Introducere în Chimia

far a euti ă
Curs Nr. 1

02.10.2014
Chi ia far a euti ă
Chi ia far a euti ă

Chi ia far a euti ă

- dis ipli ă de spe ialitate a î văţă â tului far a euti , e se situează î tre
hi ie şi far a ologie, i luzâ d ai i desig ul, si teza şi dezvoltarea u or oi
su sta ţe edi a e toase.
- i pli ă ide tifi area, si teza şi dezvoltarea u or oi e tită i hi i e, sus epti ile
pe tru utilizare terapeuti ă.
- se o upă şi u studiul edi a e telor folosite deja î terapie, u proprietă ile
iologi e, respe tiv rela iile stru tură-a tivitate far a ologi ă ale a estora.
- se axează pe aspe tele alitative ale su sta elor edi a e toase şi are a s op
asigurarea alită ii su sta ei î o textul utilizării terapeuti e a a estora.

- ştii ţă ultidis ipli ară o i â d hi ia orga i ă, a orga i ă, io hi ie,

far a og ozie, far a ologie, iologie ole ulară sau hi ie-fizi ă.
“u sta ţă edi a e toasă

Materia pri ă u itară, are î ur a opera iu ilor

teh i ii far a euti e, si gură sau aso iată u alte
su sta e edi a e toase, poate fi tra sfor ată î
medicament.

Prin lege, su sta ța este defi ită a fii d ori e aterie, i difere t de
origine, care poate fi:
• u a ă, pre u : sâ ge u a și produse derivate di sâ gele u a ;
• a i ală, pre u : i roorga is e, a i ale î tregi, părți de orga e,
se reții a i ale, toxi e, extra te, produse derivate di sâ ge;
• vegetală, pre u : i roorga is e, pla te, părți de pla te, se reții
vegetale, extracte;
• hi i ă, pre u : ele e te, su sta țe hi i e aturale și produși
hi i i o ți uti pri tra sfor are hi i ă sau si teză.
[***Legea nr. 95/2006 - privi d refor a î do e iul să ătății].
 Medicamentul

Orice su sta ă sau a este de su sta e are pot fi ad i istrate la

o pe tru profilaxia preve irea , a eliorarea, diag osti ul şi/sau
trata e tul olilor sau pe tru odifi ări ale fu iilor fiziologi e.
A eastă defi i ie i lude edi a e tele pres rise, OTC-uri,
va i uri, produse pe ază de pla te, derivate di sâ ge ex. ser,
plas ă , et .

Prin lege, medicamentul este ori e su sta ță sau o i ație de

su sta țe preze tată a avâ d proprietăți pe tru tratarea sau preve irea
olilor la o ; de ase e ea, edi a e tul este ori e su sta ță sau
o i ație de su sta țe are poate fi folosită sau ad i istrată la o , fie
pe tru resta ilirea, ore tarea sau odifi area fu țiilor fiziologi e pri
exer itarea u ei a țiu i far a ologi e, i u ologi e sau eta oli e, fie
pentru stabilirea unui diagnostic medical.
[***Legea nr. 95/2006 - privi d refor a î do e iul să ătății].
 Medicamentul – categorii particulare

medicamentul imunologic - ori e edi a e t are o stă î vaccinuri,

toxine, seruri sau produse alergene

medicamentul homeopat - ori e edi a e t o ți ut di su sta țe u ite

sușe ho eopate î a ord u u pro edeu de fa ri ație ho eopat des ris
de Far a opeea Europea ă sau, î a se ța a esteia, de far a opeele
utilizate î preze t î Ro â ia și î statele e re ale U iu ii Europe e;
u edi a e t ho eopat poate o ți e ai ulte pri ipii a tive;
 Medicamentul

medicamentul radiofarmaceutic - orice medicament care, atunci când este

gata de folosire, o ți e î orporați, î s opuri edi ale, u ul sau ai ulți
radionuclizi (izotopi radioactivi);

generatorul de radionuclizi - ori e siste are î orporează u radio u lid-

pări te fixat, are servește la produ erea u ui radio u lid-fii ă o ți ut pri
eluție sau pri ori e altă etodă și are este folosit î tr-un medicament
radiofarmaceutic;
 Medicamentul

