MOTTO:

,, Faptul că ai un pian nu te face pianist, dar naşterea unui copil

sigur te face părinte.”

(Michael Levin)
 ARGUMENT

Am ales să această tema pentru lucrarea mea de licenta deoarece am observat numărul
mare de naşteri prin cezariană faţă de cele pe cale naturală.

După cum afirmă şi şeful clinicii de Obstetrică şi Ginecologie a spitalului Elias din
Bucureşti, dr. Radu Vlădăreanu, numărul naşterilor prin cezariană în România a crescut foarte
mult în ultimii 5 ani.

"Peste tot în ultimii cinci ani a fost înregistrată o creştere a acestei incidenţe. Cred că
ţine de schimbările care au avut loc în societate. Mult mai multe femei găsesc mai confortabilă
cezariana decât travaliul naşterii vaginale", a explicat dr. Vlădăreanu, pentru Mediafax.

Potrivit statisticilor Ministerului Sănătăţii, în perioada 2005 – 2009 numărul

operaţiilor de cezariană a crescut de la 47.255 pe an, la 63.680 pe an.

În cazul naşterii normale se pare că riscurile mamei sunt mai mici şi recuperarea după
naştere mai uşoară şi mai rapidă decât în cazul cezarienelor. De asemeni pot fi eliminate şi
eventualele riscuri pentru făt cum ar fi efectele anesteziei sau lezarea accidentala a
tegumentelor.
 Am trecut şi eu prin această situaţie, aceea de a fi lauză, şi prin această lucrare am
dorit să îmi aprofundez cunoştinţele, să cunosc mai bine nevoile lăuzei după naşterea vaginală
şi să dobândesc aptitudini practice corecte pentru îngrijirea acesteia.
 CUPRINS

Cap.I.Anatomia şi fiziologia aparatului genital feminin

I.1.a.Anatomia aparatului genital feminin

a.1.Organele genitale externe

a.2.Organele genitale interne

a.3.Organe anexe

I.1.b.Fiziologia aparatului genital feminin

I.2.Travaliul şi Naşterea

I.3.Lăuzia fiziologică

I.4.Lăuzia patologică - infecţiile puerperale

I.5.Lactaţia

I.6.Ablactarea

I.7. Infecţiile sânului în lăuzie

Cap.II.Educaţia pentru sănătate şi rolul asistentei medicale în lăuzie

II.1.Educaţia pentru sănătate a femeii

II.2. Rolul asistentei medicale în lăuzia imediată

II.3. Rolul asistentei medicale în lăuzia fiziologică

Cap.III. Cazuri clinice

Caz clinic nr. 1

Caz clinic nr. 2

Caz clinic nr. 3

Concluzii
Anexe

Bibliografie
 Cap.I.1.ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL
FEMININ

I.1.a. ANATOMIA APARATULUI GENITAL FEMININ

Reproducerea este o caracteristică fundamentală a oricărei fiinţe şi se realizează prin

participarea a două organisme de sex diferit. Ea este rezultatul fecundării gametului feminin
(ovul) de către gametul masculin (spermatozoid). Oul rezultat se grefează în cavitatea uterină,
unde continuă să crească şi să se dezvolte până ce fătul a devenit viabil şi este expulzat din
uter prin actul naşterii.

Organizarea morfofuncţională a sistemului reproducător la ambele sexe este extrem

de complexă, gonadele având atât funcţia de a produce gameţi (ovule şi spermatozoizi) cât şi
pe cea de a secreta hormoni sexuali, care prin diferitele lor activităţi asupra organelor genitale
şi asupra întregului organism, asigură condiţii optime pentru reproducere.

Aparatul genital feminin este format din:

-o parte externă: - vulva;

 -un grup de organe interne localizate în pelvis: vaginul, uterul,

trompele Faloppe (salpinge) şi ovarele,

-anexe ale aparatului genital : – glandele mamare.

Evoluţia şi starea morfologică a organelor genitale sunt în strânsă interdependenţă cu

starea hormonală, diferită în fiecare din perioadele de dezvoltare.

a.1.Organele genitale externe :

Vulva – reprezintă deschiderea în afară a organelor genitale.

- este constituită din: - muntele lui Venus

- labiile mari

- labiile mici

- clitorisul

- himenul

- glandele Bertholin

- glandele Skene

- bulbii vestibulari

- glandele anexe regionale

La nivelul vulvei se află şi orificiul extern al uretrei (meatul urinar) cu glandele

Skene.

a.2.Organele genitale interne sunt formate din:

- vaginul

- uterul-corp

-istm

-col (cervixul)

- trompe -porţiunea interstiţială

 -porţiunea istmică

-porţiunea ampulară

-infundibulară sau pavilionară

-ovarele

Vaginul este un organ fibro-muscular cu lumenul turtit în sensul antero-posterior.

Vaginul are rol în copulaţie (depunerea spermatozoizilor) şi serveşte drept canal – trecerea
fătului şi anexele sale în timpul naşterii.

Uterul este organul în care nidează şi se dezvoltă produsul de concepţie şi care

produce expulzia acestuia după dezvoltarea la termen. Este situat în regiunea pelviană, pe
linia mediană şi prezintă raporturile anatomice:
anterior – cu vezica urinară
posterior – cu rectul
inferior – se continuă cu vaginul
superior – cu intestinul
lateral – cu ligamentele largi.

Uterul este un organ cavitar, care măsoară la nulipare 6,5 cm lungime, iar la
multipare 7,8 cm lungime, are un diametru transvers de 5 cm la bază şi 3 cm în porţiunea
medie a colului şi un diametru antero-posterior de 2,5 – 3 cm.

Este format din trei porţiuni: corpul, istmul şi colul.

Corpul uterin – are aspectul unui con turtit antero-posterior căruia i se descriu două
feţe şi două margini: faţa anterioară şi faţa posterioară

Istmul - continuă corpul uterin şi reprezintă o zonă retractilă a acestuia.

Colul uterin- este mai îngust şi mai puţin voluminos decât corpul şi are forma unui
butoiaş cu două feţe convexe şi două margini groase şi rotunjite. Vaginul se inseră pe col după
o linie oblică ce urcă posterior, inserţia sa divizând colul în porţiune supra şi subvaginală.

Mijloace de fixare şi susţinere.

Mijoacele de fixare şi susţinere ale organelor genitale feminine sunt reprezentate de

aparatul ligamentar, care este reprezentat prin:
 -ligamente largi
-ligamente rotunde
-ligamente utero-sacrate

Trompele uterine sau salpingele sunt cele două conducte musculo-membranoase

situate în partea superioară a ligamentelor largi. Ele se întind de la coarnele uterine pană la
faţa superioară a ovarelor.

La nivelul trompei are loc întâlnirea ovulului cu spermatozoizii şi constituirea iniţială

a oului. Trompele au o lungime de 10-12 cm cu diametre care variază, pe traiectul lor între 2 –
4 cm pană la 6 – 8 cm, în partea terminală.

Fiecare trompă prezintă 4 părţi:

- Partea interstiţială situată în grosimea peretelui uterin.

- Istmul care continuă partea internă şi are o lungime de 3 – 4 cm.

- Ampula cu o lungime de 7 – 8 cm – mai dilatată.

- Pavilionul, porţiunea terminală, cu o formă de pâlnie care este dotată cu câte 10 –

15 franjuri pe margine (fimbrii).

Ovarele sunt organe pereche. Ele constituie glanda sexuală feminină, cu funcţie
endocrină şi în acelaşi timp producătoare a ovulelor.

Sunt situate în cavitatea pelviană, pe peretele său posterior.

Au o formă ovoidală, cu diametru longitudinal de 3 cm, lăţimea de 2 cm şi grosimea

de 1 cm. Suprafaţa este netedă până la pubertate, iar după aceea uşor neregulată. Faţa
superioară a ovarelor este în raport anatomic cu pavilionul trompei.

a.3.Organe anexe:

Glanda mamară este glanda pereche situată în regiunea antero-posterioară a

toracelui, lateral de stern, la nivelul spaţiului delimitat de coasta a III-a şi a IV-a, anterior
muşchiului pectoral şi dinţat. Poate prezenta anomalii numerice în plus sau minus; anomalii
de formă sau volum. Forma este aproximativ a unei emisfere cu tendinţa spre conicizare sau
aplatizare discoidală, cu faţa plană spre torace, iar convexă liberă, centrată pe mamelon.
 Dimensiunile sunt de 12 – 13 cm, diametrul, înalţimea de 10 –12 cm şi greutatea de
aproximativ 150 – 200 grame.
Tegumentele – sunt netede, centrate de areola cu diametrul de 15 – 25 mm,
pigmentată şi cu 10 - 12 tuberculi Morgagni (glande sebacee). În centrul areolei predomină
mamelonul cilindric sau conic, rugos şi 10 – 12 orificii galactofore.

I.1.b. FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ

Menstruaţia este consecinţa fenomenelor neuro-hormonale la femeie, fiind

reprezentată de o hemoragie asociată cu necroza superficială a mucoasei uterine, care se
produce ciclic, începând cu pubertatea şi sfârşind cu menopauza, constituind expresia
activităţii genitale feminine.

În realitate sunt mai multe cicluri, care converg şi se condiţionează reciproc: ciclul
hipotalmo-hipofizar, ciclul ovarian cu ciclul exocrin şi endocrin, ciclul uterin (endometrial),
ciclul vaginal, ciclul mamar şi ciclul genital.

Ciclul endometrial:

Modificări ciclice ale endometrului. Mucoasa uterină este divizată în două straturi cu
caracteristici anatomice şi evolutive diferite: stratul profund sau bazal, ce nu suferă nici o
modificare de-a lungul ciclului menstrual, fiind format din partea profundă a tubilor
glandulari şi a corionului şi stratul superficial, numit şi funcţional, care prezintă importante
modificări în cursul ciclului menstrual.

Ciclul uterin se poate împărţi în 3 faze: proliferativă, secretorie şi menstruală.

Faza proliferativă. Spre a 10-a zi a ciclului, glandele care au fost îngustate rectilinii,
devin treptat hipotrofice, iar lumenul lor se lărgeşte. În celule nu se mai găsesc nici mucus,
nici glicogen. Spre ziua 13 – 14, glandele sunt mai mari, epiteliul lor este mai ondulat, sub
influenţa mucoasei.

Faza secretorie (progesteronică sau pregravidică). În cea de-a 15 – 17-a zi, la baza
celulelor apar vacuole de glicogen, glandele devin dantelate, glicogenul de deplasează spre
partea apicală a celulei, pentru a excreta către ziua a 25-a. În acest moment partea spicală a
celulei se încarcă cu mucus. Arterele spiralate se diferenţiază în zilele 25 – 27, tot acum
stroma se micşorează în grosime prin resorbţia edemului. Determinismul fazei secretorii este:
L.H. – progesteron – faza secretorie.

Faza menstruală. Durează în medie 4 zile. Stratul superficial măsoară 8 – 10 cm în

grosime şi se elimină. Menstruaţia apare ca un clivaj hemoragic al mucoasei uterine, realizat
prin jocul modificărilor vasculare.

Ciclul vaginului:

În mod normal mucoasa vaginală, la femei în plină activitate sexuală are patru zone
de celule care se modifică în cursul ciclului menstrual. Acestea sunt:

- zona superficială
- zona intermediară
- zona parabazală
- zona bazală

În timpul fazei estrogenice, epiteliul marginal creşte şi atinge maximum de

dezvoltare înainte de evoluţie. Celulele zonei parabazale devin cilindrice, de asemenea şi cele
din zona intermediară, care se stratifică şi cresc în volum. Această creştere rezultă din
dezvoltarea celulelor şi proliferarea lor.

Conţinutul celular în glicogen creşte în această fază. Spre sfârşitul fazei estrogenice
(avansată), straturile zonei superficiale se multiplică (conificare).

Ovulaţia se caracterizează prin debutul modificărilor regresive care se manifestă prin

oprirea dezvoltării epiteliului vaginal. Celulele se turtesc şi sunt eliminate în placarde. Pe
măsură ce faza estrogenică avansează, activitatea epiteliului încetează, iar descuamarea lui se
continuă.

Faza estrogenică se caracterizează printr-o proliferare a celulelor şi o creştere a

acidofilei şi a indicelui picnotic.

Faza progesteronică se caracterizează prin descuamarea celulelor care se

plicaturizează şi se elimină în cantitate foarte mare.

Ciclul mamar:
 În cursul unui ciclu menstrual la nivelul glandelor mamare se produc modificări
morfofiziologice sub acţiunea celor 2 hormoni ovarieni: foliculina şi progesteronul.
Foliculina, în prima fază a ciclului ovarian determină hiperplazia ţesutului conjunctiv şi a
canalelor galactofore. În faza a doua sub acţiunea progesteronului are loc dezvoltarea ţesutului
lobulo-alveolar.

În timpul sarcinii, sub acţiunea foliculinei, glandele mamare se măresc şi sunt

dureroase. La examinarea mamelonului chiar în primele luni, va apărea colostrul. Mamelonul
şi areola se pigmentează mai intens. De asemenea, circulaţia devine mai intensă, venele
superficiale se dilată şi devin foarte evidente prin transpiraţia pielii, constituind reţeaua
Haller.

După naştere, se declanşează lactaţia, în ziua a 3-a – a 4-a datorită începerii secreţiei
de prolactină, precum şi datorită excitării mamelonului prin actul suptului, intervenind şi o
cale neuroflexă.

I.1.b. TRAVALIUL ŞI NAŞTEREA

Naşterea normală sau eutocică - reprezintă expulzia fătului pe căi naturale în

prezentaţie craniană, longitudinală sau pelvină a unui făt care a ajuns la termen.

Naşterea se desfăşoară de-a lungul unor fenomene succesive numite ,,perioade’’

sau ,,fazele’’ naşterii. Travaliul normal pentru primipare este de 8-10 ore, iar la multipare este
de 6-8 ore.

Travaliul propriu-zis este precedat de un pretravaliu ce prezintă urmatoarele

simptome:

-contracţii uterine dureroase, neregulate, mai ales noaptea;

-scade presiunea în etajul abdominal superior şi creşte în pelvis;

-eliminarea, uneori, a dopului gelatinos pătat de sânge;

-colul moale se scurtează şi devine permeabil la deget;

Travaliul propriu-zis începe odată cu apariţia contracţiilor uterine dureroase, ce

modifică colul. Semnele clinice ce anunţă începutul naşterii sunt:

-contracţiile uterine sistematizate, cu caracter progresiv şi cu modificări

 ale colului uterin;

-eliminarea dopului gelatinos;

-bombarea membranelor ce solicită orificiul uterin;

Travaliul cuprinde patru perioade:

1. perioda întâi sau de dilataţie cervicală durează 8-10 ore la primipare şi 6-8 ore
la multipare.

Această perioadă nu trebuie să depăşească 11-12 ore; contracţiile uterine dureroase,

iniţial la 10-15 minute cresc progresiv în frecvenţă, durată şi intensitate producând nelinişte,
agitaţie, fiind greu de suportat pentru gravida nevrotică sau fricoasă. În urma contracţiilor
uterine dureroase, colul se înmoaie, se scurtează, apoi se şterge, iar dopul gelatinos cu striuri
sangvine se elimină.

