UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE LITERE

DEPARTAMENTUL DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI ȘI ALE COMUNICĂRII

PROIECT COLABORATIV

CĂSUȚA CU AMINTIRI
Prof. Dr.
AIDA CORNELIA STOIAN

PIPP, AN I, SEM II: GĂLETEANU LUIZA

GĂVAN EUGENIA RAMONA
IANCU CAMELIA IOANA

CRAIOVA

2022
Clasa : a III-a

Obiectul : Limba şi literatura română

Subiectul : Iubirea

Tipul : Evaluare prin proiect

Perioada de desfasurare : 3 săptămâni

Scop: aprofundarea cunoștințelor elevilor despre textul narativ literar și nonliterar

Competenţe specifice:

1.2. Deducerea sensului unui cuvânt prin raportare la mesajul audiat în

contexte de comunicare familiare

1.5. Manifestarea unei atitudini deschise față de comunicare în condițiile

neînțelegerii mesajului audiat

2.2. Povestirea unei întâmplări cunoscute pe baza unui suport adecvat

din partea profesorului

2.5. Adaptarea vorbirii la diferite situații de comunicare în funcție de

partenerul de dialog

3.1. Extragerea unor informații de detaliu din texte informative sau

literare

3.3. Formularea unei păreri despre o povestire/personajele acesteia

3.4. Evaluarea conținutului unui text pentru a evidenția cuvinte-cheie și

alte aspecte importante ale acestuia

3.6. Aprecierea valorii cărților

4.1. Aplicarea regulilor de despărțire în silabe, de ortografie și de

punctuație în redactarea de text

4.4. Povestirea pe scurt a unei întâmplări imaginate/ trăite.

 Obiective

Să extragă din text elemente semnificative pentru a susţine o opinie referitoare la mesajul citit ;

Să formuleze concluzii simple, pe baza lecturii textelor literare ;

Să asocieze elementele descoperite in textul citit cu experiente proprii;
Să redacteze texte functionale scurte pe suport de hartie;
Să recunoasca si sa utilizeze corect partile de vorbire studiate ;
Să relateze o intamplare avand suport (ex. o banda desenata);
Să aplice regulile de scriere corecta in redactarea unor texte ;

Metode şi tehnici de lucru : Beneficiari :

• Iniţiere în proiect ca mod de lucru • Elevii clasei a III-a

• Munca în echipă • Părinţii elevilor
• Observarea • Ȋnvăţătorul clasei
• Expunerea
• Activităţi de scriere individuală
• Autoevaluarea

Grup ţintă : Conţinuturi de evaluat :

• Elevii clasei a III-a ▪ Textul literar

▪ Descrierea de obiecte, fiinţe din
universul apropiat
▪ Oferirea de informaţii
▪ Textul funcţional- cartea poştala
 Ce stiu -iti vei reaminti Ce voi invata - vei invata Vei reusi
Despre substantiv , adjectiv, Sa extragi informatii dintr-un Sa descifrezi un text literar
pronume, verb ; text literar ; sau informativ ;

Despre textul literar si textul Sa prezinti personajele dintr- Sa-ti imbogatesti vocabularul ;
informativ ; un text ;
Sa aplici ce ai invatat in
Despre descrierea unei fiinte Sa scrii o carte postala situatii noi
 Să descoperim …
Chipul drag iubirea Mesaj
către cei dragi

CĂSUȚA CU AMINTIRI

Iubirea se arată Dovezi de iubire Casuța

prin fapte amintirilor
Să descoperim … iubirea Chipul drag

Text ,, Amintiri din copilarie’’ de Ion Cvintetul însușiri

Creanga Asemanari deosebiri intre
Cuvinte necunoscute Explozia stelara comportamentul celor doi parinti
cadranele Adjectivul : Pronumele
Harta textului Recunoaste personajul dupa propriile
actiuni

Descrierea mamei

Iubirea se arată prin fapte

Mesaj către cei dragi
Argumentari
Cartea postala
Alfabetul faptelor care dovedesc
iubirea Scrierea corecta a unor cuvinte

