I.

Restructurați și prezentați condițiile la Cununie după următoarea clasificare: condiții

religioase, etice, fizice și legale
În Sfânta noastră Biserică Ortodoxă, Sfânta Taină a Cununiei nu este un drept ci un privilegiu
acordat celor care s-au pregătit în mod corespunzător pentru un demers atât de serios: familia sfântă.
Trebuie remarcat faptul că niciuna din Sfintele Taine pentru care un creștin-ortodox se angajează și
participă la viața Bisericii, nu este doar o simplă tranzacție privată între doi indivizi ci este cu mult mai
mult de atât. Când viitorii soți se cunună în Biserica Ortodoxă, ei implică, prin necesitate, un eveniment
la care Însuși Mântuitorul nostru Iisus Hristos participă prin Har, pe care preotul îl celebrează personal
și la care Biserica participă în mod colectiv prin comunitatea credincioșilor care se roagă. Având în
vedere această dimensiune „eclezială” a întemeierii familiei creștine, o nuntă trebuie să se desfășoare în
contextul Bisericii Ortodoxe pentru ca Biserica să recunoască și să afirme validitatea și autenticitatea
căsătoriei.
În scopul menținerii unui nivel înalt de integritate atunci când vine vorba de a împărtăși mesajul
Evangheliei lui Hristos și de a mărturisi cu credincioșie seriozitatea Sfintelor Sale Taine dumnezeiești,
se impune a urmări și a respecta următoarele condiții la săvârșirea Tainei Sfinei Cununii:
a) condiții religioase
– Apartenența mirilor la Biserica Ortodoxă. Taina Cununiei se săvârşeşte asupra mirilor care
mărturisesc credinţa ortodoxă şi care sunt, în mod valid, membrii ai Bisericii Ortodoxe.
Membru al Bisericii Ortodoxe devine cel care s-a împărtăşit de tainele de iniţiere creştină, adică
de Botez, Mirungere şi Euharistie. Mirii trebuie să fi primir Botezul în Numele Sfintei Treimi.
O situație de excepție este cazul căsătoriilor mixte, când doar unul dintre miri trebuie să fie
membru al Bisericii Ortodoxe. Biserica Ortodoxă va binecuvânta căsătoriile dintre partenerii
ortodocși și neortodocși, cu condiția ca: mirele neortodox să fie creștin botezat, în apă, în
numele Sfintei Treimi (acest lucru nu este opțional); și partenerii să fie hotărâți să își boteze
copiii care se vor naște în Biserica Ortodoxă și să-i crească și să-i îngrijească în conformitate cu
credința ortodoxă. Un creștin neortodox care se căsătorește cu un creștin ortodox, nu devine
membru al Bisericii Ortodoxe și nu poate primi Sfintele Taine, inclusiv Sfânta Euharistie sau,
nu poate fi înmormântat de Biserică. Pentru a putea participa activ la viața Bisericii, trebuie să
fie primit în Biserică prin Taina Sfântului Botez sau, în cazul persoanelor botezate cu apă în
numele Sfintei Treimi, după primirea Tainei Mirungerii și după o perioadă de catehizare.;
– să fie membru al Bisericii cu toate drepturile, adică să nu fie excomunicat sau anatematizat.
Mirele și mireasa să nu fi fost logodiţi bisericește cu o altă persoană, să nu fi fost căsătoriţi
bisericește ori civil. Dacă au fost, atunci să obțină mai întâi divorțul.;
– Mirii să nu se fi căsătorit de trei ori.;
– Persoanele să nu se afle în legătură de înrudire spirituală ori religioasă în grade în care sfintele
canoane opresc căsătoria.;
– Nici unul dintre parteneri să nu aparțină unei alte religii sau unei confesiuni „creștine”
netrinitare, să nu fie membru al vreunei secte sau a unei grupări eretice ori schismatice. Rațiuni
canonice și teologice împiedică Biserica Ortodoxă să săvârșească Taina Cununiei cuplurilor în
care un partener este creștin-ortodox iar celălalt este de altă religie. Ca atare, creștinii ortodocși
care aleg să intre în astfel de căsătorii nu se află în relație bună cu Biserica lor și nu pot
participa activ la viața Bisericii. Deși această poziție poate părea confuză și rigidă, ea este
ghidată de dragostea și grija Bisericii Ortodoxe pentru bunăstarea religioasă și duhovnicească a
fiilor săi.;
– Partea bărbătească să nu fi primit hirotonia sau hirotesia în vreo treaptă a preoţiei (canoanele 26
apostolic, 6 Trulan);
– Nici una dintre persoane să nu fi depus voturile monahale (canonul 16 Trulan);
– Naşii să fie căsătoriţi civil şi cununaţi în Biserica Ortodoxă. Ei trebuie să constituie o familie
integrată atât în societate cât și în Biserică.
– Binecuvântarea părinţilor mirilor conform tradiției bisericești. Această condiție poate avea ca
temei porunca dumnezeiască care spune: „Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta, ca să-ţi fie ţie
bine şi să trăieşti ani mulţi pe pământ“ (Ieş. 20, 12).
– Taina Cununiei să se săvârşească numai cu respectarea principiului jurisdicţional al dreptului
canonic ortodox.
– Săvârşirea Tainei Cununiei în spaţiul liturgic.
b) condiții etice
– Pregătirea duhovnicească a mirilor. Mirii să primească şi binecuvântarea duhovnicului lor, la
care se spovedesc, ca să îi întărească şi să îi incurajeze atât spre Taina Cununiei, cât şi spre
celelalte taine ale Bisericii. Deși ar fi de dorit ca mirii să se poată împărtăși cu Trupul și Sângele
lui Iisus Hristos chiar înainte de Cununie, dacă totuși apar situaţii când mirii sunt opriţi de la
Împărtăşire datorită unor păcate mari (desfrâu, avort etc.), acest fapt nu îi opreşte de la Cununie
pentru că vindecarea poate veni tocmai prin întemeierea unei familii. Ar fi recomandat ca mirii
să participe la câteva cateheze matrimoniale, privitoare la credinţa ortodoxă şi la viaţa de
familie.;
– fecioria mirilor;
 – să existe liberul consimţământ atât pentru căsătorie, cât şi pentru Cununie.
– diferența de vârstă dintre miri să nu depășească 10 ani. În mod tradițional, Biserica a condamnat
căstoriile încheiate între soţi a căror diferenţă de vârstă depăşeşte 10 ani, considerându-le ca
fiind contrare firii şi bunelor moravuri.;
– mirii să fie de sex opus.

