ANATOMIE

 pancreasul este un organ retroperitoneal împărţit în 4 părţi distincte

 cap
 istm
 corp
 coadă
 capul pancreatic  este încadrat de potcoava duodenală
 vena mezenterică superioară (VMS)  marchează joncţiunea dintre
capul şi istmul glandei
 procesul uncinat  reprezintă o prelungire posterioară şi inferioară a
capului pancreatic
 istmul glandei este porţiunea situată imediat deasupra VMS - iar corpul
se întinde la stânga VMS
 coada  reprezintă porţiunea cea mai distală a glandei şi se extinde spre
hilul splinei pe care, uneori, se sprijină

EMBRIOLOGIE & ANATOMIE – DUETE PANCREATICE

 la 30 de zile de gestaţie  endodermul, care căptuşeşte duodenul, formează mugurii pancreatici ventral şi dorsal
 având în vedere faptul că a doua porţiune a duodenului are formă de potcoavă (litera C)  mugurele pancreatic ventral, care va deveni procesul uncinat, se roteşte în sensul acelor de
ceasornic, aşezându-se inferior de mugurele dorsal din care vor lua naştere capul, corpul şi coada glandei
 până în săptămâna a 6-a de gestaţie  cei 2 muguri pancreatici, ventral şi dorsal, sunt alipiţi unul de celălalt, iar în timpul celei de-a 8-a săptămâni, parenchimul şi duetele lor

n
fuzionează
 cel mai frecvent - canalul Wirsung (ductul pancreatic principal) se formează prin fuziunea porţiunilor distale ale duetelor pancreatice dorsal şi ventral

O
 canalul Wirsung formează, de obicei, un canal comun cu calea biliară principală şi pătrunde în duoden la nivelul ampulei Vater şi al sfincterului Oddi (papila duodenală mare)
 porţiunea distală a ductului pancreatic dorsal poate persista, formând ductul Santorini (ductul pancreatic accesor) sau se poate oblitera complet
 există numeroase variaţii anatomice normale ale duetelor pancreatice
 aproximativ 10% din populaţie prezintă duete pancreatice ventral şi dorsal care nu fuzionează complet - ducând la apariţia unui duct dorsal dominant persistent

zi
 aceste variaţii, în care cea mai mare parte a pancreasului dorsal drenează în duoden prin intermediul canalului accesor Santorini, iar o porţiune a capului pancreatic şi procesul uncinat
drenează prin papila duodenală mare  sunt adesea grupate şi sunt numite pancreas divisum
 90% dintre pacienţii cu pancreas divisum  sunt asimptomatici, însă unii pacienţi ce prezintă această anomalie embriologică pot dezvolta episoade recurente de pancreatită acută

Re
 se suspectează că, la pacienţii cu pancreas divisum simptomatic, orificiul de deschidere a ductului pancreatic secundar este prea mic pentru volumul secreţiei pancreatice provenite din
corpul şi coada glandei  această obstrucţie relativă a papilei secundare poate determina o presiune intrapancreatică ductală dorsală excesiv de mare în timpul secreţiei active, care, la
rândul ei, poate produce distensie ductală, durere şi, în unele cazuri, pancreatită
 pancreasul inelar  reprezintă o a doua anomalie de dezvoltare a pancreasului - mai puţin frecventă decât pancreasul divisum, această anomalie rezultă din rotirea incompletă a
mugurelui pancreatic ventral, determinând apariţia unui inel de ţesut pancreatic în jurul celei de-a doua porţiuni a duodenului
 este o cauză rară de obstrucţie duodenală întâlnită la sugari şi copii
 tratamentul  implică o şuntare chirurgicală a ţesutului pancreatic ce cauzează obstrucţia (duodeno-jejunostomie), evitând în mod specific secţionarea parenchimului pancreatic, ce
ar avea drept consecinţă o rată mare de fistule pancreatice

n
O
zi
Re