Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pe durata unui meci de fotbal jucătorii au o varietate mare de activități sau de acțiuni,
de la mers la sprint, schimbări de direcție, sărituri, lovirea mingi. Frecvența cardiacă este
menținută la o medie de 85% din maxim, iar intensitatea medie a efortului este la 70% din
VO2max pe toată durata meciului, ceea ce înseamnă un consum energetic de aproximativ
1300-1600 kilocalorii, din care carbohidrații contribuie cu 60-70% din totalul aportului
energetic. În ziua meciului consumul energetic a fost estimat la aproximativ 3.500 kilocalorii.
În privința portarilor, consumul energetic pare să fie mai mic. Totuși aceștia fac o
încălzire mai lungă, de aproximativ o oră şi joacă pe toată durata meciului, eventual și în
prelungiri, ceea ce înseamnă că pot avea un consum energetic similar cu al celorlalți jucători.
Solicitările fizice și tehnice ale jucătorilor de fotbal de elită au crescut substanțial în
ultimii ani ca rezultat al modificărilor tactice. Deși nu a crescut foarte mult distanța alergată,
totuși a crescut frecvența sprinturilor și durata acțiunilor de mare intensitate. Acest trend a
fost observat pentru toate pozițiile de joc. Evoluția tehnologică a arătat că jucătorii dau mai
multe pase și un număr mai mare din acestea au succes.
Ținând cont de nivelul la care se joacă în zilele noastre, este clar că strategiile
nutriționale sunt cu atât mai importante.
În ziua meciului aportul de carbohidrați este din nou cel mai important aspect.
Ghidurile recomandă un aport de 6-8 grame/kgcorp pe toată durata zilei, şi de asemenea este
recomandat ca sportivi să consume o masă bogată în carbohidrați, 1-3 grame/kgcorp cu 3-4
ore înainte de debutul meciului, pentru a se asigura că au depozitele de glicogen pline.
Masa dinaintea meciului are o importanță particulară pentru umplerea depozitelor de
glicogen, ținând cont că acestea se pot reduce cu aproximativ 50% după postul nocturn
(somn).
Acest aspect este important în mod special pentru meciurile desfășurate la ora
prânzului și subliniază importanța optimizării nutriției în ziua anterioară meciului.
Masa dinaintea meciului trebuie să să conțină alimente ușor de digerat, pentru a
reduce riscul problemelor gastrointestinale, cum ar fi refluxul esofagian, disconfortul
abdominal, balonarea.
De asemenea, această masă trebuie să îi facă pe jucători să se simtă bine, de aceea
trebuie luat în calcul confortul lor și nu strategii rigide orientate doar pe atingerea unui de
carbohidrați conform ghidurilor.
Jucătorii trebuie să învețe practicile corecte privind alimentația înaintea meciului și să le
exerseze la antrenamente și înaintea unor meciuri mai puțin importante, astfel încât acestea să
devină obiceiuri care vor fi folosite în întreaga lor carieră sportivă.
Date provenind din multe studii sugerează că un aport crescut de carbohidrați înainte și în
timpul unui meci reduce instalarea oboselii și îmbunătățește capacitatea de efort intermitent
de mare intensitate.
Beneficiile se extind și în ceea ce privește performanțele tehnice ale jucătorilor. De
exemplu, s-a observat creșterea vitezei de dribling la jucătorii tineri care au consumat un mic
dejun consistent cu proporție mare de carbohidrați, respectiv 60%, cu două ore înainte de
meci.
În privința hidratării, jucătorii trebuie să înceapă meciul complet hidratați, ceea ce înseamnă
un aport de 5-7 mililitri pe kilogram corp de lichide în intervalul de 2-4 ore înainte de fluierul
de start. Acest interval permite eliminarea excesului de lichide până la debutul meciul, putând
folosi ca indicator culoarea urinei, care trebuie să fie galben deschis.