c) condiții fizice
- să nu fie de acelaşi sex;
- să aibă sănătatea fizică necesară, adică să nu sufere de boli ce ar primejdui sănătatea celuilalt sau pe a
urmaşilor;
- să aibă integritatea corporală reclamată de convieţuirea conjugală şi scopul căsătoriei;
- să fi atins vârsta stabilită ca majorat matrimonial, adică vârsta fixată de legile statului şi de cele
bisericeşti pentru ca o persoană să poată încheia o căsătorie;
- să nu existe între ele legături de înrudire fizică în grade care opresc încheierea căsătoriei.

d) condiții legale
– Taina Cununiei    să se    săvârşească numai după încheierea căsătoriei civile.;
– să existe liberul consimţământ.;
– Dacă viitorii soți au împlinit vârsta de 18 ani. Excepție: „Pentru motive temeinice, minorul care
a împlinit vârsta de 16 ani se poate căsători în temeiul unui aviz medical, cu încuviințarea
părinților săi sau, după caz, a tutorelui și cu autorizarea instanței de tutelă în a cărei
circumscripție minorul își are domiciliul. În cazul în care unul dintre părinți refuză să
încuviințeze căsătoria, instanța de tutelă hotărăște și asupra acestei divergențe, având în vedere
interesul superior al copilului.” (Art. 272 alin. (1) NCC);
– Căsătoria să nu aibă loc între rudele în linie dreaptă, precum și între cele în linie colaterală până
la gradul IV inclusiv. Excepție: „Pentru motive temeinice, căsătoria între rudele în linie
colaterală de gradul al patrulea poate fi autorizată de instanța de tutelă în a cărei
circumscripție își are domiciliul cel care cere încuviințarea. Instanța se va putea pronunța pe
baza unui aviz medical special dat în acest sens.” (Art. 274 alin. (2) NCC);
– Unul dintre soți (sau ambii) să nu fie alienat sau debil mintal.;
– Să nu fie între tutore și persoana minoră care se află sub tutela sa.;
– să nu fie de acelaşi sex;
2. Dați câte un exemplu (schemă + explicații) din fiecare categorie de rudenie
1. Rudeniile de sânge:

fig. 1
Exemple fig. 1:
A-G – rude de sânge de gradul 1, pe linie directă descendentă;
B-E – rude de sânge de gradul 1, pe linie directă descendentă;
E-F-G – rude de sânge de gredul II, pe linie colaterală (frați);
B-I – rude de sânge de gradul II, pe linie directă descendentă;
G-N – rude de sânge de gradul II, pe linie directă ascendentă;
I-N – rude de sânge de gradul III, pe linie directă ascendentă;
D- E – rude de sânge de gradul IV, pe linie colaterală, (veri primari sau de gradul I);
H-I – rude de sânge de gradul VI, pe linie colaterală (veri ge gradul II);
H-G – rude de sânge de gradul V, pe linie colaterală;
II-H – rude de sânge de gradul III, pe linie directă descendentă
2. Rudeniile de cuscrie
Rudenia de cuscrie se stabilește între două sau mai multe persoane, în urma încheierii căsătoriei civile
și săvârșirii Tainei Cununiei religioase.
- Rudenia de cuscrie de felul I se stabilește între soț și consângenii soției sau invers.
- Rudenia de cuscrie de felul II se stabilește între consângenii soțului și cei ai soției.
- Rudenia de cuscrie de felul III se stabilește între doua familii, prin intermediul celei de-a treia.
Exeple fig. 1:
A-B – soți
A-C – cuscrie de felul 1, gradul II (cumnați);
A- I(1 roman) – cuscrie de felul 1, gradul I;
B-N – cuscrie de felul 1, gradul I;
B-M – cuscrie de felul 1, gradul II;
B-L – cuscrie de felul 1, gradul III;
B-J – cuscrie de felul 1, gradul IV;
M-C – cuscrie de felul 2, gradul IV;
M-D – cuscrie de felul 2, gradul V;
Q-A – cuscrie de felul 2, gradul IV;
C-N – cuscrie de felul 2, gradul III;
I(1 roman)- N – cuscrie de felul 2, gradul II;
I(1 roman) O - cuscrie de felul 2, gradul II;
D-L – cuscrie de felul 2, gradul VI;
D- J – cuscrie de felul 2, gradul VII;
H-J – cuscrie de felul 2, VIII;
B-P – cuscrie de felul 3, gradul II,
C-P – cuscrie de felul 3, gradul IV;
D-P - cuscrie de felul 3, gradul V;
Q-C - cuscrie de felul 3, gradul VI;
T-H - cuscrie de felul 3, gradul X;
3. Cuscria prefigurată

fig 2.
Rudenia de cuscrie prefigurată se stabilește, prin actul logodnei, între perosana logodită și consângenii
logodnicei sau logodnicului.
Exemple Fig. 2:
G-A – cuscrie prefigurată, de gradul III;
I-B – cuscrie prefigurată, de gradul IV;
Dreptul canonic ortodox a restrâns acest fel de rudenie numai la nivelul cuscriei de felul I, adică între
persoana logodită și consângenii persoanei cu care este logodită ea, întrucât logodna nu are întru totul
aceeași însemnătate ca și Cununia.
G-E – nu poate fi luată înserios întrucât legătura provine dintr-o cuscrie din concubinaj nelegitim și
nefiresc.
4. Rudenia duhovnicească

fig. 3
Rudenia duhovnicească de nășie de la Botez, se stabilește între naș-nașă și fin-fină, în urma Tainei
Botezului, precum și între anumite rude ale acestora.
Rudenia duhovnicească de la Cununie se stabilește între nași și fini, în urma nășiei de la Taina
Cununiei.
Exemple fig. 3:
A-B – nași de botez a lui I, I fiina lui A și B – rudenie duhovnicească de gradul I;
G-I -    rudenie duhovnicească de gradul III;
II rudenie duhovnicească cu A și B întrucât familia II sunt nași la Taina Cununiei a lui A și B.
5. Rudenia morală
Rudenia morală din adopție rezultă în urma înfierii și este asemenea rudeniei naturale, gradele de
rudenie stabilindu-se întocmai rudeniei de sânge.
Rudenia morală din tutelă ia naștere în urma actului juridic al tutelei și este asemenea rudeniei naturale,
pe durata termenului tutelei.
Exemple fig 3:
J – rudenie morală de gradul I cu familia I în urma actului juridic de tutelă
I-J – rudenie morală de gradul II, linie colaterală;
K -    rudenie morală de gradul I cu familia I în urma înfierii.
J-K - rudenie morală de gradul II, linie colaterală;