Diencefalemisfere Cerebrale

Prof. univ. dr.
Paula Drosescu
Diencefal
Diencefalul sau creierul intermediar este un segment al

encefalului interpus între mezencefal şi trunchiul cerebral,
inferior, şi sub emisferele cerebrale 1
Prof. univ. dr. Paula Drosescu
Diencefal
Diencefalul
este
localizat
sub corpul
calos
Prezintă o față dorsală, două fețe laterale și o față bazală care

corespunde spațiului interpencular – singura vizibilă
Fața bazală este limitată: anterior - chiasma optică, lateral:

tracturile optice, posterior: pedunculii cerebrali
La nivelul feței bazale se descriu, din anterior spre posterior:
tuber cinerum, corpii mamilari. 2
Diencefal
Prezintă o față dorsală, două fețe laterale și o față bazală care

corespunde spațiului interpencular – singura vizibilă
Fața dorsală: este acoperită de corpul calos și fornix,

ventriculul III
Fețele laterale sunt acoperite de emisferele cerebrale 3

4
Diencefal Prof. univ. dr. Paula Drosescu
Rapoartele diecefalului cu organele din jur

5
Diencefal
Diencefalul sau creierul intermediar este format:

talamus, metatalamus, epitalamus hipotalamus și subtalamus
6
Diencefal - TALAMUS
Talamusul este format din 2 mase de substanță cenușie ovoidale,

situate de o parte și de alta a Ventriculului III
Partea anterioară = ROSTRUM (TUBERCUL ANTERIOR)
Parte posterioară = PULVIAR
Fețele mediale = delimitează Ventriculul III prezintă STRIA
MEDIALĂ A TALAMUSULUI.
Prin unirea posterioară a celor
Stria se formează COMISURA
HABENULARĂ de care
atârnă GLANDA EPIFIZĂ
7
Diencefal - TALAMUS
Fața laterală: separată de nucleii bazali prin CAPSULA ALBĂ

INTERNĂ
Fața inferioară are raport cu: hipotalamusul (anterior)
subtalamusul (posterior)
Fața dorsală are raport cu Ventriculul III
Substanța albă este dispusă sub formă de Y = LAMA MEDULARĂ

INTERNĂ ceea ce determină
formarea în interiorul talamusul
a trei grupe de nuclei:
- grupul anterior
- grupul nuclear medial
- grupul lateral
8
Diencefal - TALAMUS
Substanţa albă este

reprezentată în principal
de lama medulară care
separă nucleii talamusului.
Fibrele nervoase care
vin sau pleacă din talamus
şi cele care fac legăturile
dintre nucleii talamusului
se găsesc atât în substanţa
albă fibrele aferente, cele
mai importante sunt:
fibrele fasciculului
spinotalamic, lemnisuiui
medial, lemniscului
trigeminal şi dentotalamic.
Dintre fibrele eferente
amintim pe cele
talamocorticale. 9
Diencefal - TALAMUS
Paleotalamusul – nc. anterior și medial

aferențe de la trunchiul cerebral
Arhitalamusul – nc. de asociație nespecifici

Rol: pregătirea tonusului cerebral pt a recepta informațiile –
au conexiuni cu SRAA: ziua stare de veghe/ noaptea cortexul
este sub controlul nc. din arhitalamus
Neotalamus – nc laterali
AFAZIA TALAMICĂ – leziunile pe partea stângă =
deficiențe de vorbire articulată, de interpretare,
recunoaștere a cuvintelor
Leziunile pe dreapta = dificultate în recepționarea relațiilor
spațiale și dezorientare spațială din jumătatea
controlaterală a corpului
Leziuni bilaterale = alterarea funcțiilor psihice, labilitate
emoțională, amnezie, alterarea personalității, mutism
akinetic, demență 10
Diencefal
FUNCȚIILE TALAMUSULUI
1. Funcție de releu = al treilea neuron al căilor ascendente
2. Funcția de asociație = conexiunile nucleilor talamici cu

ariile asociative din lob parietal, temporal, occipital
3. Funcția motorie = prin intermediul ganglionilor bazali

