Curs 2

MATERIALE DENTARE

Proprietatile materialelor dentare

Carasteristici:
- fizice
- mecanice
- a reactivitatii chimice
- a integrarii biologice demonstrate practic in timp

Calitatea unui material nu este asigurata numai de o proprietate a acestuia care este data de
ansamblul de proprietati pe care le prezinta un produs.
Informatiile oferite in acest sens de firma producatoare ca rezultat al unor numeroase testari de
laborator sunt menite sa ajute medicii stomatologi in alegerea unui anumit produs.
Aliaje: Co-Cr (ideale pentru proteze scheletizate), Cr-Ni.

A. PROPRIETATI FIZICE
Proprietati optice

I.Lumina – radiatia electromagnetica a carei lungime de unda variaza intre 38-78- nm (puterea a 9-
a).
Diferitele valori cuprinse intre aceste limite, corespund, fiecare in parte unei anumite culori spectrale.
Lumina alba – amestec de culori spectrale.
Proprietatile luminii in stomatologie
a) REFLEXIA ȘI REFRACTIA
- majoritatea obiectelor pe care le vedem sunt vizibile deoarece reflecta lumina;
- cand un fascicul de lumina intalneste o suprafata care separa 2 medii diferite, o parte a luminii
incidente este reflectata si o parte este refractata, trecand in celalalt mediu;
- daca suprafata este neteda, fascicolul reflectat este paralel, dand nastere luciului metalic;
- daca, dimpotriva suprafata materialului este rugoasa, atunci fascicolul luminos este reflectat difuz,
fenomen numit remisie sau reflexie difuza, iar suprafata apare mata.
Indicele de refractie, notat cu n, este dat de formula :
n=sin i/sin r (i este unghiul de incidenta format de fascicolul luminii)
- cu cat indicii de refractie a doua substante au valori mai apropriate, cu atat vor fi mai asemanatoare
caracteristicile optice ale substantelor respective.
...................

b)ABSORBTIA
- unele substante au proprietatea de a absorbi domenii spectrale din lumina alba incidenta.
- domeniile restante se reflecta dand nastere culurilor pure (cromatice)
Ex: un obiect rosu reflecta radiatiile cu lungime de unda corespunzatoare culorii rosii (610-780 nm) si
absoarbe toate celelalte lungimi de unda a radiatiilor din spectrul vizibil.

c) LUMINA SI MATERIA
- ca urmare a incidentei luminii pe suprafata unii corp, acesta poate sa apara LUMINISCENT,
TRANSPARENT, TRANSLUCID, OPAC.
Luminiscenta – emisia de energie luminoasa de catre materie, in timpul de flourescenta sau dupa
actiunea luminii – fosforescenta.
Transparenta – materialele transparente transmit lumina aproape in totalitate (absorbtia minima)
fascicolul de lumina ramanand transparent.
1
Ex: unii acrilati, diferiti polimeri, sticla si masele ceramice incizale.
Transluciditatea- proprietatea materialelor de a transmite lumina, dar datorita refractiei remarcabile
sunt netransparente
Ex: cimenturi silicat, polimeri dentari, mase ceramice
Opacitatea – materialele opace nu transmit lumina datorita absorbtiei puternice....

d) FOTOSENSIBILITATEA
- o alta proprietate deosebit de importanta a luminii este posibilitatea declansarii reactiei de
polimerizare prin excitarea initiatorilor cu formarea radicalilor liberi.....

e) LASER (LIHGT AMPLIFICATION BY STIMULATED EMISSION OF RADIATION)

- este un generator si amplificator cuantic ce lucreaza in domeniul optic
Se utilizeaza:
- terapia cariei dentare
- parodontologie
- chirurgie maxilo-faciala
- fotopolimerizarea compozitelor
- tehnica dentara
Fata de o sursa de lumina normala, care emite complet dezordonat(incoerent) un spectru larg cu
diferite lungimi de unda, laserul emite o radiatie caracteristica prin coerenta, monocromatica,
pronuntata, putere mare, directionalitate (paralelismul mare al fascicolului laser).
Radiatia laser poate fi emisa in spectrul vizibil infrarosu sau ultraviolet.

II. CULOAREA curs 3

2
- joaca un rol deosebit de important in stomatologie (fizionomic)
- inlocuirea tesuturilor dentare pierdute presupune si o integrare estetica a restaurarii.....

Cracteristicile culorilor
- o culoare poate fi caracterizata prin nuanta, saturatie si stralucire;
Nuanta culorii este data de lungimea de unda a radiatiei monocromatice. Exista 7 nuante: rosu, oranj,
galben, verde, albastru, indigo si violet.
Saturatia – puritatea culorii este determinata de raportul cantitativ dintre culoarea spectrala si
culoarea alba, care se combina pentru a da coloarea considerata.
Pornind de la culorile spectrale, care sunt culori saturate sau pure (saturatia este culoarea pura egala
cu unitatea) se poate obtine culoarea respectiva nesaturata prin adaosuri de antitati diferite de alb.
Stralucirea - ........

Metode de determinare a culorii

- determinarea culorii continua sa fie o problema a stomatologiei actuale;
- se poate considera obiectiv numai identitatea sau diferenta culorilor;
- de la aceasta constatare, la caracterizarea culorii si transmiterea datelor in laboratorul de tehnica
dentarea este un drum lung;
- una din solutiile practice, la indemana medicului sunt cheile de culori, care stau la baza metodei
vizuale de determinare a culorii;
....

I. Analiza cromatica grosiera – stabilirea culorii de baza a dintelui

II. Analiza cromatica de finete – harta cromatica a dintelui
.....

METODA VIZUALA DE DETERMINARE A CULORII

- metoda clasica de determinare a culorii dintilor se bazeaza pe o analiza vizuala comparativa intre
culoarea unei probe standardizate (o mostra din cheia de culori);
- prin aceasta analiza comparativa putem stabili nuanta de baza a dintelui si chiar a gradului de
saturatie si luminozitate a dintelui;
- medicul alege prin comparatie cu coloarea dintelui natural, una din mostrele cheii de culori si
transmite informatia tehnicianului dentar;
La alegerea culorii de tine cont de:
- se alege un mediu inconjurator neutru cromatic;
- se indeparteaza rujul si fardul de pe fata pacientilor;
- in cazul in care pacientul are o imbracaminte viu colorata, va fi protejat cu un camp neutru cromatic;
- gura pacientului sa fie la inaltimea ochilor medicului;
- alegerea culorii se face intotdeauna la inceputul sedintei de tratament, inainte ca ochii medicului sa
fie obositi;
- alegerea culorii prin comparare nu trebuie.....
- intre determinari ochii vor fi reaxati in privirea unui obiect albastru; fara aceasta pauza rezulta o
imagine negativa (intunecata – culoarea complementara celei originale);
- materialelel se schimba repede in timpul determinarii, prin eliminare;
- coloarea se compara in sisteme diferite (uscat si umed, cu buza retractata si coborata, sursele de
lumina sub diferite incidente)

Metode tehnice de determinare a culorii

- din categoria instrumentelor destinate uzului medical fac parte:
=colorimetrele
=spectrofometrele (des utilizate)
= camerele digitale
3
......

PROPRIETATI TERMICE
- odata inserate in cavitatea bucala sub diferite forme, materialele dentare sufera modificari de
temperatura;
- e important de stiut in ce mod transmit aceste materiale caldura, precum si variatiile dimensionale
asociate schimbarii de temperatura.
Galvanismul bucal (2 materiale)
- prezenta in cavitatea bucala a restaurarilor metalice sta la baza fenomenului de galvanism bucal.
- acesta e rezultatul diferentei de potential care se formeaza intre diferite materiale metalice;
- in asociere cu lichidul bucal, care actioneaza ca electrolit, aceste materiale formeaza o pila electrica;
- cand materialele de restaurare respective fac contact, pila este scurtcircuitata, daca trecerea
curentului electric se face prin pulpa, pacientul va acuza durere.

PROPRIETATI MECANICE
-materialele solide pot fi rigide sau flexibile, dure sau moi, fragile sau ductile
- totusi acestea sunt proprietati mecanica calitative si nu descriu cat de similare sau disimilare pot fi
materialele dentare de acelasi tip;
-proprietatile mecanice sunt strans legate de actiunea unei forte;
-unitatea de masura pentru forta se masoara in newtoni

FORTA DE FRECARE (UZURA)

- cand 2 corpuri sunt in contact, la tendinta de miscare relativa a acestora apare o rezisteta care
impiedica sau reduce deplasarea relativa a corpurilor;
- aceasta rezistenta se numeste frecare;
- forta de frecare actioneaza intotdeauna paralel cu suprafata de contact, fiind orientata in sens opus
miscarii;
Se deosebesc urmatoarele tipuri de frecare:
- frecare de repaus (apare cand un corp aflat in stare de repaus , este pus in miscare de forte
exterioare)
- frecare de alunecare (apare cand un corp aluneca pe un pla)
- frecare de rostogolire ( un corp se rostogoleste pe suportul sau)

UZURA
1. contact dinte pe dinte (uzura dentara e un proces natural)
2.contact dinte pe material restaurativ (uzura mult mai intensa; duce la deteriorarea dintelui natural)

Curs 4.
ABRAZIUNEA
- pierderea progresiva de substanta dura dentara prin folosirea unei periute dure, periaj intempestiv,
aplicarea de diferite pulberi pe periuta de dinti pentru albirea dentara sau prin obiceiuri vicioase.
EROZIUNEA

4
- pierderea de substanta dentara prin dizolvarea acesteia sub efectul bauturilor acidulate,
mancarurilor acide sau ca efect al unor afectiuni generale precum refluxul gastroesofagian.
ABFRACTIA
- pierdere de substanta dentara cu aspect specific ce apare la nivelul coleului dentar, la gingie; cauzele
sunt de natura ocluzala (muscatura defectuasa, bruxism, parafunctii)
ATRITIA
- uzura normala a dintilor prin pierderea structurii dure dentare, ce apare in timpul functionarii
aparaului masticator; initial e afectat smaltul, apoi dentina, evolueaza foarte reped; contacte dentare
nefunctionale
Tipuri de solicitari:
- solicitari de tractiune (forta axiala)
- solicitari de compresiune (des)
- solicitari de torsiune
- solicitari de forfecare
- solicitari de incovoiere

MATERIALE UTILIZATE IN MEDICINA DENTARA PREVENTIVA (PROFILACTIC)

PROFILAXIE- ansamblul masurilor medico- sanitare care se iau pentru prevenirea aparitiei si
raspandirea unei boli.

I. FLUORURI
- ionul de fluor se gaseste in natura doar in combinatii chimice;
- cantitatea absorbita este dependenta atat de aport cat si de solubilitatea compusului in care se
prezinta.
De ex: 6 mg de F/zi:
- 3,8 mg daca e vorba de fluorura de sodiu
- 2,2 mg daca e vorba de fluorura de calciu
Pe langa aport mai intervine si varsta:
- sugarul retine 75% din cantitatea ingerata;
- copiii mai mari 50%
Depozitarea se face in tesuturile dure (osos si dentar) si in rinichi.
- incorporarea fluorului are maxima intensitate in cursul procesului de formare a dintilor (etapa de
mineralizare a odontogenezei)
PREPARATE CU FLUORURI
a) geluri fluorate
- compusi pe baza de celuloza cu adaosuri de agenti de fluorurare; nu contin abrazivi
b) pastele profilactice
- sunt indicate la curatarea mecanica a suprafetelor dentare inainte de aplicarea locala a solutiilor,
gelulilor si lacurilor;
c) pastele de dinti cu fluor
- sunt preparatele fluorurate cele mai utilizate; in functie de concentratia de F, se deosebesc paste de
dinti pentru adulti (0,18) si pentru copii (0,025)
d) lacuri fluorurate
- solutii alcoolice de rasini naturale care contin 22, 60 mg F/ml avand avantajul ca ramane o perioada
mai indelungata, cateva ore, in contact cu smaltul;
- sunt indicate in tratamentul cariilor incipiente (remineralizeaza si desensibilizare; studiile au
demostrat eficacitatea.
e) apele de gura
- continut de 0,05% F (pentru utilizare zilnica) sau de 0,2 % F (utilizare saptamanala, ocazionala)
II DENTRIFICE
- substante aplicate pe suprafetele dentare accesibile cu ajutorul periutei de dinti
5
- se prezinta sub forma de gel sau pasta de dinti
Comozitie
- contin 2 tipuri de ingrediente: de baza si terapeutice
Ingredientele de baza:
a) substante abrazive
- e foarte importanta alegerea abrazivului intrucat unul cu duritate crescuta poate leza smaltul, iar
unul cu duritate scazuta nu indeparteaza eficient depozitele de placa de pe suprafata acestuia;
(precipitatul de carbonat de calciu, precipitatul de apatita, fosfatii de calciu, alumina hidratata)
b) agentii tensioactivi
- detergentii pot fi introdusi in compozitia dentrificelor cu scopul de a imbunatati umectabilitatea.
c) umectantii
- pastreaza umiditatea materialului in timpul expunerii la aer; glicerina
d) liantii
- de obicei se foloseste un coloid care previne separarea fazei solide de cea lichida.
e) aromatizanti (menta)
f) fluoruri
g) alte ingrediente: conservanti, astringenti, oxidanti, coloranti.
Ingrediente terapeutice
- sunt biologic active, avand efect benefic atat asupra tesuturilor dure dentare, cat si asupra celor
moi.
Tipuri:
a) agenti pe baza de fluor;
b) agenti inhibitori de placa (majoritatea sunt pe baza de lactoperoxidaza)
c) agenti desensibilizanti (substante pe baza de F plus alti agenti desensibilizanti, clorura de strontiu,
citratul de sodiu, nitratul de potasiu)
d) agenti de indepartare a tartrului (interfereaza cu fosfatul de calciu din matricea acestuia permitand
indepartarea tartrului in timpul periajului; eficienti numai asupra tartrului supragingival)

III AGENTII DE CURATIRE SI LUSTRUIRE PROFILACTICA

- aceste tipuri de materiale profilactice au in comun compozitia de baza, efectul abraziv fiind diferit
in functie de scopul urmarit;
- curatire (indepartarea tartrului, a depozitelor moi si a tuturor debriurilor, fara lezarea mecanica a
smaltului)
- lustruire (netezirea suprafetelor restaurarilor de amalgam, compozit, ceramica si a altor materiale
restaurative)
Modul de prezentare este sub forma de pasta. Acestea completeaza actiunea unor perii sau gume,
fiind folosite impreuna cu acestea.
In timpul manipularii trebuie sa se tina cont de o serie de factori care influenteaza lustruirea si
curatirea unei suprafete dentare:
- forta aplicata
- dimensiunea particulelor abrazivului
- duritatea abrazivului
- duritatea substratului