CĂSUȚA CU AMINTIRI

Dovezi de iubire Căsuța amintirilor

Intamplari Jurnalul activitatilor

Dramatizare Recomandari de lectura

Sarbatori ale iubirii Citate despre iubire

Culorile iubirii

Simbolurile iubirii
 Obiectivul etapei Actiuni derivate Metode de lucru Responsabilitati
din obiective
Colectarea Elevii vor parcurge •stabilirea unor surse Individual
informatiilor necesare unitatea de invatare bibliografice/ internet Colectiv
planificarii si ,,Iubirea se arata prin , bibliotece, manuale
realizarii sarcinilor fapte‘’
Selectarea solutiei de Alegerea temei •dezbatere Colectiv sub
abordat in cadrul proiectului: •brainstorming conducerea
proiectului Iubirea •conexiuni cu alte invatatoarei
• intelegerea temei, discipline
discutii problematice,
dezbateri
Identificarea •stabilirea modalitatii •elaborarea fisei cu
resurselor necesare de lucru: elevii sunt materialele necesare Colectiv sub
împărțiți în 6 grupe, •elaborarea conducerea
fiecare primind o responsabilitatilor invatatoarei
sarcină de lucru ; individuale
•alegerea formei de •propuneri, discutii
finalizare a
proiectului: o carte în
care sunt incluse toate
materialele realizate
de elevi ;
•elaborarea planului
de actiune: se vor
stabili sarcini si
termene ;
•se planifica resursele
ce vor fi utilizate:
documentarea din
cărți, reviste,
enciclopedii,
consultarea adulților
•elevii decid, cu
ajutorul invatatoarei,
asupra structurii si a
formei de prezentare a
proiectului
Elaborarea proiectului •elaborarea sarcinilor •rezolvarea sarcinilor
formulate in cadrul proiectului Individual
•activitati practice •asamblarea lucrarilor
(anexe proiect),
individuale, realizarea
produselor de catre
fiecare elev
•asamblarea temelor
intr-o forma unitara:
temele vor fi
prezentate de fiecare
grupă, în fața clasei;
Verificarea si •analiza proiectului •autoevaluarea Profesorul
evaluarea proiectului rezultat si validarea •prezentarea si coordonator
sa : fiecare grupă va argumentarea
prezenta produsele proiectului
proiectului ;
•sustinerea si
argumentarea
proiectului
Diseminarea •expozitie tematica •sistematizarea Profesorul
rezultatelor •prezentarea lucrarilor •esentializarea coordonator
•prezentarea cu
mijloace media
Asigurarea feed-back- •evaluarea activitatilor •liste de verificare ; Profesorul
ului derulate •Concluzii coordonator
•recomandari pentru •prezentarea
activitatile viitoare rezultatelor
 Proiectarea etapelor de realizare a proiectului
Anexa1
Competenţe dezvoltate : de comunicare în limba română

Discipline vizate: limba și literatura română

Amintiri din copilărie

de Ion Creangă

NU ŞTIU ALŢII CUM SUNT, DAR EU, CÂND MĂ GÂNDESC la locul naşterii mele, la
casa părintească din Humuleşti, la stâlpul hornului unde lega mama o şfară cu motocei la capăt, de
crăpau mâţele jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă ţineam când începusem
amerge copăcel, la cuptorul pe care mă ascundeam, când nejucam noi, băieţii, de-a mijoarca, şi la alte
jocuri şi jucării pline de hazul şi farmecul copilăresc, parcă-mi saltă şi acuminima de bucurie! Şi,
Doamne, frumos era pe atunci, căci şipărinţii, şi fraţii şi surorile îmi erau sănătoşi, şi casa ni era
îndestulată, şi copiii şi copilele megieşilor erau de-a purureaîn petrecere cu noi, şi toate îmi mergeau
după plac, fărăleac de supărare, de parcă era toată lumea a mea!
Şi eu eram vesel ca vremea cea bună şi sturlubatic şi copilăros ca vântul în tulburarea sa.
Şi mama, care era vestită pentru năzdrăvăniile sale, îmizicea cu zâmbet uneori, când începea a se
ivi soarele dintrenori după o ploaie îndelungată: „Ieşi, copile cu părul bălan,afară şi râde la soare,
doar s-a îndrepta vremea“ şi vremea se
îndrepta după râsul meu...