kitul (trusa) - ori e preparat are ur ează să fie re o stituit sau

combinat cu radionuclizi în medicamentul radiofarmaceutic final, în mod
o iș uit î ai tea ad i istrării lui;

precursorul radionuclidic - orice alt radionuclid produs pentru

radio ar area altei su sta țe î ai tea ad i istrării;

medicament derivat di sâ ge u a sau plas ă u a ă - medicament

pe aza de o stitue ți di sâ ge, preparați i dustrial de u ități pu li e
sau private; asemenea medicamente includ în special albumina, factori
de oagulare și i u oglo uli e de origi e u a ă.
[***Legea nr. 95/2006 - privi d refor a î do e iul să ătății].
Clasificarea ATC a medicamentelor

Anatomical Therapeutic Chemical Classification System

după riteriul a ato i , terapeuti și hi i )
cuprinde 5 nivele

Nivel
1) ANATOMIC lo ul a ato i de a țiu e al edi a e tului - otat u literă
mare)

2) TERAPEUTIC grupa terapeuti ă pri ipală -

otată u ifră

3) TERAPEUTIC su grupa terapeuti ă - otată u

o literă are

4) CHIMIC FARMACOTERAPEUTIC otată u o

literă are

5) CHIMIC se referă la su sta ța hi i ă, DCI -

otată u ifră
Clasificarea ATC a medicamentelor

Alprazolam - Cod ATC N05BA12.

Nivelul 1: N - SISTEMUL NERVOS

Nivelul 2: 05 - Psiholeptice
Nivelul 3: B - Anxiolitice
Nivelul 4: A - Deriva i de e zodiazepi ă
Nivelul 5: 12 - Alprazolamum

[***WHO Collaborating Centre for Drug Statistics

Methodology
http://www.whocc.no/atc/structure_and_principles/]
 Nevoia de medicamente

• popula ia devi e tot ai î ai tată î vârstă

• reşterea u ărului olilor aso iate u ar fi dia etul, o ezitatea, a erul,
durerea, afe iu ile ardiovas ulare, osteoporoza, oala Alzhei er
Boală Prevalenţa (milioane)
Infecţii bacteriene 240 (în lume: 4 bilioane)
Hipercolesterolemia 112
HTA
Diabetul de tip 2
84
25,8
Prevale a olilor î “UA după
Boli depresive majore 22,3 FDA pe tru o popula ie de
Durere neuropatică
Boala pulmonară cronica obstructiva
18
17
303 de milioane.
Boala canceroasă (general) 11,7
Accidentul vascular cerebral 5,8 [Bartfai T, Lees GV - The Future of Drug
Boala Alzheimer 5,3 (proiecţie în 2035: 42) Discovery: Who Decides Which Diseases
Boala artrozică 3,1
Cancer de sân 2,7
to Treat? Elsevier, Academic Press, San
Cancer de prostată 2,5 Diego, USA, 2013].
Schizofrenia 2,2
Cancerul colono-rectal 1,8
Cancer de sân 1,2
Melanom 0,7
Scleroza multiplă 0,4
Malaria 0,002 (în lume: 2,6 milioane)
Raţiu i pe tru apariţia de oi ole ule î piaţa
far a euti ă

1. Baza ştii ţifi ă pe tru o eperea de oi trata e te ale olilor este î reştere
o sta tă;
2. Nu ărul spe ialiştilor u experie ă î dezvoltarea edi a e tului este î reştere;
3. Succesele importante înregistrate în trecut sunt încurajatoare;
4. Mutaţiile are apar o sta t î azul i ro ilor patoge i, î spe ial î azul a teriilor şi
viruşilor, i pu o erere de edi a e te la are î ă u s-a i stalat reziste a;
5. Noi boli pot fi diagnosticate cu tehnologia din e î e ai oder ă şi vor e esita
tratament;
6. Re u oaşterea valorii edi i ii preve tive conduce la un anume tip de molecule noi
(exemple: utilizarea statinelor, medicamente destinate controlului HTA etc.);
 Raţiu i pe tru apariţia de oi ole ule î piaţa
far a euti ă

