Iordache Madalina: Ion-Tema si viziunea

Considerat unul dintre cei mai mari prozatori interbelici alaturi de Mihail Sadoveanu, Camil Petrescu
si George Calinescu, Liviu Rebreanu are un spirit fundamental realist, viziunea artistica a acestuia
fiind rezultanta conceptiei sale despre creatie ,, A crea oameni nu inseamna a copia dupa dupa
natura indivizi existenti. Asemenea realism sau naturalism e mai putin valoros ca o fotografie
proasta. Creatia literara nu poate fi decat sinteza”(interviu in revista ,, Ideea europeana”, Cred,
1926). Autorul ardelean isi gaseste inspiratie in adevarurile vietii taranesti precum in operele sale
anterioare de tip nuvele ,,Zestrea”, ,,Rusinea” si romane ,,Padurea spanzuratilor”, ,,Rascoala”. Un alt
detaliu importaqnt tipic lui Rebreanu este structura operelor sale care au intotdeauna compozitie
circulara.

Opera ,,Ion” , roman ce apare in 1920 in perioada interbelica surprinde viata satului ardelenesc de la
inceputul secolului XX cu traditii specifice si confliicte puternice. Specie a genului liric in proza, de
mari dimensiuni, cu fir narativ complex si personaje multiple, romanul realist ,,Ion” este alcatuit din
13 capitole structurate in doua parti „Glasulpamantului” si „Glasul iubirii” fiind un roman epopeic,
obiectiv si traditional.

Liviu Rebreanu a avut ca sursa de inspiratie conditia taranului de rand de la inceputul secolului al XX-
lea, conturand imaginea operei in contextul realitatii satului ardelenesc din acele timpuri. Titlul
operei ,, Ion “ este dat de numele personajului principal Ion care reprezinta intru-totul tipologia
taranului de rand, lacom si obsedat de avere.

Una din trasaturile principale a realismului regasita in opera lui Rebreanu este verosimilitatea ce
reiese din redarea actiunilor intr-un mod cat mai veridic si conform cu realitatea, prin viata taranilor
de rand din satul Pripas si organizarea acestora pe scara ierarhica astfel l, primarul sta cu batranii
fruntasi, barbatii isi scot palariile la apropiereapreotului Belciug si a familiei Herdelea, invatatorul
satului. De asemenea datinile,traditiile ardelene specifice, legate de hora, nunta sau inmormantare,
conferaoperei verosimilitate si ii evidentiaza caracterul monografic.

Estetica realista se caracterizeaza si prin perspectiva narativa obiectiva ce serealizeaza prin

intermediul verbelor si pronumelor la persoana a treia („a mers” „oprivea”). Naratorul est
omniscient si omniprezent, ramanand intodeauna neimplicatin actiune. Cu toate acestea, el stie de
la inceput destinul personajelor sale siprefigureaza evenimentele tragice ce vor urma, prin
intermediul descrierii satului sia crucii care evidentiaza raul ce urmeaza sa se abata asupra satului.

Tema operei este de tip realista ce se focuseaza pe dezumanizarea oamenilor, fapt inspirat din viata
reala ce este conturat in opera prin dorinta arzatoare de avaritie a lui Ion, dorinta atat de mare incat
il determina pe acesta sa recurga la metode imorale pentru a-si atinge scopul. Acesta isi pierde
moralitate si se foloseste de vulnerabilitatea victimei sale, Ana, pentru a obtine ceea ce isi doreste
dupa cum il descrie George Calinescu ,, In planul creatiei, Ion este o bruta” .

Problematicile de tip sentimental ale operei ce ajuta la creionarea sfarsitului tragic sunt iubirea care
il incearca pe Personajul principal in relatie cu Florica, o fata ce nu ii poate oferi averea si pamantul
dupa care acesta tanjeste si pe care o ignora cu succes ,,Averea- i fundamentul, iubire e adaos” pana
in punctul in care reuseste sa obtina ceea ce isi doreste. Printre altele se numara si subtemele
familiei, zestrei si cea mai importanta: crima cu care opera ia sfarsit.

O secventa semnificativa pentru tema romanului este cea a sarutariipamantului. Imediat dupa ce
intra in posesia pamantului de la Vasile Baciu, asacum isi dorise, Ion asteapta sosirea primaverii
pentru a se putea bucura deimaginea pamantului pe care il stapaneste. Astfel ca intr-o zi de luni,
imbracat inhaine de sarbatoare, pleaca spre cel mai bun loc pe care il primise si traieste dinplin
patima posesiunii. Pamantul este privit erotizat, iar gestul sarutarii sale senaste involuntar,
demonstrand intensitatea trairilor sale. Astfel, se accentueazarelatia stransa dintre Ion si pamant,
relatie ce surprinde importanta pamantuluipentru oamenii din acea vreme.

