CUPRINS

I.REFERAT

1.Apariţia Constituţiei. Model

2.Principiile de bază ale Constituţiei

3.Drepturile şi libertăţile cetăţeneşti

4.Domnia

5.Separarea puterilor în stat

6.Sistemul electoral prevăzut de Constituţie

7.Modificări ale Constituţiei

8.Importanţa Constituţiei

II. BIBLIOGRAFIE

III. ANEXE
1.ApariţiaConstituţiei. Model

Înlăturarea lui Alexandru Ioan Cuza şi aducerea principelui străin Carol de

Hohenzollen-Sigmaringen, care fusese propusă de Adunările ad-hoc în 1857, au grăbit
dezbaterile din Adunarea Constituantă, desfăşurate începând cu mai 1866.

Proiectul de Constituţie a fost elaborat de Consiliul de Stat, având ca model

Constituţia belgiană din 1831 deoarece Belgia avea o suprafaţă asemănătoare cu a României,
fusese influenţată de modelul francez, era neutră, statut spre care tindea şi ţara noastră, dar
mai ales că avea constituţia cea mai democratică de la acea dată.Textul acesteia ţinea seama
şi de tradiţia actelor fundamentale care funcţionaseră în spaţiul românesc în prima jumătate a
sec. al XIX-lea .

Constituţia a fost promulgată de domn la 30 iunie 1866, a intrat în vigoare la 1 iulie

1866 şi avea 8 titluri şi 133 de articole.

2. Principiile de bază ale Constituţiei

Această Constituţie era o manifestare de independenţă nemenţionând suzeranitatea

otomană şi garanţia colectivă a marilor puteri şi avea la bază trei principii esenţiale ale
ideologiei liberale : separarea puterilor, guvernarea reprezentativă şi suveranitatea poporului.
Era prima Constituţie elaborată numai de reprezentanţii naţiunii fără amestec din afară.

În Titlul I se făcea referire la Teritoriul României : “Principatele Unite Române

constituie un singur stat indivizibil, sub denumirea de România. (Art.1)” . În Art. 2 şi 3 se
vorbeadespreinviolabilitateateritoriuluistatului, care nu putea fi
modificatdecâtînvirtuteauneilegi. Acesta era împărţitînjudeţe, plaseşicomune.

3. Drepturileşilibertăţilecetăţeneşti

TitlulII consacraDrepturileşilibertăţilecetăţeneşticare erauinspirate din

DeclaraţiaDrepturilorOmuluişi ale CetăţeanuluiadoptatăînFranţaîn 1789: dreptul de
asociere, libertateapersoanei, inviolabilitateadomiciliului, proprietatea era sacră, garantată de
lege. Eraugarantatelibertateaconştiinţei, cuvântului, presei, dreptul la educaţie
(învăţământulprimar era obligatoriuşigratuit ). Dreptul la vot era cenzitar ;aveaudrept de
votînfuncţie de proprietateşicapacităţiobţinuteprindiplome.
 Se precizacăacestedrepturiputeau fi exercitatenumai de cătrecetăţeniiromâniiar Art. 7
îiexcludea de la împământenire (cetăţenie) pelocuitorii de altăreligiedecâtceacreştină.Exista o
singurărestricţieînceeacepriveştedrepturilecetăţenilor ,prevăzută în Art. 30 şi anume se
interziceaintrareaînserviciulaltui stat fărăautorizareaGuvernului,
încazcontrarpersoanapierdeacetăţenia .

4. Domnia

Ca şiformă de guvernământ, România era o monarhieconstituţionalăereditară (Art.82).

Se făceaprecizareacă la conducereaţăriitrebuiesă se afle un domnstrăindintr-o dinastie
domnitoare în Europa, moştenitorul tronului fiind primul născut bărbat (principiul
primogeniturii).