IV APE DE GURA
- solutii apoase diluate sau concentrate;
Compozitie:
a) agenti antibacterieni – compusi fenolici, clorhexidina, compusi cuaternari cu amoniu, uleiuri
esentiale (eleiul de menta sau de perisor)
b) substante astringente – clorura de zinc, acetat de zinc
c) alte ingrediente – etanol, coloranti, balsamuri, agenti tensioactivi.
d) solvent –apa
6
.......
V INDICATORII DE PLACA
- intrucat placa bacteriana este relativ invizibila, deprinderea tehnicii de evidentiere si control al placii
de catre pacient este destul de dificila;
- indicatorii de placa permit evidentierea placii bacteriene prin colorarea ei;
- unul din dezavantajele acestora il constitue faptul ca evidentiaza numai placa supragingivala, nu si
pe cea subgingivala;
Sub forma:
- concentrata
- diluata
- pilule
Produse:
1. eritrozina- rosu (tablete sau solutie)
2. fluoresceina – placa bacteriana apare colorata in galben (cu ajutorul unei surse luminoase speciale)
3. indicatorul selectiv – placa tanara (rosu); matura (albastru), nu coloreaza gingia
Tehnica de lucru:
- pensulare
- clatire
- utilizare de tablete sau drajeuri

Curs 5
Materiale restaurative pe baza de rasini

Caracteristicile unui material restaurator ideal

Biocompatibil
- in timpul reactiilor chimice care au loc in cursul prizei materialului nu ar trebui sa se elibereze nici
un produs secundar si ulterior sa nu se inregistreze nici o scurgere chimica provenita din material;
- ar trebui sa manifeste proprietati similare cu cele ale smaltului, dentinei si ale tesuturilor;
- ar trebui sa fie rezistent, fara semne de oboseala la: fortele masticatorii, uzura (abraziune), eroziune
si ar trebui sa ofere izolarea termica a tesuturilor dentare vitale fata de modificarile termice.
- ar trebui sa corespunda cu aspectul natural al structurilor dentare inconjuratoare in privinta nuantei,
translucentei si texturii;
- ar trebui sa adere permanent la structura dintelui, sa fie usor de aplicat si manipulat si sa fie capabil
sa initieze reparatia sau regenerarea tisulara a tesuturilor distruse sau absente;

MATERIALE RESTAURATIVE PE BAZA DE RASINI

Rasini acrilice
Rasini diacrilice
Compomeri

Rasini acrilice
Sunt indicate pentru:
- realizarea bazelor protezelor totale si partiale mobilizabile;
- repararea si optimizarea acestor proteze;
- confectionarea dintilor artificiali, gutierelor;
7
- confectionarea aparatelor ortodontice mobilizabile.

Compozitie si reactie chimice:

- sistemul clasic de prezentare a rasinilor acrilice este pulbere/lichid;
- raportul pulbere/lichid este 3/1;
- reactia dintre polimer si monomer este exoterma cu degajare de caldura.

Pulberea contine: fibre de polimer (PMMA polimetaacrilatul de metil)), pigmenti, plastifianti,

coloranti, opacifianti, initiator.

Lichid: monomer (MMA metacrilatul de metil), inhibator, accelerator, plastifianti, agenti de reticulare
(intarire).

- reactia = exoterma

PROPRIETATI
Fizice
- coeficientul de dilatare termica este de aproximativ 8 ori mai mare decat a tesuturilor dure dentare;
- contractia de polimerizare variaza intre 0,1-0,5
- porozitatea este determinata de greseli de dozare, manipulare, prelucrare si afecteaza proprietatile
mecanice si biologice;
Chimice
- stabilitate chimica e foarte buna;
Mecanice
- rezitenta la compresiune e mult mai mica decat cea a structurilor dentare;
- rezistenta la abraziune e foarte redusa si constitue inconvenientul major al acestor rasini;
Biologice
- daca reactia de polimerizare are loc in cavitatea bucala, monomerul poate produce iritatii pulpare,
de aceea e necesara aplicarea unui material de protectie pulpo-dentinara care sa protejeze pulpa de
caldura degajata in timpul polimerizarii.

CLASIFICARE
In functie de agentul care declanseaza polimerizarea se disting 2 categorii de rasini acrilice:
-termopolimerizabile, a caror polimerizare este initiata de caldura
- autopolimerizabile la care reactia este declansata de un activator prezent la nivelul lichidului.

Rasinile termopolimerizabile

Formarea pastei
- prin amestecarea lichidului cu pulberea (in dozele indicate de fabricant) se formeaza o masa
nisipoasa care, cu timpul se trasnforma intr-o masa omogena.
- in momentul in care pulberea a saturat monomerul, amestecul e introdus in tipar prin compresiune
(indesare) sau injectare.
Polimerizarea pastei
- tiparul in care s-a introdus pasta se introduce intro baie de apa sau aburi;
- incalzirea se face lent, dupa graficul indicat de fabricant;
- ridicarea temperaturii peste 100 grade C determina defecte de structura ale PMMA.

RASINILE AUTOPOLIMERIZABILE

8
- sub actiunea activatorului din lichid se declanseaza reactia de polimerizare a pastei care a rezultat
prin omogenizarea pulberii cu lichidul;
- gradul de polimerizare este mai scazut fata de cel atins la rasinile termopolimerizabile;
- reactia este exoterma, cantitatea de caldura degajata fiind cu atat mai mare cu cat particulele sunt
mai fine; temperatura atinsa poate fi chiar de 100 grade C;
Timpul de priza: de la inceputul omogenizarii pastei pana la momentul in care se atinge temperatura
maxima este influentata de:
- temperatura: timpul de priza creste direct proportional cu scaderea temperaturii mediului in care
are loc polimerizarea.
-dimensiunea particulelor: timpul de priza creste cu dimensiunea particulelor.

RASINI DIACRILICE
Proprietatile mecanice cu valori mai ridicate ;
-coeficient de dilatare termica scazut ;
-contractie mica de polimerizare;
-rezistenta mai mare ca braziune;

Au fost obtinute prin elaborarea unei noi clase de materiale: rasini diacrilie si rasini diacrilece
compozite.

Indicatii:
- reconstituiri coronare grup frontal;
-reconstituiri coronare ale grupului lateral;
-sigilarea santurilor si fosetelor;
-confectionarea fatetelor vestibulare si incrustatiilor;
- sisteme pentru refacerea componenetei fizionomice a protezelor;
-proteze fixe provizorii;
-reconstituirea bonturilor;
-obturatii provizorii;
- imobilizari adezive.

Clasificare

Dupa compozitie:
- rasini diacrilice nesarjate (contin numai faza organica)
- rasini diacrilice compozite sarjate (in faza organica sunt dispersate particulele de umplutura
anorganica ); sunt sisteme trifazice fiind constituite dintr-o faza organica (continua), faza anorganica
(discontinua) si agenti de cuplare (silanici).

Dupa metoda de polimerizare

- autopolimerizabile (polimerizare la rece)
- fotopolimerizare (lumina UV sau laser)

Dupa particulele de umplutura:

- proprietatile rasinilor diacrilice compozite depind in foarte mare masura de faza anorganica;
-natura chimica, caracteristicile fizico-chimice, dimensiunea medie si distributia particulelor de
umplutura determina performantele in vivo ale compozitelor;
-diferite tipuri de umplutura si de tehnologia de inglobare a acesteia in matricea organica duc la
modificari pregnante ale proprietatilor RDC;

Dupa dimensiunea particulelor de umplutura

9
Compozite cu macroumplutura:
-dimensiunea medie a particulelor e de 1-5 um ;
- au o rezistenta buna la abraziune dar datorita macroumpluturii nu se pot obtine suprafete netede;

Compozite cu microumplutura
-dimensiunea medie a particulelor este de 0,005-0,1 um;
-proprietatile estetice sunt foarte bune dar cele mecanice sunt mai slabe;

Compozite cu nano-umplutura
- dimensiunea medie a nano-particulelor este 1-600 nm ?!!;
- foarte rezistente la abraziune sau fisurare, se pot obtine suprafete netede.
Compozite hibride:
- prezinta particule de macro si/sau nano-umplutura.

