COMUNICARE

Informatii
1.SCHEMA COMUNICARII
Schema Comunicării

Mai jos avem explicația fiecărei componente a schemei comunicării.

- Emițător: persoana care transmite mesajul.

- Receptorul: persoana care primește mesajul.

- Canalul de comunicare: calea prin care se transmite mesajul. Poate fi: auditivă, vizuală, olfactivă,

tactilă.

- Mesaj: reprezintă scopul comunicării, informația care urmează să fie transmisă.

- Codul: trebuie ales și cunoscut de ambii participanți.

- Bariere: perturbații ce pot interveni în procesul de comunicare. Pot fi: de limbaj; percepție;

cultură; mediu.

- Codificare: modul în care emițătorul alege transmiterea mesajului

- Decodificare: transformarea mesajului în vederea interpretării acestuia de către receptor

- Feedback: mesaj specific prin care emițătorul primește de la receptor un anumit răspuns cu

privire la mesajul comunicat.

2. TIPURI DE COMUNICARE
A. Comunicare verbală (7%)

Aceasta poate fi: -orală

-scrisă

Reprezintă mesajul pe care îl transmiți.

Informația este codificată și transmisă prin cuvânt și prin tot ce ține de acesta sub aspect fonetic, lexical,
morfo sintactic.

B. Comunicare nonverbală (55%)

Informația este transmisă printr-o diversitate de semne legate direct de poziția corpului (postură),
gestică, mimică, mișcări ale ochilor (privire), roșeață, vestimentație (accesorii, haine, bijuterii) etc.

Este modul în care este primit un mesaj.

Este important să ținem cont de limbajul nostru corporal atunci când vorbim cu oamenii. Trebuie să fim
deschiși și relaxați, păstrând un contact vizual bun. Multe dintre abilitățile pe care le folosim trebuie
aplicate într-un cadru mai larg, astfel că trebuie să avem:

● postură deschisă, pozitivă

 ● nu umeri anxioși, asimetrici și relaxați
● stai la 90 ° față de persoană
● un contact ocular bun

C. Comunicare paraverbală (38%)

Informația este transmisă prin elemente prozodice și vocale: intonație, intensitatea rostirii (ton), debitul
vorbirii, ritmul, pauze în vorbire etc.

Comunicarea verbal eficientă

Înțelege ce spune:

● Ascultă-l pe cel care vorbește

● Cere-i să repete dacă nu ai înțeles
● Nu ezita să iei notițe, dacă este cazul
● Pune întrebări

Fă-te înțeles:

● Nu vă temeți să repetați când credeți că este important

● Asigură-te că interlocutorul înțelege ceea ce i-ai spus

Comunicarea paraverbală eficientă:

● Direcția este un element foarte important în acest tip de comunicare

● Volumul vocii- o persoană cu voce volubilă induce ideea de putere și vitalitate, pe când una cu
voce slabă dă impresia de pasivitate și lipsa de încredere în forțele proprii
● Ritmul vocii- să nu fie nici prea alert, dar nici prea lent.

Comunicare unidirecțională și comunicare în două sensuri (bidirecțională)

1. Comunicarea unidirecțională

Într-o comunicare unidică, expeditorul transmite mesajul său către un receptor pasiv, care nu are
posibilitatea de a cere clarificări, mai multe informații, dacă a înțeles mesajul corect, etc. De asemenea,
expeditorul nu știe dacă mesajul a fost primit și dacă a fost înțeles și va duce la acțiune în modul
prevăzut.

Comunicarea unidirecțională poate fi modelul preferat atunci când:

- timpul și viteza sunt mai importante decât precizia

- sarcina este simplă, bazată pe rutină și una cu care receptorul este bine familiarizat

- situația nu permite timp sau posibilitate pentru întrebări sau clarificări

2. Comunicarea bidirecțională
Într-o situație de comunicare bidirecțională, receptorul poate verifica mesajul cu expeditorul și astfel se
deschide o oportunitate de interacțiune. Acest lucru crește șansele ca expeditorul și receptorul să aibă
posibilitatea de a verifica faptul dacă s-au înțeles mai bine.

Comunicarea în două sensuri este întotdeauna un mijloc superior de a spune lucruri noi și complicate, de
a rezolva probleme etc.