Prerogativele de care se bucura Domnul erau stabilite prin Art. 93-95, acesta putând
să convoace, amâne şi să dizolve Parlamentul, avea drept de veto, dar nu absolut, întrucât
trebuia să ţină cont de părerea deputaţilor şi senatorilor şi nu putea respinge definitiv un
proiect de lege. Sancţiona şi promulga legile, numea şi revoca miniştri, era comandantul
armatei, conferea decoraţii, avea dreptul de a bate monedă, amnistia, graţia, declara război,
încheia pace, încheia, cu acordul Parlamentului, convenţii cu alte state.

5. Separareaputerilorîn stat

Conform Art.31 ” toate puterile statului emană de la naţiune care nu le poate exercita
decât numai prin delegaţiune şi după principiile şi regulile aşa date în Constituţiunea de faţă.“

Constituţia din 1866 a prevăzutîn Art. 32, 35 şi 36celetreicategorii de organe care

exercitauputerileîn stat şianumelegislativă, executivăşijudecătorească .
Puterealegislativă era exercitatăcolectiv de cătredomnşireprezentaţiuneanaţională care
era formată din SenatşiAdunareadeputaţilor.Iniţiativa legislative
aparţineadomnuluişiAdunării legislative, care puteauelaboraproiecte de
legi.DupăceerauaprobateînParlament, proiectele de legierau promulgate de domn, care
putearefuzapromulgareaşiretrimitesprediscutareproiectulrespectiv.
DomnulputeadizolvaParlamentul, dartrebuiasăorganizezealegeriîn maxim o lună.
Parlamentulexercitacontrolulasupraguvernului, parlamentariiavânddreptul de interpelare a
membrilorguvernuluişi de anchetă.Membriiguvernului nu puteaurefuzasădeaexplicaţii.
MembriiParlamentuluiaveaugarantateautonomia,
imunitateaşilipsaresponsabilităţiiparlamentare.Senatul era ales printr-un cens ridicat şi printr-
un mandat mai lung. Erau şi senatori de drept (moştenitorul tronului, mitropolitul, episcopii
etc). Adunarea deputaţilor vota legile împreună cu Senatul dar avea drept exclusiv de a vota
bugetul.
Constiuţia prevedea ca puterea executivă să fie împărţită între domn şi guvern.
Domnul îl desemna pe primul ministru, care alegea cabinetul, pe care îl supunea aprobării
domnului. Guvernul elabora proiecte de legi pe care le trimitea Parlamentului şi gestiona
treburile curente.

Puterea judecătorească era organizată pe mai multe niveluri ale instanţelor de

judecată, de la cele ordinare până la instanţa supremă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Judecătorii erau inamovibili iar hotărârile judecătoreşti se luau în numele domnului care era
singurul care putea să pronunţe graţierile, mai puţin în cazul miniştrilor condamnaţi, pe care
nici el nu îi putea absolvi de vină. Se interzicea organizarea de comisii sau tribunale
excepţionale şi se constituia juriul (curţile de juraţi) pentru crime, delicte politice şi de presă.
Curţile de juraţi au fost înfiinţate în fiecare judeţ, la reşedinţa fiecărui tribunal, fiind alcătuite
din trei magistraţi de carieră şi doisprezece juraţi.

6. Sistemul electoral prevăzut de Constituţie

Sistemul electoral prevăzut de Constituţie se baza pe votul cenzitar, prin intermediul

colegiilor electorale, două la Senat şi patru la Adunarea deputaţilor iar vârsta minimă a
alegătorilor era de 21 de ani.

Pentru Senat censul era destul de ridicat(venitul anual între 300 şi 800 de galbeni)
făcând ca acesta să fie dominat de moşieri ; în primul colegiu intrau proprietarii de imobile
rurale din judeţ, cu un venit funciar de cel puţin 300 de galbeni iar al doilea colegiu îi grupa
pe proprietarii de imobile din oraşele de reşedinţă.

