Machine Translated by Google
Editorial
Dermatologie 2007;214:3–5 DOI:
10.1159/000096904
Puncte cheie ale dermatoscopiei:
Recomandări de la Internațional
Societatea de Dermoscopie
J. Bowling G. Argenziano A. Azenha J. Bandic R. Bergman A. Blum H. Cabo A. Di
Stephani J. Grichnik A. Halpern R. Hofman-Wellenhof R. Johr H. Kittler A. Kopf J. Kreusch
D. Langford J. Malvehy A. Marghoob S. Menzies F. Ozdemir K. Peris D. Piccolo MA
Pizzichetta D. Polsky S. Puig H. Rabinovitz P. Rubegni T. Saida M. Scalvenzi S. Seidenari
HP Soyer M. Tanaka I. Zalaudek RP Brown
Toți autorii sunt membri ai consiliului de administrație al Societății Internaționale
de Dermoscopie. Această lucrare reflectă un document de consens al acestei
organizații.
Era dermatoscopiei este în curs de dezvoltare. Înțelegerea
noastră mai bună a caracteristicilor morfologice observate cu
dermatoscopia a corespuns cu o creștere exponențială a
publicațiilor de dermoscopie. Publicațiile au inclus afecțiuni la fel
de diverse precum dermatozele inflamatorii și infectioase, alături
de rapoarte de tumori și leziuni ale pielii pigmentate și
nepigmentate. Terminologia folosită pentru descrierea structurilor
văzute sub dermatoscopie a fost standardizată prin consens și
publicată anterior [1] . Algoritmul în doi pași pentru diferențierea
tumorilor melanocitare de cele nemelanocitare a devenit
fundamentul de care depinde diagnosticul dermatoscopic. Mai
mult, mai mulți algoritmi sunt utilizați în prezent pentru a ajuta la
diferențierea dintre neoplasmele melanocitare benigne și maligne
[1] .
Creșterea experienței în dermatoscopie este reflectată de o
mai bună înțelegere a modului de integrare optimă a copiei
dermos în practica clinică. O serie de principii comune sau puncte
cheie au fost descrise de către clinicienii cu experiență în
dermatoscopie, pe care le considerăm importante pentru ca cei
nou în dermoscopie să le înțeleagă. Un numar de
© 2007 S. Karger AG, Basel
1018–8665/07/2141–000323,50 USD/0
Fax +41 61 306 12 34
E-mail karger@karger.ch Accesibil online la:
www.karger.com www.karger.com/drm
aceste puncte cheie au fost publicate anterior; cu toate acestea,
unele se bazează pe intuiția personală a clinicienilor și nu au date
științifice bune în prezent. În viitor, prin cercetările în curs de
desfășurare în dermatoscopie de către clinicieni atât la nivel local,
cât și prin intermediul Societății Internaționale de Dermoscopie,
lista punctelor cheie va evolua, fără îndoială, pe măsură ce vor
deveni disponibile mai multe date științifice. Până atunci, acest
articol își propune să reflecte o serie de principii care sunt comune
dermoscopiei așa cum înțelegem în acest moment.
la timp.
Disclaimer: Respectarea acestor recomandări nu va asigura
un diagnostic și un tratament de succes în orice situație. În plus,
judecata finală cu privire la proprietatea oricărei proceduri
specifice trebuie să fie făcută de medic în lumina tuturor
circumstanțelor prezentate de pacientul individual.
Ce pacienți ar trebui examinați clinic?
1 Practic, nu există un acord în literatura de specialitate cu
privire la eficacitatea screening-ului cancerului de piele.
Cu toate acestea, există cel puțin unele dovezi că adulții cu
factori de risc pentru melanom (antecedente personale sau
familiale de melanom, nevi multipli, piele deschisă la culoare,
arsuri solare multiple, cancer de piele anterior non-melanom)
ar putea beneficia de examinarea pielii pentru screening-ul
melanomului [2] .
Dr. Jonathan Bowling
Departamentul de Dermatologie, Spitalul Churchill
Old Road, Headington Oxford OX3 7LJ (Marea Britanie)
Astfel de. +44 1865 228 205, fax +44 1865 228 260, e-mail jonathan.bowling@orh.nhs.uk
Machine Translated by Google
2 La pacien ii cu risc ridicat, examinarea cutanată totală
trebuie considerată standardul de îngrijire. În timpul acestui
tip de examinare, toată pielea, inclusiv palmele, tălpile și
scalpul, trebuie inspectate clinic.