Ştia, vezi bine, soarele cu cine are de-a face,

căci eram feciorul mamei, care şi ea cu
adevărat că ştia a face multe şi mari minunăţii:
alunga nourii cei negri de pe deasupra satului
nostru şi abătea grindina în alte părţi, înfigând
toporul în pământ, afară, dinaintea uşei;
închega apa numai cu două picioare de vacă,
de se încrucea lumea de mirare; bătea
pământul, sau păretele, sau vrun lemn, de care
mă păleam la cap, la mână sau la picior,
zicând: „Na, na!“,şi îndată-mi trecea durerea...
când vuia în sobă tăciunele aprins, care se zice
că face a vânt şi vreme rea,
 sau când
ţiuia tăciunele, despre care se zice că te vorbeşte cineva de rău, mama îl mustra acolo, în vatra
focului, şi-l buchisa cu cleştele, să se mai potolească duşmanul; şi mai mult decâ tatâta: oleacă ce nu-i
venea mamei la socoteală căutătura mea, îndată pregătea, cu degetul îmbălat, puţină tină din colbul
adunat pe opsasul încălţării ori, mai în grabă, lua funingenă de la gura sobei, zicând: „Cum nu se
dioache călcăiul sau gura sobei, aşa să nu mi se deoache copilaşul“ şi-mi făcea apoi câte-un benchi
boghet în frunte, ca să nu-şi prăpădească odorul!... şi altele multe încă făcea...
Aşa era mama în vremea copilăriei mele, plină de minunăţii, pe cât mi-aduc aminte; şi-mi aduc
bine aminte, căcibraţele ei m-au legănat când îi sugeam ţâţa cea dulce şi măalintam la sânu-i,
gângurind şi uitându-mă în ochii cudrag! Şi sânge din sângele ei şi carne din carnea ei am îm -
prumutat, şi a vorbi de la dânsa am învăţat. Iar înţelepciuneade la Dumnezeu, când vine vremea de a
pricepe omul ce-i binele .