Curs 6- 7.11.2019
Dupa forma particulelor de umplutura:
- compozite cu umplutura sub forma de aschii;
- compozite cu umplutura sub forma sferica;
- compozite cu umplutura sub forma de fibre.

Mod de prezentare și utilizare

Rășinile diacrilice sunt comercializate în mai multe forme de prezentare:
a)sistem monocomponent - fotopolimerizabil
b) sistem bicomponent - în general autopolimerizabil
- cu inițiere dublă (auto – fotopolimerizabil)
- foto polimerizabil ( mai rar)
Generatia 1
- pastă/ lichid, fără agent de gravaj;
Generatia 2
- pastă/ pastă, fără agent de gravaj:
Generatia 3
- pulbere/ lichid: EVICROL, fără agent de gravaj;
- pastă/ pastă, cu agent de gravaj;
Generatia 4
- pastă, în seringa
Generatia 5
- capsulat, ionomer de sticlă și rășina.
Tehnica de lucru:
- alegerea tipului de rășină diacrilica în funcție de scopul de utilizare.
- condiționarea smaltului și/ sau a dentinei.
- smaltul se gravează cu acid fosforic 37 50 la sută
- zona gravată se spală cu jet de apă 20 secunde după care se usucă 20 de secunde
- se aplică agenții de legătură
- aplicarea rășinii și polimerizare
- finisarea

Compomeri
- mai corect numiți rășini compozite poliacrilice modificate PMCR

10
- sunt o încercare de a combina cele mai bune proprietăți ale ionomerilor de sticla și a rașinilor
compozite;
- compomerii înlocuiesc rășinile compozite în restaurările anterioare proximale și ionomerii de sticlă
în restaurările cervicale. În aproape toate celelalte arii compozitele și ionomerii de sticlă sunt
preferați.
- aceste materiale sunt moi, nelipicioase și nu necesită amestecare.
- ușor de introdus în cavitate, ușor de modelat, rapid de tratat, pot fi gravate și lustruite
- compomerii au adeziune bună la structura dintelui
- spre deosebire de ionomerii de sticlă proprietățile fizice ale compomerilor scad pe măsură ce apa
se absoarbe. La unele materiale poate fi de până la 50 la sută.
AVANTAJE
- biocompatibil
- efecte cariostatic( reduce apariția cariilor secundare)
- aplicare economică și rapidă
- etape de aplicare reduse prin îndepărtarea gravajului ( opțional)
- nu necesită izolare perfectă prin aplicare de diga
- nu aderă la instrumente, se manipulează și se modelează ușor
- adeziune performantă la smalt și dentina- asigura integritatea marginală a obturatiei ( mecanism
de adeziune mecanică și chimică)
-prin prelucrare rezultă o suprafață netedă
- rezistență la abraziune bună ( prezintă particule mici)
- contracții de priză mai mici decât la compozite

Indicatii de utilizare
- lineri ai cavităților
- obturații de bază
- restaurarea leziunilor odontale coronare din zona anterioară și posterioară a arcadelor dentare clasa
I, II,III, eroziuni radiculare, defecte cuneiforme;
- sigilarea fisurilor molarilor temporari
- sigilarea șanțurilor și fosetelor zonelor care nu sunt supuse tensiunilor ocluzale.

Tehnica de lucru
- se alege culoarea
- se prepară cavitatea, se curăță suprafața dintelui cu perii rotative și paste abrazive
- dacă e cazul se realizează gravajul smaltului sau gravajul total, se spală cavitatea cu spray-ul de apă
și din acest moment se va evita contaminarea cu salivă
- se izolează cu rulouri
- se usucă ușor cavitatea evitându-se disecarea dentinei,
- în cazul cavităților adânci e necesară protecția pulpară cu lineri sau materiale pentru bază;
- se aplica adezivul și se polimerizeaza
- se introduce compomerul în structuri oblice cu grosimea de aproximativ 2 mm
- se polimerizeaza 40 de secunde fiecare strat, din direcție opusă deschiderii cavității
- se prelucrează și se modelează obturatia cu freze
-se finisează cu benzi și cu discuri abrazive, se lustruiește cu gume și paste speciale
.....

Cimenturi
- noțiunea de ciment definește un material capabil să îmbine două corpuri sau suprafețe diferite
Cimentarea
- sigilarea ( închiderea cat mai etanșa) spatiului micronic dintre preparatia dentară și proteză, cu
ajutorul unor materiale( cimenturi care inițial sunt în stare fluidă iar ulterior se întăresc)
11
Clasificare;
A. Dupa destinația clinică:
- ciment pentru protecție pulpo- dentinara;
- ciment de fixare
- ciment de reconstruire

B)Dupa durata utilizării:

- ciment temporar
- ciment de durată

C) Dupa natura( originea) substanțelor componente:

- minerale (FOZ,CSF,CS)
- minerale cu liant organic (ZOE, ZOE ARMATE,EBA, PCZ,CIS)
- pe bază de rășini

CIMNETURI DENTARE
I. cimenturi clasice
- ciment fosfat de zinc – FOZ
-ciment silicat – CS
- ciment silico-fosfat- CSF
- ciment oxid de zinc/eugenol –ZOE
- ciment EBA

II. Cimenturi moderne:

- ciment policarboxilat de zinc –PCZ
- ciment cu ionomeri de sticla CIS
- cimenturi ionomere modificate cu rasini
- cimenturi rasinice:
- cimneturi diacrilice compozite
- cimenturi adezive fara umplutura anorganica
- cim. compozite modificate cu poliacizi
- cim. pe baza de fosfonati de sticla

Conditii impuse cimenturilor dentare:

- aceste condiții derivă din utilizarea lor clinica
a) cimenturi pentru protecție pulpo-dentinara
b) cimentul de fixare
c) cimentul de reconstruire
- nu există niciun material care să satisfacă simultan condițiile impuse de toate aplicațiile clinice

12
Curs 7 =14.11.2019
Conditii impuse pentru protecția pulpo-dentinara
- ne toxice, neiritante pentru pulpă și alte țesuturi
- capabile să protejeze pulpa de efectul materialelor de reconstituire
Izolare termica
- cimentul se utilizează sub o reconstituire metalică voluminoasa pentru a proteja pulpa de modificări
termice
Protectie chimica
- cimentul trebuie să împiedice penetrarea în dentina a substanțelor toxice din materialele de
reconstituire
Izolare electrica
- pentru reducerea efectului galvanic
- efect antibacterian
- ideal ar fi existența adeziunii între ciment și țesuturile dentare și între ciment și materialul de
reconstituire
-insolubile în lichidele bucale și cele ingerate
- atingerea rapidă a valorilor maxime a proprietăților mecanice, pentru a permite aplicarea la scurt
timp a materialului de reconstituire
- proprietăți reologice care să asigure O fluiditate optima și un timp de lucru adecvat

Conditii impuse cimenturilor de fixare

- ne toxice, fără efect iritant pulpar și pentru alte țesuturi
- efect carioprofilactic
- să adere chimic la țesuturile dure dentare și la materialul din care a fost condiționată proteza fixă,
adică să asigure o lipire
- insolubile lichidele bucale și cele ingerate
= coeficient de dilatare termică apropiat de cel al țesuturilor dentare
= proprietăți mecanice adecvate, compresiunea
= proprietăți reologice
- vâscozitatea cimentului trebuie să-i permită formarea unui film de maxim 25 milimetri între
preparatia dentară și suprafața internă a elementului de agregare
- timpul de lucru, la temperatura cavității bucale, să permită inserarea restaurării