7. Perfe ţio area sintezelor chimiei organice per ite u efi a itate si teza totală a
o puşilor aturali, are u era posi ilă î tre ut exe plu esilatul de er uli ă –
Halaven - aprobat în anul 2010 pentru tratamentul cancerului de sân, este un analog
sintetic al unui compus natural cu peste 20 de centri chirali);
8. “o ietatea „are o evoie şi doreşte a se o porta a u „vi de ător .
9. Cu o reştere a uală a pieţei edi a e telor de 4-5% la nivel mondial, u o i ă
expu ere la i lurile re esiu ii e o o i e, i dustria far a euti ă ră â e o i dustrie
foarte profita ilă, are u este depe de tă de aterii pri e şi vul era ilă politi .
Normative ale medicamentelor

Farmacopeea
Far a opeea Ro â ă

Prima farmacopee -1862

- reda tată de far a istul Co sta ti Hepites, atât î li a lati ă, după u se o iş uia
î a ea epo ă, ât şi î li a ro â ă. Edi iile ulterioare au apărut u ai î li a
ro â ă.
Far a opeea Ro â ă

Far a opeea Ro â ă, Ediţia a X-a (1993) (F.R. X) este codul oficial al normativelor
are asigură alitatea edi a e telor î ara oastră.

F.R. X o i ut
- monografii i dividuale de su sta e, produse vegetale şi preparate
far a euti e, o ografii ge erale pe tru preparate far a euti e şi
pe tru etodologia ge erală de a aliză,
- apitolele „“olu ii volu etri e , „I di atori , „Rea tivi , „“ta darde
şi „Ta ele .

Ordinea de expu erea a o ografiilor i dividuale este ea alfa eti ă;

monografiile de preparate farmaceutice sunt totdeauna precedate de
o ografia ge erală respe tivă
 Far a opeea Europea ă

Farmacopeea Europeană E.Ph.8)

E.Ph. şi eri ele sale este î vigoare / legală, î statele e re ale Co ve iei
Far a opeei Europe e şi U iu ea Europea ă.

- defi eşte eri ele pe tru o pozi ia alitativă şi a titativă a

edi a e telor, testele la are tre uie supuse edi a e tele, dar şi
su sta ele şi aterialele utilizate î produ ia edi a e telor.

- a operă su sta ele a tive, ex ipie ii şi preparate de origi e

hi i ă, a i ală, u a ă sau o i ute di pla te, preparate
ho eopati e şi solu ii sto ho eopati e, a ti ioti e şi de ase e ea
for e dozate şi re ipie te.
- include o ografii despre derivate iologi e, sâ ge şi derivate di
plas ă, va i uri şi preparate radiofar a euti e.
Far a opeea Europea ă

România
- A aderat la Co ve ia pentru Elaborarea Farmacopeei Europene (Strasbourg 2001)

- o ligativitatea respe tării prevederilor i ter aţio ale privind

alitatea su sta elor medicamentoase
- reşte şi ai ult i porta a ela orării u or strategii de a aliză şi
o trol al su sta ţelor edi a e toase, în conformitate cu
te di ele de opti izare şi efi ie tizare o ti uă a etodelor de
a aliză utilizate

Astfel tre uie luat î o siderare o plexitatea deose ită a pro le elor pe are le
i pli ă asigurarea alită ii su sta elor edi a e toase şi de evoia de ali iere şi
ar o izare la sta dardele europe e şi o diale ale acestui vast domeniu, în
o orda ă u sta dardele ştii ifi e şi etodologi e a tuale.
Cum sunt descoperite medicamentele?

Obiectivul principal al Chimiei farmaceutice

- a ide tifi a oi o puşi are pot fi utiliza i a pri ipii a tive î trata e telor
diverselor afe iu i.