Ce-i pasă copilului când mama şi tata se gândesc la neajunsurile vieţii, la ce poate să le aducă
ziua de mâne,sau că-i frământă alte gânduri pline de îngrijire. Copilul,
încălecat pe băţul său, gândeşte că se află călare pe un calde cei mai straşnici, pe care aleargă, cu voie
bună, şi-l batecu biciul şi-l struneşte cu tot dinadinsul, şi răcneşte la eldin toată inima, de-ţi iè auzul;
şi de cade jos, crede că l-a trântit calul, şi pe băţ îşi descarcă mânia în toată putereacu vântului...
Aşa eram eu la vârsta cea fericită, şi aşa cred că au fost toţi copiii, de când îi lumea asta şi
pământul, măcar săzică cine ce-a zice.Când mama nu mai putea de obosită şi se lăsa câteoleacă ziua,
să se odihnească, noi, băieţii, tocmai atunci ridicam casa în slavă. Când venea tata noaptea de la
păduredin Dumesnicu, îngheţat de frig şi plin de promoroacă, noiîl spăriam sărindu-i în spate pe
întuneric. Şi el, cât era deostenit, ne prindea câte pe unul, ca la „baba-oarba“, ne ridica în grindă,
zicând: „’tâta mare!“ şi ne săruta mereu pefiecare. Iar după ce se aprindea opaiţul, şi tata se punea
sămănânce, noi scoteam mâţele de prin ocniţe şi cotruţă şi le flocăiam şi le şmotream dinaintea lui, de
le mergea colbul; şi nu puteau scăpa bietele mâţe din mânile noastre pănă cenu ne zgârâiau şi ne
stupeau ca pe noi.
— Încă te uiţi la ei, bărbate, zicea mama, şi le dai paièle! Aşă-i?... Ha, ha! bine v-au mai făcut,
pughibale spurcate cesunteţi! Că nici o lighioaie nu se poate aciua pe lângă casă ne şi ce-i rău.[…]de
răul vostru. Iaca, dacă nu v-am săcelat astăzi, faceţi
otrocol prin cele mâţe şi daţi la om ca cânii prin băţ. Ăra! d-apoi aveţi la ştiinţă că vă prea întreceţi cu
dediochiul! Acuşi iau varga din coardă şi vă croiesc de vă merg petecele!
— Ia lasă-i şi tu, măi nevastă, lasă-i, că se bucură şi ei devenirea mea, zicea tata, dându-ne huţa. Ce le
pasă? Lemne latrunchiu sunt; slănină şi făină în pod este de-a volna; brânză în putină, asemene;
curechiu în poloboc, slavă Domnului!Numai de-ar fi sănătoşi să mănânce şi să se joace acum, câtîs
mititei; că le-a trece lor zburdăciunea când or fi mai marişi i-or lua grijile înainte; nu te teme, că n-or
scăpa de asta.Ş-apoi nu ştii că este-o vorbă: „Dacă-i copil, să se joace;dacă-i cal, să tragă; şi dacă-i
popă, să citească...“
— Ţie, omule, zise mama, aşa ţi-i a zice, că nu şezi cudânşii în casă toată ziulica, să-ţi scoată peri
albi, mânca-i-arpământul să-i mănânce, Doamne, iartă-mă! De-ar mai veni vara, să se mai joace şi pe-
afară, că m-am săturat de ei ca de mere pădureţe! Câte drăcării le vin în cap, toate le fac. Când începe
a toca la biserică, Zahei al tău cel cuminte fuga şi afară şi începe a toca în stative, de pârâie pereţii
casei şi duduie fereştile. Iar stropşitul de Ion, cu talanca de la oi,cu cleştele şi cu vatrarul, face o
hodorogeală şi un tărăboi,de-ţi iè auzul. Apoi îşi pun câte-o ţoală în spate şi câte-un
coif de hârtie în cap şi cântă „aliluiia“ şi „Doamne miluieşte, popa prinde peşte“, de te scot din casă.
Şi asta în toate zilele de câte două-trei ori, de-ţi vine, câteodată, să-icoşeşti în bătaie, dac-ai sta să te
potriveşti lor.
— ’Poi dă, măi femeie, tot eşti tu bisericoasă, de s-a dusvestea; încaltea ţi-au făcut şi băieţii biserică
aici pe loc,după cheful tău, măcar că-ţi întră biserica în casă, de departe ce-i... De-amu puneţi-vă pe
făcut privigheri de toată noaptea şi parascovenii câte vă place, măi băieţi; dacă vi-i voia să vă dea mă-
ta în toate zilele numai colaci de cei unşi cu miere de la „Patruzeci de sfinţi“ şi colivă cu miez
de nucă.
— Ei, apoi! minte ai, omule? Mă miram eu, de ce-s şi eiaşa de cuminţi, mititeii; că tu le dai nas şi le
ţii hangul. Iapriveşte-i cum stau toţi treji şi se uită ţintă în ochii noştri,parcă au de gând să ne
zugrăvească. Ian să-i fi sculat la treabă, ş-apoi să-i vezi cum se codesc, se drâmboiesc şi se sclifosesc,
zise mama. Hai! la culcat, băieţi, că trece noaptea; vouă ce vă pasă, când aveţi demâncare sub nas! Şi
după ce ne culcam cu toţii, noi, băieţii, ca băieţii,ne luam la hârjoană, şi nu puteam adormi de incuri,
pănă ce era nevoită biata mamă să ne facă musai câte-un şurub, două prin cap şi să ne deie câteva
tapangele la spinare. Şitata, săturându-se câteodată de atâta hălăgie, zicea mamei:
— Ei, taci, taci! ajungă-ţi de-amu, herghelie! Ştiu cădoar nu-s babe, să chirotească din picioare!Însă
mama ne mai da atunci câteva pe deasupra, şi mai îndesate, zicând:
— Na-vă de cheltuială, ghiavoli ce sunteţi! Nici noaptea să nu mă pot odihni de incotele voastre?
Şi numai aşa se putea linişti biata mamă de răul nostru,biată să fie de păcate! Ş-apoi socotiţi că se
mântuia numaicu-atâta? Ţi-ai găsit! A doua zi des-dimineaţă le începeamdin capăt; şi iar lua mama
nănaşa, din coardă, şi iar ne jnăpăia, dar noi parcă bindiseam de asta?... Vorba ceea:„Pielea rea şi
răpănoasă ori o bate, ori o lasă“.Şi câte nu ne venea în cap, şi câte nu făceam cu vârf şi îndesate, mi-
aduc aminte de parcă acum mi se întâmplă.
♦ Ȋmi îmbogăţesc vocabularul
• Folosind dicţionarul online găseşte înţelesul cuvintelor necunoscute din text şi integrează cuvintele
noi în enunţuri

