r

ilo
PARTICIPAREA AM LA

r nt
PUNCŢII

ilo e
ntud
dest
tul
l zs u
LUCRĂRI PRACTICE
zuu
ANUL I SEMESTRUL II
rt uu
npt
Pe
 GENERALITĂŢI

r
ilo
r nt
Definiţie - operaţia prin care se

ilo e
ntud
pătrunde într-un vas, într-o

dest
cavitate naturală sau

tul
neoformată, într-un organ sau
l zs u
orice ţesut al organismului, cu
zuu
ajutorul unui ac sau al unui
rt uu

trocar.
npt
Pe
 GENERALITĂŢI

r
ilo
r nt
SCOP:

ilo e
ntud
Explorator (diagnostic):

dest
 pentru a stabili prezenţa sau absenţa
lichidului dintr-o cavitate,

tul
l zs u
 pentru a stabili natura, cantitatea şi
zuu
caracteristicile lichidului existent într-o
rt uu
cavitate ,
 pentru examinarea histo-patologică a
npt

fragmentelor de ţesut obţinute prin

Pe

puncţie
 GENERALITĂŢI

r
ilo
r nt
SCOP:

ilo e
ntud
Terapeutic

dest
 puncţia evacuatoare,

tul
 administrarea de
l zs u
medicamente, lichide
zuu
hidratante, aer sau
rt uu

alte soluţii
npt
Pe
 GENERALITĂŢI

r
ilo
r nt
AV, DV, I, CI, LE – fcţ. de

ilo e
puncţie

ntud
MN

dest
 pentru dezinfecţia
mâinilor;

tul
l zs u
 pentru anestezie locală;
 pentru dezinfecţia şi
zuu
protecţia câmpului
rt uu
cutanat;
npt

 instrumente specifice
puncţiei;
Pe

 alte materiale.
 GENERALITĂŢI

r
ilo
r nt
PP

ilo e
ntud
Psihică:informare,
liniştire,mod de

dest
colaborare

tul
Fizică:radere,spălare,degre
l zs u
sare zonăzuu
 Asigurarea poziţiei
rt uu
 Testare anestezic ± SDC
npt

 Administrare medicaţie
când sunt indicaţii
Pe
 GENERALITĂŢI

r
ilo
r nt
TEHNICA – executată de M ; asistat de 1 sau 2 AM

ilo e
Asistenta:

ntud
 dezinfectează locul puncţiei – dezinfecţie de tip

dest
I (alcool) sau tip II (badijonare cu alcool şi
soluţie iodată)

tul
 protejează patul sau masa pe care se execută

l zs u
puncţia, zuu
 supraveghează pacientul în timpul puncţiei,
 înmânează medicului instrumentele (în condiţii
rt uu
de asepsie),
npt

 ajută medicul la recoltarea şi evacuarea

produselor din cavitatea puncţionată
Pe

 îngrijeşte locul puncţiei,

Ppr,R,IU,IA -în funcţie de puncţia efectuată
 PUNCŢIA ARTERIALĂ

r
ilo
r nt
DEFINIŢIE - crearea unei căi de acces la o

ilo e
ntud
arteră prin intermediul unui ac de puncţie.
SCOP:

dest
Diagnostic:

tul
l zs u
 analiza gazelor sanguine,
zuu
 introducerea substanţelor de contrast
pentru examenul radiologic – arteriografie,
rt uu

 măsurarea directă, pe cale sângerândă a TA

npt
Pe
 PUNCŢIA ARTERIALĂ

r
ilo
r nt
SCOP:

ilo e
ntud
Terapeutic:

dest
 injectarea medicamentelor cu acţiune
vasodilatatoare,

tul
l zs u
 epurare extrarenală în condiţii de urgenţă,
prin introducerea unui cateter cu dublu
zuu
curent în artera femurală.
rt uu

AVANTAJE - permite abordarea sistemului

npt

arterial şi determinarea valorii gazelor

Pe

sanguine
DEZAVANTAJE - metodă invazivă,tehnică
dificilă.
 PUNCŢIA ARTERIALĂ

r
ilo
r nt
INDICAŢII:

ilo e
ntud
 tulburări ale compoziţiei gazelor sanguine,
 arteriografie,

dest
 administrarea vasodilatatoarelor în arteriopatii,

tul
l zs u
 şocul hemoragic grav - transfuzia
intraarterială,
zuu
 hemodializa în condiţii de urgenţă şi la bolnavii
rt uu
în colaps
npt

CONTRAINDICAŢII:
Pe

 infecţii, tulburări de coagulare,

 hipertensiune arterială necontrolată
 PUNCŢIA ARTERIALĂ

r
ilo
r nt
LOCURI DE

ilo e
ntud
ELECŢIE:
 artera femurală,

dest
tul
l zs u
zuu
rt uu
npt
Pe
 PUNCŢIA ARTERIALĂ

r
ilo
r nt
LOCURI DE ELECŢIE:

ilo e
ntud
 artera humerală
(brahială),

dest
tul
l zs u
zuu
rt uu
npt
Pe
 PUNCŢIA ARTERIALĂ

r
ilo
r nt
LOCURI DE ELECŢIE:

ilo e
ntud
 artera radială,

dest
 artera cubitală,

tul
l zs u
zuu
rt uu
npt
Pe
 PUNCŢIA ARTERIALĂ

r
ilo
MATERIALE NECESARE:

r nt
 de protecţie

ilo e
 pentru dezinfecţie tip II

ntud
 instrumentar şi materiale sterile:

dest
 ace de mărimi diferite în funcţie de artera
puncţionată,

tul
l zs u
 seringi (heparinizate pentru examenul gazelor
sanguine),
zuu
 seringi pentru testarea şi injectarea SDC şi/sau
rt uu
anestezice,
 mănuşi, pense, comprese, tampoane, câmp
npt

chirurgical
Pe

 medicamente: soluţii anestezice, substanţe de

contrast,
 alte materiale: eprubete, săculeţ cu nisip, tăviţă
renală
 PUNCŢIA ARTERIALĂ

r
ilo
PREGĂTIRE P

r nt
Psihică – informare , încurajare

ilo e
ntud
Fizică – LE, poziţie,(pentru puncţia arterei femurale,
pacientul stă în decubit dorsal pe un plan tare cu coapsa în

dest
extensie,pentru puncţia arterei radiale, pacientul în decubit
dorsal cu mâna întinsă, cu articulaţia pumnului în hiperextensie

tul
sprijinită pe un săculeţ cu nisip-sub regiunea

l zs u
puncţionată)radere şi degresare, protejarea
patului
zuu
TEHNICA – executată de M asistat de AM ;
rt uu

spălare , manuşi
npt

Medicul - alege locul puncţiei, face anestezia

Pe

locală, acoperă locul puncţiei cu câmpul

steril, execută puncţia, retrage acul de
puncţie.
 PUNCŢIA ARTERIALĂ

r
ilo
r nt
TEHNICA – executată de M asistat de AM ;

ilo e
ntud
spălare , manuşi
AM - dezinfectează locul puncţiei, serveşte

dest
mănuşile sterile, serveşte câmpul steril,

tul
prepară seringa cu acul de puncţie şi le

l zs u
serveşte în mod aseptic, menţine pacientul în
zuu
poziţia dată, îl supraveghează, aplică
rt uu
tamponul compresiv pe care îl ţine cu pensa
porttampon 5 minute,după care aplică
npt

pansament uscat pe care-l comprimă cu un

Pe

săculeţ cu nisip de 1-5 kg - în funcţie de

arteră.
 PUNCŢIA ARTERIALĂ

r
ilo
r nt
ÎNGRIJIRI ULTERIOARE

ilo e
ntud
 pacientul este aşezat într-o poziţie comodă
în pat,

dest
 repaus de 1-6 ore,

tul
l zs u
 supraveghere locală.
zuu
Pr. P şi R - sângele recoltat se fereşte de
contactul cu aerul, recipientele vor fi
rt uu

etichetate şi trimise la laborator;

npt

reorganizarea locului de muncă.

Pe
 PUNCŢIA ARTERIALĂ

r
ilo
r nt
ACCIDENTE. INCIDENTE

ilo e
ntud
 în timpul puncţiei:
 puncţionarea altor formaţiuni,

dest
 hemoragie,

tul
l zs u
 injectare periarterială, etc.
 după puncţie:
zuu
 hemoragii, hematoame cu compresiunea
rt uu

ţesuturilor,
npt

 obstrucţie vasculară din cauza spasmelor şi

Pe

trombozelor,
 abcese, fistule arterio-venoase,
 PUNCŢIA PLEURALĂ

r
ilo
(TORACOCENTEZA)

r nt
DEFINIŢIE = stabilirea unei legături

ilo e
ntud
între cavitatea pleurală şi mediul

dest
exterior prin intermediul unui ac
SCOP

tul
l zs u
Diagnostic (explorator):
zuu
 punerea în evidenţă a prezenţei
rt uu

lichidului pleural,
npt
Pe
 PUNCŢIA PLEURALĂ

r
ilo
(TORACOCENTEZA)

r nt
SCOP

ilo e
ntud
Diagnostic (explorator):

dest
 recoltarea lichidului pentru
examinarea sa cantitativă şi

tul
l zs u
calitativă (elemente figurate,
zuu
dozarea proteinelor, glucozei sau
rt uu
amilazelor, evidenţierea celulelor
npt

maligne) şi pentru examen

bacteriologic,
Pe

 recoltarea pentru biopsie pleurală

 PUNCŢIA PLEURALĂ

r
ilo
(TORACOCENTEZA)

r nt
ilo e
ntud
SCOP
Terapeutic:

dest
 evacuarea lichidului, aerului,

tul
l zs u
 administrarea medicamentelor în
zuu
cavitatea pleurală (antibiotice,
rt uu

citostatice) după spălarea cavităţii.

npt
Pe
 PUNCŢIA PLEURALĂ
(TORACOCENTEZA)

r
ilo
INDICAŢII

r nt
 boli inflamatorii sau tumori

ilo e
pulmonare,

ntud
 insuficienţa cardiacă însoţită de

dest
colecţii lichidiene în cavitatea pleurală,

tul
l zs u
 pneumotorax cu supapă, aerul patrunde in
cavitatea pleurala, dar nu mai poate iesi din cauza unei
zuu
clape tisulare care joaca rol de supapa (se deschide intr-
rt uu
un singur sens.

 hemotorax,
npt

 chilotorax (limfa în cavitatea

Pe

pleurală),
 colecţii pleurale cronice,
 PUNCŢIA PLEURALĂ

r
ilo
(TORACOCENTEZA)

r nt
INDICAŢII

ilo e
ntud
 revărsate pleurale neoplazice - instilare
de agenţi chimioterapici sau sclerozanţi,

dest
 instilare intrapleurală de agenţi

tul
l zs u
sclerozanţi zuu
CONTRAINDICAŢII
rt uu
 tulburări de coagulare a sângelui,
npt

 tratament cu anticoagulante,
Pe

 pneumotorax traumatic ventilat

mecanic
 PUNCŢIA PLEURALĂ

r
ilo
(TORACOCENTEZA)

r nt
LE - > se alege în fcţ. de conţinutul pleural:

ilo e
ntud
 pleurezie neînchistată - în spaţiu VII-VIII
intercostal pe linia axilară posterioară sau

dest
scapulară,

tul
 pleurezie închistată - în zona de matitate,
l zs u
 pentru extragerea aerului - spaţiul II
zuu
intercostal pe linia medio-claviculară,
rt uu

 colecţiile purulente şi tuberculoase - cât

npt

mai aproape de nivelul lor superior (evită

Pe

fistulizarea),
 PUNCŢIA PLEURALĂ

r
ilo
(TORACOCENTEZA)

r nt
LE - > puncţia se face deasupra marginii

ilo e
superioare a coastei inferioare, indiferent

ntud
de locul puncţiei

dest
MN

tul
Nesterile - > de protecţie, pentru
l zs u
dezinfecţie, aspiratoare, tăviţa renală,
zuu
recipiente pt colectarea lichidului;
rt uu
romplast, eprubete, lampă de spirt
npt

Sterile - > ace, trocare, seringi , robinet cu 3

Pe

căi, pense, mănuşi, câmp chirurgical,

tampoane, comprese, eprubete
 PUNCŢIA PLEURALĂ

r
ilo
(TORACOCENTEZA)
MN

r nt
 Medicamente - atropină, morfină, tonice-

ilo e
cardiace, soluţii anestezice, xilină 1%,

ntud
novocaină 1%

dest
 Pt reacţia Rivalta - pahar conic de 200 ml, 50
ml apă distilată, soluţie de acid acetic glacial,

tul
l zs u
pipete zuu
PREGĂTIRE P
rt uu
Psihică – informare, necesitate, colaborare
Fizică: se administrează cu 30 min. înaintea
npt

puncţiei 1 fiolă atropină (scade

Pe

excitabilitatea generală şi a nervului

pneumogastric) + 1 fiolă diazepam,
 PUNCŢIA PLEURALĂ

r
ilo
(TORACOCENTEZA)
PREGĂTIRE P

r nt
Fizică:

ilo e
ntud
 efectuarea unei radiografii PA, L pentru
localizarea colecţiei pleurale

dest
 poziţie:

tul
l zs u
 şezând la marginea patului sau a mesei
de examinare cu picioarele sprijinite pe
zuu
un scăunel, cu mâna de partea bolnavă
rt uu
ridicată peste cap până la urechea opusă
npt

sau cu trunchiul uşor aplecat în faţă, cu

antebraţele flectate pe braţe, cu mâinile
Pe

la ceafă, coatele înainte,

 PUNCŢIA PLEURALĂ

r
ilo
(TORACOCENTEZA)

r nt
ilo e
PREGĂTIRE P

ntud
Fizică:

dest
 poziţie:

tul
 călare pe un scaun cu spătar, antebraţele

l zs u
fiind sprijinite pe spătarul scaunului (cei
zuu
cu stare bună),
rt uu
 decubit lateral, pe partea sănătoasă, la
marginea patului (cei în stare gravă),
npt
Pe
 PUNCŢIA PLEURALĂ

r
ilo
(TORACOCENTEZA)

r nt
TEHNICA

ilo e
ntud
Medicul - >îşi spală mâinile, le
dezinfectează ; stabileşte locul puncţiei

dest
; îmbracă mănuşile sterile ; efectuează

tul
l zs u
anestezia, aşteaptă efectul anesteziei ;
aşează câmpul chirurgical în jurul
zuu
toracelui sub locul puncţiei ; execută
rt uu

puncţia, aspiră lichidul ; introduce

npt

soluţiile medicamentoase ; retrage acul

Pe

de puncţie
 PUNCŢIA PLEURALĂ

r
ilo
(TORACOCENTEZA)

r nt
TEHNICA

ilo e
ntud
AM 1 - îşi spală mâinile, le dezinfectează;
 pregăteşte radiografia pacientului;

dest
 serveşte medicul cu mănuşi sterile;

tul
l zs u
 serveşte seringa cu anestezic, mănuşile
chirurgicale, apoi câmpul chirurgical;
zuu
 serveşte acul de puncţie adaptat la seringă,
rt uu

preia seringa cu lichid şi îl introduce în

npt

eprubete ; serveşte aparatul aspirator ;

Pe
 PUNCŢIA PLEURALĂ

r
ilo
(TORACOCENTEZA)

r nt
TEHNICA

ilo e
ntud
AM 1 - serveşte seringa cu soluţie
medicamentoasă în funcţie de scopul

dest
puncţiei,

tul
l zs u
 dezinfectează locul şi îl comprimă cu un
tampon steril,
zuu
 aplică pansament uscat fixat cu romplast,
rt uu

 ajută pacientul, cu mişcări blânde, să se

npt

aşeze în pat, înveleşte pacientul

Pe
 PUNCŢIA PLEURALĂ

r
ilo
(TORACOCENTEZA)

r nt
TEHNICA

ilo e
ntud
AM 2 - îşi spală mâinile, le dezinfectează,
 administrează o fiolă atropină cu 30 minute

dest
înaintea puncţiei;

tul
l zs u
 aşează muşamaua, aleza, pe masa de
puncţie;
zuu
 dezbracă toracele pacientului; aşează
rt uu

pacientul în poziţie corespunzătoare locului

npt

ales;
Pe

 menţine pacientul, îl supraveghează, îl

îndrumă să-şi reţină tusea, observă
culoarea feţei şi respiraţia
 PUNCŢIA PLEURALĂ

r
ilo
(TORACOCENTEZA)

r nt
ilo e
ÎU

ntud
 repaus la pat;

dest
 se supraveghează periodic pulsul,

tul
tensiunea arterială, respiraţia, culoarea

l zs u
tegumentelor,zuu
 se informează imediat medicul în cazul
rt uu
modificărilor de tipul: cianozei, dispneei,
npt

tahicardiei, secreţiilor bronhice

Pe

 se urmăreşte locul puncţionat/drenajul

 PUNCŢIA PLEURALĂ

r
ilo
(TORACOCENTEZA)
PrP:

r nt
 transportul lichidului pleural la laborator,

ilo e
ntud
 lichidul se examinează: macroscopic - culoarea,
aspectul şi cantitatea lichidului extras;

dest
 seros sau serocitrin; este limpede, galben
deschis, având cauze inflamatoare

tul
l zs u
(tuberculoză); sau având drept cauză o
tulburare circulatorie (insuficienţa cardiacă,
zuu
cancer pulmonar),
rt uu

 tulbure - lichidul poate fi purulent sau

npt

chilos(lăptos - limfă) cu aspect albicios

lactescent,
Pe
 PUNCŢIA PLEURALĂ

r
ilo
(TORACOCENTEZA)

r nt
PrP:

ilo e
ntud
 lichidul se examinează: macroscopic
 hemoragic sau sero-hemoragic; este roz

dest
sau roşu intens în hemoragiile pleurale şi

tul
l zs u
pleurezia hemoragică,
 lichidul se examinează: biochimic – reacţia
zuu
Rivalta -
rt uu