La Adunarea deputaţilor, pentru primele trei colegii votul era direct. În primul colegiu
intrau cei care aveau un venit funciar mai mare de 300 de galbeni, în al doilea colegiu cei cu
un venit funciar între 100 şi 300 de galbeni iar în al treilea colegiu se încadrau comercianţii şi
industriaşii care plăteau statului un impozit de cel puţin 80 de galbeni iar al patrulea colegiu
era format din cei care plăteau o dare cât de mică către stat (ţăranii). Pentru al patrulea
colegiu votul era indirect, se făcea prin delegaţi iar aceştia împreună cu alegătorii direcţi
alegeau câte un deputat din fiecare judeţ.

În 1900 România avea 6 milioane de locuitori din care 74.000 cu drept de vot şi
anume 57.000 la Adunarea deputaţilor şi 17.000 la Senat.

7. Modificări ale Constituţiei

 Constituţia din 1866 a suferit mai multe modificări. În octombrie 1879 s-a modificat
Art.7, prin care era anulată interdicţia obţinerii cetăţeniei române de către cei de altă religie
sau confesiune decât cea ortodoxă, în speţă evreii şi musulmanii.

În iunie 1884 se introducea noua titulatură, aceea de Regat. A fost redus şi numărul
colegiilor electorale la 3 pentru Adunarea deputaţilor prin contopirea primelor două colegii.
În primul colegiu se încadrau alegătorii cu un venit funciar sau urban de cel puţin 1200 de lei
iar la colegiul al doilea orăşenii care plăteau un impozit de cel puţin 20 de lei. Al treilea
colegiu era format din sătenii care continuau să voteze indirect. S-a extins dreptul de vot prin
scăderea censului şi înlăturarea lui pentru cei care absolviseră învăţământul primar.

În 1917 sunt votate proiectele de revizuire a Constituţiei referitoare la dreptul de vot şi

expropriere pentru înfăptuirea reformei agrare şi electorale.

8. ImportanţaConstituţiei

Această Constituţie era cea mai liberală din Răsăritul Europei, a creat cadrul
funcţionării instituţiilor statului român şi a fost percepută pe plan extern ca un act de
independenţă deoarece nu amintea nimic de statutul de autonomie recunoscut prin tratatele
internaţionaleşi nici de suzeranitatea otomană şi garanţia Marilor Puteri. S-a aplicat cu unele
modificări până în anul 1923.
II.BIBLIOGRAFIE
 Zoe Petre (coordonator), Istorie. Manual pentruclasa a XII-a, EdituraCorint, 2007
 Felicia Adăscăliţei, LiviuLazăr, Istorie. Manual pentruclasa a XII-a, EdituraCorvin,
2007
 Valentin Băluţoiu, Maria Grecu, Istorie. Manual pentruclasa a XII-a,
EdituraDidacticăşiPedagogică, R.A., 2007
 Gheorghe Dondorici, MihaelaOrfanu, Admitere la Academia de Poliţie.Sintezeşi teste
de Istorie din toatemanualele alternative, EdituraGimnansium
 Lucia Novac, IstoriaRomânilor.Sintezepentrupregătireaexamenelor de Bacalaureat,
admitere la Academia de PoliţieşiFacultatea de AdministraţiePublică,
EdituraCavallioti, 2008
 Note curs Drept I IFR, Istoriadreptuluiromânesc, Universitatea “Dunărea de Jos”,
Galaţi 2008
ANEXA I
Termeni de specialitate :

1.Adunare Constituantă= adunareformată din reprezentanţialeşi de cetăţenipentru a

redactasaumodificaConstituţia.

(Valentin Băluţoiu, Maria Grecu, Istorie. Manual pentruclasa a XII-a,

EdituraDidacticăşiPedagogică, R.A., 2007, pag.129)

2.Votulcenzitar = sistem electoral practicatpescarălargăînainte de instituireavotuluiuniversal

care constaînrecunoaştereacalităţii de alegătorşi implicit a dreptului de
votcetăţenilor care aveau un anumitvenitanualevaluabilîntitluri de
proprietateimobiliară (terenuri, clădiri) saustabilitînfuncţie de
cuantumulimpozitelorplătiteanualasupraveniturilorîncasate.