•Folosind dicţionarul scrie forma literară a cuvintelor date :

şfară a se încruci
vrun lighioaie
nourii îi
Sa ne deie îs

•Reciteşte enunţurile în care apar expresiile date. Explică sensul fiecărei expresii

a-şi aduce aminte a i se duce cuiva vorba

a-i lua cuiva auzul a da huţa pe cineva

să scoata cuiva peri albi a vorbi pe cineva de rău

a da nas cuiva

♦ Înţelegerea textului

.•Formulează întrebări legate de text urmărind imaginea şi răspunde la întrebările formulate

Cine ?

De ce? Unde ?

Când ?

Cum ?
• Folosind textul citit răspunde cerinţelor din cadrane:

Prezintă casa părintească aşa cum reiese din Care sunt sentimentele povestitorului?
text!

Povesteşte despre jocurile descries. Desenaţi un tablou inspirat din textul dat.

•Ȋmparte textul în fragmente şi formuleă ideea principală a fiecărui fragment. Alcătuieşte planul
simplu de idei .

………………………………………………………………………………………………………..

………………………………………………………………………………..………………………

………………………………………………………………………………………………………..

………………………………………………………………………………..………………………

………………………………………………………………………………………………………..

………………………………………………………………………………..………………………

………………………………………………………………………………………………………..

………………………………………………………………………………..………………………

•Completează ,,Harta lecturii’’.

 Anexa 2
Chipul drag

Competente dezvoltate : de comunicare în limba română

Discipline vizate : limba și literatura română

Şi mama, Dumnezeu s-o ierte, straşnic se mai bucura când se întâmplau oaspeţi la casa noastră
şi avea prilej să-şi împartă pâinea cu dânşii.
„Ori mi-or da feciorii după moarte de pomană, ori ba, mai bine să-mi dau eu cu mâna mea. Că,
oricum ar fi, tot îsmai aproape dinţii decât părinţii. S-au văzut de acestea!“
Şi când învăţam eu la şcoală, mama învăţa cu mine acasăşi citea acum la ceaslov, la psaltire şi
Alexandria mai bine decâtmine, şi se bucura grozav când vedea că mă trag la carte...
Din partea tatei, care ades îmi zicea în bătaie de joc:„Logofete, brânză-n cui, lapte acru-n
călămări, chiu şi vaiprin buzunări!“, puteam să rămân cum era mai bine: „Nic-alui Ştefan a Petrei“,
om de treabă şi gospodar în Humuleşti.
Vorba ceea:
Decât codaş în oraş,
Mai bine-n satul tău fruntaş

Mama însă era în stare să toarcă-n furcă, şi să învăţmai departe. Şi tot cihăia mama pe tata să
mă mai deaundeva la şcoală, căci auzise ea spunând la biserică, în
„Parimei“, că omul învăţat înţelept va fi şi pe cel neînvăţat slugă-l va avea. ….

Peste iarnă, mama iar s-a pus pe capul tatei, să mă deie undeva la şcoală. Dar tata spunea că
nu mai are bani de dat pentru mine….

În sfârşit, cât s-a bălăbănit mama cu tata din pricina mea, tot pe-a mamei a rămas.
• Identifică însuşiri ale mamei , tatălui şi ale copiilor aşa cum reies ele din text :

mama tata copiii

•Stabileşte asemănări şi deosebiri între mama şi tata în ceea ce priveşte atitudinea faţă de copii :

mama tata

•Completează tabelul cu informaţii desprinse din text :

Năzdrăvăniile mamei Motivul

Ȋnfigea toporul în pământ , dinaintea uşii

ca să treacă durerea

Mustra tăciunele în vatra focului , şi-l buchisea

cu cleştele

ca să nu se deoache copilaşul
• Sintetizează conţinutul unei temei abordate completand cvintetul :

Mama

•Selectează din text adjective. Completează tabelul cu numărul şi genul adjectivelor selectate.

Adjectivul Substantivul Numărul Genul

determinat

•Ȋnlocuieşte cuvintele subliniate cu pronume corespunzătoare. Explicaţi folosirea acestor forme.