Marginile orificiului uterin se subţiază, se întind, iar dilataţia orificiului creşte până
la 10 cm formând dilataţia completă. Punga apelor bombează şi membranele se rup la o
dilataţie de 6-7 cm.

Membranele se pot rupe spontan sau artificial. Spontan se pot rupe prematur, înainte
ca gravida să intre în travaliu la o dilataţie a orificiului uterin de 6 cm; artificial, membranele
se rup de către medic la o dilataţie de peste 6 cm; după 6 ore de membrane rupte infecţia
amniotică este probabilă, iar după 24 de ore este sigură. După ruperea spontană a
membranelor, prezentaţia fătului coboară, luând contact cu canalul segmentocervical, pe care
îl destinde, iar ca reflex se produce descărcarea unei noi cantităţi de oxitocină.

2. perioada a doua sau de expulzie a fătului durează 30-45 minute la primipare şi

15-20 minute la multipare.

Începe o dată cu dilataţia completă, când prezentaţia este coborâtă pe planşeul

pelviperineal, cu sau fără ruptura membranelor; contracţiile uterine, la 2-3 minute, durând 40-
50 secunde, devin mai puternice şi cu eficienţă mai mare. După un timp ele se însoţesc şi de
contracţii reflexe ale muşchiilor abdominali şi diafragmei, apărând astfel contracţiile uterine
expulzive.
 Fătul este împins, prin canalul de naştere până la orificiul vulvar. Presiunea
exercitată pe planşeul pelviperineal induce reflexul de screamăt, ducând la expulzia fătului în
afara canalului de naştere.

3.perioada a treia sau de delivrenţă a placentei şi anexelor fetale urmează la 15-

20 de minute după expulzia fătului şi durează în medie 30-40 de minute.

4.perioada a patra sau postpartum imediat cuprinde primele 4 ore după naştere şi
delivrenţă, când se consolidează hemostaza. Supravegherea lăuzei este obligatorie.

Travaliul se încheie odată cu expulzia placentei şi consolidarea hemostazei.

I.3. LÃUZIA FIZIOLOGICÃ

Lăuzia se defineşte ca perioada de timp în care are loc retrocedarea modificărilor

generale şi locale induse de starea de gestaţie, cu revenirea la starea morfofiziologică
premergătoare acesteia.

Lăuzia debutează imediat după perioada a IV-a a naşterii şi se întinde pe o perioadă

de 5 - 8 săptămâni. Prelungirea acestei perioade apare la femeile care alăptează şi la care
instalarea primei menstruaţii apare după 6 - 7 luni sau mai mult.

Involuţia modificărilor locale şi sistemice se realizează în trei etape:

1. Lăuzia imediată: cuprinde primele 24 ore după naştere mai puţin primele 4 ore
postpartum care reprezintă perioada a IV-a a naşterii. În această perioadă persistă riscul
complicaţiilor hemoragice, cauzele fiind cele cunoscute: atonia uterină, resturi placentare,
rupturi de părţi moi, tulburări de coagulare.

2. Lăuzia propriu zisă: (secundară) cuprinde zilele 2-12 după naştere. Pe parcursul
acestei etape are loc involuţia uterină, acesta devenind după 12 zile organ pelvian. Tot acum
are loc cicatrizarea patului placentar cu modificarea caracterului lohiilor.

3. Lăuzia tardivă: (îndepărtată) între 13 zile şi 6 - 8 săptămâni. În acestă perioadă are

loc refacerea treptată a endometrului, astfel încât după 6-8 săptămâni reapar ciclurile
menstruale (în absenţa alăptării).

Modificările organismului matern care apar în lăuzie afectează în grade diferite

sistemele materne.

A. Modificările metabolice

Modificările metabolice prezente în timpul sarcinii persistă şi în timpul lăuziei şi

regresează complet după trei luni.

Astfel, în lăuzie putem avea:

- hiperlipidemie;

- alterarea toleranţei la glucoză;

- hipercoagulabilitate;

- modificări ale funcţiei cardiace şi ale TA;

- modificări ale funcţiei renale.

Aceste modificări trebuie cunoscute şi interpretate ca patologice numai dacă persistă

mai mult de 3 luni de la naştere.

B. Modificările locale (genitale) în lăuzie:

a.Modificările organelor genitale externe

Vulva . În primele zile postpartum dispar edemele şi varicele vulvare, reapare

tonicitatea cu refacerea orificiului vulvar, dar persistă un grad de beanţă a vulvei. Vaginul
revine treptat la dimensiunile iniţiale, fisurile vaginale se cicatrizează. După 2-3 săptămâni se
refac şi pliurile şi columnele vaginale dar mai puţin reliefate decât în antepartum.

Din punct de vedere microscopic, în primele 10 zile de lăuzie are loc o regresie a
epiteliului vaginului (datorită titrului estrogenic scăzut), acesta fiind de tip atrofic, parabazal.
Ulterior nivelurile de estrogeni cresc determinând regenerarea mucoasei vaginale.

Perineul. La nivelul acestuia se produce refacerea şi cicatrizarea leziunilor traumatice

din timpul naşterii (rupturi spontane sau epiziotomii).

Inelul himenal. La acest nivel se produc rupturi profunde în timpul naşterii, care prin
cicatrizare vor duce la formarea carunculelor mirtiforme.

b. Modificările organelor genitale interne

Uterul. La acest nivel se produc fenomene de regresie în ceea ce priveşte volumul,

geutatea, consistenţa, structura, poziţia şi funcţia acestuia.

1.Modificări macroscopice ale uterului

Revenirea la dimensiunile iniţiale poartă denumirea de involuţie uterină. Involuţia

uterului se verifică prin raportarea înălţimii fundului uterin faţă de cicatricea ombilicală. Dacă
după naştere găsim fundul uterin la nivelul ombilicului, scăderea acestuia se va face cu 1-1,5
cm/zi, astfel încât după ziua a 12-a uterul devine organ pelvian.

Există situaţii de falsă subinvoluţie uterină, în special în condiţiile unei vezici urinare
pline care elevează uterul.

Subinvoluţia uterină se poate întâlni în anumite situaţii fiziologice: naşteri cu feţi

macrosomi, gemelară, hidramnios, naşterile prin operaţie cezariană sau patologie: resturi
placentare infecţii uterine (endometrite), asocierea sarcinii cu fibrom uterin.

Concomitent cu volumul scade şi greutatea uterului: de la 1000 gr. după naştere, la

500 gr. prin ziua a 7-a, 300 gr. în ziua a 14-a ca la sfârşitul lăuziei să cântărească 60-100 gr.

2. Modificări microscopice ale uterului

Involuţia miometrului se produce prin resorbţia edemului interstiţial şi metapiazia

conjunctivă a unora din fibrele musculare. În paralel are loc o diminuare marcată a
vascularizaţiei miometriale cu reducerea calibrului vaselor şi dispariţia sinusurilor sangvine.
 După naştere, prin eliminarea caducei, endometrul este reprezentat doar de stratul
profund (bazal) şi parţial de stratul spongios. Pornind de la acest stadiu, endometrul suferă
mai multe modificări pe parcursul lăuziei:

-Faza de regresie - în primele 4-5 zile de lăuzie, în care se completează eliminarea

celulelor din stratul superficial al endometrului.

-Faza de cicatrizare - până în ziua a 25-a. În această perioadă are loc reepitelizarea
cavităţii uterine, fără determinism hormonal.

-Faza de proliferare - zilele 26-45 în care se reface endometrul sub influenţa

stimulului estrogenic.

- Faza de reluare a ciciului menstrual- între zilele 42-48 în condiţiile lipsei alăptării.
La femeile care alăptează endometrul rămâne în faza de proliferare precoce şi menstruaţiile în
general nu apar. Blocarea ciclurilor menstruale la femeile care alăptează se datorează
nivelurilor crescute de prolactină.

Colul uterin. După naştere, colul uterin este şters şi dilatat de 10 cm, fiind moale,
edemaţiat cu mici rupturi la nivelul orificiului extern.

Refacerea colului uterin parcurge mai multe etape:

- canalul cervical se constituie imediat şi revine la lungimea normală

după 4 - 5 zile;

- orificiul intern se reface după 5-6 zile;

- orificiul extern se reface după 10 zile schimbându-şi însă forma din

circular (la nulipare) în fantă transversală (la femeia care a născut pe

cale vaginală).

Canalul cervical rămâne deschis, permiţând pătrunderea unui deget, în primele 10

zile, asigurând în acest fel drenajul lohiilor. După 14 zile el este practic închis.

C. Modificări generale în lăuzie:

 După o naştere eutocică, lăuza prezintă o stare generală (fizică şi psihică) bună. Pe
parcursul lăuziei au loc modificări importante, în sens invers faţă de cele din sarcină,
ajungâdu-se după 6 săptămâni la parametrii morfologici şi funcţionali preexistenţi sarcinii.

Sistemul cardiovascular. Imediat postpartum, volemia creşte datorită resorbţiei

edemelor, dispariţiei şuntului arterio-venos placentar şi pătrunderii în circulaţie a sângelui din
compartimentul uterin. În primele zile de lăuzie volumul sanguin revine la valori normale.

Debitul cardiac şi presiunea venoasă centrală revine la normal în aproximativ 2

săptămâni.

Pulsul şi TA revine la normal în primele 2-3 zile.

Aparatul respirator. Modificările induse de sarcină dispar în primele 2 zile post-

partum.

Aparatul digestiv. În general apetitul este bun, iar senzaţia de sete este mai
accentuată. Datorită persistenţei vagotoniei este posibilă prezenţa constipaţiei. Frecvent apare
o criză hemoroidală în primele zile postpartum.

Aparatul urinar. Primele zile de lăuzie se caracterizează prin poliurie. Dilatările şi

hipotonia căilor urinare retrocedează în aproximativ 4săptămâni. Pe parcursul lăuziei pot să
apară pierderi involuntare de urină.

Modificări hematologice. Datorită pierderilor de sânge din timpul naşterii Hb şi Ht

pot să scadă. Leucocitele rămân crescute 7-10 zile după care revin la normal. În prima
săptămână de lăuzie există o tendinţă la hipercoaguabilitate.

Sistemul endocrin. Se produc modificări hormonale importante în special a

hormonilor specifici sarcinii:

- hormonul lactogen placentar dispare în primele 2-4 ore postpartum;

- estrogenii şi progesteronul scad în zilele 8-10;

- HCG(Human chorionic gonadotropin) scade în zilele 6-12;

- prolactina scade brusc după 12 zile dacă femeia nu alăptează.

 Sistemul nervos. Lăuzia se caractenzează printr-o uşoară labilitate neuro-psihică
datorată, în special, dezechilibrelor hormonale induse de sarcină.

Sistemul musculo-articular. Laxitatea articulară dispare pe parcursul lăuziei prin

dispariţia relaxinei (hormon placentar). Planşeul pelvin îşi reia tonicitatea şi rezistenţa.
Rămâne însă un anumit grad de relaxare a hiatusului genital şi o slăbire a diafragmului
urogenital.

Peretele abdominal îşi reia tonicitatea persistând însă în majoritatea cazurilor o

diastază redusă a muşchilor drepţi abdominali. Relaxarea simfizelor osoase de la nivelul
centurii pelvine dispare în lăuzie.

Tegumentele. Hiperpigmentarea feţei (cloasma gravidică) şi a liniei albe dispare

treptat. Cicatrizarea vergeturilor le fac să ia culoare albă-sidefie.

Supravegherea clinică a lăuzei

Scopul urmăririi lăuzei constă în posibilitatea de a depista complicaţii severe care pot
apărea în această perioadă şi care pot pune în pericol viaţa lăuzei şi de asemenea de a
diagnostica modificări mai discrete, dar care, netratate pot influenţa nefavorabil fertilitatea,
sexualitatea sau echilibrul metabolic al acestor femei.

Lăuzia imediată este de fapt a patra perioadă a naşterii, şi poate prezenta complicaţii
asemănătoare cu celelalte perioade ale naşterii. În această perioadă lăuza rămâne în sala de
naştere şi necesită următoarele îngrijiri:

- urmărirea TA şi a pulsului la 15 min.;

- urmărirea uterului care trebuie să fie contractat: globul de siguranţă al lui Pinard;

- urmărirea cantităţii de sânge pierdut, care nu trebuie să depăşească în abundenţă un

ciclu normal.

Lăuzia propriu-zisă.

Lăuza rămâne spitalizată între 3-5 zile după o naştere necomplicată pe căi naturale şi
5-7 zile după o naştere prin secţiune cezariană. În continuare, urmărirea lăuzei are loc la
domiciliu de către medicul de familie, urmând ca la 6 săptămâni de la naştere pacienta să se
prezinte la un consult ginecologic de bilanţ.
 În timpul spitalizării se vor urmări următorii parametri:

- starea generală;

- curba termică;

- TA şi pulsul lăuzei;

- anomaliile de micţiune şi defecaţie;

- declanşarea secreţiei lactate;

- involuţia uterină;

- aspectul lohiilor;

- vindecarea plăgii perineale;

- edeme ale membrelor inferioare sau semne de alarmă pentru apariţia

unei tromboflebite profunde la nivelul membrelor inferioare;

- curba ponderală.

Starea generală a unei lăuze se ameliorează rapid după primele două ore de la
naştere. Lăuza trebuie încurajată să se mobilizeze precoce, să îşi asigure o igienă adecvată a
mâinilor, sânilor şi perineului şi să înceapă alăptarea.

Curba termică a unei lăuze se menţine sub 37°C. Poate prezenta însă în ziua 3-a, o
ascensiune termică de până la 38° C, care durează mai puţin de 24 ore şi care dispare fără nici
un tratament, sincronă cu declanşarea secreţiei lactate: furia laptelui, care este considerat
fiziologic.

Orice ascensiune termică peste 38° C, şi peste 24 de ore, mai ales dacă persistă şi
dacă prezintă ascensiuni vesperale trebuie să fie suspectă de un proces infecţios şi trebuie
atent investigată, ţinând seama şi de faptul că reactivitatea lăuzei este modificată, şi că
complicaţiile septice severe pot evolua fără semne generale sugestive.

Tensiunea arterială şi pulsul trebuie urmărite de 2 ori/zi. Valori crescute ale TA pot
exista la paciente cu HIS ( hipertensiune indusă de sarcină), iar valori crescute ale pulsului pot
apărea ca prim semn al unei tromboflebite profunde (puls căţărător Mahler).
 Anomalii de micţiune şi defecaţie

1.Anomalii de micţiune - în primele zile postpartum apare poliuria explicată de

fenomenul de dezinhibiţie de sarcină. Tot în această perioadă pot să existe dificultăţi de
evacuare a vezicii urinare chiar cu apariţia globului vezical.

Acestea se datorează:

- edemului colului vezical;

- traumatismelor vezicii care este comprimată în timpul naşterii între

prezentaţie şi pereţii excavaţiei pelvine;

- afectării circulaţiei vezicale prin traumatismul nervilor ruşinoşi interni.

Atonia vezicală se rezolvă în general spontan sau prin măsuri naturale (mobilizarea
precoce, comprese calde locale). Rar este nevoie de sondaj vezical sau administrarea de
droguri ce stimulează contractilitatea vezicală (stricnina).

