Teodor T. Mitra.

Despre vrute și nevrute, știute și neștiute

_______________________________________________________________________________________

Despre MĂSURILE ȘI MĂSURĂTORILE STRĂBUNILOR

Mă simt obligat să menționăm câteva unități de măsură, precum și expresii în limba maghiară folosite
la întocmirea tabelelor urbariale (Urbariilor) pentru Cheriu, din sec XVIII:
Mierţa = vica =măsura 30 litri cereale (29,5 litri). Cantitatea de o câlbă (118 litri) seminţe corespunde
unui iugăr mic de 1100 stânjeni pătraţi (circa 0,40 ha);
1 iugăr=5754,64 mp=57,5 ari=28 metrete de Bratislava; 1 stânjen pătrat (st2)=3,6 m2
Găleata (cubulus) este cea mai obișnuită pentru grâne în Transilvania. Erau mai multe feluri de găleți
după zonă, pentru a semăna un jugăr de pământ trebuiau două galeți (166 litri) de grâu.
Găleata de Transilvania era între 87-91 de litri, o mierţă era între 21,75-22,75 litri, mai mare ca
mierţa de Caşovia (19,5-20 de litri)[A tortenelem segedtudomdnyai, Budapest, 1986, p. 267] . Începând din 1715 Curtea de la
Viena introduce ca unitate de măsură oficială găleata de Pozsony (Bratislava), care echivala cu 62,5 litri [A
tortenelem segedtudomdnyai, Budapest, 1986, p. 267]
. Stânjenul de Viena, austriac sau de „Beci”, numit „klafter” în germană,
„öl” în maghiară, și „orgie” în greacă, avea în timpul Mariei Tereza 1,89635 m, aproape identic cu cel în-
locuit de metru la 1875: 1,89648 m. Stânjenul se subdiviza în 6 „picioare”. Piciorul de Beci (31,6 cm) era
cunoscut și sub numele de „urmă” și „șuc”, cel din urmă preluat din denumirea oficială germană „schuh”.
Un „picior” era la rândul lui împărțit în 12 „degete”. Degetul de Beci este și astăzi cunoscut și sub forma de
„țol”, preluat din germanul „zoll”. Degetul de Beci avea lungimea de 2,63 cm.
Orgíe, orgii, s.f. (arh.) Unitate de măsură pentru lungime, folosită înainte de introducerea sistemului
metric; stânjen vienez (echivalentul a 1,89 m): orgie este numirea grecească pentru stânjen vienez. Orgie
este și o sărbătoare solemnă în cinstea lui Dionysos (la eleni) și lui Bachus (la romani), zeul vinului și al
veseliei sau petrecere desfrânată cu exces de mâncare și de băutură.
1 sesie întreagă=26-32 iugăre arătură în suprafaţă de 1100 stânjeni pătrați plus 12 iugăre de fânaţe
1 iugăr=1100 stj2 =1100 x 3,5961 m2=3956 m2.
1 stânjen2=3,6 m2.
Stânjenul austriac sau „stânjenul de Beci”, „klafter” în germană, „öl” în maghiară, și „orgie” în
greacă, avea în timpul Mariei Tereza 1,89635 m, aproape identic cu cel înlocuit de metru la 1875: 1,89648
m.
Stânjenul se diviza în 6 „picioare”=6 x 31,6 cm=189,6 cm
Un „picior” era la rândul lui împărțit în 12 „degete”=12 x 2,63 cm=31,56 cm.
Degetul de Beci este și astăzi cunoscut și sub forma de „țol”, preluat din germanul „zoll”.
Degetul de Beci avea lungimea de 2,63 cm.
Piciorul de Beci=31,6 cm, era cunoscut și sub numele de „urmă” și „șuc”, cel din urmă preluat din de-
numirea oficială germană „schuh”.
În forma prescurtată de notare a sistemul austriac lățimea bisericii de lemn din Săliștea Veche este de
2° 1' 5“, ceea ce însemna 2 stânjeni (orgii), 1 picior (șuc) și 5 degete (țoli), în total 425 cm.