 în paharul conic se pun 50 ml de apă şi o

npt

picătură de acid acetic, glacial, se adaugă

Pe

1-2 picături din lichidul de cercetat,

 PUNCŢIA PLEURALĂ

r
ilo
(TORACOCENTEZA)

r nt
PrP:

ilo e
ntud
 lichidul se examinează: biochimic – reacţia
Rivalta -

dest
 reacţia este pozitivă când picătura de

tul
l zs u
lichid se transformă într-un nor ca un
“fum de ţigară” => lichidul pleural este
zuu
bogat în albumine - exsudat;
rt uu
 reacţia este negativă când picătura de
npt

lichid cade în pahar fără să producă

modificare = > lichidul sărac în
Pe

albumine – transsudat,
 PUNCŢIA PLEURALĂ

r
ilo
(TORACOCENTEZA)

r nt
 pentru dozarea cantităţii de albumină,

ilo e
ntud
pentru examen citologic şi bacteriologic,
eprubetele etichetate se trimit la

dest
laborator,

tul
 reorganizarea locului de muncă conform

l zs u
regulilor obişnuite,
zuu
A.I.
rt uu
Minore - durere la locul puncţiei pleurale,
npt

tuse, puncţie albă

Pe
 PUNCŢIA PLEURALĂ

r
ilo
(TORACOCENTEZA)

r nt
A.I.

ilo e
ntud
Majore:
 hemoragii intrapleurale, rupturi pleuro-

dest
pulmonare,

tul
l zs u
 lipotimie, colaps - se suspendă tehnica, se
aşează pacientul în decubit dorsal, se
zuu
administrează analeptice(subst. care excita
rt uu
sist. nervos) cardio-respiratorii,
npt

 edem pulmonar acut, (Acumulare de fluide în

Pe

interstiţiul pulmonar şi spaţiul alveolar) determinat

de evacuarea rapidă a lichidului - se
întrerupe puncţia, se administrează tonice
cardiace şi diuretice,
 PUNCŢIA PLEURALĂ

r
ilo
(TORACOCENTEZA)

r nt
A.I.

ilo e
ntud
Majore:
 pneumotorax,

dest
 infecţia cavităţii pleurale, embolie gazoasă,

tul
l zs u
 lezarea ficatului sau a splinei,
zuu
De reţinut
rt uu
 ! se recurge la puncţie când cantitatea
revărsatului pleural depăşeşte 1,5 l şi
npt

exercită o presiune asupra inimii şi

Pe

plămânului, împiedicându-le funcţiile,

 PUNCŢIA PLEURALĂ

r
ilo
(TORACOCENTEZA)

r nt
De reţinut

ilo e
ntud
 aspirarea lichidului pleural se face
alternativ cu 2 seringi de 20 ml, dar

dest
demontarea şi adaptarea lor repetată la

tul
acul de puncţie traumatizează pacientul şi

l zs u
permite pătrunderea unei cantităţi
zuu
necontrolabile de aer,
rt uu
 se pot folosi robineţi cu 3 căi,
npt

 aparatele aspiratoare înlătură neajunsul

Pe

aspiraţiei cu seringă,
 PUNCŢIA PLEURALĂ

r
ilo
(TORACOCENTEZA)

r nt
ilo e
ntud
! De evitat:

dest
 evacuarea unei cantităţi de lichid pleural

tul
mai mare de 1000-1200 ml,

l zs u
 evacuarea completă a lichidului pleural
zuu
pentru a împiedica formarea aderenţelor,
rt uu
 ! Dacă pacientul tuşeşte se încetineşte sau
npt

chiar se întrerupe puncţia,

Pe
 PUNCŢIA ABDOMINALĂ

r
ilo
(PARACENTEZA)

r nt
D - constă în stabilirea unei legături între

ilo e
ntud
cavitatea peritoneală şi exterior,
SCOP

dest
Explorator - punerea în evidenţă a lichidului

tul
l zs u
peritoneal şi recoltarea acestuia pentru
examinarea sa macroscopică şi
zuu
microscopică în vederea stabilirii naturii
rt uu
sale,
npt

Terapeutic - evacuarea unei colecţii libere de

Pe

lichid în ascitele masive; pentru efectuarea

dializei peritoneale,
 PUNCŢIA ABDOMINALĂ

r
ilo
(PARACENTEZA)

r nt
INDICAŢII

ilo e
ntud
 ascitele masive sau cele care nu se resorb
prin metode obişnuite de tratament,

dest
 traumatisme închise ale viscerelor

tul
abdominale (hemoperitoneu),

l zs u
 obstacole în circulaţia portală (în ciroza
zuu
hepatică, insuficienţa cardiacă, tumorile
rt uu
peritoneale),
npt

 hemoragii interne posttraumatice,

 sarcină extrauterină ruptă,
Pe

 chiste ovariene hematice fisurate,

 abcese în cavitatea peritoneală,
 PUNCŢIA ABDOMINALĂ

r
ilo
(PARACENTEZA)

r nt
ilo e
ntud
dest
tul
l zs u
zuu
rt uu
npt
Pe

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

 PUNCŢIA ABDOMINALĂ

r
ilo
(PARACENTEZA)

r nt
ilo e
CONTRAINDICAŢII

ntud
 chisturi ovariene mari, sarcină,

dest
hidronefroză( dilatarea bazinetului);
 se execută cu prudenţă la pacienţii cu

tul
l zs u
diateze hemoragice (hemoragii multiple ce
zuu
sugereaza o predispozitie a organismului pentru
şi în precomă;
rt uu
producerea lor)

 colecţiile de lichid închistate (se

npt

evacuează numai chirurgical),

Pe

 distensii gazoase mari ale intestinului,

 multiple operaţii abdominale
 PUNCŢIA ABDOMINALĂ

r
ilo
(PARACENTEZA)

r nt
ilo e
ntud
LOCURI DE ELECŢIE

dest
 pe linia Monroe Richter - în fosa
iliacă stângă, la punctul de unire a

tul
l zs u
1/3 externe cu cea mijlocie a liniei ce
zuu
uneşte ombilicul cu spina iliacă
rt uu
antero-superioară stângă,
npt

 pe linia ombilico-pubiană, la mijlocul

Pe

ei
 PUNCŢIA ABDOMINALĂ

r
ilo
(PARACENTEZA)

r nt
MATERIALE NECESARE

ilo e
ntud
Nesterile - > de protecţie a patului,pentru
dezinfecţia tegumentului,paravan,

dest
 pentru îngrijirea locului puncţiei-

tul
l zs u
cearceaf împăturit pe lungime,
zuu
 romplast,
rt uu
 pentru recoltarea şi colectarea lichidului
npt

