FEMEILE ȘI BĂRBATII CA LIDERI

De-a lungul timpului au fost publicate numeroase articole și

cărți despre importanța celor aflați la conducerea unei companii și a
celor care reușesc să ghideze angajații în vederea îndeplinirii
obiectivelor și a culturii organizaționale. Dacă abilitățile de conducere
a unei companii pot fi deprinse în timp, trăsăturile unui leader nu pot
fi dobândite deoarece țin de structura fiecărui individ iar acest lucru
face ca și astăzi să se vorbească despre conceptele de „leader” și
„leadership”.
Pentru început, ar trebui să clarificăm ce înseamnă termenii
„leader” și „leadership” și ce presupun aceste funcții.
Etimologic vorbind, termenul „leader” provine de la verbul din
limba engleză „to lead” care înseamnă: a conduce, a urma, a arăta
drumul, a îndrepta către, a însoți. Deducem astfel, ca leadership-ul se
referă la procesul prin care, leader-ul își convinge oamenii din echipă
să îl urmeze, să lucreze alături de el. Practic, leader-ul este cel care
realizează activitatea de leadership (Leader+colegi=leadership). În
limba română genul masculin al cuvântului „leader” împreună cu
dimensiunile culturale și cu istoria poporului român conturează ideea
unui bărbat în poziția de leader și exclude posibilitatea de a avea o
femeie în această funcție.
Pornind de la titlul temei alese: „Femei și bărbați ca lideri” ne
este indusă în mod automat ideea că există diferențe între aceste două
categorii. Desigur, diferențele există iar unele sunt evidente dar se pot
deosebi în momentul în care vorbim despre leaderi?
În opinia mea, diferențele există între femei și bărbați ca leaderi
la nivel de percepție colectivă și nu în ceea ce privește performanța la
locul de muncă.
În primul rând, pentru a realiza o paralelă și pentru a înțelege
posibilele diferențele ne vom raporta la Hofstede. Acesta a fost un
psiholog social olandez cunoscut pentru cercetările sale de pionierat
asupra grupurilor și organizațiilor interculturale. În urma cercetărilor
lui Hofstede asupra diferențelor de valori dintre angajații firmei IBM
International, firmă la care lucra, au apărut 5 dimensiuni culturale:
1. Distanța față de putere
2. Individualism vs Colectivism
3. Masculinitate vs Feminitate
4. Evitarea incertitudinii
5. Orientarea pe termen lung
Ne vom opri la cea de-a 3 a dimensiune și anume „masculinitate
vs feminitate” care conform lui Hofstede este singura dimensiune
culturală în care s-au înregistrat diferențe consistente. Fără să facem o
cercetare amănunțită și fără să avem prea multe studii în domeniu,
putem afirma că un bărbat se poate ocupa mai mult de carieră și de
funcția de leader în timp ce femeile trebuie să aibă grijă de carieră,
familie și de propria persoană, aceasta fiind principala deosebire. Din
această cauză se consideră că bărbații domină în politică și la locul de
muncă în timp ce femeile domină în familie și școală adică în tot ceea
ce ține de educație. Există, desigur, și excepții cum ar fi femeile care
ocupă funcții importante în politică provocând numeroase dezbateri.
Să ne amintim alegerile prezidențiale din 2020 din Republica
Moldova, alegeri câștigate de Maia Sandu, care au provocat
numeroase discuții referitoare la modul de conducere a acesteia și la
faptul că puțini au fost cei care au crezut în forțele ei. Percepția
colectivă este cea care îngreunează trecerea în normalitate a unui
mediu de afaceri în care procentajul de femei și bărbați în funcții de
conducere este unul echilibrat. Oamenii își doresc un leader puternic
uneori dur, dar dacă o femeie adoptă această atitudine fie este acuzată
de lipsă de feminitate fie i se anulează rolul de leader, deși ar fi
acceptat acest comportament din partea unui bărbat fără să i se pună la
îndoiala abilitățile de leader.
În România, efectele comunismului asupra gândirii populației
sunt încă puternic resimțite chiar și după atâția ani. Modul în care erau
organizate familiile, cu bărbatul în poziție de stâlpul casei-leader,
modul în care e organizată biserica, cu bărbați în toate funcțiilor
existente și modul în care țara este condusă, a descurajat constant
ideea de egalitate între femei și bărbați în mediul de afaceri și nu
numai.
În al doilea rând, pornind de la ideea că femeile domină în
familie, deducem astfel că valorile insuflate sunt grija față de ceilalți
și faptele bune deci sunt importanți oamenii și relațiile. Punându-se
accent pe egalitate, solidaritate și o atitudine prietenoasă mereu, o
femeie nu are voie să se plângă. Ea trebuie să fie puternică în
permanență și să muncească din răsputeri. În timp ce despre bărbați se
spune că nu plâng niciodată, sunt în competiție mereu și îi preocupă
succesul material, despre femei se spune că sunt sensibile. Aici
intervine contra-argumentul meu: sunt sensibile dar femeile ≥ bărbați
(femeile: mai mari pentru că dau naștere unei alte vieți, egale: pentru
că pot face orice își doresc). Pentru a nu intra în polemici inutile în
care să fiu acuzată de feminism și pentru a păstra ideea temei, vă
propun să vorbim despre o ramură a sportului în plin proces de
dezvoltare și anume: culturism și fitness. Poate vă întrebați care este
legătura cu tema aleasă. Ei bine, deși culturismul este considerat un
sport pentru bărbați, acest sport a câștigat teren și în rândul femeilor
chiar dacă societatea ne învață că o femeie trebuie să fie firavă și
frumoasă nicidecum să ridice greutăți pentru a fi puternică. Într-o sală
de fitness nu există diferențe între instructori indiferent dacă sunt
femei sau bărbați. Fiind leaderi pentru cei pe care îi antrenează, toți au
aceleași valori de insuflat: ajutor, disciplină, lucrul în echipă în cazul
grupurilor de antrenamente, respect, motivație și lucrează împreună
pentru atingerea obiectivelor.
În concluzie, succesul unei companii este strâns legat de leaderii
ei. Orice leader indiferent dacă este bărbat sau femeie trebuie să
insufle același set de valori, să fie responsabil, să inspire oamenii cu
care lucrează, să lase ego-ul și mândria la o parte și să își respecte
colegii.
Bibliografie
Administrare.Info. (2021, 10 21). Preluat de pe Bibloioteca Digitală Online de Adminitrație și
Management: https://administrare.info/management/10349-cultura-%C3%AEn-concep
%C5%A3ia-lui-hofstede

Wikipedia. (2021, 10 17). Preluat de pe https://en.m.wikipedia.org/wiki/Geert_Hofstede