Aferențe de la zonele de interconectare, neocerebelul,
substanța neagră.
Eferențele motorii spre cortex motor
3. Funcția nespecifică – nc nespecifici care fac parte din

SR: reglare ritm veghe-somn, elaborarea proceselor
afectiv-emoționale
11
Diencefal
Diencefalul sau creierul intermediar este format:

talamus, METATALAMUS, epitalamus hipotalamus și subtalamus
12
Diencefal - METATALAMUS
METATALAMUSUL se află în partea postero-inferioară a

talamusului.
El este format din câte două proeminenţe nervoase - corpii
geniculaţi, mediali și laterali
Corpii geniculati mediali sunt formați din
corpi neuronali la care se adaugă fibre
nervoase. La corpii geniculați mediali vin
fibrele căii acustice, iar de la el pleacă
fibre eferente spre scoarţa cerebrală a
lobului temporal şi spre coliculii
cvadrigemeni inferiori.
Corpii geniculați laterali sunt formaţiuni

pereche cu structură asemănătoare celui
medial. La acest corp vin fibrele căii
optice şi pleacă fibre eferente spre
scoarţa cerebrală a lobului occipital şi
spre coliculii cvadrigemeni superiori. 13
Diencefal
Diencefalul sau creierul intermediar:

talamus, metatalamus, EPITALAMUS, hipotalamus și
subtalamus. 14
Diencefal - EPITALAMUS
Epitalamusul este alcătuit

din:
- glanda pineală (epifiza)
- habenula,
- trigonul habenulei,
- comisura
interhabenulară
- striile habenulei.
Epifiza are structură

glandulară, este învelită la
exterior de o capsulă
formată din pia mater şi
compartimentată în mici
lobuli.
Habenula, comisura
interhabenulară şi striile
habenulei sunt alcătuite
din substanţă albă. 15
Diencefal

talamus, metatalamus, epitalamus, HIPOTALAMUS și
subtalamus. 16
Diencefal
HIPOTALAMUSUL
este situat sub talamus, formează
podișul Ventriculului III
are trei porţiuni:
- anterioară (suprachiasmatică)
- mijlocie (tuber cinereum)
- posterioară (corpi mamilari).
Substanţa cenuşie este sub formă

de nuclei, cei mai importanţi sunt:
-nucleii supraoptici
-nucleii paraventriculari
-nucleii tuberali
-nucleii mamilari.
17
Diencefal
HIPOTALAMUSUL
este situat sub talamus, formează podișul Ventriculului III; are trei
porţiuni:
- anterioară (suprachiasmatică, supraoptică) conține nucleii supraoptici
și paraventriculari cu neuroni mari, neurosecretori
(vasopresina și oxitocina)
- mijlocie (tuber cinereum): nucleii ventro-medial, dorso-medial, arcuat,
hipotalamic posterior
- posterioară (corpi mamilari): corpii mamilari 18
Diencefal - HIPOTALAMUS
Substanţa albă este alcătuită din:

1.Fibrele aferente ce vin de la
 nucleul dorsal al vagului
mezencefal
calea optică – fibrele retino-talamice
formaţiunile olfactive
talamus
sistemul extrapiramidal şi de la scoarţa cerebrală
2. Fibrele internucleare leagă diferiţii nuclei

hipotalamici
3. Fibrele eferente pleacă spre:

 trunchiul cerebral prin fasciculul longitudinal dorsal
 nucleii vegetativi mezencefalici
 talamus - scoarţa cerebrală
 epifiză
19
Diencefal
FUNCȚIILE HIPOTALAMUSULUI
Integrează toate reglările vegetative din organism

- anterior = relație cu parasimpaticul = stimularea: efect
scăderea presiunii sanguine + frecvența cardiacă
- posterior = relație cu parasimpaticul – stimularea = efect
invers
Integrarea activității cardiovasculare cu cea respiratorie +
digestivă – redistribuire sânge
Reglarea metabolismelor: anterior = favorizare / posterior =
procese catabolice
Regleză activitatea glandei hipofize – vasopresină (nc
supraoptic) + oxitocină – neurohipofiză
Reglează temperatura corpului
20
Diencefal
FUNCȚIILE HIPOTALAMUSULUI
Reglarea echilibrului hidric: senzație de sete/ eliminare

exces apă
Reglare aport alimentar: centrii foamei / sațietății
Reglarea activității reproductive: geneza impulsului sexual
Centru important al vieții afective (+sistem limbic):

elaborarea emoțiilor, sentimentelor, pasiunilor – reacții de
frică/panică
Reglează ritmul veghe – somn (+ substanța reticulată din TC)
Reglează hematopoeiza
Crește capacitatea de luptă antiinfecțioasă
21
Diencefal

talamus, metatalamus, epitalamus, hipotalamus și
SUBTALAMUS 22
Diencefal
SUBTALAMUSUL
Este situat în continuarea
pedunculilor cerebrali și
posterior față de
hipotalamus
Conține:
nc. subtalamic
fasc talamic
fasc și ansa lenticulară
fasc subtalamic
23
EMISFERELE CEREBRALE
reprezintă partea cea mai voluminoasă a SNC
- 24 -
CORPUL Cele două emisfere
CALOS cerebrale sunt separate
prin FISURA
TRIGON INTEREMISFERICĂ
CEREBRAL (longitudinală)
și unite în partea bazală
prin lama de substanță
albă = CORP CALOS
COMISURILE
ALBE
ANTERIOARA
SI
POSTERIOARA
Configurația externă a emisferelor cerebrale

- 25 -
Emisferele cerebrale –vedere laterală Prof. univ. dr. Paula Drosescu
Fețele emisferelor
cerebrale sunt străbătute
de șanțuri –
FISURI(SCIZURI):
- adânci care delimitează
LOBII
-mai puțin adânci care
delimitează
CIRCUMVOLUȚIUNI
(GIRI)
- 26 -
Emisferele cerebrale –vedere laterală Prof. univ. dr. Paula Drosescu
- lateral Sylvius
- central Rolando
Principalele - calcarin
FISURI (SCIZURI) - parietooccipital
șanțuri: - calosomarginală (pe fața medială)
- colateral (pe fața inferioară)
- 27 -
Fața bazală a
emisferelor
cerebrale
Circumvoluțiuni
și șanțuri
28
Emisferele cerebrale Prof. univ. dr. Paula Drosescu
Circumvoluțiunile cerebrale
Pe fața dorsolaterală = giri ai lobilor frontal, parietal,
occipital, temporal
Pe fața medială = girul:

 cingul
 parahipocampului
 frontal superior
 paracentral
 formațiunea precuneus occipitală
Pe fața bazală se găsesc:

 bulbul și tractul olfactiv
 girul drept
 girii occipitotemporali lateral și medial
 girul parahipocampului
Pe fața inferioară – rinencefalul: lob oftalmic + limbic

- 29 -
Substanța cenușie formează:

– la exterior CORTEXUL CEREBRAL (2-6 mm grosime)
- la bază GANGLIONII BAZALI (CORPII STRAȚI):
Nc. CAUDAT – are formă de virgulă (pe desen culoare mov)
Nc. LENTIFORM format din alte două structuri:
nc. putamen
globus pallidus
Nc caudat + nc. putamen =
NEOSTRIATUL – primește
fibre de la: scoața cerebrală,
talamus, substanța neagră
Trimite fibre spre: talamus,
scoarță, substanța neagră,
globus pallidus
Globus pallidus=
PALEOSTRIATUL primește fibre de la: scoarță, neostriat, talamus,
subtalamus, substanță neagră.
Trimite fibre spre: talamus, nc. subtalamic, nc. roșu, substanța neagră,- 30 -
substanța reticulată
Substanța cenușie
CORTEXUL CEREBRAL
Scoarța cerebrală este

structurată pe staturi:
- superficial = molecular cu
celule puține
- granular extern – celule
multe de talie mică
- piramidal extern
- granular intern
- piramidal intern
- fuziform, multiform
- 31 -
Substanța cenușie formează:

– la exterior cortexul cerebral (2-6 mm grosime)
- la bază GANGLIONII BAZALI (CORPII STRAȚI):
Nc. caudat – cogniție/înțelegere și mișcare
Nc. lentiform
Nc. putamen
Globus pallidus
Rol fundamental în inițierea