(https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/votul-acum-100-de-ani-pe-vremea-cand-
alegatorii-le-dadeau-pomeni-candidatilor)

3.Adunări ad-hoc= organe cu caracterconsultativîn Moldova șiînȚaraRomânească, alcătuite

din reprezentanțialeșiaituturorclaselorșicategoriilorsocialeconvocate la
IașișiBucurești la 22 sept. / 4 oct., respectiv 30 sept. / 12 oct. 1857.

( https://dexonline.ro/definitie/adun%C4%83ri%20ad-hoc/518365 )

4.Colegiu electoral =adunare de alegătoridesemnaţipentruaalege un deputat, un senator sau

un consilier.

(http://www.lpsiasi.ro/Lectii_online/Istorie%20-%20clasa%2009-12%20-%20Termeni
%20istorici%20dictionar.pdf)

5. Prerogativ = împuternicire, privilegiuacordatînexclusivitateșefuluiunui stat

sauunuidemnitar.
(http://www.lpsiasi.ro/Lectii_online/Istorie%20-%20clasa%2009-12%20-%20Termeni
%20istorici%20dictionar.pdf)

ANEXA II

(1)ENUNŢURI

1. Libertăţile şi drepturile cetăţeneşti erau înscrise în :

a) Titlul I
b) Titlul al II-lea
c) Titlul al III-lea

2. La colegiul al treilea votau cei care :

a) Plăteau o dare către stat de cel puţin 80 de galbeni

b) Aveau un venit funciar între 100-300 de galbeni
c) Aveau un venit funciar mai mare de 300 de galbeni

3.Modificările aduse Constituţiei în anul 1884 erau :

a) S-a modificat Art.7 care condiţiona “împământenirea” de apartenenţa la

religiacreştină
b) Se introducea titulatura de Regat
c) S-a redus numărul colegiilor la 3 pentru Adunarea deputaţilor

4.Principiul guvernării reprezentative este stipulat în :

a) Art.32
b) Art. 36
c) Art.35

5.Constituţia prevedea :

a) Dreptul la liberă asociere, libertatea persoanei şi inviolabilitatea domiciliului

b) Libertatea conştiinţei, a cuvântului şi a presei
c) Dreptul la educaţie, învăţământul primar fiind obligatoriu şi gratuit
 (2)REZOLVARE

1. Libertăţile şi drepturile cetăţeneşti erau înscrise în :

a) Titlul INU, erau înscrise prevederi despre teritoriul român

b) Titlul al II-leaRĂSPUNS CORECT
c) Titlul al III-leaNU, erau înscrise prevederi despre puterile statului

2. La colegiul al treilea votau cei care :

a) Plăteau o dare către stat de cel puţin 80 de galbeni RĂSPUNS CORECT

b) Aveau un venit funciar între 100-300 de galbeniNU, aceştia votau în colegiul al II-lea
c) Aveau un venit funciar mai mare de 300 de galbeniNU, aceştia votau în colegiul I

3.Modificările aduse Constituţiei în anul 1884 erau :

a) S-a modificat Art.7 care condiţiona “împământenirea” de apartenenţa la

religiacreştinăNU, Aceastămodificare s-a făcutînanul 1879
b) Se introducea titulatura de Regat RĂSPUNS CORECT
c) S-a redus numărul colegiilor la 3 pentru Adunarea deputaţilor RĂSPUNS CORECT

4.Puterea legislativă era prevăută în :

a) Art.32 RĂSPUNS CORECT

b) Art. 36NU, se făcea referire la puterea judecătorească
c) Art.35NU, era prevăzută puterea executivă

5.Constituţia prevedea :

a) Dreptul la liberă asociere, libertatea persoanei şi inviolabilitatea domiciliului

RĂSPUNS CORECT
b) Libertatea conştiinţei, a cuvântului şi a presei RĂSPUNS CORECT
c) Dreptul la educaţie, învăţământul primar fiind obligatoriu şi gratuit
RĂSPUNS CORECT