(cilindru gradat, găleată gradată de 10

l),
Pe
 PUNCŢIA ABDOMINALĂ

r
ilo
(PARACENTEZA)

r nt
MATERIALE NECESARE

ilo e
ntud
 Sterile - > ace roz sau pentru pacienţii
supraponderali de peridurală, ace de 5-

dest
6 mm, seringi de 5 şi 20 ml, pense

tul
l zs u
hemostatice, câmp chirurgical, mănuşi
chirurgicale, comprese, tampoane,
zuu
tuburi prelungitoare; pentru recoltarea
rt uu

şi colectarea lichidului (eprubete),

npt

 Substanţe medicamentoase, anestezice

Pe

locale, tonice-cardiace
 PUNCŢIA ABDOMINALĂ

r
ilo
(PARACENTEZA)

r nt
PREGĂTIRE P

ilo e
ntud
Psihică – informare,încurajare
Fizică - > se invită să urineze (dacă este

dest
cazul se va face sondaj vezical),se

tul
l zs u
dezbracă regiunea abdominală, se aşează
pacientul în poziţie DD cu o pernă sub
zuu
regiunea abdominală, peste cearşaful
rt uu

împăturit în lung, cu flancul stâng la

npt

marginea patului şi trunchiul uşor ridicat,

Pe

pacientul poate fi aşezat şi în poziţie

semişezând, în fotoliu, se măsoară
circumferinţa abdominală
 PUNCŢIA ABDOMINALĂ

r
ilo
(PARACENTEZA)

r nt
TEHNICA - > M ajutat de 2 AM (AM 1 asistă

ilo e
ntud
M şi AM 2 supraveghează P, iar la sfârşit
strânge cearceaful în jurul abdomenului,

dest
fixându-l cu ace de siguranţă

tul
ÎNGRIJIRI ULTERIOARE
l zs u
 se aşează comod în pat, astfel încât locul
zuu
puncţiei să fie cât mai sus pentru a evita
rt uu

presiunea asupra orificiului şi scurgerea

npt

lichidului în continuare,
Pe

 se asigură o temperatură optimă în

încăpere şi linişte,
 PUNCŢIA ABDOMINALĂ

r
ilo
(PARACENTEZA)

r nt
ÎNGRIJIRI ULTERIOARE

ilo e
ntud
 după 6 ore se îndepărtează cearşaful strâns
în jurul abdomenului,

dest
 se măsoară circumferinţa abdominală şi se

tul
notează,

l zs u
 se suplineşte pacientul pentru satisfacerea
zuu
nevoilor sale,
rt uu
 se monitorizează pulsul, tensiunea arterială,
npt

se notează valorile înregistrate în primele 24

de ore,
Pe

 pansamentul se schimbă, respectând

măsurile de asepsie,
 PUNCŢIA ABDOMINALĂ

r
ilo
(PARACENTEZA)

r nt
Pr.R

ilo e
ntud
 pregătirea produsului recoltat:
 examenul macroscopic constă în

dest
măsurarea cantităţii de lichid evacuat,

tul
aprecierea aspectului lui, determinarea

l zs u
densităţii,zuu
 reacţia Rivalta (vezi puncţia pleurală),
rt uu
examenul citologic, bacteriologic,
biochimic- eprubetele cu lichid, etichetate,
npt

se trimit la laborator,
Pe

 reorganizarea locului de muncă conform

regulilor generale,
 PUNCŢIA ABDOMINALĂ

r
ilo
(PARACENTEZA)
A.I.

r nt
 colaps vascular prin decomprimarea bruscă

ilo e
ntud
a cavităţii abdominale,
 peritonita (perforarea intestinului),

dest
 persistenta orificiului de puncţie prin care

tul
se scurge lichid,

l zs u
 hemoperitoneu, hematom,
zuu
 insuficienţă renală funcţională (pierderea
rt uu

unei cantităţi mari de albumină),

npt

 fistulă ascitică,
Pe

 hipoproteinemie,
 melenă
 PUNCŢIA ABDOMINALĂ

r
ilo
(PARACENTEZA)

r nt
!!! dacă scurgerea lichidului se opreşte brusc, se

ilo e
ntud
restabileşte prin schimbarea poziţiei
pacientului, sau se introduce mandrinul bont ;

dest
viteza de scurgere a lichidului este de 1litru la
15 minute;la prima paracenteză se evacuează o

tul
l zs u
cantitate de maximum 4-5 litri, ulterior şi 10
litri;se obişnuieşte mărirea cantităţii de lichid
zuu
de ascită evacuat după administrarea de
rt uu
Albumină umană 20% (100 ml Albumină pentru
npt

fiecare 1000 ml lichid evacuat)

De evitat: decomprimarea bruscă a cavităţii
Pe

abdominale,puncţiile evacuatoare repetate,

deoarece duc la stări de hipoproteinemie şi
caşectizează.
 r
ilo
PUNCŢIA PERICARDICĂ

r nt
D - > pătrunderea cu un ac în cavitatea

ilo e
pericardică, care se transformă din spaţiu

ntud
virtual în cavitate reală, prin acumularea

dest
sângelui lichidului de transsudaţie

tul
SCOP

l zs u
Diagnostic - > constatarea prezentei lichidului
zuu
în cavitatea pericardică; recoltarea
rt uu
lichidului în vederea stabilirii naturii sale
npt