2.Anomalii de defecaţie. Datorită persistenţei stării de vagotonie lăuzele sunt

constipate. Prezenţa hemoroizilor favorizează de asemenea această stare. În majoritatea
cazurilor constipaţia se rezolvă prin măsuri simple: mobilizare precoce, regim.

Involuţia uterină. După cum am arătat înălţimea fundului uterin scade cu 1-1,5 cm/zi
(cu un lat de deget). Procesul de involuţie uterină se însoţeşte de contracţii, percepute dureros
de către lăuză, acestea purtând numele de "răsuri".

Contracţiile uterului în lăuzie sunt mai intense în timpul alăptării datorită descărcării
de ocitocină. Procesul se datorează prezenţei reflexului mamo-uterin: stimularea mamelonului
duce la descărcare de ocitocină. Aceasta face ca alăptatul natural să aibă efecte benefice şi
asupra mamei.

Într-o involuţie normală uterul trebuie să fie de consistenţă fermă şi nedureros la

palpare. Uterul subinvoluat de consistenţă moale şi dureros la palpare semnalează de obicei
prezenţa unei infecţii uterine (endometrita).

Există situaţii de utere fals involuate:

- glob vezical care împinge cranial uterul;

 - mari multipare;

- tumori (fibroame uterine);

- sarcini gemelare;

- naştere prin operaţie cezariană;

În toate aceste situaţii consistenţa şi sensibilitatea uterului sunt normale.

Administrarea în primele zile de lăuzie de preparate ocitocice sau Ergomet

favorizează o involuţie normală.

Lohiile reprezintă secreţiile organelor genitale pe întreaga perioadă a lăuziei. Ele

suferă modificări cantitative, calitative şi colorimetrice în diversele etape ale lăuziei. În fapt,
lohiile reprezintă sângele şi secreţiile rezultate din procesele de vindecare ale plăgii placentare
precum şi a leziunilor canalului de naştere la care se adaugă resturi ale mucoasei deciduale,
lichid amniotic, vernix caseosa.

Cantitatea lohiilor este variabilă de la caz la caz, în medie fiind de 1000-1500 ml pe

întreaga durată a lăuziei. Scurgerile de lohii mai abundente după actul suptului se datorează
contracţiei uterului (reflexul mamo-uterin).

Lohiile au un miros fad în mod normal, lohiile fetide semnalând prezenţa unei
infecţii. Pe parcursul lăuziei cantitatea de lohii scade şi de asemenea apar modificări ale
aspectului acestora (scara lohiometrică):

- zilele 1-3 - lohiile sunt sangvinolente (lohii rubra);

- zilele 4-5 - serosangvinolente;

- zilele 6-10 - seroase (lohia fusca);

- zilele 10-21 - gălbui (lohii flavo);

- zilele 22-42 - alb lăptoasă, redusă cantitativ (lohia albă).

Uneori între zilele 20-25 ale lăuziei poate să apară o mică hemoragie cu durată de 1-3
zile (mica menstruaţie). După 6 săptămâni de la naştere la femeile care nu alăptează
endometrul se reface şi reapar ciclurile menstruale.
 Dacă alăptarea continuă şi după perioada lăuziei:

- în 85% din cazuri persistă amenoreea;

- în 10% din cazuri apar menstruaţii neregulate;

- în 5% din cazuri apar menstruaţii neregulate cu cicluri ovulatorii.

În primele zile de lăuzie transpiraţia este foarte abundentă.

Evoluţia plăgii perineale trebuie să fie spre vindecare per primam, să fie suplă,
nedureroasă şi fără semne inflamatorii.

Plăgile perineale apar datorită rupturilor spontane sau a epizio/perineo- tomiilor.

Pentru a reface structurile perineale sunt necesare o corectă sutură a leziunilor, asepsie şi
antisepsie corespunzătoare, igienă locală. Igiena locală constă în spălarea cu apă şi săpun a
regiunii perineale după fiecare emisie de scaun sau urină. În cazul hematoamelor perineale
este necesar drenajul acestora. Infectarea plăgilor perineale se recunoaşte prin apariţia locală a
semnelor celsiene (roşeaţă, tumefacţie, căldură locală etc.). Tratamentul constă în scoaterea
firelor de sutură şi toaletă cu soluţii dezinfectante şi antiseptice.

Dacă toţi parametrii sunt normali, apreciem lăuzia ca fiziologică, obiectiv al urmăririi
ulterioare fiind de a optimiza refacerea funcţiilor reproductive şi psihologice ale pacientei.

Dacă parametrii de urmărire sunt anormali, trebuie să identificăm complicaţia

apărută şi să o tratăm adecvat.

I.4. LĂUZIA PATOLOGICĂ - INFECŢIILE PUERPERALE

Complicaţiile lăuziei sunt de trei tipuri:

- complicaţii hemoragice

- complicaţii infecţioase

- complicaţii tromboembolice

1.COMPLICAŢIILE HEMORAGICE, sunt datorate:

- resturilor cotiledonare placentare;

- atoniei uterine;
 - rupturilor de părţi moi nedepistate şi nesuturate după naştere;

- tulburări de coagulare secundare unor sângerări masive la naştere;

- formei hemoragice a unei endometrite post-partum.

De obicei aceste complicaţii sunt mai rare în lăuzie, dar se diagnosti-chează în

prezenţa unor sângerări în cantitate superioară normalului, persis-tenţei unor lohii
sangvinolente peste 5 zile, apariţiei de cheaguri şi a anemiei.

Tratamentul este etiologic, fiind identic cu cel al hemoragiilor delivrenţei. De

asemenea se administrează fier sau transfuzii de sânge şi masă eritrocitară pentru corectarea
anemiei.

2.COMPLICAŢIILE INFECŢIOASE pot afecta toate segmentele sferei genitale.

Uneori au o simptomatologie iniţial incompletă, dar dacă progresează devin manifeste.

Lăuzele cu risc crescut de a face complicaţii infecţioase sunt:

- cele care au avut anemie sau infecţii urinare în timpul sarcinii;

- cele cu ruptură de membrane mai mult de 24 de ore înainte de

naştere;

- travaliu prelungit peste 6 ore după ruptura membranelor;

- gravidele care nasc prin secţiune cezariană;

- naşteri în context febril;

- cele care au necesitat manopere obstetricale sau endouterine la

naştere: aplicare de forceps, extragere manuală de placentă, control

uterin manual;

- pacientele care au avut cerclaj sau fibrom uterin.

Infecţia plăgii de epiziotomie se manifestă prin apariţia unei zone eritematoase la

nivelul acesteia, urmată de apariţia unor puncte de dehiscenţă a plăgii, cu supuraţie localizată,
sau de dezunirea completă a plăgii, cu zone necrotice şi supurate.
 Tratamentul constă în aseptizarea plăgii, urmată de sutură secundară sau de
cicatrizare per secundam.

Endometrita post-partum este datorată de obicei unei infecţii ascendente pornite din
flora cervico-vaginală, sau poate fi datorată unei inoculări microbiene masive intrauterine.
Infecţia se poate grefa pe un uter evacuat complet sau pe resturi cotiledonare şi de membrane
după o delivrenţă incompletă. Punctul de plecare este situat la nivelul plăgii placentare, a
deciduei sau al plăgii operatorii în cazul naşterii prin secţiune cezariană.

Germenii incriminaţi sunt de obicei asocieri aerob-anaerobe, sau pot fi determinate

de streptococul hemolitic de grup A care a existat în stare de portaj în secreţiile cervicale ale
gravidei.

Semnele clinice sunt reprezentate de subinvoluţia uterină, uterul fiind mai mare decât
ziua corespunzătoare de lăuzie, de consistenţă păstoasă, sensibil iniţial la nivelul coarnelor
uterine, apoi sensibilitatea putând deveni difuză.

Lohiile sunt modificate, iniţial putând fi în cantitate foarte redusă (lohiometrie),

datorită retenţiei în cavitatea uterină prin spasm al colului uterin, apoi pot deveni mai
abundente. Au aspect lucios şi miros fetid.

Lăuza devine febrilă, prezentând ascensiuni termice vesperale, 38-39 °C, astenică, cu
alterarea progresivă a stării generale.

Dacă semnele clinice apar după 72 de ore de la naştere, infecţia este datorată unei
contaminări post-partum. Dacă ascensiunea termică apare până la 48 de ore de la naştere,
infecţia a existat ante-partum, fie sub forma unei corioamniotite, fie prin portajul unui
streptococ de grup A.

Examinările paraclinice

Deoarece VSH-ul şi leucocitele sunt fiziologic crescute în sarcină, acestea pot fi utile
în diagnostic numai dacă valorile lor cresc la determinări repetate la 24 de ore. Proteina C
reactivă îşi păstrează valoarea diagnostică şi în lăuzie. Se efectuează recoltarea de probe
bacteriologice din endocol şi vagin, rezultatele obţinute dirijând tratamentul.

Examenul ecografic permite evidenţierea resturilor cotiledonare sau a lohiilor

retenţionate intrauterin.
 Tratamentul cuprinde un timp profilactic şi un timp terapeutic.

Tratamentul profilactic constă în:

- igiena genitală în sarcină, cu efectuarea unei examinări a secreţiei vaginale în

trimestrul I şi III, cu tratarea eventualelor infecţii existente şi depistarea streptococului de
grup A din secreţia cervicală;

- profilaxia anemiei materne în sarcină;

- evitarea prelungirii travaliului după ruperea membranelor;

- evitarea tuşeelor vaginale repetate şi nejustificate;

- evitarea traumatismului matern la naştere;

- igiena genitală corectă în lăuzie.

Tratamentul curativ constă în:

- tratament antibiotic cu spectru larg, asociat, parenteral;

- tratament cu substanţe uterotone de tip Ergomet sau Oxistin pentru evacuarea

cavităţii uterine;

- în cazul existenţei resturilor cotiledonare intrauterine golirea cavităţii uterine prin

chiuretaj, efectuat după afebrilizarea lăuzei.

Dacă infecţia nu este tratată, evoluţia spontană este către complicaţii loco-regionale
şi generale.

Complicaţiile loco-regionale sunt :

- metrita parenchimatoasă - infecţia miometrului;

- celulita pelviană (parametrita) - infecţia ţesutului subpelviperitoneal;

- abcesele ligamentului larg;

- pelvi-peritonita;

- peritonita generalizată.
 Simptomatologia acestor complicaţii în lăuzie poate fi atipică, în sensul unor semne
abdominale reduse ( Bloomberg negativ, sensibilitate abdominală redusă, apărare absentă) în
contrast cu severitatea infecţiei intraperitoneale, datorată unei reactivităţi particulare a
organismului lăuzei. De aceea, orice infecţie puerperală localizată, care nu evoluează rapid
către vindecare, sau la care apar semne abdominale chiar minime trebuie suspectată de
complicare. Tratamentul acestor complicaţii poate necesita pe lângă un tratament antibiotic
agresiv şi intervenţii chirurgicale mutilante de tip histerectomie subtotală sau totală.

Complicaţiile generale sunt :

- septicemia;

- şocul toxico-septic;

- asocierea unei tromboflebite pelviene.

În aceste situaţii apare alterarea severă a stării generale, fenomene de insuficienţă

pluriorganică, tulburări secundare de coagulare. Tratamentul acestor stări necesită internarea
pacientei în secţii de terapie intensivă, corectarea tulburărilor hidroelectrolitice, metabolice,
fluido-coagulante, antibioterapie largă, terapii organice specifice şi tratament chirurgical de
eradicare a focarului septic primar.

3.COMPLICAŢIILE TROMBOEMBOLITICE:

Lăuzele cu risc crescut de a face complicaţii tromboembolitice sunt:

- gravidele cu vârsta > 35 de ani;

- gravidele cu varice;

- gravidele cu antecedente trombo-embolice;

- gravidele cu cardiopatii trombo-embolice;

- cele cu patologii ale sarcinii care au necesitat o imobilizare la pat

prelungită;

- naşterea prin secţiune cezariană;

- hemoragii mari în perioada III-a şi a IV-a a naşterii;

 - lăuzele cu complicaţii infecţioase.

Factorii favorizanţi ai apariţiei tromboflebitelor în lăuzie sunt:

a. hipercoagulabilitatea din sarcină şi lăuzie;

b. staza sangvină în vasele membrelor inferioare datorită compresiei de

către uterul gravid;

c. scăderea tonusului parietal venos datorită secreţiei crescute de

progesteron.

În lăuzie tromboflebitele se localizează cu precădere la nivelul venelor gambelor,

coapselor şi din micul bazin (iliace interne, externe, iliaca comună) putând să se extindă chiar
până la bifurcaţia venei cave. Riscul de embolie pulmonară apare numai în tromboflebitele
profunde, cele superficiale nefiind supuse acestui risc.

Semnele clinice sunt dependente de sediul trombozei, manifestându-se distal de

aceasta.

Tromboflebitele profunde se manifestă prin:

- cianoză;

- creşterea în dimensiuni a gambei sau coapsei;

- creşterea temperaturii locale;

- sensibilitate spontană sau la palpare a traseului venos profund;

- durere gambieră la dorsiflexia plantei - semnul Homans;

- tahicardie - pulsul căţărător Mahler;

- în cazul unor tromboflebite pelviene, la tuşeul vaginal se poate palpa un cordon

îndurat pe unul din pereţii excavaţiei pelviene şi dacă este asociată unei infecţii puerperale
poate apărea o febră oscilantă, rezistentă la antibiotice.

Diagnosticul paraclinic se bazează pe:

 1. examinarea Doppler a sistemului venos, care poate confirma tromboza, sediul şi
extinderea obstrucţiei, consecinţele circulatorii şi tipul trombului: aderent sau flotant în
lumen;

2. determinarea produşilor de degradare a fibrinogenului PDF şi a D-dimerilor;

3. bilanţ de coagulare : TQ, APTT şi nr. trombociţilor.

Tromboflebitele superficiale se manifestă prin apariţia unui edem, eritem şi dureri la

nivelul unor pachete varicoase superficiale.

A. Tratamentul tromboflebitelor profunde este profilactic şi curativ.

Tratamentul profilactic constă în:

- evitarea decubitului dorsal prelungit în decursul sarcinii;

- mobilizarea precoce după naştere a lăuzei;

- în situaţiile cu risc crescut efectuarea unui tratament profilactic cu heparine cu

greutate moleculară mică de tip Clexane 20mg/zi s.c. în doză unică timp de 15 zile după
naştere, uneori chiar înainte de naştere;

- purtarea de ciorapi elastici în sarcină şi la naştere, mai ales la gravidele care nasc
prin secţiune cezariană.

Tratamentul curativ al tromboflebitelor profunde în lăuzie necesită imobilizarea la

pat, cu drenaj decliv, şi efectuarea unei hipocoagularii eficace.

Tratamentul anticoagulant se efectuează cu:

1.Heparină clasică: un bolus iniţial de 5000 UI, urmată de 5000 UI la fiecare 4 ore,
atingând astfel o doză de 30.000 UI/zi. Pentru realizarea unor nivele serice constant se preferă
administrarea dozei pe cale i.v. cu seringa automată. Se poate realiza o hipocoagulare eficace
şi cu Clexane de 60 mg., administrată de 2 ori/zi. Aceste tratamente se întind pe o perioadă de
15 zile.

