NOTIUNI DE TERMODINAMICĂ

BIOLOGICA

1
 Sistem termodinamic
• ansamblu de corpuri separate mintal sau
fizic de celelalte corpuri (exterioare). În
multe cazuri sistemul trebuie să conţină un
număr foarte mare de componente pentru
a i se aplica legi statistice.
• proprietăţile unui sistem sunt evaluate de
mărimi fizice (parametrii) şi capătă valori
numerice cu ajutorul unităţilor de măsură
(toate definite arbitrar).

2
 Sisteme termodinamice
• Izolate – nu schimbă cu exteriorul nici
masă nici energie
• Închise – nu schimbă cu exteriorul
masă dar schimbă energie
• Deschise – schimbă cu exteriorul atât
masă cât şi energie

3
 Parametrii de stare

intensivi – nu depind de mărimea

sistemului şi nu sunt aditivi
• extensivi – depind de mărimea sistemului
şi sunt aditivi

4
 Stările sistemului termodinamic
• Starea sistemului termodinamic este dată de
totalitatea proprietăţilor sistemului la un moment
dat.
• Starea de echilibru termodinamic – parametrii
intensivi sunt constanţi în spaţiu şi timp
• Starea staţionară – parametrii intensivi sunt
diferiţi în spaţiu dar constanţi în timp
• Starea de neechilibru – parametrii intensivi sunt
diferiţi în spaţiu şi se modifică în timp

5
 Transformări de stare
• trecerea dintr-o stare în alta (modificarea a
cel puţin un parametru de stare).
• cvasistatică parametrii de stare variază
foarte lent în timp
• ciclică starea finală coincide cu cea
iniţială

6
• reversibilă (singura care poate fi reprezentată grafic)
sistemul poate reveni la starea iniţială trecând prin
aceleaşi stări intermediare de echilibru ca şi în
transformarea primară şi fără ca în mediul extern să se fi
produs vreo modificare (transformarea trebuie să fie
cvasistatică şi toate stările intermediare trebuie să fie de
echilibru)
• ireversibilă (toate transformările necvasistatice şi cele
cvasistatice care trec şi prin stări intermediare de
neechilibru) sistemul nu poate reveni la starea iniţială
prin stările intermediare prin care a trecut în
transformarea primară şi fără modificarea exteriorului

7
 PRINCIPIILE TERMODINAMICII
Mărimi fundamentale

• Energia internă= suma tuturor energiilor de mişcare

(cinetice) a părţilor componente una faţă de alta precum
şi a energiilor de interacţiune (potenţiale) dintre ele (nu
intră energiile cinetice sau potenţiale faţă de sisteme
externe)
• Căldura =formă de schimb de energie între sisteme prin
mişcări dezordonate (agitaţie termică). Convenţie.
• Lucru mecanic =formă de schimb de energie între
sisteme prin mişcări ordonate (deplasări ale sistemelor
sau modificări de volum). Convenţie.
• Entropie =măsură a dezordinii din sistem S=k*ln N
(Boltzmann) N=numărul de dispuneri diferite ale
microcomponentelor sistemului pentru o macrostare
dată, k=1,38*10-23J/K (constanta lui Boltzmann)
8
• Sursa de entropie= viteza producerii de
entropie într-un sistem (entropia produsă în
unitatea de timp) .
• Fluxuri= cantităţi (de substanţă, căldură,
electricitate etc.) ce trec dintr-o regiune în alta a
sistemului.
• Forţe termodinamice=gradienţi (diferenţe) de
concentraţii, temperatură, potenţial electric între
diferitele regiuni ale sistemului şi care pot
produce fluxuri. Se demonstrează că sursa de
entropie este dată de suma n
produselor fluxurilor
şi forţelor conjugate    J i X i
ni1
9
 PRINCIPIUL I AL
TERMODINAMICII
• ΔU=Q-L sau
• dU=dQ-dL.
• Simbolul d înseamnă foarte mic (variaţie
sau mărime foarte mică, tinzând la zero).
Acest principiu ne arată că nu putem
efectua ceva util (L) decât dacă primim din
exterior Q sau dacă pierdem din energia
internă.

10
 PRINCIPIUL II AL
TERMODINAMICII
• un sistem izolat nu poate evolua spre o
stare mai ordonată. Matematic:
• dS ≥ 0 (S=entropia, măsură a dezordinii
din sistem). Semnul egal reflectă situaţia
în care în sistemul izolat au loc
transformări reversibile iar semnul „>” cea
în care în sistem au loc procese
ireversibile.

11
• Definim probabilitatea termodinamică (P) a
unei stări macroscopice ca fiind numărul de
configuraţii distincte în care se pot amplasa
elementele componente ale sistemului
(molecule, atomi) astfel încât să se păstreze
proprietăţile macroscopice ale stării sistemului
• S = K · log P
• în care K este constanta lui Boltzmann, K =
1,38·10-23 J/K.