Terapeutic - > evacuarea lichidului acumulat;

introducerea substanţelor medicamentoase
Pe

după evacuarea lichidului

 PUNCŢIA PERICARDICĂ

r
ilo
LOCURI DE ELECŢIE

r nt
 spaţiul V intercostal stâng la 6 cm de

ilo e
marginea sternului în cazul puncţiei

ntud
exploratoare;

dest
 spaţiul VI-VII la jumătatea distanţei dintre
linia axilară anterioară şi cea medio-

tul
l zs u
claviculară stângă, în cazul în care
zuu
cantitatea de lichid este mare (după un
control radiologic);
rt uu

 la extremitatea apendicelui xifoid, bolnavul

npt

fiind în poziţie semişezând, în cazul

Pe

puncţiei evacuatoare (calea epigastrică),

 PUNCŢIA PERICARDICĂ

r
ilo
r nt
ilo e
MN - > aceleaşi materiale ca şi pentru puncţia

ntud
pleurală, în afara aparatelor aspiratoare;
acul de puncţie are o lungime de 8- 10 cm

dest
PREGĂTIRE P

tul
l zs u
Psihică zuu
Fizică - > se face un examen radiologic al
toracelui; oxigenoterapie; poziţia în funcţie
rt uu

de scopul puncţiei şi cantitatea de lichid

npt

existent,
Pe

 semişezând, pentru puncţia evacuatoare,

decubit dorsal, în celelalte cazuri
 PUNCŢIA PERICARDICĂ

r
ilo
r nt
TEHNICA - > M + 2 AM (AM 1 asistă M ; AM

ilo e
ntud
2 supraveghează P)
ÎNGRIJIRI ULTERIOARE

dest
 se asigură repausul fizic şi psihic,

tul
l zs u
 se monitorizează pulsul, tensiunea
arterială, respiraţia,
zuu
comprese reci în regiunea precordială
rt uu

(dacă se presupune o hemoragie
npt

intrapericardică),
Pe

 se administrează – la indicaţia medicului -

tonice-cardiace,
 PUNCŢIA PERICARDICĂ

r
ilo
Pr.R – ca şi pt lichidul pleural

r nt
A.I.

ilo e
ntud
 pătrunderea acului în miocard (apar
mişcări ale acului sincrone cu mişcările

dest
inimii),

tul
 insuficienţă cardiacă prin decomprimarea

l zs u
bruscă a cavităţii pericardice,
zuu
 infecţii ale mediastinului - dacă conţinutul
rt uu
pericardic este septic,
npt

!!! în timpul puncţiei, P trebuie să fie

Pe

imobilizat pentru a se preveni orice deviere

de la poziţia dată – leziuni ale cordului/ale
vaselor mari
 PUNCŢIA RAHIDIANĂ

r
ilo
D = reprezintă pătrunderea cu un ac în spaţiul
subarahnoidian, printre vertebre

r nt
ilo e
ntud
dest
tul
l zs u
zuu
rt uu
npt
Pe
 PUNCŢIA RAHIDIANĂ

r
ilo
r nt
ilo e
SCOP

ntud
Diagnostic (explorator)

dest
 măsurarea presiunii lichidului
cefalorahidian,

tul
l zs u
 recoltarea lichidului în vederea
zuu
examenului macroscopic şi de laborator,
rt uu
 injectarea de substanţe radioopace
pentru examenul radiologic al măduvei
npt

(aer sau substanţe pe bază de iod),

Pe
 r
PUNCŢIA RAHIDIANĂ

ilo
r nt
ilo e
SCOP

ntud
Terapeutic

dest
 decomprimarea în cazul sindromului de
hipertensiune intracraniană,

tul
l zs u
 introducerea medicamentelor
zuu
citostatice, antibioticelor sau serurilor
imune în spaţiul subarahnoidian,
rt uu

 scop anestezic: introducerea

npt

substanţelor anestezice-rahianestezia,
Pe
 r
PUNCŢIA RAHIDIANĂ

ilo
r nt
ilo e
INDICAŢII

ntud
 boli inflamatorii ale sistemului nervos

dest
central (meningita, encefalita)

tul
 hemoragie subarahonidiană,
l zs u
 tumori cerebrale maligne,
zuu
 intervenţii chirurgicale - cu scop
rt uu

anestezic,
npt
Pe
 r
PUNCŢIA RAHIDIANĂ

ilo
r nt
ilo e
CONTRAINDICAŢII

ntud
 infecţii ale tegumentelor sau ale
spaţiului peridural în vecinătatea locului

dest
puncţiei,

tul
l zs u
 tratament cu anticoagulant,
coagulopatii,
zuu
 hipertensiune intracraniană (când la FO
rt uu

se constată edem papilar – edem la

npt

nivelul papilei optice),

Pe

 refuzul bolnavului,
 PUNCŢIA RAHIDIANĂ

r
ilo
r nt
ilo e
ntud
dest
tul
l zs u
zuu
LOCURI DE ELECŢIE
rt uu

 puncţia lombară - D12 - L1 sau L4 - L5, L3- L4,

npt

 puncţia dorsală - D6 - D7,

Pe

 puncţia suboccipitală - între protuberanţa

occipitală externă şi apofiza axisului, pe
linia mediană,
 r
PUNCŢIA RAHIDIANĂ

ilo
r nt
ilo e
MATERIALE NECESARE

ntud
Nesterile

dest
 de protecţie a mesei sau a patului,

tul
l zs u
 pentru dezinfecţia pielii tip II-
tinctură de iod,
zuu
rt uu
 alte materiale: lame de ras, materiale
pentru toaletă,eprubete, lampa de
npt

spirt, tăviţa renală, manometru

Pe

Claude,
 r
PUNCŢIA RAHIDIANĂ

ilo
MATERIALE NECESARE

r nt
Instrumente şi materiale sterile:

ilo e
ntud
 ace lungi cu diametrul 1- 1,5 mm cu
mandrin, seringi, ace şi seringă pentru

dest
anestezie,

tul
l zs u
 câmpuri chirurgicale, comprese şi
tampoane, mănuşi de cauciuc, pense
zuu
hemostatice anatomice,
rt uu