În plus, ar trebui încurajată autoexaminarea pielii lunar
[3] .
3 Documentarea caracteristicilor clinice și dermatoscopice
pentru leziunile atipice sau în schimbare relevante
examinate, inclusiv locurile anatomice specifice, este o
parte importantă a bunei practici clinice și ar trebui
încurajată ori de câte ori este posibil.
Care leziuni merită o examinare mai atentă cu der
moscopie?
4 Se știe că examenul dermatoscopic total poate identifica
leziuni suspecte nedepistate la preselecția cu ochiul liber
[4] . În mod ideal, ar trebui evaluate cât mai multe leziuni;
cu toate acestea, o atenție deosebită trebuie acordată
următorului tip de leziuni: (a) Leziuni cu istoric raportat de
modificări (în culoare, dimensiune, formă, simptome etc.).
În special, se recomandă evaluarea atentă a leziunilor noi
sau în schimbare la adulții cu vârsta peste 50 de ani [5].
În plus, orice
leziune de care pacientul este îngrijorat, dar este capabil să
verbalizeze motivul pentru care este îngrijorat, ar trebui,
de asemenea, evaluată îndeaproape [6–13] . (b) O leziune
care este clinic diferită de celelalte leziuni pigmentate ale
pacientului (de exemplu, semnul „rățușcă urâtă”: ca în
povestea lui Andersen în care rățușa urâtă arată diferit de
frații și surorile ei) [14, 15] . (c) Leziuni care au același aspect
clinic ca toate celelalte leziuni de la distanță, dar care la o
privire mai atentă sunt diferite de celelalte (de exemplu,
semnul „Scufița Roșie”: de departe arată ca bunica, dar la
un o privire mai atentă se pot vedea dinții ascuțiți ai lupului)
[16]. Acest semn este util în special la pacienții cu sindromul
nevului displazic și/sau cu un număr mare de leziuni. (d)
Leziuni care arată clinic ca melanom (de exemplu cele cu
hiperpigmentare periferică excentrică sau cu un indice
clinic de suspiciune cu regula ABCD etc.) [17–19] .
Ce leziuni trebuie excizate sau urmărite îndeaproape?
5 O leziune pigmentată la un pacient cu risc ridicat cu istoric
de modificare raportat sau documentat trebuie fie excizată,
fie urmărită în funcție de aspectul clinic și/sau dermatoscopic
[7–10, 20] .
4 Dermatologie 2007;214:3–5
6 Ar trebui luată în considerare excizia completă într-o leziune
care prezintă modificări dermoscopice semnificative la
urmărire [7–10] .
7 O leziune pigmentată cu structuri de regresie albastră și/sau
albă poate justifica excizia [21] .
8 O leziune nodulară suspectă nu trebuie niciodată supusă
monitorizării pe termen scurt sau lung.
9 Leziunile melanocitare cu o margine periferică simetrică de
globule sunt dinamice și de obicei vor crește în dimensiune
cu timpul. Dacă, în plus, există o asimetrie a structurilor în
cadrul leziunii, leziunea trebuie monitorizată îndeaproape
sau excizată [7–10] .
10 Biopsia trebuie luată în considerare dacă apar leziuni
suspecte și/sau amelanotice sau echivoce dermoscopic în
zonele tratate anterior (de exemplu crioterapie, chirurgie,
LASER).
11 O leziune amelanotică sau parțial pigmentată cu globule
roșii lăptoase sau zone cu săruri vasculare atipice (vase
neregulate lineare cu sau fără vase punctate) trebuie luată
în considerare pentru biopsie [22, 23] .
12 Nevii albaștri atipici trebuie monitorizați îndeaproape sau
excizați [24, 25] .
13 Excizia ar trebui luată în considerare pentru toate Spitzoidle
Să mergem.
14 O „keratoză seboreică” pigmentată sau atipică izolată
trebuie monitorizată îndeaproape sau excizată pentru a
exclude un melanom asemănător keratozei seboreice [26–
28] .
15 Leziunile melanocitare acrale la adulți cu caracteristici clinice
și/sau dermatoscopice atipice (model „netipic”) trebuie
monitorizate îndeaproape sau excizate [29–32] .
16 Dermatofibroame care prezintă un model dermatoscopic
atipic [33–36] .
17 Leziunile cu diagnostic incert la examen clinic și/sau
dermatoscopic trebuie atent monitorizate sau excizate.