2. După această perioadă tratamentul se continuă cu antivitamina K (trombostop,

sintron) timp de 6 luni.
 B. Tratamentul tromboflebitelor superficiale se efectuează cu unguente
antiinflamatoare aplicate local de tip Lioton, Hepatrombin, asociate cu antiinflamatoare pe
cale generală.

Complicaţia majoră, cu risc vital a tromboflebitei profunde este embolia pulmonară.

Aceasta poate apărea la lăuze cu tromboflebită profundă cunoscută sau nu, şi se manifestă
prin: senzaţia de moarte iminentă, junghi toracic, dispnee, cianoză, tuse cu spută rozacee,
insuficienţă cardiacă dreaptă până la stop cardiac. La ascultaţia pulmonară apar raluri
diseminate.

Paraclinic diagnosticul de embolie pulmonară poate fi confirmat de scintigrama

pulmonară de ventilaţie-perfuzie, de radiografia pulmonară, de gazometria sangvină şi
parametrii Astrup.

Tratamentul emboliei pulmonare este dificil şi nu totdeauna este încununat de succes.

Necesită administrarea de streptokinaza, heparină, oxigen, bronhodilatatoare chiar protezare
respiratorie.

Micile neplăceri ale lăuziei

1.contracţiiie uterine - răsurile - sunt determinate de contracţii ale uterului în

momentul alăptatului, prin eliberarea de ocitocină la stimularea mamelonară. Au un rol
pozitiv în involuţia uterină, dar dacă sunt neplăcute pot fi tratate cu analgetice uzuale ;

2.tulburări de micţiune - pot apărea după naşteri laborioase, cu copii macrosomi,

după aplicaţii de forceps sau după intervenţii chirurgicale. Se pot manifesta ca:

a. disurie - se efectuează o urocultură pentru a exclude o infecţie urinară;

b. retenţie acută de urină: se administrează antispastice, se sondează

repetat lăuza;

c. incontinenţa urinară : se va exclude existenţa unei fistule vezico

vaginale, se administrează anticolinergice specifice: Driptane 2xl/zi.

 3.tulburări de defecaţie şi dureri hemoroidale. Se va evita constipaţia, eforturile mari
de defecaţie, se va asigura o igiena locală riguroasă. În cazul apariţiei unor hemoroizi, se va
face tratament local cu supozitoare: Hemorzon, Ultraproct l/zi, sau creme locale: Hemorzon,
Ultraproct, Lioton, Hepatrombin. În caz de tromboză hemoroidală se face şi tratament pe cale
generală cu Detralex 5 x 1 cp./zi.

4.depresia post-natală, sau "baby-blues" apare în jurul zilei a 3-a după naştere, atinge
aprox. 60% din lăuze şi se manifestă prin astenie, lăuza plânge uşor şi se îndoeşte de
capacităţile ei de mamă. Aceste simptome trebuie să regreseze spontan, dacă nu se poate
declanşa o psihoză puerperală.

Psihoza puerperală se manifestă de obicei prin asocierea unei stări depresive cu un

delir centrat în jurul maternităţii şi a copilului care poate să ducă la suicid sau la infanticid. De
aceea mama trebuie separată de copil şi tratată într-o secţie de psihiatrie.

I.5. LACTAŢIA

Termenul de lactaţie înglobează următoarele procese biologice:

- declanşarea secreţiei lactate;

- menţinerea secreţiei lactate;

- evacuarea glandei mamare.

Glandele mamare sunt organe complementare ale aparatului reproductiv feminin,

care au rolul de a secreta laptele.
 Dezvoltarea glandei mamare şi instalarea secreţiei lactate sunt reglate de sistemul
nervos central, care controlează funcţia gonadotropă a hipofizei anterioare. Staţia de control
neurohormonală este hipotalamusul.

În intervelaţiile foarte complexe care duc la formarea laptelui se disting 3 procese,

fiecare aflându-se sub dependenţa unui sistem hormonal:

1. Dezvoltarea glandei mamare în vederea alăptării - Mamogeneza.

2. Declanşarea secreţiei lactate după naştere - Lactogeneza.

3. Întreţinerea lactaţiei şi excreţia laptelui - Galactopoieza.

1. Mamogeneza

Glanda mamară este un organ hormonodependent a cărei evoluţie şi funcţie începe în

perioada neonatală, stagnează, apoi până la pubertate îşi atinge maturitatea sa morfologică în
graviditate. Creşterea ponderală a fiecărui sân în sarcină atinge aproximativ 700 g.

Procesele de creştere şi dezvoltare a glandei mamare în sarcină şi lactaţie au un

determinism genetic şi inducţie hormonală.

Principalele glande endocrine care reglează dezvoltarea glandei mamare sunt: -

hipofiza anterioară;

- ovarele.

2.Lactogeneza

Cuprinde sinteza intracelulară a laptelui şi secreţia sa în canalele de excreţie.

Mecanismul de declanşare a lactaţiei, care are de obicei loc între zilele 2 - 4 postpartum este
complex, iar procesul neuro-endocrin responsabil de acesta nu este bine cunoscut.

Lactogeneza are la bază două mecanisme:- neuro - endocrin;

- nervos.

* Determinismul neuro - endocrin

- clasic se consideră că scăderea bruscă a hormonilor placentari după naştere, defrenează

hipofiza anterioară, care începe să secrete prolactina;
 - noile concepte neuro-endocrine arată că lactogeneza este un proces complex. După
dezvoltarea ţesutului mamar prolactina şi hormonii corticoizi iniţiază şi menţin lactaţia.
Acţiunea acestor hormoni este inhibată în cursul sarcinii de către hormonii ovarieni.

- estrogenii în doze mici stimulează secreţia de prolactină prin efect direct asupra hipofizei
anterioare, sau prin inhibiţia centrilor hipotalamici, respon-sabili de eliberarea factorilor
inhibitori ai prolactinei;

-glucocorticoizii exercită un rol amplificativ al acţiunii lactogene a prolactinei.

* Determinismul nervos - cuprinde o serie de mecanisme reflexe cu punct de plecare

uterin:

- dispariţia distensiei uterului eliberează hipofiza anterioară, prin intermediul

baroreceptorilor uterini;

- excitarea interoceptorilor canalului cervico - vaginal prin trecerea mobilului fetal,

influenţează hipofiza.

3. Galactopoieza

Reflexul de supt - este principalul factor responsabil de menţinere a lactaţiei prin

favorizarea eliberării de prolactină, ACTH, GH, ocitocină. Ocitocina determină ejecţia rapidă
a laptelui prin stimularea contractilităţii celulelor mioepiteliale şi fibrelor musculare netede
ale glandei mamare.

* Automatismul mamar - prin fenomenul de baroreglare (control prin presiune) care

face ca golirea sânilor să suscite direct activitatea secretorie a epiteliului, iar umplerea lor
oprirea secreţiei.

* Reglarea nervoasă a cortexului:

- stimulul psihic legat de vederea copilului sugar prin creşterea secreţiei de ocitocină
şi ACTH;

- deprimarea secreţiei de PIF (factorul de inhibare a prolactinei) de către hipotalamus

sub influenţa stressului sau a anumitor droguri: rezerpina, clorpromazina, acetilcolina.
 I.6. ABLACTAREA

Indicaţii:

- Făt mort antepartum, intrapartum sau postpartum.

- Cauze materne care constituie contraindicaţii absolute ale alăptării:

- TBC recentă sau evoultivă;

- Boli infecţioase grave;

- Cardiopatii decompensate;

- Nefropatii;

- Anemii grave;

- Infecţii cutanate mamare;

- Ombilicarea completă a mameloanelor;

- Psihoze puerperale.

- Cauze personale estetice sau sociale.

Metode de bază ale ablactării

1. Hormonii

* Estrogenii - acţionează prin blocarea acţiunii prolactinei.

* Combinaţii estro - androgenice

* Combinaţii estro-progestative - pilulele anticoncepţionale.

2. Diureticele - care acţionează prin diminuarea rezervelor hidrice necesare secreţiei

lactate.

3. Antiprolactinice – ergocriptina primele 5 zile 9 mg/zi; următoarele 5 zile 6 mg/zi;

Metode auxiliare ale ablactării:

1. Evitarea punerii la sân a copilului.

 2. Bandaj compresiv al sânilor.

3. Comprese reci.

4. Restricţie lichidiană.

I.7. AFECŢIUNILE SÂNULUI ÎN LĂUZIE

Complicaţiile sânului în lăuzie se grupează în două categorii şi anume unele sunt

tulburări de secreţie ale sânului şi unele complicaţii infecţioase la care se mai adaugă
congestia mamară şi ragadele.

1. Tulburări de secreţie şi excreţie lactată

Hipogalactiile pot fi primare când există o lipsă a declanşării secreţiei lactate şi

secundare când se manifestă în a treia săptămână de alăptare.

Din punct de vedere al terapiei se poate încerca stimularea galacto-poezei prin

ingerarea de lichide - lapte, bere - puţin alcoolizată. Există şi unele alimente care au reputaţia
de a fi galactogoge (slănina). Dintre drogurile cu acţiune galactogogă, vitaminoterapia cu B şi
proteinele iodate par a fi cele mai eficace. Nu trebuie să ne aşteptăm însă la miracole ci să
reţinem că cel mai bun stimulent este sugerea.

2. Tulburări de excreţie lactată

Tulburările de excreţie lactată realizează angorjarea mamară, adică retenţia de lapte

în unul sau mai mulţi acini.

Mecanismul cel mai frecvent se pare că constă într-o tulburare a reflexului de

evacuare posibil în legătură cu o conduită defectuoasă în alăptare. Se cunoaşte că sub
influenţa suptului se produce o descărcare de ocitocina care face să se contracte în acelaşi
timp muşchiul uterin, celulele mio-epiteliale ale acinilor şi asigură în felul acesta evacuarea
lor.

Aspectul clinic

Manifestarea caracteristică a angorjării mamare este tensiunea dureroasă a sânilor, a

unuia, sau al ambilor sâni, care este penibilă, localizată de multe ori la un lob sau la cadranul
supero-extern şi prelungirea lui axilară.
 Se pot constata frecvent manifestări generale ca:

- cefalee, febră 38 -38,5° C fără a avea alte simptome de infecţie.

- suprafaţa sânului este întinsă, uneori deformată, cu o circulaţie colaterală

pronunţată, dar nu există nici edem şi nici roşeaţă. La palpare, unul din lobi este sub tensiune
faţă de restul glandei, alteori tot sânul este angorjat.

Nu trebuie să neglijăm angorjările mamare pentru că rezoluţia spontană, este drept,

se produce, dar glanda se poate infecta.

Conduita în formele precoce va tinde la scăderea edemului care rezultă din stază şi
apoi să favorizăm excreţia laptelui. Pentru a diminua edemul şi con-gestia vom aplica
pansamente umede şi calde, cataplasme cu antiflogistină şi restricţia momentană de lichide.
Se mai recomandă diuretice minore cum sunt sărurile de potasiu, sau diuretice majore cum
este Furantrilul. Acinii liberaţi se pot evacua dar diureticele au inconvenientul că antrenează o
hipogalactie secundară.

Medicamentele antiinflamatorii, atunci când congestia este foarte intensă, cu sânul

cald, destins, dureros se poate administra Fenilbutazona sau Alfa-chemo-tripsina, care dau
rezultate bune.

Angorjarea mamară tardivă este de cele mai multe ori o tulburare cauzată de greşeli
în tehnica alăptării şi ea poate fi evitată printr-o disciplinare a alăptării cu supturi la intervale
regulate şi mai ales evacuarea completă a sânului.

*Ragadele

Sunt frecvente în cursul alăptării, mai ales la primipare, evoluţia lor este benignă, dar
necesită atenţie mare căci ele pot constitui punctul de plecare al unor complicaţii serioase mai
ales angorjarea mamară şi apoi infecţia cu diferitele ei forme.

În practica zilnică ne apar unele circumstanţe care sunt determinate şi anume: suptul
viguros traumatizant sau supturi insuficiente prelungite care duc la macerarea ţesuturilor.
Supturile prea rapide pot fi o cauză de ragade pentru că copilul adoarme şi macerează
mamelonul.

Clinic, ragadele se demască prin dureri vii ca o arsură în afara alăptării sau când se
face toaleta mamelonului mai ales atunci când se foloseşte în acest scop alcoolul. Ragadele se
prezintă ca nisţe mici eroziuni lineare sau fisuri care au sediul cu predilecţie în şanţul de la
baza mamelonului. În forme mai pronunţate întreg mamelonul este erodat, roşu, viu. Sub
influenţa tratamentului ele se cicatrizează în general rapid, neglijate ele se agravează, devin
din ce în ce mai durerose, împiedică alăptarea cu toată bunăvoinţa lăuzei, pot sângera în
timpul alăptării, provoacă apariţia melenei la noul născut (melena spuria), se infectează, ele
fiind porţi de intrare pentru diferiţii germeni.

Tratamentul va tinde la evitarea extinderii şi a infecţiei căci riscul de limfangită şi

abces al sânului este permanent.

Vom evita alăptarea pompând laptele. Mai bine este să sistăm alăptarea din sânul
bolnav şi să pompăm cu o pompă electrică bine reglată pentru a nu produce depresiuni prea
mari, care pot deschide şi adânci ragade care vor sângera.

Măsurile de igienă sunt absolut necesare, care constau în ştergerea mamelonului cu

apă fiartă, apoi va fi acoperit cu comprese sterile.

Tratamentul profilactic este acela care are în vedere folosirea unui amestec de
glicerina alcool, care se recomandă încă de la finele sarcinii, dar eficacitatea lui este
îndoielnică.

Cel mai important este o foarte corectă disciplină a alăptării, ştergerea îngrijită a
sânului cu apă fiartă înainte de alăptat şi cu săpun acid, după alăptat, uscând bine mamelonul
pentru a evita maceraţia. În pauza dintre supturi se va aplica un pansament steril. Să evităm
supturile prelungite care depăşesc un sfert de oră. Traumatizează şi favorizează infecţia.

3. Infecţiile mamare din lăuzie

Infecţiile glandei mamare constituie complicaţia cea mai mare a alăptării şi ele se
întâlnesc exclusiv în acestă împrejurare, căci atunci când apar în afara acestei perioade sunt de
fapt o consecinţă îndepărtată a alăptării.

Germenii obişnuiţi sunt: stafilococul alb sau auriu hemolitic, streptococul, colibacilul
şi enterococul.

Poarta de intrare a germenilor poate fi cutanată sau canaliculară:

- canaliculară, când germenul pătrunde în canalul galactofor dând o galactoforită, dar

infecţia nu se manifestă decât atunci când glanda este în congestie de retenţie;
 - cutanată este pe calea unei ragade, când infecţia se propagă cel mai adesea direct în
ţesutul subcutanat sau pe cale limfatică.

S-au invocat unele cauze favorizante ale abcesului de sân, modificări ale terenului,
slăbire, hipovitaminoze, diminuarea puterii antihistaminice a serului.

* Limfangita

Este cea mai frecventă infecţie cu debut brutal şi precoce în prima săptămână, sau a
doua de alăptare. Temperatura urcă la 40° C, frisoane, cefalee, cu stare generală alterată,
tensiune dureroasă a sânului, care iradiază spre regiunea axilară. Apare o culoare limfangitică
roşie, care începe la mamelon şi se orientează spre axilă unde putem palpa unul sau mai mulţi
ganglioni dureroşi.