și finalizarea mișcărilor
tonus muscular și control
mișcări inconștiente
Cogniție/atenție/ memoria/
planificare
- 32 -
Substanţa albă – Formată din fibre

dispusă în interior mielinizate:
1- de proiecție -
ascendente
descendente
2- comisurale - leagă
cele două emisfere
formează
CORPUL CALOS
FORNIX
COMISURA ALBĂ
ANTERIOARĂ
3- de asociaţie - leagă
zone din aceeași
emisferă - 33 -
Substanța albă
CORPUL CALOS
are forma unui arc de cerc:
ant. – genunchiul corpului +
ROSTRU
post. - SPLENIU
Fibrele corpului calos radiază în

substanța albă a emisferelor
cerebrale = radiația corpului calos
= coroana radiantă
- 34 -
Substanţa albă
2. Fibrele comisurale
FORNIX – TRIGONUL CEREBRAL

localizat sub corpul calos
ant. se îndreaptă spre corpii mamilari
post. se orientează spre hipocamp
COMISURA ALBĂ ANTERIOARĂ

Trece anterior de fornix și se
direcționează spre partea anterioară
a lobului temporal
- 35 -
Emisferele cerebrale - Substanța albă Prof. univ. dr. Paula Drosescu
3. Fibrele de asociație
Fibrele de asociație leagă regiuni din aceeași emisferă.
Fibrele pot fi :
- scurte = FIBRE ARCUATE: leagă giri din același lob sau din lobi
vecini (3)
- lungi, formează fascicule:
longitudinal superior – lob frontal este unit cu cel occipital (2)
longitudinal inferior – lob occipital cu temporal (4)
uncinat – lob frontal cu temporal (5)
fronto-occipital – frontal cu occipital și temporal
perpendicular – lob occipital cu parietal și temporal
- 36 -
După funcția lor ARIILE CORTICALE se clasifică în:

- arii de proiecție aferente, receptoare sau senzoriale
- arii de proiecție eferente, efectoare sau motorii
- arii de asociație
ARIILE DE PROIECȚIE AFERENTE

1. ARIA SOMESTEZICĂ PRIMARĂ
(A SENSIBILITĂȚII GENERALE)
Girul postcentral – câmpurile 3,1,2
HOMUNCULUS SENZITIV =
Proiecția la nivel cerebral a organismului;
Ies în evidență buzele, limba, mâna, degetele,
în special policele = importanța funcțională
a mâinii și densitatea receptorilor cutanați
În aria cerebrală ajung fibrele:
- sensibilității exteroceptive
- sensibilității proprioceptive - 37 -

1. ARIA SOMESTEZICĂ PRIMARĂ
(SENSIBILITATEA GENERALĂ)
Girul postcentral – câmpurile 3,1,2
HOMUNCULUS SENZITIV =
Senzații elementare, nu dau informații
asupra calității, intensității și originii
stimulilor
Posterior de girul postcentral – în lobul

parietal ariile cu rol de recunoaștere:
- 5 și 7 somatopsihice = a asemănării/deosebiri ale senzațiilor
- 39-40 tactognostică = a obiectelor
ARIA SECUNDARĂ SOMESTEZICĂ localizată în buza

superioară a șanțului lateral – membrul superior proiectat antero-
superior, membrul inferior în partea postero-medială
Aria răspunde mai puțin la sensibilitatea tactilă, mai mult la cea - 38 -
dureroasă și termică

2. ARIILE VIZUALE – lob occipital: pe buzele și în profunzimea
șanțului calcarin, părțile vecine din cuneus și gir lingual
ARIA PRIMARĂ = câmp 17 (arie striată)

pe care se proiectează retina, punct cu
punct ipsilant și controlateral
- 39 -
Cale optică și proiecția sa la nivelul ariei primare occipitale

- 40 -

2. ARIA VIZUALĂ PRIMARĂ = câmp 17
ARIA VIZUALĂ SECUNDARĂ:

- câmp 18 este arie de asociație, centrul memorie vizuale
- câmp 19 rol: orientare spațială și corectitudinea imaginii
- anterior de câmp 19: centrul cititului
Leziuni ale acestui centru
= CECITATE
VERBALĂ
(bolnavul nu poate citi, nu
sesizează semnificația
convențională
a cuvintelor)
- 41 -

