Sunteți pe pagina 1din 5

Discuția și polemica

1.Ce este discuția, dați una dintre definițiile ei conforn DEXI?


1) schimbul de păreri, de propuneri, de critici referitoare la o chestiune, cu scopul de a o studia mai bine şi
de a o soluţiona;
2) o conversaţie, o cercetare, o examinare a unei probleme;
3) o conversaţie animată, în contradictoriu (care poate să degenereze în ceartă); dispută, conroversă.

2.În calitate de ce este considerată discuția? Sau ca ce este considerată ea?


Ca cel mai eficient mijloc de convingere a partenerului de comunicare. (Dat find faptul că înşişi participanţii
la ea ajung să tragă concluziile cu referire la veridicitatea unei teze)

3.Care este scopul oricărei discuții?


Scopul oricărei discuţii este de a soluţiona în comun o problemă şi de a scoate la iveală adevărul.

4.Care atitudini pot fi atestate în cadrul discuțiilor în contradictoriu și cum se manifestă sau care
este menirea lor?
a) constructivă, menită să găsească o soluţie satisfăcătoare;
b) distructivă, atunci când părţile au tendinţa de a nu ceda nimic.

5.Care sunt cele mai relevante principii ale discuției?


a)Principiul securităţii ambelor părţi
b)Principiul orientării decentralizate
c)Principiul caracterului adecvat al celor recepţionate

6.Numiți genurile de discuții?


Discuţii: apodictice, euristice, sofistice.

7.Numiți 3 bariere care pot apărea în calea spre recepţionarea adecvată a raţionamentelor
interlocutorului?
a) particularităţile intelectuale limitate;
b) starea fiziologică şi psihologică critică la momentul dat;
c) îngâmfarea, ambiţia;
d) invidia, ura, disconsiderarea;
e) stereotipurile de gândire;
f) persistenţa unor dogme;
g) cunoştinţele sporadice, lipsite de sistem

8.La ce se referă principiul caracterului adecvat al celor recepționate?


Se referă la necesitatea de a nu denatura gândurile expuse de interlocutor, voluntar sau involuntar.

9.Numiți 2 cauze care împiedică stabilirea adevărului și conduc astfel la discuții distructive?
a) omul nu se poate stăpâni întotdeauna pentru a asculta punctul de vedere al interlocutorului;
b) scopul unui interlocutor este premeditat: de a-l răpune cu orice preţ pe partenerul de comunicare;
c) partenerul de discuţie este permanent întrerupt, ceea ce-l împiedică să demonstreze justeţea tezelor sale;
d) unul din interlocutori se agaţă permanent de aspecte neesenţiale şi partenerul de discuţie nu-şi mai poate
concentra atenţia, se plictiseşte;
e) atenţia celui inclus în discuţie e concentrată asupra aspectului exterior al interlocutorului, a ţinutei, a
felului de a vorbi al acestuia şi mai puţin la conţinut (sau deloc);
f) oponentul e prea sigur de faptul că informaţiile pe care le deţine sunt suficiente pentru rezolvarea
problemei în cauză, de aceea nu acordă atenţie faptului că poate există şi o altă opinie

10.Când are loc discuția euristică?


Ea are loc în cazul când unul dintre interlocutori acceptă punctul de vedere al celuilalt, însă nu înainte de a i
se fi adus argumente întru susţinerea tezei.

11.Care condiții trebuie respectate de inițiatorul discuției care are o poziție justă în problema
pusă în dezbatere?
a) studierea, depistarea motivelor ce i-a făcut pe partenerii de discuţie să-şi expună punctul de vedere
propriu referitor la chestiunea dată;
b) formularea limpede, concisă a punctului de vedere propriu referitor la chestiunea discutată;
c) prezentarea, mai întâi, a punctului de vedere al oponentului şi, după aceea, combaterea prin mijloace
respective.

12.Numiți 2 dintre greșelile care pot fi comise de dirijorul discuției în timpul medierii comunicării?
a) supraaprecierea sau subaprecierea posibilităţilor informative ale unui oponent, fapt ce dă naştere la
declaraţii neargumentative sau la repetarea inutilă a informaţiilor, deja cunoscute;
b) nu se ţine cont de motivele comportării oponenţilor, din care cauză se trag concluzii pripite;
c) supraaprecierea de către orator a propriilor posibilităţi, în comparaţie cu cele ale oponentului;
d) oponentului i se impune un comportament inadecvat situaţiei şi, ca urmare, discuţia se declanşează fără
randament.

13.Ce semnifică sofistica, ce este ea?


Virtuozitate verbală, argumentare aparentă, înlocuirea unei noţiuni cu alta, abuzul în utilizarea noţiunilor
plastice, imprecise, punerea în circulaţie a procedeelor ruşinoase, necinstite.

14.Care este compoziția discuției organizate?


1) Introducerea în discuție;
2) Partea principală a discuției;
3) Încheierea discuției.

15.Care sunt fazele prin care trece discuția?