Mai tipică, dar caracteristică este o limfangită în placard, care ocupă un întreg
versant al sânului.

În cazurile favorabile limfangita este de scurtă durată, durerea şi desenul limfangitic,

febra, dispar în 48 de ore şi totul intră în normal, dar supravegherea este necesară, pentru că
pot apare recidive. Unele forme sunt mai puţin caracteristice fără roşeaţă, numai cu o senzaţie
de arsură şi o zonă dureroasă la palpare care se asociază cu frison şi hipertermie. În aceste
cazuri este vorba de o hipertermie profundă.

*Abcesul limfangitic sau abcesul promamar.

Este rar, şi evoluţia lui este spre abcedarea unei limfangite care se traduce printr-o
mică tumefacţie care devine roşie strălucitoare într-un cadran al sânului. Fluctuaţia apare
rapid şi este uşor de pus în evidenţă. Incizia aduce repede vindecarea pentru că aceasta este o
supuraţie numai subcutanată care nu interesează parenchimul glandei mamare.

* Abcesul tuberos al mamelonului

Se dezvoltă la nivelul unei glande sebacee a areolei şi ne apare ca o mică ridicătură,

dar care trebuie tratată cu grijă pentru că altfel poate fi puctul de plecare a unei infecţii mai
grave.

* Infecţiile glandulare sau mastitele

 Interesează glanda mamară şi evoluţia lor se face în două stadii, din care primul este
rar şi este consecinţa evoluţiei şi localizării infecţiei la un lob profund, neglijat, rău drenat
către suprafaţă şi propagat spontan în ţesutul grăsos retromamar.

*Flegmonul gangrenos al sânului

Este de asemenea excepţional, debutează în ziua a 10 - 12 din post partum.

Temperatura urcă la 40°C şi starea generală este profund alterată, caracteristică unei infecţii
cu stare toxică. Sânul este de volum mare în întregime destins, dureros, roşu violaceu se
acoperă repede cu flictene şi cu placarde echimotice.

Diagnosticul

Prima problemă de diagnostic ce se pune este de a face relaţia stării febrile cu o

inflamaţie a sânului. Pentru aceasta examenul sânului trebuie să se facă sistematic, precum şi
tuşeul vaginal, recoltarea de secreţie şi examenul ei bacteriologic, examenul urinei.

Infecţia mamară, o dată depistată, va trebui să recunoaştem forma anatomo-clinică

care nu este dificilă: limfangită, galactoforită. Este mai dificil atunci când în faţa unei,
tumefacţii mamare se constată o galactoforită şi este greu să o diferenţiem de o angorjare
mamară sau un abces al sânului.

Prognosticul matern al infecţiilor mamare este în general excelent, totuşi unele forme
recidivate şi trenante spontan sau printr-un tratament rău condus printr-o antibioterapie
neadecvată sau o incizie insuficientă poate să lase noduli duri, scleroşi sau cicatrice retractile
inestetice. Modificările pe care le lasă aceste forme, împiedică orice tentativă de alăptare în
viitor.

Consecinţele asupra noului născut pot fi de multe ori importante. Nou-născutul pe

care-l lăsăm la sân la începutul infecţiei mamare poate să se infecteze (gastroenterită,
piodermie, parotidită) deoarece, prin suspendarea alăptării în condiţii şi medii defavorabile
pot interveni complicaţii din partea nutriţiei.

Tratamentul infecţiilor mamare

*Tratamentul profilactic va tinde la împiedicarea apariţiei ragadelor şi fisurilor, care

după cum am văzut, constituie porţi de intrare pentru germeni.
 - De asemenea trebuie evitată dezvoltarea şi contactul germenilor cu mamelonul prin
toaleta minuţioasă a mamelonului, spălarea mâinilor înainte de alăptare, dezinfecţia cavităţii
bucale şi nasului copilului, care am văzut că pot fi contaminate în cursul travaliului din
vaginul mamei.

- Este necesar să depistăm şi să tratăm pe toţi purtătorii de germeni şi în special de

stafilococi printre personalul de îngrijire care poate fi responsabil de micile epidemii ce apar
într-o maternitate.Trebuie evitată şi rezolvată angorjarea mamară, care trece prin retenţie
lactată şi congestia care o însoţeşte, poate favoriza apariţia şi dezvoltarea unui abces.

* Tratamentul limfangitei trebuie să fie rezolvat în 48 de ore prin tratament local,

pansamente umede şi calde, sau din contră, pungă cu gheaţă care este şi antialgică. Medicaţia
antitermică, aspirina, are o acţiune favorabilă asupra stării generale.

Copilul nu va fi pus la sân căci ragadele sunt infectate şi va trebui să combatem

angorjarea mamelei prin pompă electrică sau prin administrare de ocitocice cu un sfert de oră
înainte de alăptare. Laptele obţinut prin pompare, teoretic, poate fi administrat copilului dacă
la controlul bacteriologic el se dovedeşte steril.

*Tratamentul mastitelor, galactoforitelor şi al abcesului sânului este diferit. În stadiul

de galactoforită este necesar, în primul rând, un tratament local asemănător aceluia
recomandat la limfangită, deci comprese calde sau o pungă cu gheaţă, antiflogistină şi
asocierea unui tratament general antibiotic care va duce la o regresie completă.

Au fost încercate toate antibioticele, dar vom aplica pe acelea care sunt eficace
împotriva stafilococului: Penicilina, Ampicilina, Cloramfenicolul, Tetraciclină - au avut
mereu succese.

Tratamentul trebuie să fie cât mai precoce, în doză mare şi cu efect imediat pentru că
foarte repede se dezvoltă o scleroză ce formează o coajă în jurul zonei afectate care nu mai
este străbătută de antibiotice şi evoluţia se va face spre supuraţie. În general, în cazul
mastitelor cronice care nu se rezolvă prin tratament medical, dar nu evoluează din cauza
acestui tratament medical către supuraţie clară, trebuie să ne orientăm spre incizie şi drenaj.

În stadiul supurativ numai incizia şi drenajul poate aduce vindecarea. Vom drena
atunci când abcesul este colectat, dar fluctuaţia este un semn adeseori tardiv, de aceea vom
acorda importanţă temperaturii oscilante, insomniei.
 Antibioterapia după incizie şi drenaj este discutată şi se pare că trebuie să o facem
sistematic dar nici nu trebuie să renunţăm repede la ea, la cel mai mic simptom febril care
denotă o nouă infecţie.

Continuarea alăptării este de asemenea discutată. Dacă avem în vedere

inconvenientele, riscul deloc neglijabil de a infecta copilul, caracterul ei nu totdeauna
indispensabil într-o colectivitate evoluată se pare că este bine să renunţăm.
 CAP.II. EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE ŞI ROLUL
ASISTENTEI MEDICALE ÎN LĂUZIE

II.1.EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE A FEMEII

Educaţia pentru sănătate a lăuzei este strâns legată de bagajul de cunostinţe acumulat
pe parcursul vieţii până în momentul când a devenit mamă.

Sănătatea femeii are importarţă deosebită pentru îndeplinirea rolului său social.
Educaţia pentru sănătate începe de la vârste foarte tinere şi trebuie adaptată fiecărei etape
fiziologice din viaţa femeii .

Când femeia se hotărăşte să devină mamă, ea trebuie să consulte un specialist şi acest

lucru este foarte important când în familie există probleme de ordin genetic sau alte boli cu
transmitere ereditară şi acestea ar influeţa o lăuzie normală .

Trebuie ştiut faptul că sarcina înainte de 18 ani sau după 35 de ani, la femei care
suferă de o boală pe care sarcina o poate agrava, ori la femei care au născut patru copii, creşte
riscurile din punct de vedere al sănătăţii şi recuperării postpartum.

Femeile trebuiesc sfătuite şi învăţate că intervalul între două sarcini trebuie să fie
cuprins între doi şi patru ani, timp necesar pentru ca organismul matern să se refacă fizic şi
psihic, să-şi refacă forţa şi energia .

Asistenta medicală poate fi un ajutor preţios pentru femeia preocupată de

transformările care se produc în organismul ei, ca sursă de informaţii, sfătuitor şi sprijin
emoţional, pe toată perioada sarcinii, naşterii şi lăuziei .

Condiţiile de viaţă şi igienă ale lăuziei

În lăuzie trebuie avute în vedere o serie de reguli de viaţă şi igienă.

Regimul alimentar.
 Meniul lăuziei trebuie să fie echilibrat, bogat în proteine, săruri minerale şi vitamine.
Plusul necesar pentru alăptare este de aproximativ 800 calorii/zi. În primele zile de lăuzie
regimul va fi în principal lacto-vegetarian.

Pe parcursul lactaţiei se vor evita.

- alimentele iritante: fasole, mazăre, varză murată, conservele, ciocolata;

- condimentele;

- toxicele: alcoolul, tutunul, cantităţile mari de cafea, medicamentele care trec în

lapte.

Acivitatea fizică a lăuzei - în trecut mobilizarea lăuzei se făcea tardiv, în general

după 20 de zile de lăuzie. În prezent se recomandă mobilizarea precoce a lăuzei, în primele 12
ore după naştere.

Mobilizarea precoce are următoarele avantaje:

- previne boala tromboembolică;

- favorizează circulaţia uterină;

- favorizează evacuarea vezicii şi rectului;

- are un efect psihic pozitiv;

- asigură lăuzei posibilitatea de autoservire şi o mai bună igienă

personală.

Activitatea fizică uzuală necesară igienei personale şi îngrijirii nou-născutului va fi

completată cu gimnastică corespunzătoare stării de lăuzie. Aceasta va fi învăţată încă din
spital, unde pe cât posibil se va face sub îndrumarea unor cadre cu pregătire specială.

Pentru refacerea şi întreţinerea musculaturii planşeului pelvian se recomandă

exerciţii de tipul curei Kepel. Acestea constau în 3-4 serii/zilnice, o serie constând din 20-30
de contracţii succesive ale musculaturii pelvi-perineale (eforturi de contenţie).

Igiena lăuzei .
 Lăuza trebuie să-şi asigure o igienă riguroasă necesară atât pentru evitarea infecţiei
cât şi pentru protejarea nou-născutului. Printre regulile de bază se numără igiena mâinilor,
igiena alimentaţiei, spălarea sânilor înainte şi după alăptare, igiena perineală (schimbarea
frecventă a tampoanelor , spălarea cu apă şi săpun după fiecare scaun).

Activitatea sexuală .

Reluarea activităţii sexuale se va face după terminarea lăuziei. La 6-8 săptămâni de

la naştere se va efectua un control. Cu această ocazie se vor verifica: - starea generală a
pacientei;

- prezenţa lactaţiei;

- involuţia uterului;

- vindecarea plăgii perineale.

Cu ocazia controlului se va sfătui pacienta asupra mijloacelor de contracepţie.

Contracepţia se poate asigura la pacientele care alăptează prin mijloace de barieră
(prezervativ, diafragm, spermicid), preparate progesteronice etc. La pacientele care nu
alăptează, pe lângă mijloacele amintite se pot utiliza şi preparate estroprogestative orale.

II.2.ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN LĂUZIA IMEDIATĂ (primele 4

ore)

Îngrijirea acordată lăuzei în primele 4 ore după naştere este esenţială pentru evoluţia
stării de sănătate a acesteia după naştere.
 Asistenta medicală poate efectua autonom următoarele îngrijiri:

-efectuează masaj uterin transabdominal pentru favorizarea retracţiei şi

formării globului de siguranţă;

- controlează sângerarea, anunţând medicul în cazul în care este

crescută, nu apare globul de siguranţă ;

- supraveghează faciesul şi comportamentul lăuzei;

- antrenează lăuza în discuţii pentru a nu adormi;

- administrează ceai, limonadă, pentru a preveni deshidratarea şi a

favoriza lactaţia;

- controlează funcţiile vitale, depistează semnele şocului hipovolemic;

- transportă lăuza în salon .

II.3.ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN LĂUZIA FIZIOLOGICĂ (primele

6 săptămâni după naştere)

Îngrijirile în această perioadă sunt date şi de asistenta din spital (primele 5-7 zile),
dar şi de asistenta de la cabinetul medicului de familie (după externarea din spital până la 6-8
săptămâni).

Asistenta medicală acordă următoarele îngrijiri:

-explică lăuzei importanţa îngrijirilor igienice pentru prevenirea infecţiilor

puerperale;

- efectuează toaleta locală, schimbarea tampoanelor, observă lohiile (aspect, miros,

culoare, cantitate);

- observă aspectul plăgii perineale, anunţând medical în caz de modificări;

- instruieşte gravida să se autoîngrijească;

- controlează involuţia uterină, devenind organ intrapelvin după 12 zile;

 - măsoară temperatura, pulsul, TA, pentru depistarea eventualelor complicaţii
( hemoragii, infecţii, tromboflebită )

- explică modul de instalare a secreţiei lactate, a ,, furiei laptelui “ care poate fi

insoţită de creşterea temperaturii până la 37,5°C;

- instruieşte lăuza să-şi spele mâinile şi sânii înainte şi după supt; să evite prelungirea
suptului pentru a nu favoriza apariţia ragadelor ;

- stimulează mobilizarea precoce a lăuzei pentru a preveni complicaţiile;

- încurajează creşterea cantităţii de lichide din alimentaţie ;

- atenţionează lăuza :

- să nu consume băuturi alcoolice, excitante (cafea, ciocolată,

cacao, ceai verde );

- să evite alimentele flatulente ;

- să nu consume alimente cu fibre în cazul leziunilor perineale

pentru evitarea efortului de defecaţie.

- efectuează sondaj vezical în caz de retenţie de urină în primele

ore după naştere;

- instruieşte lăuza la externare :

- să-şi menţină o bună igienă locală, să folosească tampoane

vulvare sterile;

- să evite raporturile sexuale şase-opt săptămâni;

- să nu ia medicamente fără recomandare medicală deoarece unele

se elimină prin secreţia lactată.

-sfătuieşte familia să ajute mama în îngrijirea copilului, precum şi în plan emoţional,

pentru a se adapta noului rol.
 CAP.III. CAZURI CLINICE

CAZ CLINIC NR.1

Perioada 09.02.2022-14.02.2022

Culegerea datelor :

Nume : M.

Prenume : F.

Vârsta : 23 ani

Sex : F.

Ocupaţia : casnică

Religia : creştin-ortodoxă

Cetăţenie : română

Domiciliu : Constanta

Antecedente medicale: - heredo-colaterale: - nesemnificative

- personale - fiziologice: - menarhă la 14 ani,ciclu

menstrual neregulat.

- N=0 ; A=0

- patologice: - nesemnificative.

Istoricul bolii : Pacienta precizează că au aparut contracţii uterine dureroase la interval de

aproximativ 2 ore, moment în care a anunţat Serviciul de ambulanţă, internându-se cu
contracţii uterine dureroase la interval de o oră.
Diagnostic medical la internare: IG.0P Sarcină la termen , contracţii uterine dureroase ,
anemie prin carenţă de fier

Motivele internării: contracţii uterine dureroase

Manifestări de dependenţă: - contractii uterine dureroase

- anemie prin carenţă de fier

- lohii sangvinolente

- constipaţie, disurie

-hipotonie şi involuţie uterină lentă

-perturbarea somnului

-comunicare dificilă,puditate

Examen clinic general:

- tegumente şi mucoase palide ,acoperite de transpiraţii reci

- sistem osteo-articular aparent integru

- sistem muscular –normoton

- sistem limfo-ganglionar-nepalpabil

- ap.respirator- dispnee

- ap. cardiovascular-T.A. 120/80 mmHg.

