CURS METODE NONFORMALE DE PREVENIRE A ABANDONULUI ȘCOLAR

Prof.Miron Amelia Maria

Colegiul “Nicolae Bălcescu” Brăila

Metodele nonformale de predare-evaluare completează achizițiile din sistemul formal de predare-evaluare.

Datorită caracterului practic, flexibil, formativ contribuie la dezvoltarea personală a elevilor.
Utilizarea poveştilor educative reprezintă un instrument formativ. Elevii sunt obișnuiți de la vârste mici
(preşcolari) să desprindă din poveşti, fabule, poezii un mesaj educativ, o “morală”. La clasele de adolescenți de
asemenea se pot folosi cu succes poveşti adecvate vârstei acestora din punct de vedere al mesajului. Este foarte
important ca mesajul poveştii să fie relevant pentru experiența trăită de elevi în acel moment, să aibă legătură cu
ceea ce îi preocupă în momentul respectiv. Din acest motiv, chiar dacă se pot integra în planificarea unei
activități, în cazul adolescenților, cele mai de impact poveşti sunt cele care nu au fost planificate ci au fost
utilizate spontan de moderator atunci când situația “a cerut-o”. Povestile au un rol motivant prin gradul de
provocare cognitivă (dificultatea desprinderii mesajului) și educativ prin mesajul transmis. Scopul poveștilor
educative este de a conduce la modificări durabile ale atitudinilor și a comportamentelor cu aplicabilitate în
propria viață.
Aproape întotdeauna, poveştile trebuie să fie urmate discuții în grup pentru înțelegerea celor relatate. Urmează
desprinderea mesajului, discutarea acestuia, tragerea unei concluzii comune şi, posibil, creionarea unor acțiuni
ulterioare prin care concluziile să fie puse în practică. Etapa de discutare a mesajului prezintă pericolul devierii
de la subiect (de exemplu cineva aduce un argument şi porneşte o altă discuție pe tema corectitudinii /
incorectitudinii acelui argument).Există de asemenea pericolul tragerii unor concluzii doar ca un exercițiu de
logică, fără a sesiza relevanța acestora pentru propria viață şi fără a conduce la modificări motivaționale,
atitudinale, comportamentale durabile. Efortul de descoperire a mesajului este esențial, dezvăluirea directă a
acestuia de către moderator este total contraindicată indiferent de vârsta participanților. Unele poveşti pot avea
mai multe înțelesuri posibile, mai multe niveluri de interpretare, mergând până la cazul în care semnificația este
dincolo de puterea de cuprindere a logicii (povestioare zen). În continuare sunt prezentate două povești scurte
adecvate vârstelor mai mari.
Aceasta poveste are ca obiective propuse:
- Dezvoltarea autointrospecției
- Conștientizarea consecințelor propriilor acțiuni
- Invățarea acceptării
- Grija față de sine
Toate povestile au cel puțin o morală. Aceasta are trei:
 Prima este că nu toata lumea care “face pe tine” iți este dușman.
 A doua, nu oricine te salvează din noroi îți este prieten.
 A treia, dacă ești fericit în murdărie, atunci ține-ți gura