Bowling și colab.
Machine Translated by Google
Referințe
1 Argenziano G, Soyer HP, Chimenti S, Tala mini R
și colab: Dermoscopy of pigmented skin lesions:
results of a consensus meeting via Internet. J Am
Acad Dermatol 2003; 48: 679–693.
12 Robinson JK, Turrisi R: Formare de competențe
2 Goldsmith LA, Koh HK, Bewerse BA, Reilley B,
Wyatt SW, Bergfeld WF și colab.: Proceedings
complet de la Conferința Națională pentru
Dezvoltarea Agendei Naționale a Cancerului de Piele. 13 Weinstock MA: ABCD, ABCDE și ABCCCDEEEEFNU.
Academia Americană de Dermatologie și Centrele
pentru Controlul și Prevenirea Bolilor, Washington,
aprilie 1995. J Am Acad Derma tol 1996; 35: 748–
756.
3 Berwick M, Begg CB, Fine JA, Roush GC, Barnhill
RL: Screening for cutaneous mela noma by skin
auto-examination. J Natl Cancer Inst 1996; 88: 17–
23.
4 Seidenari S, Longo C, Giusti F, Pellacani G: Selecția
clinică a leziunilor melanocitare pentru
dermoscopie scade identificarea leziunilor
suspecte în comparație cu der moscopy fără
preselectie clinică. Br J Dermatol 2006; 154: 873–
879.
5 Banky JP, Kelly JW, English DR, Yeatman JM,
Dowling JP: Incidența nevilor noi și modificați și a
melanoamelor detectate folosind imagini de
referință și dermatoscopia la pacienții cu risc
crescut de melanom. Arch Dermatol 2005; 141:
998–1006.
6 Cohn BA: Luând în considerare E în melanomul
ABCDE mnemonic. Arch Der matol 2006; 142:
528–529.
7 Kittler H, Seltenheim M, Dawid M, Peham berger
H, Wolff K, Binder M: Frecvența și caracteristicile
măririi nevi melanocitici comuni. Arch Dermatol
2000; 136:316–
320.
8 Kittler H, Pehamberger H, Wolff K, Binder M:
Urmărirea leziunilor cutanate melanocitare cu
microscopie digitală cu epiluminiscență: modele
de modificări observate în melanomul timpuriu,
nevi atipici și nevi comuni.
J Am Acad Dermatol 2000; 43: 467–476.
9 Kittler H, Binder M: Urmărirea leziunilor cutanate
melanocitice cu dermatoscopia digitală: riscuri și
beneficii. Arch Dermatol 2002; 138: 1379.
10 Menzies SW, Gutenev A, Avramidis M, Ba trac A,
McCarthy WH: Monitorizarea microscopică
digitală de suprafață pe termen scurt a leziunilor
melanocitare atipice sau în schimbare. Arch Der
matol 2001; 137: 1583–1589.
Puncte cheie ale dermatoscopiei
11 Rigel DS, Friedman RJ, Kopf AW, Polsky D: ABCDE
– un concept în evoluție în depistarea precoce a
melanomului. Arch Dermatol 2005; 141: 1032–
1034.
pentru a învăța discriminarea criteriilor ABCDE
de către cei cu risc de a dezvolta melanom. Arch
Dermatol 2006; 142: 447–452.
Arch Dermatol 2006; 142:528.
14 Gachon J, Beaulieu P, Sei JF, Gouvernet J, Claudel
JP, Lemaitre M, et al: First prospective study of
the recognition process of mela noma in
dermatological practice. Arch Der matol 2005;
141: 434–438.
15 Grob JJ, Bonerandi JJ: Semnul „rățușcă urâtă”:
identificarea caracteristicilor comune ale nevi la
un individ ca bază pentru screening-ul
melanomului. Arch Dermatol 1998;
134: 103–104.
16 Mascaro JM Jr, Mascaro JM: Poziția dermatologului
cu privire la nevi: o viziune variind de la „rățușa
urâtă” la „scufița roșie”. Arch Dermatol 1998; 134:
1484–1485.
17 Pizzichetta MA, Massone C, Grandi G, Pelizzo G,
Soyer HP: Modificări morfologice ale nevi
melanocitari dobândiți cu focus excentric de
hiperpigmentare („semnul Bolonia”) evaluate prin
dermatoscopie. Arch Dermatol 2006; 142: 479–
483.