- ap.urogenital – C.U.D. prezente

Data internării:09.02.2022

Data externării:14.02.2022
EVALUAREA NEVOILOR FUNDAMENTALE

1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulatie - lăuza prezintă dispnee, tahicardie ,

T.A. 120/80 mmHg.

2. Nevoia de a bea şi a mânca – lăuza prezintă alimentaţie dezechilibrată (carenţă de fier)

3. Nevoia de a elimina – C.U.D. prezente , disurie

4. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură – reticenţă în a încerca să efctueze

mişcări, prezintă ameţeli la schimbarea poziţiei orizontale în cea verticală

5. Nevoia de a dormi şi a se odihni –ore de somn insuficiente, slăbiciune, oboseală, legate

de stress şi C.U.D.

6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca – lăuza se îmbracă şi dezbracă singură

7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale – lăuza prezinta

temperatura în limite normale

8. Nevoia de a menţine tegumentele şi mucoasele curate şi integre – neglijarea însuşirii

de cunoştinţe privind igiena intimă corectă

9. Nevoia de a evita pericolele - alterarea stării de sănătate legate de anxietate, teamă

10. Nevoia de a comunica - perturbarea imaginii de sine ,comunicare dificilă, puditate

11. Nevoia de a acţiona conform propriilor credinţe şi valori – lăuza este de religie
ortodoxă, respectând şi practicând valorile spirituale.

12. Nevoia de a fi ocupat şi de a se realiza – lăuza este preocupată de propriul copil

13. Nevoia de a se recreea –lăuza este vizitată de familie în prezenţa căreia se simte bine

14. Nevoia de a învăţa să-şi păstreze sănătatea - ignoranţă legată de cunoştinţe

insuficiente
 PLAN DE ÎNGRIJIRE – CAZ CLINIC NR.1

PERIOADA 09.02.2022-15.02.2022

Nevoia Diagnostic de Obiective Interventii Evaluare

fundamenta nursing
Autonome Delegate
la

Nevoia de Ritm respirator Lăuza să Măsor la interval Recoltez 09.02.2022

a respira şi şi puls prezinte de 15 minute timp sânge pentru Ameliorarea
a avea o modificat, respiraţia şi de 2h pulsul, analize de ritmului
bună manifestat prin pulsul în tensiunea şi laborator, respirator şi a
circulaţie dispnee, limite respiraţia şi o Adminis-trez pulsului
tahicardie normale notez în F.O. perfu-zie cu
ser fiziologic
Încurajez pacienta
+ oxitocin
să respire rar şi
regulat să nu intre
în panică

Nevoia de Constipaţie Reluarea Respectarea Efectuarea 09.02.2022

a elimina Prezenţa tranzitului regulilor de asepsie clismei Pacienta intră
lohiilor intestinal în şi antisepsie Administra- în sala de
serosangvino- maxim 48 de Sustinere psihică şi rea de per- naştere
lente ore, încurajare, fuzie cu ser 10.02.2022
postpartum Urmarirea fiziologic Lohii sero-
-prevenirea
cantitativă a alternativ cu sanghinolente
infecţiilor şi a
lohiilor, aplicarea glucoză + în cantităţi
hemoragiei
de pungă cu gheaţă ergomet moderate
postpartum
pe abdomenul Administra- 11.02.2022
(urmărirea
lăuzei, Explicarea rea de Reluarea
globului de
importanţei unui ampicilină 1 tranzitului
siguranţă şi
regim uşor pentru gr. la 6 ore intestinal
tonusului
reluarea tranzitului pentru
uterin)
intestinal prevenirea
 -reducerea infecţiilor 14.02.2022
hemoragiei la postpartum Lohii sero-
cantitatea sangvinolente
normală în în cantităţi
maxim48 de normale ,tranz
ore it intestinal
fiziologic

Nevoia de Anxietate, Lăuza să aibă Susţinere psihică, Lăuza este mai

a evita agitaţie , neli- încredere în întelegere, explic liniştită şi
pericolele nişte şi teamă, echipa necesitatea colaborează cu
pacienta fiind la medicală, să menţinerii echipa
prima sarcină colaboreze şi calmului şi a medicală
----------------
să nu mai fie colaborării cu
agitată echipa medicală

Nevoia de Lăuza prezintă Prezenţa Încurajarea Administrare 09.05.2022

a se dezechilibru lactaţiei alimentaţiei la sân a de sol Obiectiv
alimenta şi hidroelectro- a nou născutului, glucozată + nerealizat
Echilibrarea
hidrata litic explicarea ser fiziologic 10.05.2022
hidroelectrolit
necesităţii unui Adminis- Lehuza pune
Alimentaţie ică,
regim alimentar trarea de Ca. copilul la sân
dezechilibrată
Combaterea adecvat, fără Gluconic + Reia
(carenţă de fier)
anemiei alimente, fructe şi vit. C /i.v. alimentaţia
legume care Adminis- orală cu ceai +
fermentează, trarea de pâine prajită
absenţa sucu-rilor Ferro 11.05.2022
şi băutu-rilor gradumet 2 Lactaţia este
acidulate Reluarea cp/zi prezentă
alimentaţiei orale Lăuza este
postpartum echilibrată
hidroelectro-
litic

Nevoia de Lăuza nu are Lăuza să-şi Explicarea 13.05.2022

a fi curat , cunoştinţe facă toaleta importanţei Lăuza îsi face
îngrijit suficiente singură , menţinerii unei toaleta
pentru a-şi face igiene intime organelor
Să fie
singură toaleta adecvate pentru a genitale cu
prevenite
organelor preveni infec-ţiile ceai de
eventualele -------------
genitale şi a postpartum muşeţel, îşi
infecţii
sânilor înainte Explicarea face toaleta
postpartum Să
şi după alaptare importanţei sânilor
menţină o
toaletei sânilor
igienă
înainte şi după
adecvată a
alaptare
regiunii peri-
anale şi a
sânilor

Nevoia de Lăuza se Lăuza să facă Ajut şi o susţin să Lăuza a înţeles

a se mişca deplasează cu scurte facă scurte importanţa
si a avea o dificultate plimbări plimbări mişcării
bună datorită
Explic necesitatea
postură durerilor şi
plimbărilor
tulburărilor de
echilibru
postpartum

INVESTIGAŢII DE LABORATOR

Investigaţii Rezultate Valori normale

Leucocite 6800/mm3 4.200 -8.000/mm3

Hematocrit 40,5% 41 ± 5 %

Trombocite 250.000 /mm3 1 50.000 -400.000/mm3

Fibrinogen 250 mg% 200-400mg%

Eritrocite 4,1mil/mm3 4,2 - 4,8 mil/mm3

Hemoglobină 9,9 g% 15±2g%

V.S.H. 18 mm/lh, 33 mm/2 h 2-13 mm/lh 12 -17 mm/2 h

Glicemie 95 mg% 80-120 mg%

Creatinină 0,65 mg% 0,6-l,20mg%

Trigliceride 650 mg % 600 - 800 mg %

Colesterol 2, 00 g %o 1,80-2,80g%o

Uree 0,21 g% 0,2-0,4g%

lonograma sanguină Na= 141 mEq/l Ca = Na=137-152mEq/l Ca =

4,8 mEq/l Cl = 99 4,5 - 5,5 mEq/l Cl- 94 -111
mEq/l K = 4,9 mEq/l K = 3,8 -
Factor Rh mEq/l
pozitiv 5,4 mEq/l

Grup sanguin 0 (I)

Examen urină P.H. 6,0

Urobilinogen-normal

Densitate 1015

Celule epiteliale

TRATAMENT MEDICAMENTOS
Medicament Concentraţie şi Doza si calea de Perioada
mod de administrare administrării
prezentare recomandată

Glucoză sol. 5% -flacon de -perfuzie i.v.-2 09.02.2022 –

500 ml. fl./zi 11.02.2022

Ser fiziologic 9%-flacon 500 -perfuzie i.v.-2 09.02.2022 –

ml fl./zi 11.02.2022

Oxitocin Fiole -1 ml 5 In perfuzie1 09.02.2022

u.i./ml u.i./100ml

Ampicilină Flaon 1 gr 1 flacon la 6 ore 10.02.2022-

i.v. 15.02.2022

Ergomet Fiole 0,2mg/1ml 1fiola la 4 ore 10.02.2022-

11.02.2022

Ca. gluconic Fiole 10ml 1fiola/zi i.v. 10.02.2022-

15.02.2022

Vit. C. Fiole 5 ml 1 fiola/zi 10.02.2022-

15.02.2022

Ferro gradumet Compr.325mg. 2 compr./zi 10.02.2022-

15.02.2022

EVALUARE FINALĂ
 Pacienta M.F. in varstă de 23 ani ,cu domiciliul în Ştefăneşti, este adusă cu salvarea
în data de 09.02.2022 în Serviciul de urgenţă al Maternităţii Constanta cu simptomele :
contractii uterine dureroase , membrane intacte.

Afost stabilit la internare diagnosticul de Sarcină la termen , contracţii uterine

dureroase. Anemie prin carenţa de fier .

Naşte normal la data de 09.02.2022, un făt viu , sex feminin , G=3000 gr. ,Scor
Apgar 9 .

Delivrenţa naturală de placentă .

Perineu intact.

Ritm respirator şi circulator în limite normale

Lohii serosangvinolente în cantităţi normale, tranzit intestinal fiziologic

Alimentaţie naturală a nou-născutului

Evoluţia lehuziei este favorabilă .

Se externează cu diagnosticul : Lehuzie fiziologică

Recomandări: - igienă intimă , repaus sexual 40 zile

- continuarea alimentaţiei naturale a nou – născutului

- dispensarizare prin DMT-medic de familie

CAZ CLINIC NR.2

 Perioada 16.05.2022 – 21.05.2022

Culegerea datelor:

Nume: P.

Prenume: I.

Vârsta: 18 ani

Sex: F.

Ocupaţia: casnică

Religia: creştin-ortodoxă

Cetăţenie: romană

Domiciliu: Oituz

Antecedente medicale: - heredo - colaterale: - nesemnificative

- personale - fiziologice: - menarhă la 14 ani,ciclu

menstrual neregulat.

- N=0 ; A=0

- patologice: - nesemnificative.

Isoricul bolii : Pacienta precizează că au aparut contractii uterine dureroase la interval de

aproximativ 1 oră ,moment în care a anuntat Serviciul de ambulanţă ,
internându-se cu contracţii uterine dureroase la interval de o oră.

Diagnostic medical la internare: IG.0P Sarcină la termen, contractii uterine dureroase,

Anemie prin carenţă de fier

Motivele internării: contracţii uterine dureroase

Manifestari de dependenţă: - contracţii uterine dureroase

 - anemie prin carenţă de fier
- delivrenţă naturală incompletă de placentă urmată de control
instrumentar uterin
- epiziotomie profilactică – rafie catgut
- constipaţie
- nou născut eutrofic

Examen clinic general:

-tegumente şi mucoase palide ,acoperite de transpiraţii reci

-sistem osteo-articular aparent integru

-sistem muscular –normoton

-sistem limfo-ganglionar-nepalpabil

-ap.respirator- dispnee

-ap. cardiovascular-T.A. 120/80 mmHg.

-ap.urogenital – C.U.D. prezente

Data internării:16.05.2022

Data externării:21.05.2022

EVALUAREA NEVOILOR FUNDAMENTALE

 1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulatie - lăuza prezintă dispnee, tahicardie ,
T.A=110/80 mmHg

2. Nevoia de a bea şi a mânca – lăuza prezintă inapetenţă

3. Nevoia de a elimina – C.U.D. prezente , constipaţie

4. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură – reticenţă în a încerca să efctueze

mişcări, prezintă ameţeli la schimbarea poziţiei orizontale în cea verticală

5. Nevoia de a dormi şi a se odihni - ore de somn insuficiente, slăbiciune, oboseală, legate

de stress şi C.U.D.

6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca – lăuza se îmbracă şi dezbracă singură

7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale – lăuza prezinta

temperature in limite normale

8. Nevoia de a menţine tegumentele şi mucoasele curate – neglijarea însuşirii de

cunoştinţe privind igiena intimă corectă

9. Nevoia de a evita pericolele - alterarea stării de sănătate legate de anxietate teama

10. Nevoia de a comunica - perturbarea imaginii de sine, comunicare dificilă, puditate

nejustificată

11. Nevoia de a acţiona conform propriilor credinţe şi valori – lăuza este de religie
ortodoxă, respectând şi practicând valorile spirituale.

12. Nevoia de a fi ocupat şi de a se realiza – lăuza este preocupată de propriul copil

13. Nevoia de a se recreea –lăuza este preocupata in timpul liber de lectura, emisiuni tv.

14. Nevoia de a învăţa să-şi păstreze sănătatea - ignoranţă legată de cunoştinţe

insuficiente
 PLAN DE ÎNGRIJIRE – CAZ CLINIC NR.2

PERIOADA 16.05.2022- 21.05.2022

Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenţii Evaluare

funda- nursing
Autonome Delegate
mentală

Nevoia de a Anxietate , Lăuza să aibă Sustinere psihică , Lăuza este

evita agitaţie , încredere în înţelegere, explic mai liniştită,
pericolele nelinişte şi echipa necesi-tatea încearcă să
teamă , medicală, să menţinerii suporte
pacienta fiind colaboreze şi calmului şi a contracţi-ile
--------------
la prima sar- să nu mai fie colaborării cu uterine,
cină, neîn- agitată echipa medicală, colaborea-ză
credere, explic beneficiile cu echipa
suportă cu pe care le are medicală
dificultate starea de linişte şi
durerea post- calm asupra
epiziotomie, copilului,
tulburări de
echilibru
postpartum ,
tristeţe şi
plâns

Nevoia de a ConstipaţiePr Reluarea Respectarea Efectuarea 16.05.2022Pa

elimina ezenţa lohiilor tranzitului regulilor de clismei cienta intra în
serosangvi- intestinal , asepsie şi Administrare sala de
nolente prevenirea antisepsie a de per- naştere ,
postpartum infecţiilor şi a Susţinere psihică şi fuzie cu ser naşte un făt
hemoragiei încurajare, fiziologic viu sexF.
postpartum urmărirea alternativ cu Delivrenţa
cantitativă a glucoză + naturală
Urmărirea
lohiilor, aplicarea ergomet incompletă
involuţiei
de pungă cu gheaţă Adminis- de placentă
 uterine pe abdomenul trarea de fiind urmată
lăuzei, explicarea oxacilină 1 de control
Reducerea
importanţei unui gr. la 6 ore + instrument-tal
hemoragiei la
regim uşor pentru gentami-cină 17.05.2022
cantitatea
reluarea tranzitului 1f la 12 ore Lohii
normală
intestinal , pentru serosangvinol
supraveghere şi prevenirea ente în
încurajare în ceea infecţiilor cantităţi mari
ce priveşte post-partum 18.05.2022Lo
adresabilitatea la hii în cantităţi
echipa medicală în moderate
cazul în care Reluarea
sesizeaza tranzitului
schimbări în ceea intestinal
ce priveşte 20.05.2022
cantitatea, culoarea Lohii
lohiilor serosangvinol
ente în
cantităţi
normale,
tranzit
intestinal
fiziologic