Mai mult, comunicarea unidirecțională scade adesea voința de a munci, motivația, munca satisfacție și
eficiență.

3.Bariere în comunicare
Barierele în comunicare reprezintă un factor perturbator care generează dificultăți în transmiterea
completă și corectă a mesajului.

Sunt de 3 tipuri:

● ale emițătorului (E)

● ale receptorului (R)
● ale canalului (C)

Bariere în comunicare:

● lingvistice (ex: GER-ROM)-E, C

● culturale ( ex: religie)-E, R
● politice-E, R
● statut-E, R
● condiție medicală-E, R
● lipsă de ascultare activă-E, R
● vestimentație-E, R
● tulburări de limbaj-E, R
● vârstă-E, R
● mimică-E, R
● ticuri-E, R
● socială-E, R
● stare de spirit-E,R
● rasială-E, R
● de mediu-C
● auditivă-C
 ● vizuală-C
● olfactivă-E,R,C
● atenția-R

Barierele care nu pot fi eliminate cu ușurință trebuie acceptate și folosite în favoarea interlocutorilor.

4.Proxemica
Proxemica = Reprezintă percepția și utilizarea spațiului de către om.

1. Spaţiul intim - până la 0,5 m în jurul nostru, pătrund în ea: familia, prietenii, animalele de
companie
2. Spaţiul personal - de la 0,5 m la 1,2 m, pătrund în acesta: prieteni şi cunoscuţi, mai ales în cazul unei
conversaţii informale, dar necunoscuţii sunt văzuţi ca intruşi. 
3. Spaţiul social - de la 1,2 m la 3,6 m - interacţiuni sociale cu necunoscuţii. 
4. Spaţiul public - peste 3,6 m 

5.Cei 3C (Conflict, Confruntare, Consens)

1.Conflictul
Ce se înțelege de fapt prin conflict ? Este clar ca atunci cand ne confruntam în mod direct cu
cineva  suntem în conflict, dar de fiecare data conflictul indica faptul ca ceva nu este în regulă. Multă
lume asociază conflictul cu stări emoționale intense cum ar fi mania, violență și deci reacția naturala este
ori de a lupta ori de a renunța. Adevărul este însă că conflictul este un aspect al vieții de zi cu zi care
apare ori de câte ori un grup sau un individ este influențat de forțe opuse.

● Informațional - cel mai ușor de rezolvat, din moment ce informațiile care lipsesc pot fi
completate și informarea greșită poate fi corectată.
● de Strategie - apar cand exista diferente de opinie în ceea ce privește modul în care trebuie
făcut ceva
● de Scop - apar în jurul a ceea ce trebuie făcut
● de Norme - apar pentru ca comportamentele așteptate nu sunt folosite (din cauza
prejudecății că este normal să se întâmple ceva); în acest caz, identificarea normei respective
ajuta la rezolvarea conflictului d
● de Valori - produc cele mai puternice sentimente. Acestea sunt explozive cand  cineva “călca
în picioare” valorile altcuiva. Dacă conflictul nu este conștientizat, persoana lezată poate face
orice pentru a respinge agresorul. Uneori conflictele de valori pot fi rezolvate clarificând și
stabilind o ordine a priorităților acestor valori. Cand nu pot fi rezolvate în acest mod, cei
avizați/grupurile mature adesea “sunt de acord să nu fie de acord”, din moment ce nu este
nici posibil, nici de dorit să schimbi valorile altcuiva
 Când apare un conflict putem lua la cunoștință de el ori la nivel interpersonal ori la nivel
intrapersonal; nu conteaza, procesul e același. Pentru a rezolva un conflict individul trebuie sa devină
conștient de propriile interese și de eventualele conflicte dintre ele. Odată acest interes identificat, sunt
gata să-ți comunic poziția mea. Afirmarea intereselor personale intr-un grup face publica diferenta
dintre membrii sai. Generarea acestor informații în cadrul grupului ajuta la clarificarea opțiunilor în ceea
ce privește semnificația lor pentru cei care trebuie sa ia decizia. Nu este așa de important cum se ajunge
la conflict, cat cum se rezolva aceasta.

2.Confruntarea

● Nu putem face nimic cu conflictul dintre noi și alții până nu ne confruntăm. 