1) Organizaţională, când se dezvăluie sensul discuţiei;
2) Acceptarea de către participanţi a alternativei şi argumentarea punctelor de vedere adoptate;
3) Desfăşurarea discuţiei ca atare: întrebări, replici ale oponentului, ale participanţilor;
4) Conturarea şi cristalizarea punctului (punctelor) de vedere just (juste) asupra chestiunilor discutate şi
argumentarea lor;
5) Formularea concluziilor cu participarea activă nu numai a oponenţilor, ci şi a celorlalţi prezenţi la discuţie.
6) Indicarea necesităţii aplicării noii interpretări adoptate în domeniile respective ale vieţii.
16.Când discuția se transformă în polemică?
Atunci când în discuţie apar două opinii în privinţa unui fenomen, când se confruntă puncte de vedre
diametral opuse, incompatibile şi fiecare dintre părţi le susţine cu îndârjire.

17.Care sunt felurile de polemică sub aspectul formei?


Scrisă și orală.

18.Ce are importanță în polemică?


a) CE se discută în contradictoriu?
b) DE CE se discută?
c) CUM se discută?
d) CU CINE se discută?

19.Numiți tipurile de întrebări folosite pe parcursul polemicii?


1. Întrebarea capcană;
2. Întrebarea în sens invers (contraîntrebarea);
3. Întrebarea-blocare;
4. Întrebarea-impunere;
5. Întrebarea-precizare;
6. Întrebarea de tergiversare;
7. Întrebarea retorică.

20.Care sunt cele câteva procedee de neutralizare a oponentului în polemică?

1. Localizarea discuţiei în contradictoriu sau fixarea limitelor acesteia;

2. Analiza discuţiei;

3. Determinarea tacticii.

=====================================================================
Interviul
1.Ce desemnează termenul interviu?
Desemnează o întrevedere directă, faţă în faţă, între două sau mai multe persoane.

2.Definiți termenul de interviu de angajare?


Este un dialog între candidatul la un post şi angajatorul care oferă postul, cu ajutorul caruia se află anumite
detalii pe care nu le-a putut surprinde intervievatorul prin intermediul testelor sau al CV-ului.

3.Care este scopul interviului?


Adunarea informaţiilor şi înţelegerea altor persoane, printr-un proces planificat de întrebări şi răspunsuri.

4.Ce NU este un interviu de angajare?


a) Un monolog;
b) O conversație;
c) Un interogatoriu;
d) O confesiune;
e) O dezbatere.

5.În sfera forței de muncă, care sunt tipurile de interviuri sau intrevederi?
a) Interviul de selecţie;
b) Interviul de informare;
c) Interviul de evaluare;
d) Interviul de admonestare;
e) Interviul de consiliere;
f) Interviul de părăsire a instituţiei.

6.Numiți 2 caracteristici ale interviului nestructurat?


a) Are o mare tentă subiectivă;
b) Este folosit pentru evidenţierea unor trăsături de personalitate;
c) Rolul întrebărilor este de a-l determina pe solicitant să vorbească despre sine;
d) Unele întrebări pot să nu fie strict legate de natura postului;

7.Care pot fi obiectivele intervievatului?


a) A ajunge pe o listă „scurtă”;
b) A identifica dacă aceasta este cu adevărat slujba pe care şi-o doreşte;
c) A clarifica faptul dacă doreşte o anumită slujbă sau doar dacă doreşte să lucreze pentru o anume
organizaţie ş.a.

8.Cum își fructifică prima impresie intervievatul, prin ce?


a) felul în care este îmbrăcat;
b) zâmbetul său;
c) contactul vizual la nivelul ochilor;
d) limbajul trupului;
e) folosirea declaraţiei de „30 de cuvinte” din primele momente.

9.Care sunt principiile conform cărora se aplică noțiunile fundamentale ale negocierii?
1. Candidatul trebuie să negocieze salariul doar când are putere.
2. Candidatul trebuie să negocieze doar cu persoane de decizie.
3. Candidatul trebuie să negocieze doar cu ceea ce ei îşi pot permite, dar nu cu ceea ce are nevoie.

10.Numiți tipurile de întrebări puse la un interviu, și dați exemplu de 2 subtipuri?


a) Întrebări principale:
a.1) Întrebări deschise;
a.2) Întrebări închise;
a.3) Întrebări directe;
a.4) Întrebări indirecte.
b) Întrebări subordonate:
b.1) De clarificare;
b.2) De amplificare;
b.3) De confruntare.

11.Care sunt cele 3 roluri interpretate în fața intervievatului sau candidatului?


a) rolul amiabilului;
b) rolul agresivului;
c) rolul indiferentului.

12.Prin ce se cararacterizează intervievatorul agresiv?


El este cel miai contestat de către intervievat. El va pune cele mai indiscrete întrebări, având şi cele mai
„ofenisive” atitudini comportamentale.

13.Care sunt punctele planului ale interviurilor, după John Munro Fraser?
1. Impactul asupra celorlalţi;
2. Calificarea şi experienţa;
3. Abilităţile înnăscute;
4. Motivaţiile;
5. Adaptabilitatea emoţională.

S-ar putea să vă placă și