Conditii impuse de cimenturi de reconstituire

- neiritant pulpar si gingival, cu efect cariostatic
- ideal să adere chimic la smalt și dentina, pentru a preveni lipsa de adaptare marginală
- să nu se dizolve lichide bucale și cele ingerate, absența redusă de apă este o condiție importantă
- proprietățile mecanice trebuie să permită prelucrarea forțelor masticatorii și în același timp să fie
similare celorlalte țesuturi dure dentare: rezistența la abrazia dentrificelor.
- proprietățile optice sunt importante din punte vedere al fizionomiei, mai ales la reconstituirile
practicate la dinții frontal. În acest sens, Cimentul trebuie să imite dinții natural ca transluciditate,
culoare și indice de refracție. Proprietățile optice trebuie să fie stabilite în timp.
- proprietățile termice - coeficientul de dilatare termică să fie similar cu cel al țesuturilor dure
dentare, iar difuzabilitatea termică să fie redusă.
- modificările dimensionale minime în timpul prizei
- suprafața libera cimentului întărit să fie cat mai netedă sau să permită o finisare optima
- timpul de lucru adecvat
= să fie radioopac pentru a permite roentgendiaognosticul cariilor secundare, a reconstituirilor
incomplete;
13
Cimenturi fosfat de zinc (FOZ)
- cunoscute sub numele de cimenturi oxifosfat deoarece în compoziția lor intra oxidul de zinc și acidul
ortofosforic;
- sistem bicomponent pulbere/ lichid sunt de două tipuri:
= tipul unu, pentru cimentare
= tipul doi, pentru celelalte utilizări
Pulberea se prezintă în două variante:
a) sub formă de granule foarte fine ( pentru unu)
b) cu granulație medie, pentru tipul doi.
Fiecare variantă se prezintă în două clase:
- clasa I, Cu priză rapidă
- clasa II, cu priză normală
Reacția de priză – FOZ
- pulberea( aproximativ 2,5-3,5 g) cu lichidul, rezultă O masă consistentă, smantanoasa, cremoasă
care se întărește într-un anumit timp în funcție de timpul cimentului
- reacția este exoterma, crește temperatura locală cu 4-10 grade
Timp de priza FOZ
-rapid: două minute și 30 de secunde
- normal: tip I- 4 min 30 sec (cimentari)
tip II 8 min 30 sec alte utilizări)
Factorii care pot influența timpul de priză:
- temperatura scăzută crește timpul de priză (TP), Temperatura crescuta scade timpul de priză
- proporția de lichid crescută crește timpul de priză iar proporția de lichid scăzută scade timpul de
priză
- dimensiunea particulelor( particule mari- crește timpul de priză, particule mici- scade timpul de
priză;
-viteza de incorporare a pulberii în lichid ( mica- crește TP, mare- scade TP)
- timpul de spatulare( crescut- crește TP, scăzut- scadeTP)

Proprietati
- nu sunt indicate ca materiale de obturatie definitivă
A. FIZICE
- structura poroasa, particule de ZnO nereactionate
- optice- opace
-solubilitate- scăzută în apa distilată; crescută în mediul acid
-PH-ul: PH foarte acid (circa 1,5-1,6)- recent amestecat
La 3 minute, ph-ul e 3,5
La 60 de minute, ph-ul e intre 4 si 6, iar dupa 24 de ore se situeaza intre 6 si 7. Se stabilizeaza la 6,9.
- variații dimensionale- contracție la priză 0,007 mm; dupa priza 0,3 in aer si 0,05 % in apa
- conductivitate: termica( slabă, bun izolator); electrica( scăzută în mediu uscat, crescută în mediu
umed)

B. MECANICE
- duritatea: duritate mai mare decât a celorlalte materiale de obturatie provizorie (CSF>FOZ>ZOE)
- rezistența la compresiune: crește în timp și cu cantitatea de pulbere
- grosimea peliculei: 25 µm (micrometri)pentru cimentul cu granulație fină; 40 micrometri pentru cele
cu granulație normală
- adeziune: Nu aderă chimic la țesuturile dure dentare și nici la materialele protetice, doar etanseaza
spațiul dintre bontul dentar și restaurarea protetica

C. CHIMICE
14
- coroziune: slabă în soluții standard
- agenții de sulfatare din aer și salivă produc înnegrirea cimenturilor

D. BIOLOGICE
- amestecul e foarte acid, Cu efect negativ asupra organului pulpodentinar
- când sunt utilizate ca obturatii de baza în cavități profunde, sub ele e indicat un strat de lacuri sau
lineri.

Preparare
-spatulă de inox, Pe plăcuță de sticlă( răcită sau nu) prin metoda saturației progresive, adăugând
cantități de pulbere la un anumit număr de picături de lichid.
Atentie
- la prepararea manuală încorporarea pulberii în lichid nu se face cu extremitatea spatulei cu care
amestecăm, ce cu cealaltă extremitate
- dacă în timpul spatulării se produce efervescență cu degajare de bule de gaz, pulberea e
contaminată cu carbonat de zinc ZnCo3 și nu e bine să mai fie folosită.
Indicatii
- obturatii de bază în cavități medii sau reduse
- obturatii de bază în cavități profunde , dar cu protecție pulpodentinara prealabilă
- căptușirea pereților subțiri ai cavităților
- nivelarea fundului cavităților orizontale
-obturatii de canal cu adaosuri de iodoform
- cimentarea protezelor unidentare, a punților dentare, aparatelor ortodontice

15
Curs 8 – 21.11.2019

Cimenturi silicat CS

- mai sunt cunoscute sub numele de silicate, porțelanuri sau cimenturi translucide
Prezentare
- sistem bicomponent: pulbere/ lichid
- se comercializează sub diferite nuanțe( culoarea și denumirea se află pe flacon)

Reactia de priză
- amestecul pulbere (1,6g)/ lichid (0,4 ml) duce la formarea unui material cu structură stratificată
- reacția este de tip acid- bază
Timpul de priza
- în general priza are loc după 3-5 minute
Factorii care prelungesc timpul de priză:
- temperatura scăzută
- raportul pulbere/ lichid
Proprietati

A. FIZICE
- structura stratificată cu indice de refracție apropiat de cel al smaltului și al dentinei
- efectul lor fizionomică inițial este excelent;
-CS sunt transparente datorită matricei gelatinoase și structurii sticloase
- după o perioadă de timp cimenturile silicat se colorează, în special dacă suprafața obturatiei se
uzează prin abraziune sau periaj
- solubilitate in apa distilată crește cu scăderea raportului pulbere/ lichid; crește în mediul acid
- PH: acid, toxic pulpar
- variație de volum la priză- contracție
- conductivitate termică scăzută

B.MECANICE
- duritatea e apropiată de cea a dentinei
- rezistența la compresiune mai mare decât la alte cimenturi, mai mică decât la amalgame.
- nu exista adeziune chimica( se menține doar datorită faptului mecanic )

C. CHIMICE
- la contact prelungit cu aerul( respirație bucală) devin opace, apare fenomenul de separație
marginală

D. BIOLOGICE
- anticancerigene datorită fluorurilor
- toxice pulpare

Preparare
- spatulă din mase plastice, plăcuță de sticlă( răcită sau nu); prin metoda spatulației progresive
- materialul trebuie să se prepare rapid și cat mai vâscos
- flacoanele de lichid se închid ermetic, se evaporă într-o atmosferă caldă

Finisare
-obturatiile corecte nu necesită finisare
- dacă totuși e necesară finisarea se poate face la 10-15 minute, finisare grosieră
- după 24 de ore, finisare finală
16
Indicatii
- cimeniurile silicat se utilizează cu predilecție pentru reconstituirea suprafețelor dentare care nu sunt
supuse în mod direct presiunilor masticatorii, dar care pretind o rezolvare fizionomică: obturarea
cavitații lor de clasa a III a la frontali și a cavităților de clasa I pe fețele orale ale frontalilor.