Aşa era mama în vremea copilăriei mele. Tata venea noaptea de la pădure îngheţat de frig şi plin de
promoroacă . Părinţii stăteau cu copiii toată ziua.

•Recunoaşte personajul după propriile acţiuni

îl mustra mama ne prindea

îl speriam ne da huţa
tata
pregătea ne săruta
copiii
aleargȊ m-a legănat

•Alcătuieşte un text în care să o descrii pe mama aşa cum reiese din textul prezentat. Argumentează
cu exemple din text.
 Anexa 3
Iubirea se arată prin fapte
Competenţe dezvoltate : de comunicare în limba română

Discipline vizate : limba română , educaţie civică, arte vizuale şi abilitţi practice

Bunicul şi nepotul

de Frații Grimm

A fost odată un bătrân împovărat de ani. Privirea i se tulburase,auzul îi slăbise, iar genunchii îi
tremurau la fiecare mișcare.
Când se așeza la masă, abia-și putea ține lingura în mână:
vărsa ciorba pe masă. Ba chiar scăpa îmbucăturile din gură și nu se mai putea servi singur.
Văzând cât de neputincios și neîndemânatic devenise bătrânul,fiul și nora sa se umpleau de
scârbă. Așa că s-au hotărât să nu-l mai lase să stea cu ei la masă și-l așezară să mănânce într-un colț,
lângă vatră.
Din ziua aceea îi dădură mâncarea într-o strachină de lut, dar nu-i puneau nici măcar atât cât
să se sature, ca să nu risipească mâncarea. Bătrânul căta cu jind la masa încărcată cu bucate și ochii
lui lăcrimau de amărăciune și supărare.
Într-o zi, mâinile îi tremurară mai tare și scăpă strachina de lut.Cioburile se împrăștiară pe
podea. Văzând asta, nora se apucă să-l certe de zor:
— Of, nici strachina nu poți s-o ții în mână, bătrân nevolnic ce ești! M-am săturat să strâng
după tine!
Bătrânul se închise în amărăciunea lui și nu scoase o vorbă. Doar ofta adânc din când în când,
cu ochii plini de tristețe.
Atunci, bărbatul și nevasta lui hotărâră să meargă la târg, unde cumpărară, pe câțiva bănuți, o
strachină de lemn.
Și bietul bunic fu nevoit să mănânce, din acea zi, din strachina de lemn, în colțul lui de lângă
vatră.
Dar iată că, într-o seară, pe când ședeau cu toții în odaie la căldura sobei, nepotul, o gâgâlice
de vreo patru anișori, se apucă să meșterească ceva din niște scândurele. Era foarte atent la jocul ui și
încerca să le potrivească într-o formă anume.

— Ce faci tu acolo? îl întrebă taică-său.

Și copilul răspunse mândru de strădania lui:

— Încerc să fac și eu o covățică din care să

mănânci tu și cu mama, când nu veți mai fi în putere, așa ca
bunicul!

Și amândoi oamenii priviră mult timp unul la altul,

apoi îi podidi un plâns de amar și de rușine.
 Banul muncit
de Alexandru Mitru

Traia odata un om tare harnic, pe nume Petcu. Avea Petcu şi un fecior, care se numea Iliuţa.
Cat era ziua de mare, Iliuţa nu ştia altceva sa faca decat sa doarma. Într-o zi, Petcu l-a chemat pe
Iliuţa şi i-a zis:
—De maine sa mergi la lucru şi sa nu te intorci pana nu ai sa caştigi un galben.
A plecat Iliuţa. S-a facut ca munceşte un timp. Apoi i-a cerut mamei sale un galben.
—Iata, tata, banul muncit!
Parintele a luat banul şi l-a aruncat in foc spunand:
—Acesta nu e ban caştigat de tine!
A plecat Iliuţa. Era trist ca işi necajise parinţii. S-a apucat de munca. Pe la sfarşitul lunii se
intoarce acasa.
—Te uită, tată! zice Iliuţa, şi îi întinde un galben cu zimţii noi. Tata îl cântăreşte în palmă şi îl
azvârle în foc.
—Nu, tată, începu să strige Iliuţă, nu-l arunca! E galben muncit!
Se repede cu mâinile în flăcări, se frige, dar scoate galbenul. Se luminează faţa tatălui.
— Vezi, Iliuţă? Aşa e banul muncit. Il preţuieşti cu adevărat!
•Metoda piramidei

•Scrie un scurt text în care să schimbi atitudinea mamei. Cum s-ar schimba desfăşurarea acţiunii? Ce
concluzii extragi?