Nevoia de a Lăuza Echilibrarea Încurajarea Adminis- 16.05.201

se alimenta prezintă hidro- alimentaţiei la sân trarea de sol Obiectiv
şi hidrata dezechi-libru electrolitică, a nou- născutului, gluco-zată + nerealizat
hidroele- explicarea ser fiziologic 17.05.2022Sâ
Prezenţa
ctrolitic necesităţii unui ni simetrici
lactaţiei Adminis-
Anemie prin regim alimentar bilateral ,
trarea de Ca.
carenţă de fier Combaterea adecvat , fară lactaţie
Gluconic +
anemiei alimente , fructe şi instalată
vit. C /i.v.
legume care Lăuza pune
fermentează, copilul la sân
 absenţa sucurilor şi Adminis- Reia
băuturilor trarea de alimentaţia
acidulate Reluarea Venofer în orală cu ceai+
alimentaţiei orale perfuzie i.v. pâine
postpartum prajită,în
urmatoa-rele
zile continuă
cu supă
strecurată

Nevoia de a Lăuza nu are Lăuza să-şi Explicarea Urmăresc 16.05.2022O

fi curat şi cunoş-tinţe facă toaleta importanţei evoluţia şi biectiv
îngrijit sufici-ente singură , menţinerii unei cicatricea nerealizat
pentru a-şi igiene intime postepi- 18.05.2022
Să fie
face singură adecvate , pentru a ziotomie Lăuza îşi face
prevenite
toaleta pre-veni infecţiile toaleta
eventualele Îngrijesc
organelor postpartum , organelor
infecţii plaga post-
genitale şi a Riscurile unei genitale cu
postpartum, epizioto-mie
sânilor înainte suprainfecţii ceai de
plaga post-
şi după alăp- datorate muşeţel, este
epiziotomie să
tare, este epiziotomiei atentă la
se cicatrizeze
panicată de Explicarea firele de la
prezenţa importanţei nivelul plăgii,
lohiilor, a toaletei sânilor îşi face toale-
epiziotomiei inainte şi după ta sânilor
profilactice alaptare înainte şi
după alăptare
21.05.2022
Plaga
perineală
cicatrizată
postprimam

Nevoia de a Lăuza Lăuza să Măsor pulsul şi Recoltez 16.05.2022

respira şi a prezintă ritm prezinte respiraţia şi o sânge pentru Ameliora-rea
 avea o bună respi-rator şi respiraţia şi notez în F.O. analize de ritmu-lui
circulaţie puls pulsul în limite Încurajez pacienta laborator, respire-tor şi
modificate, normale să respire rar şi a pulsului,
Adminis-trez
(dispnee, regulat să nu intre înlaturarea
perfuzie cu
tahicardie), în panică, Susţin stării de
ser fiziologic
accentuate si psihic pacienta şi o panică ,
+ oxitocin
de anxietate liniştesc pentru a colaborare
înlătura starea de favorabilă cu
panică pacienta

Nevoia de a Lăuza se Lăuza să facă Ajut şi o susţin să Pacienta a

se mişca şi deplasează cu scurte plimbări facă scurte înteles
a avea o dificul-tate , să se plimbări Explic important-ţa
bună datorită deplaseze necesitatea -------------- mişcării,
postură epizioto-miei susţinută prin mişcării acceptă să fie
profilactice, salon susţinută.
ameţelilor şi
durerilor
postpartum şi
refuză de a
face mişcare

INVESTIGAŢII DE LABORATOR

Investigaţii Rezultate Valori normale

Leucocite 351.000/mm3 4.200 -8.000/mm3

Hematocrit 41% 41 ± 5 %

Trombocite 141.000 /mm3 1 50.000 -400.000/mm3

Fibrinogen 337 mg% 200-400mg%

Eritrocite 4,6mil/mm3 4,2 - 4,8 mil/mm3

Hemoglobină 8,7 g% 15±2g%

V.S.H. 12mm/lh 21mm/2 h 2-13 mm/lh 12 -17 mm/2 h

Glicemie 78,3 mg% 80-120 mg%

Creatinină 0,6 mg% 0,6-1,20mg%

Trigliceride 800 mg % 600 - 800 mg %

Colesterol 2, 30 g %o 1,80-2,80g%o

Uree 0,21 g% 0,2-0,4g%

lonograma sanguină Na= 138 mEq/l Ca = Na=137-152mEq/l Ca =

4,6 mEq/l Cl = 98 4,5 - 5,5 mEq/l Cl- 94 -
mEq/l K = 4,3 111 mEq/l K = 3,8 -5,4
Factor Rh mEq/l
pozitiv mEq/l

Grup sanguin A (II)

Examen urină P.H. 6,0

Urobilinogen-normal

Densitate 1025

TRATAMENT MEDICAMENTOS
Medicament Concentraţie şi Doza şi calea de Perioada
mod de administrare administrării
prezentare recomandată

Glucoza sol. 5% -flacon de -perfuzie i.v.-2 16.05.2022 –

500 ml. fl./zi 18.05.2022

Ser fiziologic 9%-flacon 500 -perfuzie i.v.-2 16.05.2022 –

ml fl./zi 21.05.2022

Oxitocin Fiole -1 ml 5 în perfuzie1 16.05.2022

u.i./ml u.i./100ml

Oxacilina Flaon 1 gr 1 flacon la 6 ore i.v. 16.05.2022-

21.05.2022

Ergomet Fiole 1fiola la 4 ore 16.05.2022-

0,2mg/1ml 18.05.2022

Ca. gluconic Fiole 10ml 1fiola/zi i.v. 16.05.2022-

21.05.2022

Vit. C. Fiole 5 ml 1 fiola/zi 16.05.2022-

21.05.2022

Gentamicina Fiole 80mg/2ml 1 fiola la 12ore 16.05.2022-

21.05.2022

Venofer Fiole 5ml20 2 fiole/zi in 16.05.2022-

mg/ml perfuzie iv 21.05.2022
 EVALUARE FINALĂ

Pacienta P.I. în varstă de 18 ani ,cu domiciliul în Săveni, este adusă cu salvarea în
data de 16.05.2022 în Serviciul de urgenţă al Materniţăţii Constanta cu simptomele: contracţii
uterine dureroase ,membrane intacte.

A fost stabilit la internare diagnosticul de Sarcină la termen ,contracţii uterine

dureroase. Distocie de obstacol datorită unei rotaţii incomplete a capului fătului. Anemie prin
carenţă de fier .
 Naşte natural la data de 16.05.2022, ora 10:50 un făt viu, sex feminin, G=3480
gr. ,Scor Apgar 9 , travaliu dirijat.

Circulară strânsă de cordon

Delivrenţa naturală incompletă de placentă urmată de control instrumental uterin .

Epiziotomie profilactică , plaga perineală cicatrizată perprimam.

Travaliul şi naşterea complicate de o circulară de cordon în jurul gâtului, cu

compresiune .

Ritmul respirator şicirculator este în limite normale

Lohii serosangvinolente în cantităţi normale, tranzit intestinal fiziologic

Alimentaţie la sâna nou-născutului

Lăuza este echilibrată hidroelectrolitic

Plaga perineală cicatrizată perprimam

Evoluţia lăuziei este favorabilă sub tratament antibiotic.

Se externează cu diagnosticul de Lăuzie fiziologică

Recomandări:- igienă intimă ,repaus sexual 40 zile

- alimentaţie naturală a nou – născutului

- combaterea carenţei de fier

- dispensarizare prin DMT-medic de familie

CAZ CLINIC NR.3

Perioada 12.05.2022-19.05.2022

Culegerea datelor:

Nume: M.

Prenume: F.
Vârsta: 32 ani

Sex: F.

Ocupaţia: casnică

Religia: creştin-ortodoxă

Cetăţenie: română

Domiciliu: Lumina

Antecedente medicale: - heredo-colaterale: - nesemnificative

- personale - fiziologice: - menarhă la 14 ani,ciclu

menstrual neregulat.

- N=4 ; A=0

- patologice: - nesemnificative.

Isoricul bolii : Pacienta precizează că au aparut contracţii uterine dureroase la interval de

aproximativ 2 ore,moment în care a anunţat Serviciul de ambulanţă , internându-se cu
contracţii uterine dureroase

Diagnostic medical la internare: VG.IVP Sarcină la termen , contracţii uterine

dureroase,Infecţie nespecifică a tractului urinar în sarcină

Motivele internării: contracţii uterine dureroase

Manifestări de dependenţă:
- contracţii uterine dureroase
-delivrenţă naturală de placentă

-ruptură perineu gr.I , rafie catgut. Plaga perineală cicatrizată perprimam.

- constipaţie

-hemoragie postpartum

-hipotonie şi involuţie uterină lentă

-dispnee, tahicardie

-nou-născut eutrofic

Examen clinic general:

-tegumente şi mucoase palide, acoperite de transpiraţii reci

-sistem osteo-articular aparent integru

-sistem muscular –normoton

-sistem limfo-ganglionar-nepalpabil

-ap.respirator- dispnee

-ap. cardiovascular-T.A. 120/80 mmHg.

-ap.urogenital – C.U.D. prezente

Data internării:12.05.2022

Data externării:19.05.2022

EVALUAREA NEVOILOR FUNDAMENTALE

1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulatie - lăuza prezintă dispnee .

T.A=120/80mmHg

2.Nevoia de a bea şi a mânca – alimentaţie dezechilibrată, carenţă de fier (nu are

tratament cu Fe! ; e a treia pacienta cu anemie prin lipsa de Fe !!!)

3.Nevoia de a elimina – C.U.D. prezente , disurie, constipaţie

 4.Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură - reticenţă în a încerca să efctueze
mişcări

5.Nevoia de a se odihni - ore de somn insuficiente, oboseală, legate de stres şi C.U.D.

6.Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca – lăuza se îmbracă şi dezbracă singură

7.Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale – bolnava prezintă

temperatura în limite normale

8.Nevoia de a menţine tegumentele curate – neglijarea însuşirii de cunoştinţe privind

igiena intimă corectă

9.Nevoia de a evita pericolele - alterarea stării de sănătate legată de anxietate, teamă

10.Nevoia de a comunica - perturbarea imaginii de sine ,comunicare dificilă , puditate

nejustificată

11.Nevoia de a acţiona conform propriilor credinţe şi valori – lăuza este de religie

ortodoxă, respectând şi practicând valorile spirituale.

12.Nevoia de a fi ocupat şi de a se realiza – lăuza este preocupată de propriul copil.

13.Nevoia de a se recreea –lăuza este vizitată de familie în prezenţa careia se simte bine .

14.Nevoia de a învăţa să-şi păstreze sănătatea - ignoranţă legată de cunoştinţe

insuficiente

PLAN DE ÎNGRIJIRE – CAZ CLINIC NR.3

PERIOADA 12.05.2022-19.05.2022

Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenţii Evaluare

fundamen nursing
Autonome Delegate
tală
Nevoia de Ritm respirator Lăuza să Măsor tensiunea , Recoltez sânge 12.05.2022
a respira şi şi puls prezinte respiraţia şi pulsul pentru analize Ameliora-rea
a avea o modificat, respiraţia şi şi o notez în F.O. de laborator, ritmu-lui
bună manifestat prin tensiunea Încurajez pacienta Administrez respire-tor şi a
circula-ţie dispnee, arterială şi să respire rar şi perfuzie cu ser tensiunii
tahicardie pulsul în limite regulat să nu intre fiziologic + arteriale
normale în panică ocitocin

Nevoia de Constipaţie Reluarea Susţinere psihică Efectuarea 12.05.2022Pa

a elimina Prezenţa tranzitului şi încurajare, clismei cienta intră în
lohiilor intestinal , urmărirea Administra-rea sala de naştere
serosangvino- Prevenirea cantitativă a de perfu-zie cu Delivrenţă
lente infectiilor şi a lohiilor, aplicarea ser fiziologic naturală de
postpartum, hemoragiei de pungă cu alternativ cu placentă,
disurie postpartum , gheaţă pe glucoză + ruptură de
Tratarea abdomenul ergomet perineu
infecţiei urinare lehuzei, Administra-rea 13.05.2022
din timpul explicarea de ampi-cilină 1 formarea
sarcinii importanţei unui gr. la 6 ore + globului de
Urmărirea regim uşor pentru Metroniza-dol siguranţă
tonusului uterin reluarea 500mg/ 100 14.05.2022Lo
şi formarea tranzitului ml.,1/2 fl. la 12 hii
globului de intestinal ore pentru serosangvi-
siguranţă preve-nirea nolente în
infecţiilor cantităţi
postpartum moderate
15.05.2022Lo
hii în cantităţi
moderate
Reluarea
tranzitului
intestinal
18.05.2022Lo
hii serosang-
 vinolente în
cantităţi
normale,
tranzit
intestinal
fiziologic,
involuţie
uterină
favorabilă

Nevoia de Lăuza prezintă Echilibrarea Încurajarea Administra-rea 12.05.2022Ob

a se dezechilibru hidroelectro- alimentaţiei la sân de sol glucozată iectiv
alimenta şi hidroelectro- litică, reluarea a nou- născutului, + ser fiziologic nerealizat
hidrata litic dat de alimentaţiei explicarea în primele două 13.05.2022Sâ
alimentaţie postpartum , beneficiilor care zile ni simetrici
inadecvată alimentaţie le are alimentaţia bilateral ,
necesitatea de a naturală a nou- la sân , explica- lactaţie
relua născutului rea necesităţii instalată
alimentaţia şi unui regim Lăuza pune
hidratarea alimentar adecvat, copilul la sân ,
postpartum absenţa băuturilor reia
acidulate, alimentaţia
expunerea orală cu ceai
efectelor negative + pâine
pe care le are prajită, iaurt,
asupra nou - în următoare-
nscutului le zile conti-
nuă cu supă
strecurată
17.05.2022No
u -născutul
este alimen-
tat natural,
lăuza se ali-
 mentează şi
hidratează
fară ajutor

Nevoia de Lăuza nu are Lăuza să-şi facă Ajut lăuza să Spălături 12.05.2022Ob
a fi curat şi cunoştinţe toaleta singură , meargă la sala de vaginale şi iectiv
îngrijit suficiente în să înţeleagă tratamente pentru vulvare cu nerealizat
ceea ce priveşte importanţa spălături vaginale soluţie de 14.05.2022Lă
ruptura de acesteia, şi vulvare , explic Septovag. uza a înţeles
perineu şi prevenirea importanţa importanţa
Urmăresc
manifestă o infecţiilor toaletei organelor igienei locale,
evoluţia şi
uşoară postpartum şi a genitale şi a îşi face
cicatricea
ignoranţă celor de sânilor singură
rupturii de
pentru a-şi face vecinătate Să toaleta sânilor
perineu
singură toaleta menţină o şi a regiunii
organelor igienă peri-anale
genitale şi a adecvatăa
sânilor îna-inte regiunii pero-
şi după alăptare anale şi a
sânilor

Nevoia de Anxietate , Lăuza să aibă Susţin psihic şi Pacienta

a evita agitaţie , încredere în moral paci-enta, o suportă mai
perico-lele nelinişte şi echipa încura-jez şi o usor durerea
nesiguranţă, medicală, să asigur de sprijin, şi colabo-
suporta cu colaboreze , să o lămuresc să rează cu
dificultate nu mai fie colaboreze şi-i echipa
durerea agitată, să explic bene-ficiile ---------------- medicală
postpartum colaboreze în acesteia, explic
timpul cât este faptul că starea de
în spital agitaţie şi
nelinişte se
transmite de la
mamă la copil
Nevoia de Deplasarea cu Lăuza să se Ajut şi o susţin să Pacienta a
a se mişca dificultate deplaseze facă scurte înteles
---------------
şi a avea o datorită singură plimbări Explic importanţa
bună durerilor în necesitatea mişcării, ac-
postură urma rupturii de mişcării ceptă să fie
perineu susţinută.