Tipul de compus identificat:

• Compus nou natural sau
• Compus organic sintetic
Ex ep ii, ex. u ii o puşi etali i ar o atul de litiu u efe te psihotrope ara teristi e
î psihoza a ia ală
Primele descoperiri

“u sta ele active medicamentoase

- pro e o ţi ute di pla te, care au condus la descoperirea

opiu ului, ătrăgu ei şi efedri ei

- sinteza unui compus (aproape la întâmplare)

- au fost des operi i o puşi i teresa i, are au avut apli a ii li i e, dar fără a
se u oaşte u pre izie e a is ul de a iu e exe plu des operirea
diazepamului).
- sele ie dintr-u u ăr foarte are de o puşi (procedeu ineficient, chiar
da ă se o i ea u o pus „ ap de serie are tre uia opti izat pe tru a
deveni medicament).

Mai re e t au apărut siste e de depistare auto ată de î alt tra sfer e utilizează
siste e de ulturi de elule, are au res ut efi ie a s ree i gului.
Epo a oder ă

- stabilirea u ei „ţi te
lo ul de a iu e are poate fi u re eptor, o
e zi ă, ADN-ul et . u de va a io a viitorul
compus
farmacologie + biochimia, iologia ole ulară, ge eti a,
studiul sistemelor biologice

- decizia tipului de compus care trebuie creat

- grafi ă ole ulară şi hi ie o puterizată
„desig -ul raţio al”

- metodele statistice azate pe orela ia proprietă ilor fizi o- hi i e u pote ialul

biologic utilizate pe tru a expli a şi opti iza a tivitatea iologi ă
 Drug design

Drug design este u o ept de a găsi edi a e te pe aza prezu tivelor i te iologi e
ale acestora.
i ta este o ole ulă heie i pli ată î tr-o ale eta oli ă are este spe ifi ă stării patologi e respe tive, sau
eve tual î supravie uirea u ui a u it age t patoge . “tru tura su sta ei edi a e toase are i tera io ează
specific cu biomolecula, se odelează pe i iţial pe al ulator ole ular do ki g ; totuşi, da ă se aju ge la si teză
hi i ă, pot apărea dis o orda e î tre su sta a virtuală şi ea reală.

A do area ole ulară ole ular do ki g , a desig de

medicament pe baza structurii chimice, este cea mai
o u ă etodă are a fost larg utilizată de la î eputul
anilor `80.

ANDOCÁ vb. I tr. A face manevra de urcare a unei nave

pe un doc plutitor sau de intrare într-un doc. (DEX)
 Drug design

Progra e azate pe diferiţi algorit i pentru a realiza studii de

molecular docking, are au fă ut di a eastă etodă o i porta tă o
u ealtă i porta tă î er etarea far a euti ă.
A do area ole ulară ole ular do ki g
- poate fi utilizată pe tru a odela i tera ţiu ea di tre o ole ulă
i ă şi o protei ă la ivel ato i , care permite caracterizarea
o porta e tului u or ole ule i i î legarea de lo ul de a iu e
al protei elor, pre u şi pe tru a elu ida pro ese io hi i e
fundamentale.

Având în vedere limitarea resurselor informatice, andocarea a fost

efe tuată u u liga d flexi il şi u re eptor rigid pe tru o perioadă
lu gă de ti p şi ră â e î o ti uare ea ai populară etodă are
este în uz.
Re e t, au fost fă ute ai ulte eforturi de a fa e fa ă flexi ilită ii
re eptorului, totuşi, a do area u ui re eptor flexi il, î ă reprezi tă
o mare provocare pe tru etodele de a do are ole ulară.
Epo a oder ă

Criterii pentru a oua ole ulă să poată fi o siderată medicament

 “ă fie apa ilă să ati gă „ i ta lo ul de a iu e)
 Profil farmacocinetic acceptabil
 For a far a euti ă pri are aju ge î orga is
 “igura ă, fără rea ii adverse, toxi itate
Etape majore în descoperirea unui medicament

- Identificarea bolii
- Ide tifi area / Validarea „ i tei far a euti e
- Ide tifi area ole ulelor „ ap de serie
- Optimizarea ole ulelor „ ap de serie
- Studii pre-clinice
- Studii clinice
- Apro area şi pu erea î ir ula ie
Etape majore în descoperirea unui medicament
 Cer etarea fu da e tală

Sinteza de oi o puşi chimici

Surse:
- plante (glicozidele cardiotonice),
- ţesuturi de origi e a i ală (heparina),
- culturi microbiene (benzilpenicilina)
- intermediul tehnologiei genetice (insulina).
Marea ajoritate a o puşilor utiliza i î terapie su t o puşi orga i i.
ex ep ii, ex: u ii o puşi etali i .