Cimenturi silico-fosfat CSF

- cimneturi silico-fosfat sau cimenturi semisilicat;

-s-a dorit ca aceste cimenturi să întrunească calitățile cimenturilor FOZ si CS, dar să elimine
dezavantajele lor, respectiv variația volumică mare( de circa 3,5%) a CS și opacitatea cimenturilor
FOZ.
- baza de pornire reprezintă cimenturile FOZ cărora li s-au adăugat oxizi de fier și aluminiu cu speranța
îmbunătățirii proprietăților optice
-CSF prezintă o duritate mai mare ca cea a cimenturilor FOZ și și au o transluciditate acceptabilă
-solubilitate mai mica
- unele dintre aceste cimenturi au o transparența asemănătoare CS;
- altor CSF li s-au adăugat fluoruri, pentru a obține o acțiune carioprofilactica;
- CSF se manipulează ca și cimenturile FOZ si CS dar datorită faptului că prezinta PH acid, e necesară
o protecție pulpodentinara;
- în general, proprietățile CSF oscilează între cele ale cimenturilor FOZ SI CS;
- prepararea și factorii care influențează timpul de priză sunt similare cu cele ale CS;
- reacția de priză este aceeasi ca la CS, cu excepția faptului că se formează și fosfat de zinc;
- după priză, materialul are, de asemenea,o structură stratificată

Indicatii
-CSF sunt folosite la obturarea dinților temporari sau obturatii provizorii

Cimenturi zinc-oxid/eugenol ZOE

- alte denumiri: eugenate,eugenolate
Prezentare
- pulbere/ lichid, pastă/ pastă
- sistem bicomponent
Reactia de priză
-priza presupune: ZnO+eugenol, eugenolatul de zinc
-reacția de priză este reversibilă: în mediu umed, Preparatul întărit poate fi hidrolizat formând
hidroxid de zinc și eliberând eugenolul, ceea ce influențează comportamentul său clinic
- sensibil la condițiile din mediul bucal
Timpul de priză
-7-9 minute
Depinde de:
- dimensiunea particulelor, O pulbere fină expune o suprafață mai mare eugenolului reducând timpul
de priză;
- prezența și cantitatea aditivilor și acceleratorilor
- tehnica de preparare: malaxare energică, prelungită rezultă un timp de priză redus
- raportul pulbere/ lichid, o consistență mai crescuta e urmată de o priză mai scurtă
- expunerea într-o atmosferă umedă în timpul preparării sau adaosuri de apă accelerează timpul
prizei
- temperatura ambianta, temperatura crescută => Timp de priză redus

Proprietati

17
- cimenturile Zoe prezintă o solubilitate mare, care se apreciază prin pierderea relativă în greutate
când sunt imersate în apă distilată
- ph-ul lor este de 7-8
- contracția liniară în timpul prizei este de 3,1-8 micrometri pe centimetru
- conductivitatea termică redusă face din aceste cimenturi bune izolatoare termice
- din punct de vedere optic, zoe sunt opace
- rezistența și duritatea lor inferioară cimenturilor FOZ și dentinei, fiind cele mai slabe cimenturi
- aderență a mecanică este remarcabilă, net superioară unor materiale clasice de obturatie (CS si
amalgam), asigurând o etanșare bună
-din punct de vedere coroziv sunt asemănătoare cu FOZ
- eugenolul inhiba polimerizarea compozitelor, de aceea bazele ZOE sunt contraindicate sub obturatii
cu rășini diacrilice compozite.
- din punct de vedere biologic au efect sedativ și bacteriostatic asupra pulpei( datorită excesului de
eugenol)
Prepararea ZOE
-se prepară prin încorporarea pulberii în lichide în cantități mici, până se obține o pastă de consistența
chitoasa
- realizează un raport pulbere/ lichid de 4/1 până la 6/1, care asigură materialului proprietățile impuse
- amestecul se face prin spatulare cu spatule de metal cel puțin 90 de secunde
- după o oarecare experiență se obține consistenta dorita fără a cântări cele două componente.

Indicatii
-obturatii de baza ( baze intermediare), de obicei asociate cu FOZ
- coafaje indirecte
-obturatii de canal
- obturatii provizorii( acoperirea pansamentelor calmante ca pansamente gingivale peste fibre
impregnate cu diferite produse și agenți hemostatici)
- cimentul provizoriu pe bonturi recent preparate;
Pasta/ pastă
- puneți cantități egale de bază și Activator
- plăcuță de sticlă/ hârtie cerată
Indicatii
- realizarea amprentelor funcționale în cazul campurilor edentate
- la cimentarea provizorie a coroanelor și a punților
- realizarea pansamentelor parodontale

Cimenturile EBA
- sistem bicomponent: pulbere/ lichid; pastă/ pastă

Preparare, reactie și timp de priză

- cimenturile EBA se prepară pe plăci de sticlă sau folii de hârtie cerată, Amestecul făcându-se e cu
spatule metalice
- înainte de a preleva pulberea, Se agită flaconul
- încorporarea pulberii se face repede, Sfatul AREAS face-n 60 90 de secunde
- aceste cimenturi au un timp de priză relativ lung, care variază de la un produs la altul, Fiind cuprinsă
între 7-13 minute(7-9 minute pe placă și 2-3 minute în cavitatea bucală)
-mecanismul reacției de priză nu e pe deplin elucidat

Proprietati
A.Mecanice
-situate între FOZ și Policarboxilatul de Zinc
- rezistență mare la compresiune
18
- rezistență mică la tracțiune
B. Chimice
- mai puțin solubile în mediu acid decât FOZ,
- prezența polimerilor reduce solubilitatea
C. Biologice: bine tolerate
Indicatii
-obturatii de bază și baze intermediare
- cimentari de durată
- reconstituire de bonturi coronare( de mică amploare)

Cursul 9 = 28.11.2019

Cimenturi policarboxilat de zinc PCZ

- in 1868, Smith a comunicat realizarea unui ciment dentar prin reacția de ZnO și o soluție apoasă și
concentrată de acid poliacrilic
Clasificare: sunt două tipuri
I- pentru fixare, lipire
II- obturatii
19
Prezentare
- pulbere/ lichid
- sisteme anhidre( pulbere care conține ZnO si poliacrilat, lichidul fiind apa)
- sistemele anhidre se găsesc și predozate in capsule( în acest caz lichidul este o soluție apoasă de
fosfat monosodic)

Compozitie
- E constituită predominant din ZnO, dar mai conține până la 10 % MgO sau alți aditivi:SO2, Al2O3
- în unele sisteme anhidre, pulberea conține și poliacrilatul
- unele produse comerciale conțin și 4-5 % SnF2 ( fluorură de staniu); sunt și produse care conțin NaF,
sub 1%
- pulberea mai poate conține și coloranți, care îmbogățesc proprietățile cromatice ale cimenturilor
Lichid
- soluția apoasă de acid poliacrilic sau copolimeri ai acidului acrilic cu alți acizi carboxilici nesaturați

Mecanisme de priza
- priza cimenturilor policarboxilat se bazează pe reacția acid- bază

Timp de priza
Tip I - pentru fixare, aproximativ 9 minute;
Tip II – pentru obturatii, aproximativ 5 minute.