INVESTIGAŢII DE LABORATOR

Investigaţii Rezultate Valori normale

Leucocite 6200/mm3 4.200 -8.000/mm3

Hematocrit 40% 41 ± 5 %
Trombocite 295.000 /mm3 1 50.000 -400.000/mm3

Fibrinogen 315 mg% 200-400mg%

Eritrocite 4,5mil/mm3 4,2 - 4,8 mil/mm3

Hemoglobina 10,9 g% 15±2g%

V.S.H. 15 mm/lh 30 mm/2 h 2-13 mm/lh 12 -17 mm/2 h

Glicemie 95 mg% 80-120 mg%

Creatinina 0,65 mg% 0,6-1,20mg%

Trigliceride 660 mg % 600 - 800 mg %

Colesterol 1,90 g %o 1,80-2,80g%o

Uree 0,27 g% 0,2-0,4g%

lonograma sanguină Na= 142 mEq/l Ca = Na=137-152mEq/l Ca =

5,0 mEq/l Cl = 99 4,5 - 5,5 mEq/l Cl- 94 -
mEq/l K = 4,9 111 mEq/l K = 3,8 -5,4
Factor Rh mEq/l
pozitiv mEq/l

Grup sanguin B (III )

Examen urină Prezent cristale medicamentoase

Trichomonas-absent

Candida –absent

Grad de inflamaţie al vaginului-Gr.3

Epitelii, foarte rar, lactobacili, rari bacili gram negativ, coci gram
pozitiv, frecvente leucocite

TRATAMENT MEDICAMENTOS
Medicament Concentraţie şi mod de Doza şi calea Perioada
prezentare de administrării
administrare
recomandată

Glucoză sol. 5% -flacon de 500 ml. -perfuzie i.v.-2 12.05.2022-

fl./zi 13.05.2022

Ser fiziologic 9%-flacon 500 ml -perfuzie i.v.-2 12.05.2022-

fl./zi 15.05.2022

Oxitocin Fiole -1 ml 5 u.i./ml In perfuzie1 12.05.2022

u.i./100ml

Ampicilină Flaon 1 gr 1 flacon la 6 ore 12.05.2022-

i.v. 19.05.2022

Ergomet Fiole 0,2mg/1ml 1fiola la 4 ore 12.05.2022-

13.05.2022

Septovag Plicuri Dilutie 1/1000 12.05.2022-

19.05.5011

Metronidazol Sol.perfuzabilă 500mg./100 ml 1/2flacon la 12 12.05.2022-

ore 19.05.2022
 EVALUARE FINALĂ

Pacienta M.F. în varstă de 32 ani, cu domiciliul în Lumina, este adusă cu salvarea în

data de 12.05.20011 în Serviciul de urgenţă al Maternităţii Constanta cu simptomele:
contracţii uterine dureroase, membrane intacte.

A fost stabilit la internare diagnosticul de Sarcină la termen ,contracţii uterine

dureroase. Infecţie nespecifică a tractului urinar în sarcină.

Naşte spontan la data de 12.05.2022,ora 13:40 un făt viu, sex masculin, Gr.3440 gr.,
Scor Apgar 9,

Delivrenţă naturală de placentă ,

Ruptură perineu Gr.I –rafie-catgut .Plaga perineală cicatrizată perprimam

Ritm respirator şi circulator în limite normale.

Lohii serosangvinolente înlimite normale, involuţie uterină favorabilă.

Lăuza este echilibrată hidroelectrolitic

Alimentaţia la sân a nou-născutului

Evoluţia lăuziei este favorabilă.

Se externează cu diagnosticul de Lehuzie fiziologică

Recomandări: - igienă intimă ,repaus sexual 40 zile

- alimentaţie naturală a nou – născutului

- dispensarizare prin DMT-medic de familie

CONCLUZII

Lăuzia după o naştere fară intervenţii medicale poate avea multe beneficii.

Următoarele sunt doar câteva:

- mai puţină durere postnatală
- recuperare fizică mai rapidă
- creşterea încrederii în tine ca rezultat al naşterii
- contactul cu bebeluşul este mult mai mare
- reduce probabilitatea depresiei post-natale
- un bebeluş mult mai liniştit
 - o experienţă de alăptat mult mai uşoară

Am întâmpinat unele mici dificultăţi în găsirea materialului didactic, dar cu ajutorul

doamnei profesoare coordonator am reuşit să adun tot ce aveam nevoie ca să îmi finalizez
studiul pentru lucrarea de diplomă.

Am mai întâmpinat probleme de comunicare cu pacientele care nu aveau suficiente

cunoştinţe în ceea ce priveşte o igienă intimă corespunzătoare pe parcursul perioadei de lăuzie
şi am ajutat şi eu, prin mica mea contribuţie, la îngrijire, tratament şi educaţie pentru sănătate.

Prin studierea acestor cazuri am ajuns la o înţelegere şi cunoaştere a fiinţei umane şi a

modului în care se pot iniţia şi întreţine relaţii interpersonale cooperante, bazate pe respect
între membrii echipei de îngrijire şi cel îngrijit.

Am aflat multe lucruri şi, mai ales, am dobândit aptitudini practice care îmi vor fi de
un real ajutor într-o viitoare carieră ca asistentă medicală la un cabinet de medic de familie
sau, de ce nu, într-o maternitate, dar şi în viaţa de zi cu zi.

ANEXA NR.1

ORGANELE GENITALE INTERNE

ANEXA NR. 2
ANEXA NR. 3

SONDAJUL VEZICAL LA FEMEIE

 Sondajul vezical reprezintă introducerea unei sonde sau cateter prin uretra în vezica urinară,
realizandu-se o comunicare instrumentală între interiorul vezicii şi mediul extern.

Scop:

 explorator: - recoltarea unor probe sterile de urină pentru examene de laborator;

- introducerea unor substanţe de contrast;
- depistarea unor modificări patologice ale uretrei şi vezicii urinare;
- monitorizarea diurezei
 terapeutic: - evacuarea conţinutului vezicii urinare (în retenţie acută de urină şi
incontinenţă urinară , hematurie)
- executarea unor procedee terapeutice prin sondă ( spălaturi vezicale,

introducerea unor substanţe medicamentoase- citostatice)

ETAPE:

1. Pregătirea materialelor: sonda ( Foley, Nelaton), mănuşi, muşama, aleză, seringi, vas colector,
materiale pentru toaleta organelor genitale externe, taviţă renală, paravan, ulei de parafină steril, ser
fiziologic;

2. Pregătirea pacientei:
 ~ psihică: - se anunţa pacienta şi i se explică necesitatea tehnicii

~ fizică :- se izolează patul cu paravan;

- se protejază patul cu muşama şi aleza

- se aşează pacienta în decubit dorsal cu genunchii flectaţi apoi se

aşează un bazinet sub regiunea sacrată a pacientei şi se efectuează toaleta
organelor genitale externe dinspre simfiza pubiană înspre anus

- se îndepărtează bazinetul
- se aşează taviţa renală între coapsele pacientei

3. Efectuarea tehnicii
Observaţie: Sondajul vezical este un act medical delicat care necesită condiţii de perfectă
asepsie atât a pacientei şi instrumentelor, cât şi a mâinilor celui care o execută.

- asistenta îmbracă manuşi sterile;

- îndepărtează cu mâna stângă labile mari şi mici evidenţiindu-se meatul urinar;

-se plasează un tampon steril la intrarea în vagin apoi se dezinfectează meatul urinar cu câteva
tampoane îmbibate în soluţie dezinfectantă dinspre uretră spre anus (nu invers, ştergerea în sens invers
aduce microbi din regiunea anală spre uretră)

-se lubrifieaza sonda cu ulei de parafină steril şi se introduce sonda în uretră 4-5 cm paralel cu
înaintarea sondei extremitatea distală a acesteia va fi coborâtă printr-o mişcare în forma de arc;

-primele picături se lasă să cadă în taviţă apoi se recoltează urina de laborator

-dacă s-a introdus sonda Foley se umflă balonaşul cu ser fiziologic

-se adaptează punga colectoare de urină

4. Extragerea sondei se realizează efectuând manoperele în ordinea inversă introducerii

5. Îngrijirea pacientei după tehnica:

- se efectuează toaleta regiunii vulvare

- se îmbracă şi aşează pacienta comod în pat
- se supraveghează pacienta
6. Reorganizarea locului de muncă

Complicaţii:

 imediate: - lezarea traumatică a mucoaselor ureterale, se impune întreruperea imediată a

tehnicii
- crearea unei căi false prin forţarea sondei, se previne prin efectuarea sondajului
cu blândeţe şi răbdare fără să se forţeze înaintarea sondei.
- astuparea sondei în cursul evacuării vezicii, se destupă prin insuflare de aer sau
injectare a câţiva ml de soluţie dezinfectantă
 tardive: - infecţioase prin introducerea germenilor patogeni prin manevre şi instrumente
nesterile

ANEXA NR. 4
EFECTUAREA CLISMEI
 Clisma este o formă specială a tubajului, prin care se introduc diferite lichide în intestinul gros
(prin anus în rect şi colon)
Scop:
 evacuator
- evacuarea conţinutului intestinului gros
- pregătirea pacientului pentru examinări (rectoscopie, irigoscopie)
- intervenţii chirurgicale asupra rectului
 terapeutic
- introducerea de medicamente
- alimentarea sau hidratarea pacientului
Clasificare după efect:
- clisme evacuatoare
- clisme terapeutice
- clisme alimentare
- clisme baritate
Pregătirea materialelor:
- de protecţie: paravan, muşama, aleză, învelitoare
- sterile: canulă rectală, casoletă cu comprese, pară de cauciuc pentru copii
- nesterile: stativ pentru irigator, irigatorul şi tubul de cauciuc de 1,5-2 m lungime şi 10
mm diametru, tăviţă renală, bazinet, apă caldă la 35-37°C (500-1000 ml), sare (1 linguriţă la 1 litru de
apă), ulei (4 linguri la 1 litru de apă), glicerină (40gr la 500 ml) sau săpun (1 linguriţă rasă la 1 litru de
apă).
- medicamente: soluţii medicamentoase în cantitatea şi concentraţia cerută de medic
- substanţă lubrifiantă ( vaselină )
Pregătirea pacientului:
*Psihic: se anunţă şi i se explică tehnica, se respectă pudoarea
*Fizic:
 - se izolează patul cu paravanul şi se protejează cu muşama şi aleză
- se aşează pacientul în funcţie de starea generală în poziţie:
- decubit dorsal, cu membrele inferioare flectate
- decubit lateral stâng cu membrul inferior stâng întins şi dreptul flectat
- genupectorală
-se aşează bazinetul sub regiunea sacrală şi se înveleşte pacientul cu învelitoare

CLISMA EVACUATOARE

Execuţie
a) Clisma evacuatoare simplă:
- se fixează canula la tubul irigatorului şi se închide robinetul
- se verificătemperatura apei sau a soluţiei medicamentoase
- se umple irigatorul
- se evacuează aerul şi prima coloană de apă
- se lubrifiază canula cu o compresă de tifon
- se fixează irigatorul pe stativ
- asistenta se spală pe mîini şi se dezinfectează
- îndepărtează fesele pacientului cu mâna stângă
- introduce canula prin anus în rect ( cu mâna dreaptă) perpendicular pe faţa subiacentă,
cu vârful îndreptat înainte în direcţia vezicii urinare
- după ce vârful canulei a trecut prin sfincter se ridică extremitatea externă şi se îndreaptă
vârful în axa ampulei rectale
- se introduce canula 10 – 12 cm
- se deschide robinetul sau pensa şi se reglează viteza de scurgere a apei prin ridicarea
irigatorului la aproximativ 50 cm deasupra patului pacientului
- pacientul este rugat să respire adânc, să-şi relaxeze musculatura abdominală, săreţină
soluţia 10- 15 minute
- se închide robinetul înainte ca nivelul apei să se apropie de nivelul tubului de scurgere
- se îndepărtează canula şi se aşează în tăviţa renală
- pacientul este adus în poziţie de decubit lateral drept, apoi decubit dorsal pentru a uşura
pătrunderea apei la o adâncime mai mare
- se captează scaunul la pat sau la toaletă
b) Clisma înaltă:
- se procedează la fel ca la clisma evacuatoare simplă
- se introduce o canulă flexibilă la 30-40 cm în colon
- se ridică irigalorul la 1,5 m pentru a reliza o presiune mai mare a apei
- temperatura apei va fi mai scăzută (15-16°C)
 BIBLIOGRAFIE

1. ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA OMULUI—COMPENDIU ; AUTORI : CEZAR TH.

NICULESCU, RADU CARENACIU, BOGDAN VOICULESCU, CARMEN SILVASTRU,
CRISTIAN NITA; EDITURA CORINT 2009

2. DICŢIONAR DE OBSTETRICĂ ŞI GINECOLOGIE; AUTORI : DR. STELIAN

PANĂ JR. ,DR. STELIAN PANĂ; EDITURA UNIVERS ENCICLOPEDIC - 1995

3. GINECOLOGIE; AUTORI : CRÂNGU IONESCU , VIRGILIU ANCAR;

EDITURA NATIONAL—2008

4. GHID DE NURSING CU TEHNICI DE EVALUARE ŞI ÎNGRIJIRI

CORESPUNZATOARE NEVOILOR FUNDAMENTALE; AUTOR : LUCREŢIA
TITIRCĂ ; EDITURA VIAŢA MEDICALĂ ROMANEASCĂ –2008

5. ÎNGRIJIRI SPECIALE ACORDATE PACIENŢILOR DE CĂTRE ASISTENŢII

MEDICALI – sub redacţia LUCREŢIA TITIRCĂ , EDITURA VIAŢA MEDICALĂ
ROMÂNEASCĂ - 2008

6. OBSTETRICĂ; AUTORI : CRANGU IONESCU , VIRGILIU ANCAR; EDITURA

NATIONAL—2008

7. OBSTETRICĂ ŞI GINECOLOGIE ;AUTOR: NITESCU VASILE ; EDITURA

DIDACTICĂ ŞI PEDAGOGICĂ-2010

86
 8. OBSTETRICĂ ŞI GINECOLOGIE VOL I ; AUTOR: FLORIN STAMAŢIAN ,
EDITURA ECHINOX

9. TRATAT DE NURSING- ÎNGRIJIREA OMULUI SANATOS ŞI BOLNAV ;

AUTOR: CRIN MARCEAN; EDITURA MEDICALĂ - 2010

86