3. ARIA AUDITIVĂ PRIMARĂ
Localizare: fața superioară a girului
temporal superior, câmp 41, 42 care
primesc aferențe de la corpul
geniculat medial
ARIA AUDITIVĂ SECUNDARĂ =

Câmp 42 și 22
Leziunea câmp 22 – AFAZIA SENZORIALĂ (bolnavul aude, nu
poate interpreta sunetul, reproduce sunetele
4. ARIA VESTIBULARĂ – nu are localizare specifică

unii: girul temporal superior, alți autori: lobul parietal
5. ARIA GUSTATIVĂ – superior de șanțul lui Sylvius, câmp 43,
regiunea inferioară
6. ARIA OLVACTIVĂ câmp 28
- 42 -
Localizarea funcţiilor în scoarţa

emisferelor mari (după V.V.
Turaghin): a – faţa superolaterală; b –
faţa medială.
1 – nucleul analizatorului motor ce
asigură funcţia de deviere conjugată a
capului şi ochilor în sens
opus; 2 – centrul analizatorului motor
al vorbirii în scris; 3 – centrul
analizatorului motor; 4 – centrul
sensibilităţii generale; a
5 – centrul vorbirii articulate; 6 –
centrul cortical al recepţiei viscerale;
7 – centrul analizatorului auditiv; 8 –
centrul analizatorului vestibular;
9 – centrul analizatorului auditiv; 10 –
centrul praxiei; 11 – centrul
steriognoziei; 12 – centrul lexic; 13 –
centrul asociativ al analizatorului vizual;
14 – centrul analizatorului olfactiv; 15 –
centrul analizatorului gustativ;
16 – centrul de proiecţie a analizatorului
b - 43 -
vizual.
ARIILE DE PROIECȚIE EFERENTE

Rol: inițierea mișcărilor voluntare
integrarea funcțiilor motorii
modificarea tonusului muscular
1.ARIA SOMATOMOTORIE
PRIMARĂ – câmp 4, gir precental
HOMUNCULUS MOTOR =
Proiecția la nivel cerebral a
organismului; ies în evidență mâna,
degetele, în special policele = importanța coordonării manuale,
capul – coordonarea activității fonatorii și mimicii
2. ARIA PREMOTORIE (6) anterior de câmp 4
3. ARII SUBPRESIVE: inhibă funcționarea unor arii motorii

primare: impul nervos ajunge la nc. caudat – globus pallidus – talamus
– scoarța precentrală câmp 4 și 6 =
circuit cortico – strio - palido – talamo - cortical - 44 -
ARIILE DE PROIECȚIE EFERENTE
- 45 -
3. CÂMPUL FRONTAL AL OCHIULUI – câmp 8 anterior de 6

controlează: mișcările voluntare ale globilor oculari
conjugate ale globilor oculari
4. ARII EXTRAPIRAMIDALE – în special aria premotorie 6 +

aria motorie suplimentară + arie motorie secundară = cea mai
mare parte din cortexul fronto-parieto-temporal + puțin din
cel occipital
au excitabilitate scăzută
De aici pleacă fibre: cortico-pontine – apoi, pe calea ponto-
cerebeloase ajung la neocerebel – nc. Dințat – talamus –
scoarță cerebrală =
circuitul cortico-ponto-cerebelo-talamo-cortical cu ROL:
reglajul cerebelos în realizarea mișcărilor voluntare
5. ARII VEGETATIVE = CREIER VEGETATIV