Proprietati
A. REOLOGICE
- caracter tixotrop, ceea ce înseamnă ca vascozitatea lui scade cand creste viteza de spatulare
B. MECANICE
- rezistenta la compresiune, mai mica decat FOZ
- rezistenta la tractiune, mai mare decat FOZ
- rezistenta la forfecare si incovoiere, asemanatoare cu FOZ
C. Rezistenta in mediul bucal scade cu cresterea cantitatii de ZnO rezidual si a MgO din pulbere;
D. Solubilitatea
- cimenturile PCZ sunt relativ instabile in mediul bucal, in special datorita dizolvarii in saliva (la
protezele unidentare)
E. Adeziunea
- cimenturile PCZ sunt primele cimenturi capabile sa adere la tesuturile dure, la diferite materiale si
metale
F. Biologice
- biocompatibilitate optima
-efect anticariogen prin eliberare de F- din SuF2
-efect bactericid datorita ionilor de zinc Zn2+
Preparare
- pe o placă de sticlă răcită sau folie de hârtie cerată se aplică o măsură de pulbere și cantitatea de
lichid recomandata din prospect;
- pulberea se încorporează dintr-o dată în lichid, pentru ca timpul de lucru să fie mărit;
- operațiunea se face cu o spatulă de metal timp de aproximativ 30 de secunde; amestecul este vâscos
și lucios;
- timpul de lucru este de aproximativ 2,5-3,5 minute; el poate fi prelungit prin răcirea plăcii;
- cimentul se utilizează rapid după finalizarea amestecului; trebuie evitat orice contact cu saliva;
- instrumentele utilizate se vor curăța înainte de întărirea cimentului.
Indicatii
Tipul I - pentru fixare
- lipirea de durata protezelor
20
- lipirea unor atele de imobilizare
- inele ortodontice
Tipul II – pentru obturatii
- obturatii de bază, de canal, mai ales retrograde
- obturarea dinților temporari.

Cimenturi ionomere de sticla CIS

- au apărut în 1971, În tentativa de a obține un material de obturație adeziv și fizionomic, acceptabil
pentru refacerea leziunilor coronare ale dinților frontali
- s-a încercat combinarea proprietăților avantajoase ale cimenturilor silicat și policarboxilat
Clasificare
Tipul I – chituri adezive
Tipul II – 1 CIS pentru restaurări fizionomice
2 CIS armate
Tipul III - cimenturi pentru obturații de bază
Tipul IV - șanțuri, fosete
Tipul V - ciment ortodontic
Tipul Vi - cimenturi pentru reconstrucție ( for core build up)
Prezentare
a) sistem pulbere/ lichid cu dozare manuală sau predozare în capsule
b) sisteme anhidre în care acidul este biofilizat și încorporat în pulbere; pulberea se amestecă cu apă
distilată;
Pulberea are drept component de bază fluoro-alumino-silicatul de calciu.
Dimensiunile particulelor pulberii variază în funcție de indicațiile materialului; pentru ionomerii de
sticlă utilizați pentru cimentare, pulberea prezintă particule mici, în timp ce materialele pentru
obturație prezintă particule mari. Mărimea particulelor influențează proprietățile fizice finale ale
materialului.
Pentru a crește radioopacitatea se adaugă in pulbere bariu, stronțiu sau lantan.
Fluorul este de asemenea un component esențial, el stimulând remineralizarea în structura dentară
adiacentă.
Lichidul a fost inițial reprezentat de o soluție apoasă de acid poliacrilic, dar în ultima perioadă se
utilizează copolimeri( acid acrilic-acid itaconic, acid acrilic- acid maleic)
Pentru a controla manipularea și reacția de priză se adaugă in lichid cantități de acid tartric.
Reactia de polimerizare: chimica

Factori care influenteaza timpul de lucru:

- compoziția sticlei,în special raportul Al2O3/SiO2(oxid de aluminiu/dioxid de siliciu)
- dimensiunea particulelor de sticlă; cu scăderea dimensiunii particulelor crește timpul de priză și
manipulare al CIS;
- temperatura crescută reduce timpul de priză și de manipulare.
Structura stratificată
- reprezentarea schematică a structurii cimenturilor ionomere;
Proprietati
A. REOLOGICE
- sunt importante, în special la materialele pentru fixarea protezelor unidentare;
- pasta din ciment trebuie să aibă O vâscozitate suficient de mică pentru a curge ușor, asigurând o
adaptare și-o sigilare perfecte; grosimea filmului trebuie să fie de maxim 25 µm.
B.MECANICE
-CIS-urile se întăresc rapid, în câteva minute(4-7 minute)
- proprietățile mecanice cresc continuu din momentul întăririi cimentului, atingând valori mari după
24 de ore, după priza finală
- rezistența la compresiune este mai mare ca FOZ si PCZ
21
-- plasticitatea scade pe măsura îmbătrânirii lor, fiind considerate materiale cu anumită fragilitate
- duritatea crește cu proporția pulberii
- suprafața cimentului prezintă pori cu diametrul de 10 14 µm
- datorită tensiunilor interne care apar la întărirea cimentului, se formează microfisuri, care
progresează dacă suprafața nu este ( imediat după întărire) acoperită cu un lac protector;
C. OPTICE
- sunt translucide
- în timp, stratul superficial își modifică culoarea
- cele care conțin sticle de metale grele sunt radioopace
D. EROZIUNEA SI STABILITATEA DIMENSIONALA
- eroziunea cimenturilor este un proces complex care micșorează durabilitatea restaurărilor, prin
pierdere de substanță;
- stabilitatea dimensională este bună și determină capacitatea de etanșare a cimenturilor și
capacitatea de adaptare marginală;
E. ADEZIUNEA
- aderă chimic de suprafețele active: smalț ( mai puternic); dentina( mai slab datorită colagenului),
metale acoperite de oxizi( oțel inoxidabil, staniu, cupru)
- nu aderă de suprafețele chimic nereactive: ceramica, metale nobile.
F. PROPRIETATI CARIOSTATICE
- se datoreaza ionilor de fluor (contin fluor pana la 22,7% in greutate)

Preparare
- pasta de ciment se prepara pe placa de sticla sau folie de hartie cerata.
Amestecarea:
-spatula de metal
- material de plastic
Cantitatea de pulbere se amesteca succesiv in 2-3 portii, cu cantitate dozata de lichid. Amestecarea
se face rapid 15-60 secunde pe o suprafata cat mai mica (un cerc de 3 cm)

Consistenta CIS:
- la lipire =cremoasa
- la reconstituiri = mai ferma
Trebuie respectata reteta de dozare a fabricantului.
- cantitatea de caldura degajata la prepararea pastei este mai mica decat cimenturile FOZ si silicat.

Indicații:
- lipirea protezelor unidentare si puntilor;
- obturatii de baza sub materiale compozite (tehnica sandwich)
- ca materiale de obturatii de durata in cavitati de clasa a V a
- obturatii dinti temporari;
- sigilari de santuri si fosete = mai rar.

22
Cursul 10 - 5.12.2019
Cimenturile ionomere modificate cu rasini

-sunt materiale hibride apărute din dorința de a îmbunătății proprietățile CIS-urilor și care se întăresc
prin combinarea reacției acid-bază cu polimerizare chimică sau/și fotopolimerizare;
-față de compoziția CIS-urilor, aceștia conțin:
=>în structura lichidului 15-25% rășini sub forma de HEMA (hidroxietilmetilacrilat)
=>în pulbere se încorporează un catalizator activat de lumina

Prezentare
-sistem bicomponent:
=>pulbere/lichid
=>pastă/lichid
=>pastă/pasta
-sistemul monocomponent:O singură pastă

Reactia de priză
-acest tip de ciment ionomer are pe lângă reacția acid-bază și o reacție de polimerizare;
-după amestecare și inserarea materialului, aplicarea luminii va aduce la o întărire rapidă, iar
restaurarea poate fi considerată clinic că a făcut priză;
-reacțiile acid-bază continua, dar la o rată mai scăzută comparativ cu CIS-urile;

Proprietati
-adaosul de rășini conferă acestor produse rezistență imediată la absorbția apei;
-rezistența la rupere e aproape dublă, fiind aproape la fel de rezistente ca rășinile compozite cu
microumplutură;
-transluciditatea și aspectul coloristic sunt excelente imediat după fotopolimerizare;
-cantitatea de rășină fiind mica contracția în cursul foto polimerizare este scăzută.