•Exprimă părerea faţă de comportamentul personajelor din cele două texte Argumentează alegerea
făcută.

•Citiţi textele şi desprindeţi mesajul acestora. Exprimăţi acordul sau dezacordul faţă de acţiunile sau
atitudinea personajelor.

Sunt de acord Nu sunt de acord

•Alfabetul faptelor care dovedesc iubirea

Pentru fiecare literă din alfabet scrie o acţiune, un gest, un fapt prin care iţi dovedeşti iubirea.
Realizează şi desene potrivite. Alege forma de prezentare: afiş, tabel, cărticică.

• Realizează un desen din care să reiasă că iubirea se arată prin fapte.

 Anexa 4
Mesaj către cei dragi

Competenţe dezvoltate : de comunicare în limba română

Discipline vizate : limba română, abilităţi practice

•Identificaţi elementele componente ale unei cărţi poştale

……………………………………………………
CARTE POȘTALĂ

………………………………………………….

……………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………….
Destinatar_______________________________
Strada__________________________________
Localitatea_______________________________
Județul__________________________________
Țara_____________________________________
Cod poștal________________________________

…………………………………………….
………………………………………….
•Eşti plecat în tabăra la mare. Scrie o carte poştală părinţilor.

•Eşti plecat în excursie la munte. Scrie o carte poştală bunicilor tăi.

•Realizează un desen corespunzător pentru cartea poştală.

•Redactarea unei cărţi poştale presupune scrierea corectă a cuvintelor-să exesăm scrierea cuvintelor
cu cratimă.

•Taie forma greşită:

- Aş vrea să-mi spuneţi (cea, ce-a) zis tata despre mine, zise fiica (cea, ce-a) mică.

- Ce să zică: că eşti (cea, ce-a) mai bună, (cea, ce-a) mai frumoasă şi (cea, ce-a) mai deşteaptă fiică
a lui.

- Sunt tare bucuroasă de (cea, ce-a) zis.

Tu nai /n-ai văzut că pasărea nu s-a mai întors la cuibul ei?

Ion Drăgoi a cântat la vioară , nu la nai/n-ai.

De ce nai/n-ai învăţat toate versurile poeziei ?

Matei va/v-a pleca maine in excursie cu familia.

Mama va/ v-a spus sa fiti cuminti si atenti la scoala.

•Unele cuvinte au mai multe înțelesuri . Alcatuiti enunturi in care cuvintele carte și minte sa aiba
intelesuri diferite.
 Anexa 5
Dovezi de iubire

Competenţe dezvoltate : de comunicare în limba română

Discipline vizate : limba română, educaţie civică

Inimioare, inimioare
după Sarina Cassavan

L a un colţ de stradă,
un vânzător de dulciuri
striga din tot sufletul:
„Inimioare! Inimioare!”
şi poftea pe toată lumea
să guste „ inimioarele”
de turtă dulce.

Un băieţaş se apropie timid de dânsul şi alese o inimioară, presărată cu bomboane

colorate. Nu că ar fi avut de gând să o mănânce, ci fiindcă vroia să o ducă mamei sale, care era
bolnavă. A auzit el pe cineva din casă spunând că mama lui s-a îmbolnăvit de „inimă rea” şi atunci şi-
a făcut socoteala că îi va duce mamei sale inima aceea de turtă dulce, pe care să şi-o puie în locul
celei „rele” şi să se facă sănătoasă.

Vrând să o plătească, văzu cu amărăciune că nu-i ajung banii. Se întristă peste măsură.
Vânzătorul îl întrebă pentru cine vrea turta. Când copilul îi spuse că vrea să o ducă mamei sale ,
fiindcă e bolnavă de „inimă rea”, negustorul i-o dădu fără să primească nici un ban.
Copilul mulţumi şi alergă acasă într-un suflet:

- Mămico, mămico! Ţi-am adus altă inimă! Arunc-o pe cea bolnavă şi rea şi pune-o pe asta să
te faci sănătoasă!