● Ascultandu-i pe ceilalți se poate identifica despre ce este vorba în înțelegerea sau neînțelegerea
respectivă. Acesta este unul din avantajele studierii pe îndelete a acestor probleme cand se ia o
decizie în cadrul unui proces de luare a deciziei prin consens. Un alt avantaj este acela ca odată
numit, conflictul își pierde energia și nu mai trebuie controlat așa de strâns. Uneori este posibil
sa renunțăm la o idee numai permitand cuiva sa spună ce îl deranjează și apoi ascultând: “Chiar
dacă ceea ce doresc nu se poate, totusi ma simt pretuit si inclus”. Cand se întâmpla așa ceva
persoana respectivă poate continua chiar dacă este de acord sa nu fie de acord.

● Confruntările sunt evitate din mai multe motive: mulți dintre noi sfârșesc prin a se afla în situația
de a nu ști exact ce vor, ce doresc, ce simt sau care sunt prioritățile în ceea ce privește valorile
personale. Sau, dacă știm ce vrem, de ce avem nevoie, ne cunoaștem valorile, am aflat că este o
dovadă de egoism sau ca nu este potrivit să le afirmăm direct. Când încercăm să clarificăm poate
veni cineva care se poate exprima mai clar sau are mai multă îndrăzneală decât noi. Apoi ne
simțim dati la o parte și devenim defensivi (sau ofensivi) și nimeni nu câștigă nimic.

● Baza unei confruntări eficiente este interesul personal = o conștientizare a sentimentelor,

valorilor și dorințelor personale în orice situație dată. 

Cum pot fi folosite interesele personale intr-o confruntare productivă:

1. Dezvoltati-va abilitatea de a identifica ceea ce doriti (bazandu-va pe sentimentele proprii) si care

sunt valorile dumneavoastra in orice situatie data.
● Interesul personal determină modul în care ne comportam, fie ca suntem conștienți sau
nu. Adesea, cand nu ne exprimăm clar în legatura cu interesul personal, gândim și ne
exprimăm automat folosind clișee verbale sau comportamentale; în loc sa ne stapanim
emotile, ne lăsăm stapaniti de ele. Acestea înseamnă ca suntem reactivi și nu proactivi.
Dezvoltarea acestei aptitudini se poate exersa atunci cand dispare aceasta presiune, sau
o alta posibilitate ar fi sa stabiliti interesele personale ale unei persoane și sa vedeti apoi
ce vi se potrivește.

1. Aveți încredere ca meritati ceea ce doriți.

● Mulți dintre noi au primit mesaje culturale sau parentale puternice precum ca nu merită
ceea ce își doresc sau că sentimentele și părerile lor nu conteaza, sau ca sunt egoisti
dacă se concentrează asupra lor. Descoperim existența acestor mesaje (care sunt
credințe iraționale) atunci cand incercam sa fim altceva decat suntem. Acest fond
irațional poate fi schimbat.
1. Înțelegeți rolul pe care-l joacă interesele celorlalți, chiar și atunci cand nu joacă niciun rol.
● Cea mai eficientă metodă este de a recepta activ sentimentele, valorile sau dorințele
celorlalți
● Implicati-va în rezolvarea conflictului – căutarea unei soluții din care sa castige toata
lumea sau care sa va respecte dreptul de a nu fi de acord .

3.Consensul
●  Consensul nu implica unanimitate. Cand exista consens într-un grup înseamnă ca nimeni nu se
opune deciziei propuse. A nu se opune unei decizii înseamnă adesea ca unii indivizi sunt de
acord sa lase pe seama grupului decizia și să o pună în aplicare deși ei ca indivizi ar prefera o alta
soluție și pot face acest lucru liber dacă simt ca părerea lor a fost ascultată și luată în
considerație. Deciziile bazate pe consens necesita timp, rabdare și implicare, nu se pot lua ușor
și repede, dar dacă ne întoarcem la definiția deciziei de grup eficiente – decizie pe care o
intelege toata lumea, nimeni nu i se opune și care ajuta grupul sa isi indeplineasca obiectul –
putem demonstra contribuția consensului la producerea unei asemenea decizii.

● O decizie luată prin consens implica mărturisirea părerilor si grijilor membrilor grupului. Trebuie
ca membrii grupului sa dorească sa investeasca timpul necesar afirmării propriilor păreri și
ascultarea părerii celorlalți. Aceasta înseamnă trecerea prin conflictul care apare, cantarirea
argumentelor aduse în discuție, intențiile și rezultatele pe care grupul intenționează sa le
producă. Poate fi dificil, însă deciziile luate:
● sunt înțelese de toată lumea
● nu sunt opuse de nimeni
● ajută grupul să se apropie de obiectivele sale

!!! Ce alte strategii de luare a deciziilor in afara consensului pot fi aplicate în grup?  

a. Exista decizia impusă grupului prin autoritate (“ eu sunt seful si spun sa…”). Aceasta decizie
poate ajuta grupul sa isi indeplineasca obiectivul, dar este adesea neclar dacă toata lumea a înțeles
decizia sau meritele sale. O decizie luată numai pe baza autoritatii cuiva intampina adesea rezistenta
chiar și numai pentru motivul că membrii nu au adus nici o contribuție. Decizia devine dificil de pus în
practică.

b. O alta alternativa ar fi votul: “da”-urile si “nu”-urile. Prin definiție există o opoziție din
construcție, adică “Nu”-ul , dacă nu cumva, printr-un miracol, decizia este incontestabilă și
unanimă. Votul polarizează grupul în jurul deciziei. Majoritatea castiga pana în momentul cand
este nevoie și de minoritate pentru îndeplinirea deciziei.
6.Contextul comunicarii+ Piramida
nevoilor
CONTEXTUL COMUNICĂRII (5-10 minute)

▪ 12 13 14 – contextul comunicării

▪ A B C – alt
context
Figura SEQ Figură \*
ARABIC 1

Comunicarea are loc de cele mai multe ori într-un anumit context dat și înțeles de
noi(Figura 1 - 12 13 14).
Dacă avem numarul 13 este un număr aflat în afara unui context, dar în momentul în
care îl adaugăm într-o șiruire de numere 12, 13, 14 acesta capată un sens, dar nu putem fi
siguri de faptul că este și cel potrivit. Dacă facem o mică modificare (figura de mai sus ) putem
observa că, contextul s-a schimbat total, înșiruirea de cifre fiind schimbată cu o literă.
Ce vrem să învățăm de aici ?

Informația distribuită într-un context nepotrivit își pierde din valoare!!

✔ Întotdeauna comunicarea umană are loc în interiorul unui anumit context concret şi specific.
✔ Contextul influenţează atât ceea ce se comunică, cât şi maniera în care se comunică.

✔ Contextul general al comunicării comportă cel puţin patru aspecte relativ distincte:

- contextul fizic – se referă la mediul fizic concret şi imediat tangibil: incinta sau spaţiul deschis,
microclimatul, ambianţa sonoră, lumina, culoarea etc. 
- contextul cultural – priveşte credinţele, tradiţiile, tabuurile, stilurile de viaţă, valorile împărtăşite de
grup sau de comunitate, normele morale, legale şi regulile după care se stabileşte ce este bine şi ce este
rău, ce este permis şi ce este interzis etc. Spre exemplu, nu se cade să vorbeşti de drac în biserică sau de
porc în casa unui islamist;

- contextul sociopsihologic – se referă la statutul social al partenerilor, la caracterul oficial sau informal al
relaţiilor dintre ei, la situaţia concretă şi ipostaza specifică în care are loc comunicarea. O discuţie cu
şeful, purtată la crâşmă, de exemplu, va fi altceva decât aceeaşi discuţie purtată în sala de consiliu;

- contextul temporal – priveşte momentul şi ordinea cronologică în care este plasat mesajul, într-o
secvenţă de alte mesaje succesive. După anunţul decesului mamei, nu vom putea comunica în aceeaşi
manieră ca după anunţul unui mare câştig la pronosport.

Perturbații ce pot interveni în procesul de comunicare.

Acestea pot fi: de limbaj, perceptive, cultură, mediu.

De limbaj: limba vorbită este diferită; dificultăți de vorbire: bâlbâială, sâsâială etc.

De percepție: atunci când o persoană vorbește prea repede, nu are fluență în discurs, nu
articulează corect cuvintele etc. suntem tentați să nu-i mai acordăm toată atenția. Astfel,
atitudinea noastră preconcepută ne va afecta abilitatea de a asculta.
De cultură: religie, educație.