Jelerii aveau casă (numiţi în latineşte inquilini, inquillinus=locatar, chiriaş, venetic, conf.
dicţionarului latin-român), iar cei fără case erau subinquilini. Aceştia erau oameni mai nevoiaşi, dispunând
ici colo de ceva pământ, dar dispunând de drept de strămutare.
Cantitatea semănăturilor era exprimată prin cantitatea seminţei care se semăna în câlbe (cubuli) adică
şinice din zilele noastre şi subdiviziunile: mierţa/mnerța=vica=măsura, adică o cantitate de 30 litri cereale
(29,5 litri). Cantitatea de o câlbă (118 litri) seminţe corespunde unui iugăr mic de 1100 stânjeni pătraţi (circa
0,40 ha). Se cultiva puţin, uneltele de muncă ale epocii fiind plugul cu roţi şi corman de lemn, papuc de fier;
pentru arat era nevoie, în general, de 4 boi. Fiecare iobag cu sesie întreagă [O sesie întreagă=26-32 iugăre arătură în suprafaţă de
1100 stj. pătrați plus 12 iugăre de fânaţe]
este obligat să presteze pentru stăpânul său în fiecare săptămână o zi de robotă de
la zorile zilei până la lăsatul serii (în care se include plecarea şi întoarcerea precum şi timpul mesei) cu carul
sau cu 2 vite; totodată cu ocazia aratului cu 4 vite cu plugul său şi cu grapa sa este obligat să are pentru
stăpânul său. Dacă însă vreun iobag nu dispune de 4 vite şi astfel nu are posibilităţi pentru arat, asemenea
iobag are drept să-şi găsească un asociat şi astfel, o zi de robotă să fie prestată în 2 zile.
 Coloana a VI-a din Reglementarea urbarială din anii 1770-1774[Nagy-Ker hellysegnek urbarioma] pentru dome-
niul capitular de Oradea-Mare a Cheriului-Mare include robota cu animale, face referire la robota calcu-
lată per sesie întreagă, care era de o zi pe săptămână cu carul cu 2 vite, iar la arat cu 4 vite, cu plugul şi
grapa iobagului[https://archives.hungaricana.hu/en/urberi/view/bihar-nagyker/?document=1&pg=9&bbox=-386%2C-4114%2C7357%2C453era].
Dacă iobagul n-avea 4 vite de jug, el trebuia să se asocieze cu altul, dar în acest caz el trebuia să facă,
în locul unei zile de arătură, două zile. Aceasta, precizează Urbariul, numai o singură dată la fiecare arat.
Prin urmare, pentrau iobagul cu sesia întreagă, obligaţia era de 52 zile pe an. Stăpânul avea însă dreptul
să convertească robota cu vitele, în robotă cu braţele, dublând-o. Legea pe ţară impunându-se şi în Cheriu,
unde iobagii erau actualişti, aceștia trebuiau să facă un număr de 729 și 36/38 zile robotă cu animale/an,
adică aproximativ 14 zile în cazul octualiștilor simpli (cei cu numai 1/8 sesie).
1

Teodor T. Mitra. Despre vrute și nevrute, știute și neștiute

_______________________________________________________________________________________

La 1772 erau înregistrate în Cheriu 54 capi de familii de coloni: 21 de familii de coloni cu optimi de
sesie[1/8=4 iugăre]
, 26 familii cu sferturi de sesie[2/8=1/4=8 iugăre], 5 familii cu[3/8=12 iugăre] sesie, 1 familie cu jumătate de
sesie[4/8=1/2=16 iugăre] și zero familii cu sesie întreagă[8/8=32 iugăre].
Referitor la darea anuală în unt topit a cherenilor către capitlulul catolic orădean[stăpânul domeniului Cheriul-
Mare, în acea perioadă]
pe 1772, aceasta era de 1344/152 iții, adică 19,7 litri.
1 iţie =1,5 litri[ki főzött vaj =unt fiert/topit]= 228/152 litri=176/152 litri.
[icze]