Mama n-a înţeles la început ce vrea băieţelul. Dar când acesta i-a întins inima de turtă dulce, a
priceput, l-a luat în braţe şi l-a sărutat, plină de fericire, văzând cât de mult o iubeşte copilul ei. Ea i-a
explicat că inimile oamenilor nu se pot schimba cu inimi de turtă dulce, dar ea se va face bine dacă
băieţelul va mânca în locul ei inimioara de turtă dulce.

La început băiatul nu a vrut să se atingă de inimioară. Dar după ce mama lui mâncă o
bucăţică, el luă cu plăcere restul. Din ziua aceea, mama sa începu să se însănătoşească.

După câteva zile, băieţelul se plimba cu mama sa prin târg. El o duse la vânzătorul de turtă
dulce, pentru a-i arăta acestuia că mama lui s-a făcut bine.

Mama îi reaminti negustorului cele petrecute şi îi mulţumi pentru gestul său frumos. Era foarte
mândră că băiatul ei o iubeşte aşa de mult şi fericită că în lume mai există oameni cu o inimă aşa bună
şi generoasă.

Copilului îi sălta inima de bucurie că mergea alături de mama lui care era tânără, frumoasă şi
sănătoasă.

Şi oare cum să nu te faci bine când ai un copil cu o inimă atât de bună?

•Alcătuiţi reţeaua personajelor din textul dat .

•Ȋmpărţiţi textul scris în versuri în scene. Formaţi grupe şi dramatizaţi fiecare câte o scenă.

•Stabiliţi care sunt zilele în care sărbătorim iubirea şi persoanele dragi. Realizaţi un calendar al
acestor sărbători pe anotimpuri.

•Ce culoare vă sugerează iubirea ? Informaţi-vă care sunt simbolurile iubirii şi reprezentaţi-le prin
desen/afiş.
 Anexa 6
Căsuţa amintirilor

Competente dezvoltate : de comunicare in limba romana

Discipline vizate : limba română, abilităţi practice

•Realizaţi căsuţa amintirilor

-etape de lucru : elevilor le sunt sugerate modele de machete pentru o căsuță. Aceștia aleg modelul,
realizează macheta și atașează materiale realizate de-a lungul proiectului la această machetă.

-materiale necesare : creioane colorate, hârtie, acuarele, pensule, lipici, foarfece, hârtie colorată.

•Folosind internetul, cărti cu proverbe, realizează o colecţie de proverbe şi citate despre familie şi
sentimentele pe care le avem pentru cei apropiaţi.

•Pornind de la ceea ce aţi învăţat în cadrul acestei unităti de învăţare, recomandaţi spre lectura carti
care sa trateze acest subiect. Efectuaţi o scurtă prezentare a subiectului.
•Pe parcursul desfăşurării activităţilor din proiect realizatţi un jurnal completând

Etape Activitati Produsele Forma de Observații

activitatii organizare
 Activitatea de evaluare

Competente evaluate
Dispozitive de evaluare

Proiecte Referate Discutie Munca Munca in Examinare Observații

colectiva independenta echipa orala
1.2. Deducerea sensului x x x
unui cuvânt prin
raportare la mesajul
audiat în
contexte de comunicare
familiare

1.5. Manifestarea unei x x x

atitudini deschise față
de comunicare în
condițiile
neînțelegerii mesajului
audiat

2.2. Povestirea unei x x x x

întâmplări cunoscute pe
baza unui suport
adecvat
din partea profesorului
2.5. Adaptarea vorbirii x x x x
la diferite situații de
comunicare în funcție
de
partenerul de dialog

3.1. Extragerea unor x x

informații de detaliu
din texte informative
sau
literare
3.3. Formularea unei x x x x
păreri despre o
povestire/personajele
acesteia

3.4. Evaluarea x x x
conținutului unui text
pentru a evidenția
cuvinte-cheie și
alte aspecte importante
ale acestuia
3.6. Aprecierea valorii x x x x x
cărților
4.1. Aplicarea regulilor x x x
de despărțire în silabe,
de ortografie și de
punctuație în redactarea
de text
4.4. Povestirea pe scurt x x x x
a unei întâmplări
imaginate/ trăite.
MULȚUMIM !