De mediu: zgomot.

7. Feedback (15-20 minute)

Este o părere OBIECTIVĂ/SUBIECTIVĂ a cursanților despre prestația trainerilor și

despre calitatea informației livrată de către aceștia. Momentul în care cineva primește un
feedback, acesta nu poate da FEEDBACK la FEEDBACK.

Rolul Feedback-ului
 Feedbackul poate fi:

1. Pozitiv - Negativ

2. Constructiv - Distructiv

3. Subiectiv – Obiectiv

4. Individual – Colectiv

Feedback-ul propriu-zis :

Este recomandat să conțină urmatoarele etape : D+P+E

D = Descriptiv (Descrierea acțiunilor făcute de trainer)

P = Prescriptiv (Ce ar trebui să schimbe trainerul la modul de predare)

E = Evaluativ (O părere generală asupra trainingului, de preferabil una pozitivă. Per ansamblu
mi-a plăcut, a fost un training interactiv)

O nouă metodă de primit feedback: Creem un chestionar tip joc pe care cursanții îl pot completa pe
telefon, văzând rezultatele în timp real. (pe Kahoot)

Jocuri & Aplicatii

1.Metode de cunoastere a nevoilor

Durata: 5-8 minute

Numar participanti: minim 5

Materiale necesare: flipchart, bilete, markere

Explicatii joc: Cursanților le sunt împărțite bilețele pe care își notează nevoile referitoare la trainingul de
comunicare. Ulterior, fiecare dintre ei își lipește bilețelul pe flipchart.

Trainerul alege 3 voluntari cărora le împarte bilețelele. Primul va citi de pe bilețele cu voce tare. Al
doilea va citi bilețelele cu voce tare, încercând să realizeze contact vizual cu restul cursanților. Al treilea
va citi bilețelele în gând și va reproduce la persoana întâi ce a citit.

Trainerul va întreba cursanții ce serie de bilețele au reținut cel mai bine, făcându-se un scurt debrief.Al
doilea va citi bilețelele cu voce tare, încercând să realizeze contact vizual cu restul cursanților. Al treilea
va citi bilețelele în gând și va reproduce la persoana întâi ce a citit.

Trainerul va întreba cursanții ce serie de bilețele au reținut cel mai bine, făcându-se un scurt debrief.

Debriefing: metode eficiente de comunicare

2.Jocuri de cunoastere a cursantilor

A. Palaria cunoasterii
Durata:15 mnute

Numar participanti: minim 4

Materiale necesare: bilete, markere/pixuri

Explicatii joc: Fiecare cursant primește un bilețel pe care va scrie un lucru amuzant pe care își dorește să
îl cunoască despre colegii de training. Toate bilețelele sunt strânse de trainer într-o pălărie și sunt
amestecate. Fiecare cursant va extrage un bilețel (nu au voie să extragă propriul bilet). Pe rând, fiecare
cursant va ieși în fața grupei, își va spune numele, asociația din care face parte, porecla din copilărie/ce
poreclă i-ar plăcea (în cazul în care nu a avut niciuna) și va răspunde la întrebarea de pe bilețelul extras.
B. PÂNZA PRIETENIEI
Durată: în funcție de numărul de participanți

Nr participanți: cu cât e mai mare cu atât e mai distractive

Materiale necesare: ghem de sfoară

Explicații joc:

Participanții se aşază în cerc. Capătul sforii se leagă de degetul arătător al celui care conduce jocul.
Conducătorul jocului leagă astfel capătul sforii de degetul sau arătător, apoi ia ghemul şi îl aruncă unuia
dintre jucători. Cel la care ajunge ghemul va trebui să se prezinte şi să spună care este cea mai
importantă calitate pe care o are.

Acesta se prezintă, apoi îşi înfăşoară sfoara în jurul degetului său arătător şi trimite ghemul la un alt
jucător care va proceda la fel: se prezintă, spune care e calitatea lui cea mai importantă, îşi înfăşoară
sfoara pe deget şi trimite ghemul mai departe, la următorul jucător.