" Exista o poveste despre o vrabiuta care a decis sa nu zboare spre sud pe timpul iernii. Poate vrabia auzise
sfatul intelept al colegelor pasari șii pur si simplu nu-i păsa. Poate ii placea unde se afla și o deranja să facă o
schimbare. Poate era din cei care tărăganează, amânănd intotdeauna lucrurile fără un motiv serios. Poate ii
era frică sau nu suporta să fie în mulțime sau poate că fusese doar furioasă și rebelă.
Dar acestea sunt numai presupuneri. Fapt este ca vrabia a refuzat să plece. N-a trecut mult totuși, până să
inceapă să isi regrete decizia. Iarna se instala. Vremea se facu rece. Hrana era rară. A se tine de principiile
sale putea fi fatal, asa ca, fără tragere de inima, vrabia se ridică in aer și iși incepu zborul spre sud.
Din nefericire, intârziase prea mult. Iarna era pe pământ, zapada acoperea câmpurile, iar vantul bătea aprig.
Când incepu să i se formeze gheata pe aripi, vrabia nu era sigura ce atârna mai greu, greutatea apei inghețate
sau povara inimii ei. Nemaifiind capabilă să continue lupta, coborâ ca o sageată din cer, căzând intr-un padoc
din curtea unei ferme. Norocul a fost ca o vaca sa stea exact in acel padoc. Fiind preocupata cu un delicios
balot de fan in care avea botul adânc ingropat, vaca nici nu a vazut si nici nu a auzit vrabia inghetată căzând
in spatele său. Ea facea doar ceea ce orice vaca ar fi facut cu un delicios balot de fan. Mânca, si dupa ce a
terminat de mancat, a evacuat excremente-chiar peste vrabie."Acesta, s-a gandit vrabia, este cu adevarat
sfârșitul". Dar nu era atât de fatal pe cat anticipase. Balegarul cald i-a topit gheata de pe aripi și i-a ridicat
temperatura. De fapt, vrabia se simțea atât de placut și era atat de bine incălzită, incât a inceput sa cănte.
Insă pisica fermierului pândea după colțul grajdului. Când a auzit ciripitul vrabiei, nu i-a venit sa creadă ce
noroc pe ea. Folosind balotul ca scut, pisica a inaintat taraș pentru a cerceta sunetele. Vrabia statea in balegar
cântănd. Se balacea cu autoindulgență in murdarie, prea absorbită de propriile senzatii pentru a fi constientă
de pericol. Pisica nu a avut nevoie sa se gândească de două ori. A tintit rapid si precis. A inhățat repede
pasarea din balegar și a mâncat-o.

Metode de formare prin descoperire Studiul de caz DefiniTie Studiul de caz este o descriere scrisă a unei
situaTii ipotetice care este utilizată pentru analiză şi discuTie. Modalitate de realizare: Se discută probleme
obişnuite în situaTii tipice. Se oferă oportunitatea de a dezvolta abilităTi de rezolvare a problemelor.
Promovează discuTiile în grup şi rezolvarea problemelor în grup. CursanTii se pot referi la situaTia descrisă şi
implică un element de mister. Cazul trebuie să fie „aproape” de experienTa cursanTilor. Problemele sunt de
multe ori complexe şi pot fi abordate din mai multe perspective. De multe ori nu există o singură soluTie bună.
Solicită mult timp de pregătire dacă trebuie ca formatorul să descrie cazul. Întrebările din cadrul discuTiei
trebuie să fie foarte bine planificate. Etape: Pasul nr. 1 Pasul nr. 2 Pasul nr. 3 IntroduceTi cazul: formatorul va
alege mai întâi un „ caz” semnificativ domeniului cercetat şi obiectivelor propuse, care să evidenTieze
aspectele general-valabile; prezentarea trebuie să fie cât mai clară, precisă şi completă. DaTi timp cursanTilor
să se familiarizeze cu cazul, să identifice. PrezentaTi întrebările pentru discuTia ce conduce la rezolvarea
problemei: - Care este problema reală?

- Care sunt cauzele situaTiei respective? - Care sunt determinanTii esenTiali ai situaTiei şi de ce sunt ei
importanTi? - A cui este, de fapt problema respectivă? - Ce posibilităTi de acTiune există? - Care sunt efectele
soluTiilor identificate DaTi timp cursanTilor să analizeze şi să rezolve problema. SolicitaTi cursanTilor să
prezinte câteva din soluTiile identificate. DiscutaTi toate soluTiile posibile. ÎntrebaTi cursanTii ce au învăTat din
exerciTiu. FormulaTi concluziile.

Joc de rol Într-un joc de rol, două sau mai multe persoane joacă părTi ale unui scenariu în legătura o temă. O
parte din beneficiile jocului de rol sunt: Ajută cursanTii să îşi schimbe atitudinile. Oferă cursanTilor
posibilitatea de a identifica, consecinTele acTiunilor lor asupra celorlalTi. Oferă cursanTilor posibilitatea de a
vedea cum se pot simTi / comporta alTii într-o situaTie dată. Oferă cursanTilor posibilitatea de a explora
abordări alternative ale unor situaTii. Pentru derularea unui joc de rol este important cadrul de derulare a
jocului astfel în cât actorii astfel să înTeleagă rolul lor şi situaTia. Titlu: Insula pustie – joc de rol Scop:
dezvoltarea vocabularului şi a încrederii în sine