Localizare: gir cingular, giri lobi frontali, hipocampului
Rol: conectarea cu talamusul, hipotalamusul, sistemul limbic - 46 -
Funcţiile superioare: gândirea analitică, înţelegerea limbajului şi

gândirea emoţională şi intuitivă, orientarea spaţială şi abilităţile
artistice şi muzicale sunt funcţii ale unei singure emisfere.
Emisfera care conţine centrii înţelegerii şi producerii limbajului
este numită emisferă dominantă.
Centrii limbajul este reprezentat în emisfera stângă
Alături de dominanţa limbajului, emisfera stângă este specializată
în gândirea analitică, efectuarea calculelor şi verbalizarea.
Emisfera nondominantă, în general cea dreaptă, excelează în
gândirea emoţională, în calităţile artistice (desenatul, compunerea
muzicii), percepţia spaţială şi, probabil, recunoaşterea feţelor.
În limbajul articulat aparatul fonator este coordonat de centrii
corticali = poligonul vorbirii a lui Pierre Marie
Aparatul fonator, format din organe ale sistemului respirator, partea

superioară a tubului digestiv (cavitatea bucală, limba, buzele, dinţii,
faringele), rezonatorii (sinusurile) - 47 -
Poligonul vorbirii a lui Pierre Marie

Centrii limbajului articulat
şi diferite tipuri de afazii:
MS – centrul motor al
cuvintelor scrise a cărui
lezare evoluează cu
AGRAFIE
MV – centrul motor al vorbirii
sau al lui Broca (ANARTRIE –
incapacitatea patologică de a
articula cuvintele)
ICS – centrul înţelegerii cuvintelor scrise (CECITATE
VERBALĂ – pierdere a capacităţii de a citi sau de a înţelege
sensul limbajului scris)
ICV – centrul înţelegerii cuvintelor vorbite Wernike
(SURDITATE VERBALĂ).
- 48 -
SISTEMUL LIMBIC
Este format din structuri anatomice interpuse între diecefal și
neocortex
- 49 -
SISTEMUL LIMBIC
Componentele sunt reprezentate de:
1. CALEA OLFACTIVĂ:
- nervii olfactivi
- bulbul olfactiv
- trigonul olfactiv
- striile olfactive
- lobul piriform (conține aria
entorinală) din girul hipocamp
2. SUBSTANȚA PERFORANTĂ ANTERIOARĂ

Localizare între: trigonul olfactiv și striile olfactive, anterior
chiasma optică și tractul optic, medial
uncus hipocampus, caudal
- 50 -
Emisferele cerebrale SISTEMUL LIMBIC Prof. univ. dr. Paula Drosescu
3. CORPUL AMIGDALIAN
în profunzimea lobului temporal
4. STRIA TERMINALĂ
Origine în corp amigdalian
realizează conexiuni cu nc.
striei terminale,
aria septală, hipotalamus
5. ARIA SEPTALĂ
primește aferențe de la corpul
amigdalian, substanța perforantă anterioară, hipocamp,
formațiunea reticulată mezencefalică
Trimite fibre spre corpul amigdalian, hipotalamus, formațiunea
reticulată mezencefalică, hipocamp - 51 -
6. HIPOCAMP
(CORNUL LUI AMMON)
Localizare: vecinătatea gir hipocampic
Aferențele: lob piriform
Eferențele: nc. septali
hipotalamus
Sistemul limbic reprezintă centrul suprem de reglare a

activităţii sistemului nervos vegetativ şi a hipofizei. Este un
sistem complex de integrare a informaţiilor somatice, viscerale
şi olfactive, intervenind în adaptarea comportamentului primar
(nutriţie, reproducere), emoţiilor şi memoriei.
Formaţiunea hipocampică joacă un rol cheie în fenomenele
de învăţare şi memorizare.
- 52 -
Experienţa profesională Prof. univ. dr. Paula Drosescu
Mai multe informații: http://pauladrosescu.ro/cine-sunt/
2005 - şi în prezent profesor universitar, Facultatea de Educaţie fizică şi Sport,

Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi
2002 – 1992 conferenţiar, lector universitar, asistent universitar
2007- 2012 componentă a Lotului Olimpic de tehnicieni pentru

Antrenamentul mental al sportivilor de la FRA
1998 - 2001 medicul Lotului de sabie juniori din Iaşi
1986 - 1992 medic stagiar, apoi medic MG în comuna Mirceşti, judeţul Iaşi
1986 absolventă Facultatea de Medicină Generală
2003 medic primar Medicină sportivă
2000 susţinerea doctoratului în Medicină, UMF Iaşi, Catedra de Anatomie
1994, 1996 cursuri internaţionale de Medicină sportivă acreditate de CIO
(Comitetul Olimpic Internaţional)
1996 medic specialist Medicină sportivă
2013 - 2014 Master Coach NLP – ARONLP, EANLP

2012 - 2013 NLP Master Trainer NLP- ARONLP, EANLP
2010 licenţă internaţională în Wingwave
2004 - 2007 NLP Practitioner, apoi, Master NLP – ARONLP, IANLP
2009 licenţă Coaching ICF (International Coaching Federation)
2002 - 2007 cursuri de Analiză tranzacţională (450 ore acreditate internaţional)
53

Diencefalemisfere Cerebrale

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Diencefalemisfere Cerebrale

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prof. univ. dr.

Diencefalul sau creierul intermediar este un segment al

Prezintă o față dorsală, două fețe laterale și o față bazală care

Fața bazală este limitată: anterior - chiasma optică, lateral:

Prezintă o față dorsală, două fețe laterale și o față bazală care

Fața dorsală: este acoperită de corpul calos și fornix,

Fețele laterale sunt acoperite de emisferele cerebrale 3

Rapoartele diecefalului cu organele din jur

Diencefalul sau creierul intermediar este format:

Talamusul este format din 2 mase de substanță cenușie ovoidale,

Fața laterală: separată de nucleii bazali prin CAPSULA ALBĂ

Substanța albă este dispusă sub formă de Y = LAMA MEDULARĂ

Substanţa albă este

Paleotalamusul – nc. anterior și medial

Arhitalamusul – nc. de asociație nespecifici

1. Funcție de releu = al treilea neuron al căilor ascendente

2. Funcția de asociație = conexiunile nucleilor talamici cu

3. Funcția motorie = prin intermediul ganglionilor bazali

3. Funcția nespecifică – nc nespecifici care fac parte din

Diencefalul sau creierul intermediar este format:

METATALAMUSUL se află în partea postero-inferioară a

Corpii geniculați laterali sunt formaţiuni

Diencefalul sau creierul intermediar:

Epitalamusul este alcătuit

Epifiza are structură

Diencefalul sau creierul intermediar:

Substanţa cenuşie este sub formă

Substanţa albă este alcătuită din:

2. Fibrele internucleare leagă diferiţii nuclei

3. Fibrele eferente pleacă spre:

Integrează toate reglările vegetative din organism

Reglarea echilibrului hidric: senzație de sete/ eliminare

Centru important al vieții afective (+sistem limbic):

Diencefalul sau creierul intermediar:

Configurația externă a emisferelor cerebrale

Pe fața medială = girul:

Pe fața bazală se găsesc:

Pe fața inferioară – rinencefalul: lob oftalmic + limbic

Substanța cenușie formează:

Scoarța cerebrală este

Substanța cenușie formează:

Rol fundamental în inițierea

Substanţa albă – Formată din fibre

Fibrele corpului calos radiază în

FORNIX – TRIGONUL CEREBRAL

COMISURA ALBĂ ANTERIOARĂ

După funcția lor ARIILE CORTICALE se clasifică în:

ARIILE DE PROIECȚIE AFERENTE

ARIILE DE PROIECȚIE AFERENTE

Posterior de girul postcentral – în lobul

ARIA SECUNDARĂ SOMESTEZICĂ localizată în buza

ARIILE DE PROIECȚIE AFERENTE

ARIA PRIMARĂ = câmp 17 (arie striată)

Cale optică și proiecția sa la nivelul ariei primare occipitale

ARIILE DE PROIECȚIE AFERENTE

ARIA VIZUALĂ SECUNDARĂ:

ARIILE DE PROIECȚIE AFERENTE

ARIA AUDITIVĂ SECUNDARĂ =

4. ARIA VESTIBULARĂ – nu are localizare specifică

Localizarea funcţiilor în scoarţa

ARIILE DE PROIECȚIE EFERENTE

3. ARII SUBPRESIVE: inhibă funcționarea unor arii motorii

3. CÂMPUL FRONTAL AL OCHIULUI – câmp 8 anterior de 6