În acest fel sfoara ajunge la fiecare jucător şi în felul acesta se va ţese o pânză a prieteniei,
asemănătoare pânzei de păianjen. În final, ghemul ajunge de unde a plecat. Dar jocul nu se opreşte aici.
Jocul continuă şi sfoara se reaşază pe ghem făcând cale întoarsă. De această dată, fiecare jucător îi va
spune celui care urmează care este calitatea pentru care îl admira cel mai mult.

C. Joc de proxemica
Durata: 10 minute

Numar participanti: minim 6

Explicatii joc: Cursanții se așează câte doi, față în față, la o distanță cât mai mare posibilă și sunt puși să
discute. După fiecare interval de timp (aproximativ 1 minut), fiecare cursant face un pas înspre
coechipierul său. Jocul continuă până când nu mai au unde să pășească.

Debriefing: importanta spatiilor de comunicare

3.Ice-Breakere
A. Numele jocului: Ochește-ți partenerul
Durata: oricat

Nr. Participanți: oricâți

Descriere joc: Se face un cerc de scaune dintre care unul rămâne liber, pe scaune se așează
băieții, iar fetele stau în spatele scaunului. Fata care are scaunul liber, trebuie să facă semn din
ochi unuia dintre băieți, după care băiatul trebuie să meargă pe scaunul fetei care i-a făcut semn,
fata care stă în spatele băiatului ochit poate la dorință să-l oprească atingându-se de umărul
acestuia, dar dacă rămâne scaunul gol, ea deja trebuie să ochească un băiat. După o perioadă de
timp fetele schimbă locurile cu băieții.

B. Vecinii
Durată: 10-30 de minute

Număr participanti: 15-50 participanți

Materiale necesare : 14-49 de scaune

Explicații joc:Trainer-ul stă în mijlocul cercului şi întreabă unul dintre participanţi: „Îţi plac vecinii tăi?”.
Dacă răspunsul este „Da, imi plac vecinii mei”, participantul trebuie să continuie fraza cu „dar nu imi
plac cei care… ”. În locul punctat participantul va spune o caracteristică care va trebui sa se regăseasca la
cel puțin un participant din sală. De exemplu, „Da, imi plac vecinii mei, dar nu îmi plac cei care poartă
pantaloni”. În acest moment, toți participanții care poartă pantaloni se vor ridica de pe scaun(inclusiv
participantul care a spus această frază, dacă acesta poartă pantaloni) și își vor căuta alt loc. Participanții
un au voie să se așeze din nou pe locul pe care au stat anterior. Dacă răspunsul este „Nu, nu îmi plac
vecinii mei”, vecinii participantului vor trebui să își schimbe locurile între ei, aceasta fiind ocazia trainir-
ului să fure un loc din cele 2 care se vor elibera. Dăcă trainer-ul a reușit să fure unul dintre locurile libere,
persoana rămasă în picioare va relua tot procesul de mai sus. Altfel, daca trainer-ul nu reușeste să fure
locul, acesta va rămâne în mijloc și va întreba alt participant dacă îî plac vecinii lui si procesul se va relua.

4.Jocuri de cooperare
A. Litere, numere, note musicale
Durata: 30-45 de minute

Numar participant: minim 6

Descriere joc: (Si aici trebuie sa scriu eu :D)

B. Buncarul
Durata: 20-30 de minute

Numar participant: minim 10

Descriere joc: Participanții se așează în cerc. Coordonatorul împarte biletele cu joburile pe care le au. O
data la 3-5 minute se adaugă, pe rand, varsta si daca suferi sau nu de o boală (care se specifica de
asemenea). Scopul jocului ca la final sa se decida 3/4 persoane care sa intre în buncar și să scape cu
viață.

Debriefing: importanta ascultarii active si etapa consensului

C. BaDebate
Durata:15 minute

Numar participanti: minim 5-6

Materiale necesare: marker, flipchart/tabla/foaie si scotch

Explicatii joc: Se afișează pe flipchart/tablă/perete 5 fraze. Sala se împarte în două jumătăți: cei din
dreapta sunt de acord cu fraza afișată, iar cei din dreapta sunt contra frazei afișate. Cele două grupe vor
dezbate fraza respectivă, încercând să aducă toți cursanții în aceeași parte. Trainerul decide când e
momentul să se treacă la fraza următoare.

Debriefing: despre importanta comunicarii eficiente a informatiei, putere de convingere, negociere.