Cu cât relaţia di tre stru tura hi i ă şi efe tul terapeuti este

ai i e u os ut şi î eles, dezvoltarea de oi age ţi
terapeuti i devi e ai ţi tită.
Dezvoltarea de noi medicamente este un proces anevoios,
ostisitor şi î delu gat.
O ole ulă ouă este (NCE – new chemical entity) = ole ulă hi i ă dezvoltată de o
o pa ie i ovatoare, are după testele li i e, ar putea fi utilizată î trata e tul u ei stări
patologice.
 Cer etarea fu da e tală

Modificarea o pusului u s opul î u ătăţirii proprietăţilor iologi e ale

farmacoforului

Farmacoforul
- este partea o po e tă a ole ulei respo sa ilă pe tru a tivitatea
iologi ă a a estuia Ehrli h )
- „caracteristicile stru turale preze te î ole ulă e su t re u os ute
de re eptor şi su t respo sa ile pe tru a tivitatea iologi ă a acesteia
(Gund 1977)
- a sa lu de ara teristi i steri e şi ele tro i e are su t e esare
pe tru asigurarea i tera iu ilor supra ole ulare avâ d o i tă
iologi ă i e defi ită şi are de la şează sau lo hează u răspu s
biologic (IUPAC - International Union of Pure Applied Chemistry)
- Ex. de ara teristi i ale far a oforului: ole ula hidrofo ă hidrofilă ,
nucleu aromatic, acceptor/donor de electroni, cation/anion.
 Cer etarea fu da e tală

Modelul Easson-“ted a al i tera ţiu ilor edi a e t-receptor

Începutul anilor `30

Aranjarea tridi e sio ală a ato ilor u ei ole ule are să per ită o i tera ţiu e
spe ifi ă de legare u u re eptor este de u ită farmacofor.
Farmacoforul este fa a ioa tivă a moleculei, este a ea por iu e are sta ileşte i tera iu i
intermoleculare cu receptorul.

[Easson LH, Stedman E. Studies on the relationship between chemical constitution and physiological
action. V. Molecular dissymmetry and physiological activity. Biochem J 1933;27:1257–1266.]

farmacofor

receptor
 Cer etarea fu da e tală

SAR - Structure-activity relationship

Un studiu ale rela iilor stru tură a tivitate ale u ui o pus ap de serie şi a a alogilor săi poate fi
utilizate pentru a determina partea di stru tura o pusului „ ap de serie are este respo sa ilă
atât pentru a tivitatea iologi ă e efi ă ât şi a rea ţiilor adverse. A eastă i for a ie poate fi
utilizată pe tru a dezvolta u ou edi a e t are să fie u o a tivitate iologi ă ai are, o altă
a tivitate iologi ă fa ă de edi a tul i i ial şi ai pu i e efe te adverse.

SAR - sunt î od uzual deter i ate pri efe tuarea u or odifi ări i ore ale stru turii
u ui o pus „ ap de serie şi evaluarea odifi ărilor iologi e surve ite î ur a a estor
odifi ări.
I vestigarea a u eroşi o puşi „ ap de serie şi a
a alogilor lor a fă ut posi ilă generalizarea în ceea ce
priveşte efe tele iologi e ale u or odifi ări stru turale
specifice. Acestea pot fi clasificate în:
1. Mări ea şi for a ate ei de ar o ;
2. Natura şi gradul de su stitu ie;
3. “tereo hi ia o pusului „ ap de serie
 Cer etarea fu da e tală

QSAR - Quantitative structure-activity relationship

QSAR ale farmacoforului joa ă u rol i porta t î găsirea o puşilor are să prezi te
pote ţă, sele tivitate, far a o i eti ă ava tajoasă şi toxicitate s ăzută