12
• Dacă sistemul nu este izolat
dS=dSi+dSe
• dSi componentă datorită proceselor
din sistem (i se aplică principiul II al
termodinamicii )
• dSe componentă datorită
schimburilor cu exteriorul
dQ
dSe 
T
13
• În starea de echilibru termodinamic S
este maximă iar σ= 0. În starea 0
staţionară S= ct iar   min  dt  0
dS
0
d S
e

dt

dS
i

dt
deci toată entropia produsă în
sistem este eliberată în exterior, iar un
sistem izolat nu poate fi în stare staţionară
(nu are schimburi cu exteriorul. În starea
staţionară există forţe termodinamice
(gradienţi) şi fluxuri constante.
14
 Procese cuplate si procese
cuplante
Dacă într-un domeniu al sistemului are loc un proces ireversibil acesta va duce la
generarea de entropie dS1> 0 dar aceasta nu exclude posibilitatea ca, în acelaşi
domeniu, să se producă şi un alt proces care să ducă la scăderea entropiei dS2< 0 cu
condiţia ca pe total entropia să crească dS= dS1+ dS2> 0. Procesul ireversibil
generator de entropie se numeşte cuplant iar procesul consumator de entropie ce

are loc pe seama lui se numeşte cuplat (ex. catabolism- anabolism)

15
 FUNCŢII TERMODINAMICE
• Partea din energia internă a unui sistem
ce poate fi transformată în lucru mecanic
într-un proces particular
• energie liberă F (T=constant)
F=U-TS
• Entalpie H (p=constant)
H=U+pV
• entalpie liberă G (Gibbs) (T,p =constant)
G=U+pV-TS
16
Ecuaţiile fenomenologice liniare
• În principiu orice flux poate fi produs de
orice forţă fie ca flux conjugat (determinat
direct de acea forţă) fie ca flux cuplat
(determinat de alt flux conjugat cu altă
forţă). Dacă forţele nu sunt prea mari
fiecare flux va depinde liniar de toate
forţele termodinamice din sistem.
J1=L11X1+L12X2+…+L1nXn …
Jn=Ln1X1+Ln2X2+…LnnXn
17
  J i 
• Like= X 
coeficienţi fenomenologici
 k  ik
(raportul dintre variaţia unui flux şi variaţia
unei forţe neconjugate când celelalte forţe
sunt constante) care nu depind de forţele
Xi iar fizic reprezintă permeabilităţi,
n
conductanţe etc. Cum    J i X i  0 Lii≥ 0.
i 1
Se poate demonstra şi că există o simetrie
a coeficienţilor fenomenologici Lik=Lki

18
 Nutriţia
• asigurarea energiei necesare vieţii;
• asigurarea creşterii şi reînnoirii ţesuturilor;
• asigurarea substanţelor necesare reglării
proceselor vitale
• Pentru aceasta, este necesar să se
aprovizioneze organismul cu următoarele
şase categorii de substanţe nutritive:
• 1. glucide, 2. lipide, 3. proteine, 4.
vitamine, 5. săruri minerale, 6. apă
19
• Glucidele, lipidele şi protidele au atât rol
energetic cât şi de constituţie. Vitaminele
au rol catalizator în numeroase procese
biochimice. Sărurile minerale servesc atât
în catalizarea unor procese cât şi în
transportul unor substanţe la nivel
membranar. Apa constituie solventul
mediului din interiorul celulelor şi dintre
celule, cu rol esenţial în fenomenele de
transport şi în reglarea temperaturii.
20
• Variaţia de entalpie prin arderea izobară a
diferitelor substanţe biochimice (catabolism),
este practic aceeaşi pentru aminoacizi şi
hidraţi de carbon, dar este aproximativ triplă
pentru lipide, ceea ce explică funcţia de
rezervă energetică pe care o au grăsimile în
organism. Astfel, pentru glicocol ΔH = 3,12
Kcal/g, pentru glucoză ΔH = 3,74 Kcal/g, iar
pentru tripalmitină ΔH = 9,3 Kcal/g.
21
 Metabolismul bazal
• minimul de consum energetic realizat de
un organism în repaus
• din energia totală cheltuită în repaus, 2/3
sunt utilizate pentru pomparea ionilor
împotriva gradienţilor ionici
transmembranari

22
 CALORIMETRIE
• │Qcedat│=Qprimit
• Căldura schimbată de un sistem într-un
proces în care are loc variaţia
temperaturii poate fi scrisă sub forma
Q=mcΔt
• În cursul unei transformări de fază
Q=mλ

23
Autoclava

24