 medicamente - anestezice locale; pentru

npt

rahianestezie, antibiotice, citostatice,

Pe

seruri imune, preparate cortizonice,

xilină 1%,
 r
PUNCŢIA RAHIDIANĂ

ilo
PREGĂTIRE P

r nt
Psihică - > informare, I se explică cum să

ilo e
colaboreze

ntud
Fizică

dest
 pacientul a jeun, testare anestezic ± SDC

tul
l zs u
 poziţia - în funcţie de locul puncţiei şi
starea pacientului,
zuu
 decubit lateral în pat cu spatele la
rt uu

marginea patului, coapsele flectate pe

npt

abdomen, bărbia atinge pieptul (poziţie

Pe

“spate de pisică” sau asemănătoare cu

cea a embrionului),
 r
PUNCŢIA RAHIDIANĂ

ilo
r nt
PREGĂTIRE P

ilo e
ntud
Fizică

dest
 poziţia - în funcţie de locul puncţiei şi
starea pacientului,

tul
l zs u
 şezând pe masa de operaţie sau de
zuu
tratament cu mâinile pe coapse, capul
rt uu
în hiperflexie,
 pacientul este menţinut în aceste poziţii
npt

de asistenta medicală,
Pe
 r
PUNCŢIA RAHIDIANĂ

ilo
TEHNICA

r nt
 se face de către medic, ajutat de una -

ilo e
două asistente medicale,

ntud
 se desfăşoară în salon, în sala de

dest
tratamente sau în sala de operaţie

tul
(puncţia anestezică), aşează câmpul

l zs u
steril sub locul puncţiei,
zuu
 1 AM serveşte medicul cu instrumentele
rt uu
şi materialele necesare, iar la sfârşit
npt

aplică pansament la locul puncţiei

Pe

 2 AM menţine P în poziţia
corespunzătoare şi îl supraveghează;
aşează P în DD fără pernă după puncţie
 r
PUNCŢIA RAHIDIANĂ

ilo
r nt
ilo e
ÎNGRIJIRI ULTERIOARE

ntud
 în decubit dorsal, fără pernă, 24 ore(!!!

dest
fcţ. de scop),

tul
 după 6 ore se poate alimenta şi hidrata
la pat,
l zs u
zuu
 se supraveghează semnele vitale: puls,
rt uu

tensiune arterială, respiraţie,

npt

 se informează medicul în caz de:

Pe

vărsături, greţuri, cefalee,ameţeli

 r
PUNCŢIA RAHIDIANĂ

ilo
Pr, R

r nt
 examen microscopic: culoare, aspect,

ilo e
presiunea lichidului (normal lichidul

ntud
este limpede, clar ca apa de stâncă, se

dest
scurge picătura cu picătură); în stări

tul
patologice, lichidul cefalorahidian poate

l zs u
fi hemoragic, purulent, xantocrom –
zuu
culoare galbenă, iar viteza sa de
rt uu
scurgere poate creşte,
npt

 pentru examenul citologic, biochimic,

Pe

bacteriologic lichidul este trimis la

laborator; reorganizarea conform
regulilor generale
 r
PUNCŢIA RAHIDIANĂ

ilo
r nt
INCIDENTE. ACCIDENTE

ilo e
ntud
 sindrom postpuncţional (ameţeli,
cefalee, vărsături, rahialgii), datorat

dest
hipotensiunii lichidiene provocate de

tul
l zs u
puncţie - se vor folosi ace cu diametru
redus; P va sta în decubit dorsal câteva
zuu
ore,
rt uu

 complicaţii neurologice minore,

npt

meningite şi empiem(colecţie
Pe

purulentă) epidural sau subdural,

 r
PUNCŢIA RAHIDIANĂ

ilo
r nt
INCIDENTE. ACCIDENTE

ilo e
ntud
 hemoragii,

dest
 hernierea encefalului,
 puncţie irealizabilă (canal rahidian

tul
l zs u
situat profund la obezi, osificarea
zuu
ligamentelor la vârstnici,
rt uu
 puncţie albă,
npt

 senzaţie de durere pongitivă în

Pe

membrele inferioare,
 r
PUNCŢIA RAHIDIANĂ

ilo
r nt
ilo e
INCIDENTE. ACCIDENTE

ntud
 contractura feţei, gâtului sau a unui

dest
membru prin atingerea măduvei
cervicale, când s-a executat puncţia sub

tul
l zs u
occipital, zuu
 lipotimie, şocul reflex poate duce la
rt uu
sincope mortale; accidentul este foarte
npt

rar (se vor pregăti mijloacele de

reanimare)
Pe
 r
PUNCŢIA RAHIDIANĂ

ilo
r nt
ilo e
!!!

ntud
 mandrinul, după scoaterea din interiorul

dest
acului, se menţine steril pentru a putea
fi refolosit dacă se întrerupe scurgerea

tul
l zs u
lichidului în timpul recoltării (când
zuu
lichidul este purulent, vâscos sau cu
rt uu
sfacele de fibrină),
npt

 în cazul evacuării unei cantităţi mari de

lichid, după puncţie, - poziţia
Pe

Trendelenburg,
 r
PUNCŢIA RAHIDIANĂ

ilo
r nt
ilo e
!!!

ntud
 puncţia suboccipitală se poate executa

dest
şi pacienţilor ambulatori, deoarece nu
necesită post puncţional poziţia decubit

tul
l zs u
dorsal 24 ore,
zuu
 dacă după câteva picături de sânge la
rt uu
începutul puncţiei apare lichidul clar, se
npt

schimbă eprubeta; la laborator se

trimite lichidul limpede
Pe
 r
PUNCŢIA RAHIDIANĂ

ilo
r nt
ilo e
DE EVITAT

ntud
 evacuarea unei cantităţi mari de lichid

dest
cefalorahidian,

tul
 modificarea poziţiei pacientului în

l zs u
timpul puncţiei (îndreptarea coloanei
zuu
vertebrale) care poate determina
rt uu
ruperea acului şi traumatizarea
npt

substanţei nervoase,
Pe

 suprainfectarea produsului în timpul

pregătirii pentru trimiterea la laborator,
 PUNCŢIA ARTICULARĂ

r
ilo
DEFINIŢIE

r nt
= reprezintă realizarea unei comunicări

ilo e
instrumentale între cavitatea articulară

ntud
şi mediul extern

dest
SCOP

tul
l zs u
Diagnostic (explorator)
zuu
 punerea în evidenţă a prezenţei
lichidului articular (seros, purulent,
rt uu