A aliza Q“AR i pli ă aspe te de hi ie-fizi ă fii d pro esul pri are stru tura hi i ă a
compusului este orelată a titativ u u pro es i e defi it, u ar fi a tivitatea iologi ă
sau rea tivitatea hi i ă.
De ex. a tivitatea iologi ă ar putea fi defi ită a titativ a fii d o e tra ia e esară de su sta ă
are va da u a u it răspu s iologi . Câ d proprietă ile fizi o- hi i e ale su sta ei su t expri ate
prin numere, se poate dedu e o relaţie ate ati ă, sau o rela ie î tre stru tura hi i ă şi a tivitatea
iologi ă a o pusului. Rela ia ate ati ă poate fi utilizată î prezi erea răspu sului iologi î azul
altor structuri chimice.
Sunt mai multe teorii QSAR, principalele bazându-se pe parametrii electronici, sterici sau pe lipofilie
valorile log P, oefi ie tul de parti ie .

A tivitatea iologi ă = f(proprietăţile fizi o- hi i e sau/şi stru turale).

 Dezvoltarea pre li i ă

Studiile nonclinice (preclinice)

- oferă i for a ii despre efe tele iologi e ale oilor su sta e
- vizează i vestiga ii io hi i o-farmacologice (legarea pe receptori) sau experimente pe
culturi celulare, celule sau organe izolate
- deoarece aceste modele nu reproduc întotdeauna procesele biologice complexe din
orga is ul i ta t, ori e pote ial edi a e t se testează pe a i ale.
I vestigaţiile toxi ologi e
- servesc evaluării pote ialului toxi î utilizarea a ută sau ro i ă, ge otoxi , utage i ,
ar i oge eti şi teratoge .

I vestigaţiile farmacocinetice
- o puşii su t studia i di pu t de vedere far a o i eti su
aspe tul a sor iei, distri u iei, eta olis ului şi eli i ării,
ADME)

-→ ulţi o puşi su t i a de vaţi!

Dezvoltarea pre li i ă

10

Molecula inovatoare

vinde li e a
începe testele
moleculei altei
clinice
companii
 Testele clinice

Studiile de fază I
- pe volu tari să ătoşi pe tru a verifi a da ă efe tele o servate pe a i ale apar şi la o .
“e deter i ă rela ia doză-efect.
Studiile de fază II
- pote ialele edi a e te se testează pe pa ie i sele ta i, pe tru a verifi a efi a itatea
terapeuti ă î afe iu ea pe tru are au fost dezvoltate. Da ă efe tul terapeuti este
evide t şi efe tele adverse a epta ile, atu i se va tre e la ...

Studiile de fază III

- noul edi a e t se va ad i istra u ui u ăr are de
pa ie i, rezultatele terapeuti e fii d o parate u ele
o i ute pri terapia o ve io ală.
Testele clinice
 Autorizarea

Decizia de pu ere pe piaţă a u ui ou edi a e t î ur a ererii produ ătorului se fa e

de ătre u orga is a io al de regle e tare

ANMDM
http://www.anm.ro/anmdm/

EMA
http://www.ema.europa.eu/e
ma/

FDA
http://www.fda.gov/

După apro are, oul edi a e t poate fi o er ializat su o de u ire o er ială.

Autorizarea

Pe par ursul utilizării, o ti uă o servarea efe telor

medicamentului (studii li i e de fază IV).

Totalitatea a iu ilor de preve ire şi ide tifi are a

efe telor adverse ale edi a e telor di testările li i e
şi post arketi g su t u os ute su u ele de
far a ovigile ţă.
Post-autorizare

“e evaluează î ti p raportul ris – e efi iu, dar tre uie avut î vedere şi raportul
cost – beneficiu.