Ion, personaj eponim al carui nume este regasit in titlul operei lui Rebreanu, este un personaj
complex si rotund. Acesta este un personaj realist find tipic aflat in situatii tipice. Prin evidentierea
defectelor sale tipic omenesti acesta evolueaza pe parcursul operei in conformitate cu realitatea
conturand astfel complexitatea naturii personajului cu ajutorul tehnicii portretisticii realiste.

Statutul social al lui Ion joaca un rol foarte important in evolutia firului narativ si scoate in
evidenta capacitatea omului de rand de a fi dispus sa faca orice ii sta in putinta pentru a creste pe
scara ierarhica si a-si creea un nume. Acesta se naste intr-o familie saraca si creste intr-un mediu in
care cei saraci sunt marginalizati. Ion reprezinta tipul voluntaristului si al monomanului avand un
singur scop si fiind determinat sa faca orice fara a se gandi la repercusiunile actiunilor sale asupra
celor din jur. El obtine ceea ce isi doereste aflandu-se in aceeasi pozitie ca sii rivalul sau: Vasile Baciul
care ii devine socru obtine avere casatorindu-se cu mama Anei care moare lasand-o pe Ana orfana
de mama inca de la nastere.

Ana, personaj feminin plat este personaj reprezentativ pentru conditia femeii de rand sin acea
perioada fiind folosita in moduri injositoare de barbatii din jurul ei, fara a-si face vocea auzita.
Aceasta traieste un cosmar alaturi de ion care o foloseste pentru a-si asigura succesul si o seduce cu
scopul de a se casatorii cu ea si a-i mosteni averea si pamanturile. Orfana de mama si abuzata de
tata, Ana devina victima perfecta a lui Ion. Ea joaca cel mai important rol in planul sau malefic si lasa
moralitatea deoparte. Cei doi se cunosc intr-un mediu inprajmuit de critica satenilor, la hora unde nu
se obisnuieste sa se creeze legaturi intre persoane din clase sociale diferite. Nunta celor doi scoate
in evidenta lipsa de respect si de moralitate pe care ion a are fara de sotia sa. Ana a crescut si a
continuat sa traiasca supusa autoritatii masculine. Starea deplorabila a Anei reiese si din scena
nasterii pe camp, scena inspaimantatoare ce nu pare sa i schimbe comportamentul mizerabil a lui
Ion fata de Ana sau de copilul sau nou-nascut singura sa grija ramanand pamantul. Pusa la incercare
de atatea ori de viata si traind un adevarat cosmar alaturi de sotul sau, Ana decide sa-si puna capat
zilelor .

Pamantul in opera are trei ipostaze: cel de mama, de ibovnica si stihie. Campul devine centrul de
interes si principalul motiv de fericire a lui Ion, fapt ce reiese din secventa iesirii lui ion pe camp cand
acesta saruta cuardoare pamantul si exclama ,, Cat pamant, Doamne , cat pamant!”. Chiar si dupa ce
sotia sa isi ia viata singurul sau interes ramane pamantul. Acest lucru reiese din cearta pe caere
acesta o are cu Vasile Baciul peste mormantul Anei pentru ultima bucatica de avere ramasa dupa
nunta. Dupa ce isi atinge scopul, iar familia sa proaspat intemeieata moare acesta cauta sa-si
satisfaca nevoile sentimentale si se vede pe ascuns cu singura femeie la care a tinut in aceasta viata,
Florica care era la randul ei casatorita. Ion isi gaseste sfarsitul dupa ce este prins de sotul floricai si
este ucis cu sapa, simbol al pamantului pe care acesta l-a iubit atat de mult.

Structura circulara a operei , element tipic operelor lui Rebreanu este deta de simetria dintre incipit
si final unde este descris drumul ce contine elemente prezicatoare ale mortii: podul putred, crucea
ruginita, florile vestejite.

Tema si viziunea despre lume si creatie in romanul „Ion” scris de Liviu Rebreanuconsta in
evidentierea lumii ardelenesti, punandu-l in prim plan pe taranul obisnuitdornic de a avea pamant.
De asemenea, textul evidentiaza importanta statutului
social in satul de la inceputul secolului al XX-lea, pamantul jucand un rol importantin diferentierea
oamenilor.