18 Blum A, Soyer HP, Garbe C, Kerl H, Rassner G,
Hofmann-Wellenhof R: Clasificarea dermatoscopică
a nevilor melanocitari atipici (Clark naevi) este
utilă pentru a discrimina leziunile melanocitare
maligne de cele maligne. Br J Dermatol 2003; 149:
1159–1164.
19 Bolognia JL, Lin A, Shapiro PE: Semnificația
focarelor excentrice de hiperpigmentare („puncte
întunecate mici”) în nevi melanocitari.
Analiza a 59 de cazuri. Arch Dermatol 1994;
130: 1013–1017.
20 Skvara H, Teban L, Fiebiger M, Binder M, Kittler H:
Limitări ale dermatoscopiei în recunoașterea
melanomului. Arch Dermatol 2005; 141: 155–160.
21 Zalaudek I, Argenziano G, Ferrara G, Soyer HP,
Corona R, Sera F și colab.: Leziuni cutanate
melanocitare clinic echivoce cu caracteristici de
regresie: un studiu dermoscopic-patologic. Br J
Dermatol 2004; 150: 64–71.
22 Argenziano G, Zalaudek I, Corona R, Sera F, Cicale
L, Petrillo G, Ruocco E, Hofmann Wellenhof R,
Soyer HP: Vascular structures in skin tumors: a
dermoscopy study. Arch Dermatol 2004; 140:
1485–1489.
Dermatologie 2007;214:3–5
23 Blum A, Metzler G, Bauer J: Modele vasculare
polimorfe în dermatoscopie ca semn al tumorilor
cutanate maligne. Un caz de melanom amelanotic
și porocarcinom. Dermatologie 2005; 210: 58–59.
24 Dermoscopia neoplasmelor melanocitare: nevi
albaștri. Arch Dermatol 2004; 140:1028.
25 Grichnik JM: Dermoscopie a neoplasmelor
melanocitare: nevi albaștri sclerotici. Arch
Dermatol 2003; 139:1522.
26 Argenziano G, Rossiello L, Scalvenzi M, Staibano S,
Ruocco E, Cicale L, et al: Mela noma simulating
seborrheic keratosis: a ma jor dermoscopy pitfall.
Arch Dermatol 2003;
139: 389–391.
27 Braun RP, Rabinovitz H, Oliviero M, Kopf AW, Saurat
JH: Dermoscopic diagnostic of seborheic keratosis.
Clin Dermatol 2002; 20: 270–272.
28 Braun RP, Rabinovitz H, Krischer J, Kreusch J,
Oliviero M, Naldi L și colab.: Dermoscopy of
pigmented seborrheic keratosis. Arch Der matol
2002; 138: 1556–1560.
29 Saida T: Melanomul malign pe talpă: cum să
detectăm eficient leziunile precoce.
Pigment Cell Res 2000; 13(suppl 8):135–139.
30 Saida T, Oguchi S, Miyazaki A: Dermoscopie pentru
leziuni cutanate pigmentate acrale. Clin Der matol
2002; 20: 279–285.
31 Saida T, Oguchi S, Miyazaki A: Constatări
dermatoscopice în leziunile pigmentate ale pielii
glebroase; în Malvehy J, Puig S (eds): Principles of
Dermoscopy, ed 1. Barcelona, Cege, 2002, pp 243–
256.
32 Saida T, Miyazaki A, Oguchi S, Ishihara Y, Yamazaki
Y, Murase S și colab.: Semnificația modelelor
dermoscopice în detectarea melanomului malign
pe pielea volară acrală: rezultatele unui studiu
multicentric în Japonia. Arch Dermatol 2004; 140:
1233–1238.
33 Ferrari A, Soyer HP, Peris K, Argenziano G,
Mazzocchetti G, Piccolo D și colab: Central white
scarlike patch: a dermatoscopic clue for the
diagnostic of dermatofibroma. J Am Acad
Dermatol 2000; 43: 1123–1125.
34 Puig S, Romero D, Zaballos P, Malvehy J:
Dermoscopy of dermatofibroma. Arch Der matol
2005; 141:122.
35 Zaballos P, Puig S, Malvehy J: Dermoscopy of
atypical dermatofibroma: central white network.
Arch Dermatol 2006; 142:126.
36 Blum A, Bauer J: Modelul asemănător
dermatofibromului atipic al unui melanom la dermatoscopie.
Melanoma Res 2003; 13: 633–634.
5