Indicatii
-protecție pulpo-dentinara
-obturații de bază și de durată

Cimenturi rasinice

Cimenturi compozite
-sistemele de inițiere a polimerizarii pot fi chimice, Foto sau cu priză dublă(dual cure)
Cimenturile diacrilice sau cu priză dublă (auto foto polimerizabile)au fost create pentru a combate
dezavantajele fiecărui sistem de inițiere a polimerizarii utilizat singular.
-cimenturi diacrilice autopolimerizabile (timp de lucru foarte scurt)
-cimentul diacrilice strict fotopolimerizabile(nu pot fi utilizate clinic deoarece suprafața de ciment
expusă spotului luminos este extrem de mică, existând pericolul nepolimerizarii în profunzime)
-pot fi autogravante sau care necesită un gravaj acid inițial;
-pot avea diferite culori.

Cimenturi adezive fara umplutura anorganica

-cimenturile rășini adezive sunt de obicei autopolimerizabile =>pot fi și autofotopolimerizabile;
-ele asigură o fixare prin dublu mecanism: micromecanic și chimic(datorită monomerilor adezivi ce
reacționează cu calciul din dinte și oxizi metalici de la suprafața restaurării)
-pot fi autogravanti sau care necesita un gravaj acid inițial.
Cimenturile compozite modificate cu poliacizi
Sunt cunoscute mai mult sub denumirea de compomeri.
23
-se prezintă ca sistem bicomponent pulbere-lichid

Cimenturi pe bază de fosfați de sticlă

-cimenturi autopolimerizabile;
-formă de prezentare:pastă/pastă,în care una dintre paste conține rășina Bis-GMA iar cealaltă pastă
conține umplutură de cuarț silanizat
-în general se prezintă sub formă de seringi cu vârfuri automixante.

Curs 11 = 19.12.2019

Cimenturi și materiale pentru obturații radiculare

Conditii impuse
-să fie mai ușor de manipulat și cu un timp mai lung de lucru;
-să fie stabil dimensional, să nu se contracte și să nu-și modifice forma după inserare;
-să fie capabil să sigileze atât canalele laterale, cît și pe pe cele apicale, conformându-
se și adaptându-se la variațiile de formă și contur individuale ale canalelor în general;
-să nu irite țesuturile;
-să nu prezinte porozitati;
-să fie insolubil în contact cu fluidele tisulare și să nu corodeze;
-să fie bacteriostatic, să nu favorizeze proliferarea bacteriana;
-să fie radioopac;
-să nu coloreze țesuturile dentare;
-să fie steril;
-să fie ușor de îndepărtat din canal, dacă este necesar.

Clasificarea materialelor de obturație radiculară

A. Materiale de consistență semisolidă

1) materiale pe bază de oxid de zinc și eugenol

- rezultă din amestecul oxidului de zinc cu eugenolul la care se adaugă și alte substanțe
ce au ca scop creșterea calității obturației radiculare
- cea mai simplă pastă( preparată prin spatulare pe o plăcuță) este compusă din oxid
de zinc, eugenol și iodoform.
- se mai poate adăuga: endometazona ( antiseptic și antiinflamator, coloranți)
Calități:
- se prepară și se manipulează ușor;
- timp convenabil de priză;
- prin aderența la dentina asigură o bună etanșeizare a canalului;
- acțiune antiseptică slabă datorită eugenolului;
- se dezobturează relativ ușor;
- proprietăți fizico chimice satisfăcătoare.
Defecte:

24
- sunt iritante pentru țesuturile periapicale, atunci când se fac obturații cu depășiri
datorită grupărilor fenolice libere din eugenol, cat și iritației mecanice determinate de
materialul care a depășit apexul;
- nu sunt radioopace, motiv pentru care necesită introducerea în compoziția pastelor
a iodoformului.

2) materiale ce au la bază rășini epoxidice

- materiale de obturații care au la bază polimeri macromoleculari.

3) cimentul fosfat de zinc

- se obține prin amestecul dintre pulberea și lichidul de ciment fosfat de zinc la care se
adaugă iodoform și a cărui consistență trebuie să fie smântânoasă.
Calități:
- bine tolerat în caz de depășiri ale apexului;
- asigura o închidere perfecta, etanșă a canalului, datorită aderentei intime la pereți și
a contracției mici la priză.
Defecte:
- este greu de dezobturat datorită durității, de aceea se asociază cu conuri de
gutapercă;
- nu este radioopac (se adaugă iodoform);
- datorită timpului scurt de priză (3-5 minute), este utilizat pentru dinții mono
radiculari;
- se adaugă iodoform sau alte produse( nu este antiseptic);

4) materiale ce aparține grupei bachelitelor

- se obțin prin reacția de condensare formaldehidei cu resorcina, În mediu alcalin;
- preparatele se prezintă sub forma trei flacoane: două cu lichid ( formaldehidă si
resorcină) și unul cu pulbere ( oxid de zinc și sulfat de bariu)
- materialul se prepară din amestecul pulberii cu cele două lichide până la obținerea
unei paste de consistență sămantanoasa;
Calitati:
- datorită formolului și resorcinei au O puternică acțiune bactericida;
- sterilizează si obtureaza canaliculele dentare pătrunzând pe o distanță relativ mare în
interiorul acestora (2-3 milimetri);
Defecte:
- au o contracție mare în timp;
- colorează dintele în roz;
- sunt iritante pentru parodontiul apical în caz de depășiri.

B. Materiale de consistență solidă

1) conuri de gutapercă
Conurile de gutapercă conțin în general:

25
-19-22% gutapercă ca și matrice;
-59-77% ZnO umplutură;
-1,5-17 % sulfuri metalice ca materiale radioopace;
- 1-4% ceară sau materiale plastice
Rezistența la tracțiune și rupere, ca și plasticitatea lor, depind în primul rând de
temperatura și compoziția materialului.
Un procent mare de gutapercă, crește duritatea conurilor, iar o cantitate mare de oxid
de zinc le face mai casante.
Gutaperca este elastică la temperatura camerei și devine plastică la circa 60 ° C. Aceasta
nu aderă la pereții canalului preparat.

2) conuri de argint
- sunt rigide și nu pot fi comprimate;
- se introduc ușor în canalele înguste și curbate, dar pe care nu le etanșează foarte bine;
- conurile de argint etanșează de 12 ori

3) conuri de Titan
Avantaje:
- rigiditate superioară conurilor de argint;
- grad redus de coroziune comparativ cu argintul;
- biocompatibilitate ( potențial inflamator redus)
Dezavantaje:
- nedeformabil;
- impun asocierea cu un ciment de sigilare pentru închiderea canalului;
- mai puțin radioopace decât gutaperca.

4) conuri realizate din rășini sintetice

- sunt confecționate din rășini Epoxidice, acrilice, polyesteri, nailon, teflon.
Dezavantaje:
- friabile, Nedeformabile;
- nu sunt radioopace;
- se solubilizează în contact cu unele componente din pasta pentru obturație (eugenol);
- nu fac corp comun cu pasta de obturație.

26