sanguinolent),
npt

 recoltarea lichidului articular în vederea

Pe

examinării sale,
 PUNCŢIA ARTICULARĂ

r
ilo
SCOP

r nt
Terapeutic

ilo e
ntud
 evacuarea lichidului articular,
 administrarea medicamentelor în

dest
cavitatea articulară (produse cortizonice,

tul
anestezice locale, substanţe de contrast
l zs u
pentru examen radiologic)
zuu
INDICAŢII - > artrite acute sau cronice,
rt uu

traumatisme articulare însoţite de

npt

hemartroză
Pe

CONTRAINDICAŢII - > procese inflamatorii

tegumentare în zona care urmează a se
face puncţia
 PUNCŢIA ARTICULARĂ

r
ilo
r nt
ilo e
LOCURI DE ELECŢIE

ntud
Se puncţionează mai frecvent :

dest
 articulaţia scapulo-humerală

tul
l zs u
 articulaţia cotului
zuu
 articulaţia radio-carpiană
rt uu
 articulaţia coxo-femurală
npt

 articulaţia genunchiului
Pe

 articulaţia tibio-tarsiană
 PUNCŢIA ARTICULARĂ

r
ilo
MATERIALE NECESARE

r nt
Nesterile:

ilo e
 de protecţie a patului,

ntud
 pentru dezinfecţia pielii - tip II

dest
(alcool,soluţie iodată),aparat de ras

tul
 alte materiale: romplast, feşi, tăviţa renală,

l zs u
pahar conic gradat,
zuu
Instrumentar şi materiale sterile:
rt uu

 ace de 4-5 cm lungime, seringa de 5 ml

npt

pentru anestezie, ace de 8-10 cm lungime

Pe

cu diametrul de 0,5 - 2 mm pentru aspirat

lichidul, pense, mănuşi, câmp chirurgical,
tampoane, comprese,
 PUNCŢIA ARTICULARĂ

r
ilo
r nt
ilo e
MATERIALE NECESARE

ntud
Instrumentar şi materiale sterile:

dest
 medicamente anestezice locale - xilina

tul
1%, medicamente antiinflamatoare,
l zs u
antibiotice, substanţe de contrast
zuu
radiologic,
rt uu
npt
Pe
 PUNCŢIA ARTICULARĂ

r
ilo
PREGĂTIRE P

r nt
Psihică - > informare; explicarea

ilo e
necesităţii efectuării tehnicii

ntud
Fizică

dest
 se îndepărtează pilozitatea, toaletă

tul
l zs u
riguroasă cu eter şi dezinfecţie locală cu
tinctură de iod pe o suprafaţă de 6/6 cm
zuu
(12/12 cm pentru articulaţia şoldului),
rt uu

 se aşează într-o poziţie care să permită

npt

executarea puncţiei, cu articulaţia

Pe

relaxată; eventual articulaţia se aşează

pe o pernă;
 PUNCŢIA ARTICULARĂ

r
ilo
PREGĂTIRE P

r nt
Fizică

ilo e
 articulaţia scapulo-humerală - decubit dorsal

ntud
cu membrul homolateral puncţiei în abducţie

dest
150 şi cotul flectat la 900, antebraţul şi mâna
sprijinindu-se pe abdomen,

tul
l zs u
 articulaţia cotului: în şezut, cu cotul sprijinit
zuu
pe masa de consultaţie, în decubit ventral, cu
cotul flectat la 900,
rt uu

 articulaţia radio-carpiană: în şezut, cu

npt

antebraţul şi mâna sprijinită pe masa de

Pe

consultaţie, mâna flectată la maxim în poziţie

palmară şi în abducţie forţată,
 PUNCŢIA ARTICULARĂ

r
ilo
PREGĂTIRE P

r nt
Fizică

ilo e
 articulaţia coxo-femurală: decubit dorsal cu

ntud
genunchiul uşor flectat sau în extensie,

dest
coapsa în abducţie şi rotaţie externă de
aproximativ 50

tul
l zs u
 articulaţia genunchiului: decubit dorsal cu
zuu
genunchiul în flexie maximă sau în poziţie
rt uu
şezândă, cu gamba şi piciorul atârnate
peste marginea mesei de consultaţii,
npt

 articulaţia tibio-tarsiană: decubit dorsal cu

Pe

piciorul în flexie plantară,

 PUNCŢIA ARTICULARĂ

r
ilo
r nt
TEHNICA

ilo e
ntud
 se face de către medic ajutat de una -

dest
două asistente
 AM 1 serveşte medicul cu materiale şi

tul
l zs u
instrumente necesare ; aplică
zuu
pansament compresiv după retragerea
rt uu
acului şi fixează articulaţia în atele
npt

 AM 2 menţine P în poziţia
corespunzătoare şi îl supraveghează
Pe
 PUNCŢIA ARTICULARĂ

r
ilo
ÎNGRIJIRI ULTERIOARE

r nt
 se asigură repausul regiunii,

ilo e
ntud
 se supraveghează starea generală şi
semnele vitale,

dest
 se supraveghează aspectul

tul
pansamentului,
l zs u
 se menţine pansamentul compresiv şi
zuu
imobilizarea în atelă timp de 24 - 48 ore
rt uu

INCIDENTE. ACCIDENTE
npt

 imediate - lezarea pachetului vasculo-

Pe

nervos
 tardive – infecţii
 PUNCŢIA ARTICULARĂ

r
ilo
Pregătire produs; Reorganizare loc de

r nt
muncă

ilo e
 se pregătesc eprubetele cu lichid pentru

ntud
trimiterea la laborator; se etichetează

dest
menţionându-se examenul cerut

tul
(citologic, bacteriologic),

l zs u
 examenul macroscopic se face imediat,
zuu
măsurându-se cantitatea şi apreciindu-
rt uu

se aspectul lichidului (seros, purulent,

npt

sanguinolent),
Pe

 reorganizarea conform regulilor

generale