D.Barierele
Durată: 5-15 min

Număr participanti: 9-45 de participanți

Materiale necesare : nu este nevoie de materiale

Descriere joc: Se împart participanții în 3 grupuri egale. Primul grup vor fi Emițătorii, al doilea grup
Receptorii, iar ultimul grup vor fi Barierele. Barierele vor fi așezate între Emițători și Receptori. Scopul
Emițătoilor este să transmită un cuvânt către Receptori în timp ce Barierele vor încerca să bruieze
transmiterea mesajului. Jocul se termină în momentul în care mesajul ajunge întreg la Receptori. Se pot
inversa grupurile, Barierele să devină Emițători, Emițătorii să devină Receptori și Receptorii să devină
Bariere și așa mai departe.

Debriefing: Ce bariere ați avut în încercarea de a transmite mesajul?

5.Energizere
A. Bomba
Durata: 5 minute

Numar participanti: minim 7

Explicatii joc: Cursanții se așează în cerc, ținându-se de mâini. Se alege un cursant care să fie bomba.
Bomba se ghemuiește în centrul cercului și nu se va mișca pe parcursul jocului. Scopul jocului este ca
jucătorul să nu atingă bomba. Jucătorul are voie să tragă vecinii de mâini. Jucătorii nu au voie să-și dea
drumul la mâini în timpul jocului. Cine atinge bomba este eliminate din joc.

B. Cartoful mov
Durata: în funcție de numărul de ”runde” care vor fi jucate; aprox. 10 minute (în total)

Număr participanți: până în 20 - 25

Descriere joc: Unul dintre participanți iese din cameră. Dintre cei rămași, o persoană se oferă să fie
cartoful mov. Scopul jocului este ca cel care a ieșit din cameră (intrusul) să nu găsească cartoful mov.
Pentru ca acesta să fie descoperit trebuie ca intrusul să facă contact vizual cu cartoful și să îl întrebe ”Tu
ești cartoful mov?”. Toată lumea trebuie să țopăie din momentul în care intrusul intră în cameră până
când acesta descoperă cartoful mov. Ceilalți participanți îl pot bloca pe intrus prin formarea unui ”zid”
sau îl pot induce în eroare protejând pe cineva care doar se preface a fi cartoful mov.

C.Ghicește coregraful
Durata: în funcție de numărul de ”runde” care vor fi jucate; aprox. 10 minute
Număr participanți: oricâți
Desfășurare: Unul dintre participanți iese din cameră. Dintre cei rămași, o persoană se oferă să fie
coregraf. Scopul jocului este ca cel care a ieșit din cameră (intrusul) să nu găsească coregraful. Pentru ca
acesta să fie descoperit trebuie ca intrusul să își dea seama cine inițiază mișcările, acesta aflându-se în
centrul cercului format de ceilalți participanți. Coregraful trebuie să facă diverse mișcări de dans pe care
să le schimbe atunci când intrusul este cu spatele (astfel încât să nu vadă cine inițiază). Grupul face
mișcările coregrafului.

D. Moartea samuraiului
Durata:10-15 minute

Numar participanti: minim 6

Descrierea jocului: jucătorii se adună în picioare, în cerc, cu faţa spre centru. Un voluntar stă în centrul
cercului şi loveşte pe rând câte un participant, cu un fular (eventual având un nod la capăt). Cel lovit
(„samuraiul”) va interpreta o moarte rituală, cât mai spectaculoasă, chinuită şi zgomotoasă (cu ţipete).

Indicaţii pentru instructor: discuţiile vor căuta să lămurească ce înseamnă inhibarea şi de ce e greu să te
dezlănţui (să faci pe prostul) în faţa oamenilor (grupului).

6.Modalitați de a cere feedback

A. Scrisul pe spate
Coordonatorul ii roaga pe participanti sa isi lipeasca pe spate o foaie alba, dupa care ii lasa sa se plimbe
prin sala scriindu-si feedback-uri unul altuia pe spate ( este o modalitate care dureaza mai mult).

B. Imparțire post-it-uri
Coordonatorul ii roaga pe participanti sa scrie pe 2/3 post-it-uri parerea despre training, despre metoda,
puncte forte, puncte slabe sau alte cerinte, dupa caz.