
Curs perfectionare 2021

Andra Grigore
Finalizarea coagulării - mecansime antitrombotice
• Propagarea inadecvată a coagulării dincolo de locul leziunii vasculare este
prevenită de intervenția mecanismelor anticoagulante naturale.

• Există 3 mecanisme antitrombotice principale implicate în nalizarea

procesului de coagulare:

1. TFPI (Tissue Factor Pathway Inhibitor)

2. AT (Antitrombina)

3. APC (Proteina C activată)

fi
 Mecanisme anticoagulante iziologice

• De icitul anticoagulanților naturali sau al cofactorilor lor poate crește

riscul de tromboză.
• Funcția anticoagulanților naturali nu se re lectă în rezultatul testelor de
screening de coagulare.
f

f
f
TFPI

• tissue factor pathway inhibitor

• este sintetizat la nivelul

endoteliului, la nivel hepatic și de
către monocite/macrofage

• cel mai potent inhibitor al

complexului TF-FVIIa

• inhibă și FXa
Antitrombina

• este o glicoproteină cu rol anticoagulant

sintetizată la nivel hepatic independent
de vitamina K.

• principalul efect - inhibarea trombinei

(FIIa) și a FXa

• poate inhiba majoritatea factorilor de

coagulare activați, inclusiv FIXa, FXIa și
FXIIa.

• heparina și substanțele heparin-like

exogene sau endogene potențează
efectul anticoagulant al AT, în unele
cazuri chiar de 1000x
Proteina C activată (APC)

• Proteina C și Proteina S sunt

sintetizate hepatic dependent de
vitamina K

• Complexul trombină-
trombomodulin activează PC

• PC activată împreună cu
cofactorul său - PS inactivează
FVa și FVIIIa
 • Formarea dopului ibrino-plachetar
reprezintă doar primul pas al procesului de
reparare și vindecare.
• În primele 24 de ore are loc procesul de
retracție a cheagului ➤ scăderea dimensiunii
cheagului de până la 90% și o apropiere a
marginilor endoteliale lezate
• Urmează procesul de îndepărtare a dopului
ibrino-plachetar.
• Trombocitele care au format dopul plachetar
sunt fagocitate de către macrofage
• Rețeaua de ibrină este îndepărtată prin
ibrinoliză
f
f
f

 Fibrinoliza (hemostaza terțiară)

• ibrinoliza este procesul de degradare proteolitică a ibrinei sub acțiunea

plasminei
• reprezintă principalul mecanism antitrombotic iziologic
• previne obstruarea trombotică a vasului
• ibrinoliza este inițiată iziologic numai când există ibrină în circulație
f
f

f
f
f

Sistemul ibrinolitic
• plasminogenul care se
activeaza la plasmina
• o serie de activatori (tPA, uPA)
și inhibitori (PAI-1/2, α 2
antiplasmina, TAFI - thrombin
activable ibrinolysis inhibitor)
• există un echilibru între
activatori și inhibitori: se evită
obstruarea trombotică și este
împiedicată lizarea prematură a
cheagului de ibrină
f
f
f

 Activatori ai ibrinolizei

• tPA este responsabil în

principal pentru inițierea
ibrinolizei intravasculare
• uPA inițiază ibrinoliza în
compartimentul extravascular
f
f
f

 PLASMINA

• lizează chagul de ibrină in PDF și D-dimeri

• D-dimerii (reprezintă o parte din PDF) sunt formați din două domenii D
care provin din monomeri de ibrină adiacenți care au fost cross-linkați de
către FXIIIa
• plasmina generată este rapid inactivată - principalul inhibitor este alfa 2 -
antiplasmina

f
f

Inhibitorii ibrinolizei

• Plasminogen activator inhibitors

(PAI-1 și PAI-2) inhibă tPA și uPA
• α 2 antiplasmina inhibă plasmina,
formând complexe plasmină-
antiplasmină (PAP)
• activarea TAFI inhibă ibrinoliza și
protejează cheagul de ibrină de
degradare prematură sub acțiune
plaminei. TAFI este activat de către:
trombină, plasmină și complexul
trombină-TM.

f
f
f

 Explorarea ibrinolizei

• Activitatea factorilor pro- și anti- ibrinolitici nu se re lectă în testele de

coagulare de screening (PT, APTT sau TT)
• evaluarea globală a ibrinolizei: timpului de liză a cheagului euglobulinic
(TLCE)
• evaluarea componentelor sistemului ibrinolitic (plasminogenul, tPA, PAI,
α2 antiplasmina)
• evaluarea consecințelor ibrinolizei: PDF, D-dimeri, complexe PAP,
plasmină liberă

f
f
f
f
f

f
 TLCE

• se separă activatorii ibrinolizei (euglobuline) de inhibitori prin diluarea și acidi ierea

plasmei
• este activată coagularea prin adăugarea de calciu
• se măsoară timpul până la liza completă a cheagului
• este un test de evaluare globala a ibrinolizei
• val. norm.: 150-180 minute
• se scurteaza în ibrinoliza accelerată (CID, ibrinoliza primara)
• e alungit în ibrinoliza încetinită (post-operator, la nou-nascuti, vasculite, obezitate, DZ)
• este relativ insensibil și variază destul de mult la indivizii sănătoși.

f
f
f

f
f

PDF vs. DD
 PDF

• Metoda - latex aglutinare sau metode imunoturbidimetrice

• interferă cu ibrinogenul
• VN < 4μg/mL
• Valori crescute: CID, ibrinoliză primara, TVP, embolie pulmonară,
tratamente trombolitice, intervenții chirurgicale
f

 D-dimerii

• Rezultă din degradarea de către plasmină a ibrinei stabilizate

(polimerizată transversal)
• Metode: latex aglutinare, ELISA, metode imunoturbidimetrice
• VN < 250 ng/mL (< 0,25 μg/mL)
• Valori crescute in: TVP, embolie pulmonara, CID, dupa tromboliza,
postoperator, sarcina, în infecții
• Valorile N exclud prezența trombozei

Patologia fibrinolizei

• activarea accentuată a brinolizei determină sdr. hemoragic caracterizat prin

apariția hemoragiilor în doi timpi

• deprimarea brinolizei - predispoziție la manifestări trombotice

• Fibrinoliza primară: activarea spontană a brinolizei, independent de activarea

coagularii - se transformă plasminogenul in plasmină de novo in circulație -
sdr. hemoragic
fi
fi
fi
 • Mecanismele hemostatice:
hemostaza vasculară
hemostaza trombocitară
coagularea
f
• Mecanisme antitrombotice:
Fibrinoliza
Mecanismele anticoagulante
izilogice