-→ Costul ediu al u ui edi a e t se ridi ă la o su ă uriaşă,

de aproximativ 1.250.000.000 Euro.
Autorizarea

Denumire o u ă i ter aţio ală - DCI (Denominations communes internationales)

De u ire o er ială

De u irea o er ială
AMOXICILLINUM

Prote ia o ferită de patent permite doar titularului brevetului de

a o er ializa oua su sta ă pe tru o perioadă i e deter i ată
de timp.
După e expiră prote ia pri revet, edi a e tul poate fi
i trodus pe pia ă a ge eri , su de u irea o u ă i ter aţio ală,
sau su alte de u iri şi de alţi produ ători.
Valoarea unui nou medicament

Mecanism nou de a ţiu e

Analog - „ e-too / follow-on

- i ită stru tura hi i ă a u ui edi a e t de
succes
- o i grupările e esare a iu ii î ole ula
lor, dar diferă de ole ula a ă pri odifi ări
structurale irelevante biologic

Ex.
Inhibitorii pompei de protoni IPP - omeprazolul urmat de lansoprazol, rabeprazol,
pantoprazol, esomeprazol, dexlansoprazol)
Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei – captoprilul ur at de ul i „-prili , el
pu i , di tre are ei ai utiliza i su t enalaprilul, lisinoprilul, fosinoprilul,
perindoprilul, quinaprilul, ramipril, imidaprilul etc.
 Me-too – Inhibitorii pompei de protoni
Omeprazol Lansoprazol
racemic

Biodisponibilitate 30-40% Biodisponibilitate 80%

T1/2 plasmatic 0.7 ore T1/2 plasmatic 1.2 ore

Esomeprazol
enantiomerul S al
Omeprazolului
Biodisponibilitate 64%
T1/2 plasmatic 0.9 ore

Pantoprazol (sare de sodiu)

racemic
Rabeprazol
(sare de sodiu)

Biodisponibilitate 52%
T1/2 plasmatic 1 ora
Biodisponibilitate 77%
T1/2 plasmatic 1.2 ore

41
 Valoarea unui nou medicament

Combinarea a u ei su sta ţe utile u u a eutră sau su -dozată, medicamentul

ăpătâ d astfel o altă de u ire şi u pre ai are.
Ex. para eta ol + vita i a C, … + pseudoefedri ă

PARACETAMOL SINUS,
EFFERALGAN VITAMINE C,
Comprimate
Comprimate efervescente
paracetamol 500 mg, maleat de
paracetamol 0,330 g, acid ascorbic 0,200 g
lorfe ira i ă g şi lorhidrat de
pseudoefedri ă g
 Bibliografie

Cursuri UMF Tg. Mureş

Gyéresi Á., Hancu G., Székely P. - “u sta e edi a e toase a orga i e, Litografia UMF Târgu Mureş,
2008.
Kele e H., Chi ie far a euti ă. Chi ioterapi e u spe ifi itate li itată, Litografia UMF Târgu Mureş,
2011.
Cărţi:
.Rusu A., Uivaroşi V., Chi olo e a ti a terie e – evolu ie şi perspe tive de dezvoltare. Editura
Medi ală,
.O iga O, Nastasă C., Tiper iu ţ., Io u I. – Chi ia şi a iu ea a ti ioti elor a ti a terie e, Editura
Medi ală „Iuliu Ha iega u Cluj-Napoca, 2013
.Tra dafires u C., “ âr ea L., Chi ie far a euti ă. Ch ioterapi e a tii fe ioase, Editura Mirto ,
Ti işoara,
.Hațiega u E, Du itres u D, “te oza C, Moruș iag L – Chi ie terapeuti ă, vol. , Ed. Medi ală,
ţu urești, .
5. Oniga O., Ghiran D., Tiperciuc B. - Chi ie far a euti ă. A tisepti e, dezi fe ta te şi hi ioterapi e
generale, Ed. Accept, Cluj-Napoca, 1999.
7. *** - European Pharmacopoeia 8th edition, Council of Europe, Strasburg, 2014.
8. *** - Far a opeea Ro â ă, Edi ia a X-a, Editura Medi ală, ţu ureşti, .
*** - Me o ed , Me orator de Medi a e te Ghid Far a oterapi , Ed. Mi esa , ţu urești,
2014.

II. ţi liografie fa ultativă

 Bibliografie

Bi liografie fa ultativă
.ţeale J.M. Jr., ţlo k J.H., Wilso a d Gisvold’s Text ook of Orga i Medi i al a d
Pharmaceutical Chemistry, 12th edition, Lippincott Williams and Wilkins, Philadelphia,
2011
2.Bartfai T., Lees G.V., The future of Drug Discovery, Elsevier Academic Press, Amsterdam,
2013