STUDIUL PRIVIND PARTICULARIZAREA DEZVOLTARII CALITATILOR

MOTRICE SI METODE DE ANTRENAMENT SPECIFICE SI NESPECIFICE

ÎNOTATORILOR DE 10-14 ANI

Spre deosebire de celelalte sporturi, inotul reprezinta o particularitate in sensul ca el se practica in

apa, mediu cu o densitate mare, care opune o rezistenta la inaintare, mult superioara aerului,
zapezii sau ghetii. Dezvoltarea calitatilor motrice caracteristice inotatorului constituie o problema
importanta, ponderea lor in realizarea performantei nefiind egala, caracterizarea tipului de efort
specific inotului este efortul de rezistenta cu variantele sale rezistenta-viteza, rezistenta-forta. De
asemenea doresc sa arat ca fara o pregatire fizica pe uscat performantele sunt afectate, iar
dezvoltarea calitatilor motrice sa nu se rezume ca un rezultat al activitatii formarii si consolidarii
deprinderilor motrice specifice.

In lectiile de antrenament la natatie amplasarea exercitiilor de viteza si indemanare se realizeaza

la inceputul antrenamentului, dupa incalzire, iar cele de forta si rezistenta la sfirsitul lui, aceasta
in cazul cand nu avem antrenamente speciale pentru dezvoltarea uneia sau mai multor calitati.
Mentionez ca, exercitiile de viteza si indemanare se fac tot timpul anului de pregatire, iar
exercitiile de forta si rezistenta intermitent in functie de perioada in care ne aflam, pregatitoare,
competitionala, etc.. De asemenea exercitiile de indemanare in apa pot servi si la partea de
incalzire (inotul defalcat).

Folosirea metodelor in cadrul antrenamentelor trebuie facuta printr-o combinare ideala a acestor
metode pentru ca fiecare metoda sau varianta declanseaza reactii fiziologice, biomecanice si
psihice diferite, specifice. Alegerea metodelor depinde de stadiul de instruire, perioada de
antrenament si articularitatile individului. Aceasta duce la concluzia ca trebuie sa se tina cont de
specificitatea antrenamentului in functie de proba. Metoda antrenamentului cu repetari, metoda
antrenamentului cu intervale, metoda antrenamentului continuu (uniform), metoda
antrenamentului alternativ (cu viteze schimbatoare), antrenament simulatoriu (variante ale
metodelor de antrenament).

Studiul de fata are ca scop cercetarea teoretica si experimentala privind eficienta pregatirii fizice
generale si specifice pe uscat si in apa, la copiii inotatori de nivel II (10 - 14 ani diferentiata pe
calitatile motrice specifice inotului). Cresterea eficientei pregatirii, a procesului instructiv -
educativ, necesita stabilitatea unor finalitati precise, a unui sistem de actionare bine obiectivizat si
optimizat, alegerea celor mai eficiente metode si mijloace de actionare.

Am pornit in elaborarea acestui studiu de la observatia ca majoritatea antrenorilor neglijeaza

pregatirea fizica pe uscat a micilor inotatori acordand atentie numai pregatirii fizice specifice din
apa.

Stabilirea unor modele de pregatire, folosirea judicioasa a celor mai eficiente metode si mijloace
specifice si nespecifice inotului trebuie sa conduca la: