MPBG Ciocan Catalin

Metodica predării baschetului în gimnaziu
  Ministerul Educaţiei Naţionale 

 Universitatea “Vasile Alecsandri” din Bacău
 Departamentul pentru Învăţământ la Distanţă şi Învăţământ cu
Frecvenţă Redusă
 Adresa: Str. Mărăşeşti Nr.157, Bacău, România
 Tel./Fax: (+4) – 0234/517.715 web: www.ub.ro
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII,

SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII
SPECIALIZAREA EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORTIVĂ
METODICA PREDĂRII BASCHETULUI

ÎN GIMNAZIU
AUTOR:
LECTOR. UNIV. DR. CIOCAN CĂTĂLIN
Curs pentru studenţii anului III
3
Cătălin CIOCAN
OBIECTIVELE DISCIPLINEI
1. Formarea specialiştilor din domeniul educaţiei fizice şi sportului şi abilitarea

acestora cu cunoştinţe teoretice şi practice specifice jocului de baschet.
2. Formarea abilităţilor pentru practicarea jocului de baschet la nivel şcolar şi al
sportului pentru toţi ca: jucător, organizator sau arbitru.
3. Formarea specialiştilor din domeniul educaţiei fizice pentru a preda jocul de baschet
în lecţiile de educaţie fizică şi în afara lor.
4. Dezvoltarea competenţelor şi formarea abilităţilor de a organiza, conduce şi arbitra,
activităţile sportive competiţionale de baschet.
COMPETENŢE ASIGURATE PRIN PARCURGEREA

DISCIPLINEI
- Formarea capacităţii de a învăţa să joace baschet;
- Formarea capacităţii pentru studiu individual şi autoperfecţionare (learning to
learn) în jocul de baschet;
- Formarea capacităţii de asimilare şi stăpânire a cunoştinţelor teoretice
fundamentale ale disciplinei baschet;
- Formarea capacităţii de perfecţionare a cunoştinţelor de bază ale profesiei prin
practică
- Formarea capacităţii de analiză şi sinteză a informaţiilor disciplinei.
- Formarea capacităţii de a aplica cunoştinţele teoretice în practică.
- Formarea capacităţii de comunicare teoretică, practică şi nonverbală.
- Formarea capacităţii de autoreglare şi autocontrol.
- Formarea capacităţii de a respecta un program.
- Formarea capacităţii de adaptabilitate şi flexibilitate.
- Formarea capacităţii de a folosi computerul, internetul pentru a-şi completa
informaţiile cu privire la această disciplină.
- Formarea capacităţii de programa, planifica şi conduce activităţi specifice
disciplinei “Bazele generale ale baschetului”.
- Formarea aunor abilităţi în managementul informaţiei (abilitatea de a găsi şi
analiza informaţii diverse cu privire la disciplina “Bazele generale ale
baschetului”).
- Formarea capacităţii de a evalua procesul instructiv-educativ şi evoluţia
participanţilor la acesta.
- Formarea capacităţii de rezolvare a problemelor previzibile şi imprevizibile.
- Formarea capacităţii de înţelegere a diferenţelor de cultură dintre elevi.
- Formarea capacităţii de a lucra în condiţii de autonomie.
- Formarea capacităţii morale de a fi etic şi echitabil.
4
FOND DE TIMP ALOCAT, FORME DE ACTIVITATE,

FORME DE VERIFICARE, CREDITE
Forma de activitate Număr ore Număr credite

semestru
Lucrări practice/seminar 28 5
Studiu individual 97
Verificare finală Examen Validare total credite: 5
STABILIREA NOTEI FINALE

Forma de verificare (Examen, Colocviu, Examen
Verificare pe parcurs)
Modalitatea de susţinere (Scris şi Oral, Scris Puncte sau
Oral, Test grilă, etc.) procentaj
Răspunsurile la examen/colocviu/lucrari practice 5 (50%)
NOTARE
Activitati aplicative atestate /laborator/lucrări practice/proiect etc 3.(30 %)

Teste pe parcursul semestrului 2.(20 %)
Teme de control …(..%)
TOTAL PUNCTE SAU PROCENTE 10 (100%)
TIMP MEDIU NECESAR PENTRU ASIMILAREA

FIECĂRUI MODUL
Nr. Timp mediu necesar
Denumire modul
Crt. SI LP Total
1 INTRODUCERE 11 2 13
2 METODICA ÎNVĂȚĂRII ELEMENTELOR ȘI ACȚIUNILOR 40 20 60
TEHNICO – TACTICE DIN JOCUL DE BASCHET
3 PREDAREA JOCULUI DE BASCHET ÎN ȘCOALĂ 25 2 27
4 COMPETIȚIA ÎN JOCUL DE BASCHET 10 2 12
5 CONCEPȚIA DE PREGĂTIRE ȘI DE JOC A ECHIPELOR 11 2 13
REPREZENTATIVE ȘCOLARE
Timp total necesar 97 28 125
5
Cătălin CIOCAN
INSTRUCŢIUNI PENTRU PARCURGEREA RESURSEI DE

ÎNVĂŢĂMÂNT
Prezenta resursă de învăţare conţine toate informaţiile necesare însuşirii
cunoştinţelor teoretice şi metodice referitoare la exerciţiul fizic şi specificitatea
aplicării lui în educaţie fizică şi sport.
Conţinutul este structurat în module, în cadrul fiecărui modul regăsindu-se
unul sau mai multe unităţi de studiu, în aşa fel încât să eşaloneze şi să faciliteze
parcurgerea materialului şi însuşirea sa.
Pentru parcurgerea resursei de învăţământ se recomandă următoarea
succesiune:
1. Citirea, cu atenţie, a fiecărei unităţi de studiu şi, consultarea recomandărilor
bibliografice în legătură cu aceasta.
2. Parcurgerea rezumatului fiecărei unităţi de studiu.
3. Rezolvarea temelor de autoevaluare (pentru fiecare unitate de studiu).
4. Rezolvarea testului de autoevaluare (pentru fiecare modul).
6
Cuprins:
MODULUL I. INTRODUCERE ................................................................. 10
Unitatea de studiu I.1. ROLUL EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL

PREUNIVERSITAR, CARACTERISTICILE BASCHETULUI, VALENȚELE
FORMATIVE ALE BASCHETULUI....................................................................................... 11
I.1.1. Rolul educaţiei fizice şi sportului în învăţământul preuniversitar ............................... 11
I.1.2. Caracteristicile baschetului........................................................................................... 12
I.1.3. Curricula jocului de baschet în învățământul primar și gimnazial ............................. 13
Rezumatul unităţii de studiu .......................................................................................... 14
Test de autoevaluare a cunoştinţelor..............................................................................15
Tema de control nr. 1.......................................................................................................15
BIBLIOGRAFIE ............................................................................................... 15
Unitatea de studiu I.2. NOȚIUNI DE REGULAMENT, METODICA ARBITRAJULUI ÎN

BASCHET, MODELUL JOCULUI DE BASCHET.................................................................16
I.2.1. Reguli de bază în practicarea jocului de baschet.......................................................... 16
I.2.2. Terenul de joc. Linii și dimeniuni ale terenului de baschet..........................................17
I.2.3. Metodica arbitrajului jocului de baschet......................................................................18
Noţiuni elementare privind atribuţiile arbitrului în cadrul întâlnirii.......................................20

I.2.4. Modelul jocului de baschet ........................................................................................... 21
BIBLIOGRAFIE ............................................................................................... 23
MODULUL II. METODICA ÎNVĂȚĂRII ELEMENTELOR ȘI

ACȚIUNILOR TEHNICO – TACTICE DIN JOCUL DE BASCHET ......... 24
Unitatea de studiu II.1. METODICA ÎNVĂȚĂRII PRINDERII MINGII – PROTECȚIEI

MINGII – PASAREA MINGII ȘI A DRIBLINGULUI (CONDUCEREA MINGII)...............25
II.1.1. Prinderea mingii – protecția mingii – pasarea mingii.................................................25
II.1.2. Dribingul (conducerea mingii)........................................................................................ 27
BIBLIOGRAFIE ............................................................................................... 30
Unitatea de studiu II.2. METODICA ÎNVĂȚĂRII ARUNCĂRII LA COȘ ȘI
RECUPERAREA MINGII LA PANOU ...................................................................................32
II.2.1. Aruncarea la coș ..........................................................................................................32
II.2.3. Recuperarea la panou..................................................................................................35
7
Cătălin CIOCAN
Rezumatul unităţii de studiu.......................................................................................... 38

Test de autoevaluare a cunoştinţelor ............................................................................. 38
Tema de control nr. 4 ...................................................................................................... 38
BIBLIOGRAFIE ............................................................................................... 38
Unitatea de studiu II.3. METODICA ÎNVĂȚĂRII MARCAJULUI ȘI DEMARCAJULUI

DIN JOCUL DE BASCHET ..................................................................................................... 40
II.3.1. Marcajul (acțiunea tactică de apărare)....................................................................... 40
II.3.2. Demarcajul (acțiunea tactică fundamentală de atac) ................................................. 44
BIBLIOGRAFIE ............................................................................................... 47
Unitatea de studiu II.4. METODICA ÎNVĂȚĂRII ACȚIUNILOR DEPĂȘIREA ȘI

PĂTRUNDEREA ...................................................................................................................... 48
II.4.1. Depășirea – acțiunea tactică individuală de atac ........................................................ 48
II.4.2. Pătrunderea – acțiunea tactică individuală de atac.................................................... 50
BIBLIOGRAFIE ............................................................................................... 53
Unitatea de studiu II.5. METODICA ÎNVĂȚĂRII COMBINAȚIILOR DĂ ȘI DU-TE,
BLOCAJ – PLECARE DIN BLOCAJ ȘI ÎNCRUCIȘAREA ................................................... 54
II.5.1. Dă și du-te – combinația tactică fundamentală de atac .............................................. 54
II.5.2. Blocajul – plecarea din blocaj – combinația tactică fundamentală de atac................ 57
II.5.5. Încrucișarea................................................................................................................. 60
BIBLIOGRAFIE ............................................................................................... 64
Unitatea de studiu II.6. METODICA ÎNVĂȚĂRII APĂRĂRII OM LA OM ȘI A
CONTRAATACULUI............................................................................................................... 65
II.6.1. Apărare om la om în jocul de baschet......................................................................... 65
II.6.2. Contraatacul în jocul de baschet................................................................................. 69
BIBLIOGRAFIE ............................................................................................... 73
Unitatea de studiu II.7. METODICA ÎNVĂȚĂRII ATACULUI ÎN SUPERIORITATE
NUMERICĂ, APĂRĂRII ÎN INFERIORITATE NUMERICĂ, ATACULUI ÎN SEMICERC
................................................................................................................................................... 74
II.7.1. Atacul în superioritate numerică ................................................................................ 74
II.7.2. Apărare în inferioritate numerică............................................................................... 77
II.7.3. Atacul în semicerc (atacul în potcoavă) ...................................................................... 80
8

BIBLIOGRAFIE ............................................................................................... 86
MODULUL III. PREDAREA JOCULUI DE BASCHET ÎN ȘCOALĂ......... 88

Unitatea de studiu III.1. PREDAREA JOCULUI DE BASCHET LA CLASELE PRIMARE89
III.1.1. Educația fizică în învățământul primar.....................................................................89
Rezumatul unităţii de studiu ........................................................................................ 102
Test de autoevaluare a cunoştinţelor............................................................................ 102
BIBLIOGRAFIE ............................................................................................. 102
Unitatea de studiu III.2. PREDAREA JOCULUI DE BASCHET LA CLASELE
GIMNAZIALE ........................................................................................................................ 103
Test de autoevaluare a cunoştinţelor............................................................................ 119
BIBLIOGRAFIE ............................................................................................. 119
MODULUL IV. COMPETIȚIA ÎN JOCUL DE BASCHET......................... 120

Tema de control nr. 8..................................................................................................... 125
BIBLIOGRAFIE ............................................................................................. 126
MODULUL V. CONCEPȚIA DE PREGĂTIRE ȘI DE JOC A ECHIPELOR

REPREZENTATIVE ȘCOLARE................................................................... 127
Tema de control nr. 1..................................................................................................... 134
BIBLIOGRAFIE ............................................................................................. 134
9
Cătălin CIOCAN
MODULUL I. INTRODUCERE
Scopul modulului:
Acest modul a fost elaborat în scopul iniţierii studenţilor în ceea ce

priveşte importanţa şi obiectivele programei şcolare, caracteristicile baschetului,
valențele formative ale jocului de baschet, curricula jocului de baschet în
învățământul primar și gimnazial. Totodată acest modul abordează și principalele
reguli privind practicarea jocului de baschet și metodica arbitrajului jocului de
baschet.
Obiective operaţionale:
După ce vor studia aceast modul, studenţii vor putea să:

 prezinte rolul educaţiei fizice, importanţa şi acesteia;
 analizeze caracteristicile baschetuluii;
 cunoască valențele formative ale jocului de baschet;
 cunoască curricula jocului de baschet în învățământul primar și gimnazial;
 explice principalele reguli privind practicarea jocului de baschet;
 arbitreze în joc de baschet;
10
Unitatea de studiu I.1. ROLUL EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI

ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR, CARACTERISTICILE
BASCHETULUI, VALENȚELE FORMATIVE ALE BASCHETULUI
I.1.1. Rolul educaţiei fizice şi sportului în învăţământul

preuniversitar
Educaţia fizică şi sportul sunt considerate activităţi de interes naţional, întrucât
practicarea lor contribuie la realizarea obiectivului prioritar al societăţii şi anume
„menţinerea şi întărirea stării de sănătate”. Educaţia fizică face parte dintre
componentele educaţiei generale şi prin conţinutul prevăzut în programele şcolare,
influenţează creşterea şi dezvoltarea corpului, îmbunătăţirea motricităţii, a proceselor
cognitive şi afective şi favorizează socializarea şi moralitatea. Fiind organizată şi
desfăşurată ca un proces pedagogic are influenţe asupra dezvoltării corpului de ordin
biologic, psihic, estetic, moral şi social.
Legea educaţiei fizice şi sportului precizează faptul că „educaţia fizică şi
sportul sunt activităţi de interes naţional sprijinite de stat”. Drept care în
învăţământul preuniversitar educaţia fizică şi sportul figurează ca activitate
curriculară şi ca activitate extracurriculară.
„Educaţia fizică, este considerată ca fiind un proces instructiv-educativ al
cărui obiectiv îl constituie creşterea potenţialului fizic şi psihic al omului, atât în
plan personal, cât şi social” (Raţă Gloria, Raţă Gheorghe, 2008, pag. 10), şi alături
de celelalte discipline îşi aduce contribuţia la formarea personalităţii umane..
Educaţia fizică, ca disciplină de învăţământ, „valorifică ansamblul formelor de
practicare a exerciţiilor fizice în scopul măririi, în principal a potenţialului biologic
al omului în concordanţă cu cerinţele sociale”, conform opiniei lui Gh. Cârstea
2001, pagina 9. Este o formă de educaţie prin modalităţi multiple de mişcare „ce
are un rol important în formarea şi educarea conştiinţei şi condiţiei morale,
formarea unor trăsături pozitive de caracter (perseverenţă, curaj, fermitate, hotărâre
etc.), dar şi la educarea unor aptitudini psihomotrice (forţă, rezistenţă, mobilitate,
coordonare viteză)” conform lui Raţă Gloria, 2008, pag. 27.
Educaţia fizică şi sportul dispun de larg sisteme de acţionare, reprezentate de:
exerciţiile fizice, metodele şi procedeele metodice specifice, tehnologiile şi formele
de organizare diferenţiată în funcţie de obiectivele generale, cadru şi de referinţă.
Obiectivele generale ale educaţiei fizice şi sportului sunt următoarele:
1. menţinerea şi întărirea stări de sănătate;
2. creşterea şi dezvoltarea fizică armonioasă;
3. creşterea capacităţii de efort;
4. însuşirea deprinderilor motrice şi formarea priceperilor motrice;
5. dezvoltarea aptitudinilor motrice (forţă, viteză, rezistenţă, coordonare,
11
Cătălin CIOCAN
supleţe)
6. educarea aptitudinilor morale şi de voinţă;
I.1.2. Caracteristicile baschetului

Baschetul oferă condiţii deosebit de favorabile pentru dezvoltarea complexă a
deprinderilor si aptitudinilor psiho-motrice necesare în viata. Fiind un domeniu al
activităţilor corporale, el înglobează acţiunile motrice ale procesului educaţiei
fizice: mersul, alergarea, săritura si aruncarea într-o complexitate foarte variată.
Practicarea jocului de baschet contribuie la formarea si perfecţionarea unor mişcări
coordonate, la formarea capacităţii de angrenare rapidă în tempoul si ritmul
activităţilor sociale, prin cumulul unor influenţe şi efecte pozitive cu caracter
sanotrofic si educativ.
Diversitatea acţiunilor motrice, influenţa pe care o exercita practicarea jocului de
baschet asupra sistemelor şi funcţiilor organismului precum si posibilitatea
desfăşurării lui în aer liber, creează multiple posibilităţi prin care să se contribuie la
o dezvoltare fizică armonioasă, în deplina stare de sănătate.
Baschetul este jocul sportiv care poate fi practicat de copii si tineri de ambele sexe,
de bărbaţi si femei, de vârstă adultă, atât în scop competiţional, cât si ca activitate
fizică de întreţinere sau ludica.
Dimensiunile relativ reduse ale terenului de joc precum si numărul mic de jucători
care se întrec în teren, determină deplasări rapide ale acestora precum şi o circulaţie
foarte rapidă a mingii. Jucătorii participă în egală măsură atât în fazele de atac, cât
si în cele de apărare. Însuşi regulamentul de joc, prin regulile de 3, 5, 8, 24
secunde, determina un dinamism accentuat fazelor de joc din primul si până în
ultimul minut de joc al unui meci. Reiese de aici una din caracteristicile
baschetului, şi anume dinamism şi rapiditate.
Multitudinea si varietatea cu care se succed fazele de joc, alternarea rapidă a
situaţiilor ofensive cu cele defensive (atac si apărare), posibilităţile pe care le oferă
jucătorilor de a-şi etala fantezia şi capacitatea inventivă, diferitele rezolvări tactice
ale fazelor de joc în mod creativ, subtilitatea unor pase executate cu mare fineţe,
aruncările la cos acrobatice, toate oferă jucătorilor, dar în special publicului
spectator, momente de o deosebită spectaculozitate.
Teoria jocului de baschet constituie un ansamblu de cunoştinţe ordonate sistematic
conform principiilor biomecanicii si a legăturilor psiho-fiziologice ale formarii si
perfecţionării deprinderilor, aptitudinilor la care se adaugă cunoştinţele de
specialitate ordonate sistematic după necesităţi de ordin practic, de folosire tactica
în joc. Teoria jocului de baschet apreciază si stabileşte conţinutul real al jocului
competiţional, lucru necesar pentru fundamentarea ştiinţifică si metodica a bazelor
antrenamentului sportiv. Ea formulează si elaborează concepţia de joc care va fi
aplicata pe plan naţional la diferite categorii de vârsta si pregătire. Teoria jocului de
baschet studiază legătura cu celelalte ştiinţe: biomecanica, fiziologia, pedagogia,
psihologia, precum şi cu alte ramuri sportive.
12
Ca atare, teoria jocului de baschet, reprezentând generalizarea activităţilor practice,

determina o îmbogăţire a conţinutului metodicii, care, la rândul ei, influenţează în
mod favorabil activitatea practica viitoare. Astfel se poate aprecia ca baschetul are
o teorie – mai ales a tacticii – foarte dezvoltată.
Desfăşurarea jocului de baschet pune în valoare o motricitate deosebita necesară
executării aciclice a diferitelor componente tehnice si acţiunilor tactice plus
combinaţii tactice într-un cadru complex, aleatoriu si euristic. Complexitatea si
diversitatea sistemelor de joc impun utilizarea unor strategii menite să dezvolte
gândirea tacticii si creativitatea atât a jucătorilor, cât si a antrenorilor. Diversitatea
si varietatea elementelor tehnice, a acţiunilor si combinaţiilor tactice în atac si în
apărare alternează de la o faza de joc la alta si trebuie executate în tempouri şi
ritmuri ridicate, cu precizie si eficienţă. Se evidenţiază astfel o altă caracteristică a
jocului de baschet, şi anume complexitatea tehnico-tactică.
Sarcinile complexe solicitate în jocul de baschet se realizează ca urmare a îmbinării
armonioase a particularităţilor de ordin tehnic, tactic, fizic, temperamental ale
fiecărui jucător cu cele ale pregătirii generale şi specifice. Caracteristic este si
faptul ca este necesară o pregătire atletică a jucătorilor pe ansamblul calităţilor
forţa-viteza, viteza-îndemânare, o capacitate crescută de participare a jucătorilor în
diferite regimuri de solicitare fizică si încordare nervoasă în competiţii. Jucătorii
trebuie să fie la fel de eficienţi în atac sau în apărare, în aruncările la cos de pe
oricare post, în conducerea mingii sau în recuperarea ei la panou. Aşadar
nominalizam o alta caracteristica a jocului de baschet – tendinţa de universalitate a
jucătorilor.
I.1.3. Curricula jocului de baschet în învățământul primar și

gimnazial
Datorita valenţelor sale, baschetul este apreciat ca un mijloc necesar si eficient al

educaţiei fizice şcolare, motiv pentru care îl găsim atât în lecţiile de educaţie fizică
sau activităţile obligatorii ale elevilor, cât şi în celelalte activităţi sportiv-recreative
din majoritatea şcolilor din ţara noastră.
În lecţiile de educaţie fizica, jocul de baschet se subordonează cadrului
organizatoric oferit de disciplina educaţie fizică, disciplină inclusă în trunchiul
comun al planului de învăţământ şi prezenţa ca atare în orarul săptămânal al şcolii
cu 1 – 2 lecţii pentru fiecare clasă.
În fiecare lecţie de educaţie fizică de circa 40-45 minute, spaţiul rezervat jocului de
baschet este de regula de 15-20 minute, spaţiu care trebuie folosit cu mult
discernământ de către profesor pentru a valorifica la maximum valenţele formative
ale acestui joc sportiv, în direcţiile amintite, respectiv: recreaţie, refacere si
formativă a personalităţii.
Curricula baschetului şcolar, ca parte integrală a disciplinei educaţie fizică, preia
obiectivele specifice pe care, în concordanţă cu valenţele jocului de baschet, le
13
Cătălin CIOCAN
diversifica în obiective operaţionale proprii, obiective care urmează să fie realizate

(rezolvate) apoi în lecţiile de educaţie fizică.
Astfel, valenţele formative ale jocului de baschet devin în curriculumul acestuia în
şcoală în obiective specifice care, în continuare, în practica se diversifica în
obiective operaţionale.
Obiectivul principal al prezentei jocului de baschet în lecţiile de educaţie fizică din
învăţământul primar şi gimnazial este practicarea lui autonomă în cadrul unei
competiţii cu mai multe echipe, cu efectiv redus pe teren, ceea ce permite accesul
tuturor elevilor claselor respective la valenţele formative ale baschetului. Acestea
sunt active, eficiente, numai atunci când jocul este practicat autonom, integral,
repetat, cu o motivaţie suficienta din partea elevilor, capabilă să asigure imediat o
“stare generala de bine” elevilor practicanţi.
Jocul de baschet este un mijloc important, principal al educaţiei fizice şcolare care,
alături de atletism şi gimnastica contribuie la realizarea obiectivelor educaţiei fizice
la elevii de toate vârstele, realizând un echilibru între efortul intelectual si cel fizic
în orarul săptămânal al elevilor, fiind astfel inclus în planurile de învăţământ
începând cu clasa a III-a.
Predarea jocului de baschet în învăţământul preuniversitar are doua aspecte:
1. Ca mijloc al educaţiei fizice şi ca atare total subordonat scopului, sarcinilor,
obiectivelor, structurii şi cadrului organizatoric al lecţiilor de educaţie fizică;
2. Formarea la elevi de cunoştinţe, priceperi si deprinderi (abilităţi) necesare
practicării integrale şi independente a jocului de baschet.
In spaţiul din lecţia de educaţie fizica acordat jocului de baschet ar trebui să se ţină
seama şi de următoarele:
1. îmbinarea activităţilor de conducere si organizare a profesorului cu activitatea
de dezvoltare a capacităţilor de autoorganizare si autoarbitrare a elevilor în ceea
ce priveşte jocul cu efectiv redus pe teren redus;
2. folosirea unor game variate de exerciţii tehnico-tactice pentru rezolvarea
relaţiilor 1x1 si 2x2 specifice posturilor din echipă;
3. folosirea unor exerciţii şi structuri fundamentale care să vizeze adresa, precizia,
ambidextria şi care să se execute pe fondul creşterii vitezei de execuţie şi a
complexităţii;
4. în lecţiile de iniţiere, folosirea diverselor concursuri, întreceri obişnuiesc elevii
cu solicitările competiţiei, le formează dorinţa de autodepăşire;
De asemenea, trebuie să se folosească complexe de exerciţii care acţionează
cumulativ asupra deprinderilor specifice tehnico-tactice cât şi asupra dezvoltării
calităţilor motrice.
Rezumatul unităţii de studiu

În prezenta unitate de studiu s-a realizat o prezentare scurtă a rolului
educaţiei fizice şi sportului în învăţământ preuniversitar prin prezentarea
obiectivelor multiple realizate. Pentru a evidenţia importanţa jocului de baschet
14
sunt prezentate caracteristicile acestuia, iar pentru a sublinia influențarea

baschetului sunt prezentate valențele formative ale acestui joc sportiv.
Test de autoevaluare a cunoştinţelor
1. Care sunt obiectivele generale ale educaţiei fizice şi sportului?

2. Care sunt caracteristicile jocului de baschet?
Tema de control nr. 1

Care sunt valențele formative ale jocului de baschet?
BIBLIOGRAFIE
1. CIOCAN C, CIOCAN D (2007) Baschet – caiet de lucrări practice, Editura

Pim, Iaşi.
2. CIOCAN C. (2007) Tehnica şi tactica jocului de baschet, Editura Pim, Iaşi.
3. CIOCAN C., (2004) Îndrumar metodico-practic, Editura Alma Mater, Bacău,
4. CIOCAN C. (2008) Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de
baschet. Editura Pim, Iaşi.
5. CIOCAN C. (2010) Bazele generale ale baschetului, Editura Alma Mater,
Bacău.
6. COLIBABA-EVULEŢ D. BOTA I., (2007) Praxiologie şi proiectare curriculară
în educaţie fizică, Editura Universitaria, Craiova.
7. FLEANCU J.L., CIORBĂ C. (2001) Baschet - îndrumar metodic, Editura Cultura,
Piteşti.
8. HANSA C – 2003 Învăţarea jocului de baschet, Galaţi Edit. Fundaţiei
Universitare Dunărea de Jos,
9. NEGULESCU C. (2000) Bazele generale ale metodicii predării, Ed.
Fundaţiei România de mâine.
10. PREDESCU T., GHIŢESCU G, (2001) Baschet. Pregătirea echipelor
de performanţă, Bucureşti, Ed. Semn,
11. SCARLAT E., SCARLAT M. B. (2002) Educaţie fizică şi sport,
editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
15
Cătălin CIOCAN
Unitatea de studiu I.2. NOȚIUNI DE REGULAMENT, METODICA

ARBITRAJULUI ÎN BASCHET, MODELUL JOCULUI DE BASCHET
I.2.1. Reguli de bază în practicarea jocului de baschet

În jocul de baschet sunt sancţionate (prin pierderea mingii), fie abaterile de la
regulament, fie greşelile personale (efectuate prin contact direct cu un adversar).
Abaterile reprezintă infracţiuni de la regulile de joc care se sancţionează cu
pierderea posesiei mingii. Nu se înregistrează în foaia de arbitraj.
Greşelile presupun contact personal cu adversarul, comportament nesportiv. Se
notează în foaia de arbitraj. La efectuarea a 5 greşeli de către un jucător, se
sancţionează cu eliminarea acestuia din joc.
Prezentăm în continuare lista abaterilor şi a greşelilor prevăzute în regulament.
Abateri:
 paşi, dublu dribling, jucător afară din joc, minge afară din joc;
 3 secunde, 5 secunde, 8 secunde, 24 secunde, repunere în joc;
 minge întoarsă în zona din spate (teren);
 angajare 1:1;
 abateri la execuţia aruncărilor libere.
Greşeli:
 greşeală personală;
 greşeală antisportivă;
 greşeală tehnică jucător, antrenor, însoţitor echipă;
 greşeală descalificatoare;
 dublă greşeală;
 greşeală tehnică în timpul unui interval de joc;
 greşeli de echipă;
 cinci greşeli de jucător.
Jocul de baschet este un joc colectiv ale cărui caracteristici decurg din scopul final
al acţiunilor jucătorilor şi anume introducerea mingii în coş.
În esenţă jocul constă în confruntarea dintre două echipe alcătuite din 5 jucători,
care prin deplasări cu şi fără minge, prin pase între ei, urmăresc să introducă
mingea în coşul echipei adverse. Valoarea unui coş înscris din acţiune este de două
sau trei puncte iar atunci când se realizează ca urmare a unei aruncări libere este de
un punct. Echipa este compusă din maximum 10 sportivi cu drept d joc, iar pentru
turneele în care se dispută mai mult de 3 jocuri, 12 sportivi cu drept de joc.
Durata jocului este de (4) perioade (sferturi) a câte 10 minute fiecare, cu pauză de 2
minute între perioadele (sferturile) 1-2 şi 3-4 şi înaintea fiecărei prelungiri, iar între
reprize (sfertul 2-3) pauza va fi de 15 minute.
16
În caz de egalitate jocul va continua cu 2 prelungiri de 5 minute sau cu atâtea

prelungiri necesare pentru a decide învingătorul.
Forul de specialitate care conduce activitatea baschetbalistică este Federaţia
Română de Baschet (FRB).
Jocul constă într-o serie de acţiuni tehnico-tactice individuale, efectuate de atacanţi
împotriva unor acţiuni ale jucătorilor echipei adverse aflată în defensivă, acţiuni
care trebuie să se integreze în prescripţiile regulamentului de joc.
Aceste acţiuni tehnico-tactice sunt formate din acţiuni din: acţiuni individuale şi
combinaţii de 2 şi 3 jucători care se desfăşoară în cadrul unor dispozitive numite
sisteme.
După dispunerea în teren, în atac şi în apărare, posturile pe acer acţionează jucătorii
sunt denumite:
 Pivot – jucătorul care acţionează în apropierea panoului advers (cei mai înalţi
jucători);
 Centru – jucătorul care acţionează în cercul de la panoul advers (înalt şi
robust);
 Extremă – jucător care acţionează pe părţile laterale ale suprafeţei de atac
(buni aruncători de la distanţă);
 Conducător de joc – fundaş – jucătorul care organizează şi coordonează
acţiunile echipei (jucător complet).
I.2.2. Terenul de joc. Linii și dimeniuni ale terenului de baschet
Jocul se desfăşoară în sală sau în aer liber, pe un teren dreptunghiular având

dimensiunile 28/15 metri, măsurat de la marginea interioară a liniilor care îl
delimitează.
Pentru toate celelalte competiţii organismul competent al FIBA care sunt Comisia
de Zonă sau Federaţiile Naţionale, au autoritatea să aprobe terenurile de joc
existente cu dimensiunile minime de 26/14 metri.
Liniile lungi ale terenului poartă denumirea de linii de tuşă, iar cele care marchează
lăţimea terenului linii de fund – grosimea liniei de 5 cm.
Linia de centru – linie paralelă cu liniile de fund, care împarte terenul în zona din
faţă şi zona din spate, linie care se prelungeşte în exterior cu 15 cm.
Liniile de aruncări libere – liniile paralele cu liniile de fund, având marginea
exterioară de 5,80 metri de la marginea interioară a liniei de fund şi o lungime de
3,60 metri.
Zonele de restricţie: spaţiile delimitate de liniile de fund, liniile de aruncări libere şi
liniile care unesc extremităţile liniilor de aruncări libere, cu punctele situate pe
liniile de fund la 3 metri de o parte şi de cealaltă a mijlocului acestor linii, măsurate
de la marginea exterioară a acestora.
17
Cătălin CIOCAN
Culoarele de aruncări libere: cuprind zonele de restricţie plus un semicerc cu raza

de 1,80 metri, al cărui centru este la mijlocul liniei de aruncări libere.
Zona coşului de trei puncte: este întreaga suprafaţă a terenului de joc cu excepţia
zonei apropiate de coşul adversarului şi de liniile care o delimitează şi care
cuprinde:
 Două semicercuri cu raza de 6,25 metri măsurate de la marginea exterioară a
circumferinţelor şi având centrul în punctul de teren situat pe verticala care
coboară exact din centrul inelului. Semicercurile sunt prelungite prin liniile
paralele cu liniile de tuşe. Centrul semicercului se găseşte la 1,575 metri de la
mijlocul liniei de fund, fiind măsurată de la marginea interioară a acesteia.
 Înălţimea sălii: cel puţin 7 metri. Centrul central: raza 1,80 metri. Greutatea
mingii: 567-650 gr. Circumferinţa: 75-78 cm.
 Panouri: lungimea 1,80 metri – înălţimea de la sol 2,90 metri, lăţimea 1,05
metri – înălţimea de la sol la inel 3,05 metri. Sunt confecţionate dintr-un
material transparent (plexiglas) sau vopsite în alb. În spatele inelului este
marcat un dreptunghi cu dimensiunile exterioare 59 – 45 cm. Marginile
panoului sunt linii negre sau albe de 5 cm.
Toată marginea inferioară a panoului şi 34 cm din marginile laterale sunt
capitonate cu material moale de protecţie pentru a evita accidentările.
Coşul cuprinde un inel şi o plasă:
 Diametrul inelului de 45 cm;
 Lungimea plasei este de 40 cm, prevăzută cu 12 bucle pentru legarea de inel;
 Distanţa inelului faţă de panou – 15 cm.
Echipament tehnic:
 cronometru de joc şi un cronograf.
 aparatul pentru 24 secunde.
 semnale sonore.
 tabela de scor.
 foaia de arbitraj.
 plăcuţe de la 1 la 5 pentru greşeli de jucător.
 plăcute pentru greşelile de echipă.
 indicatorul pentru posesia alternativă.
I.2.3. Metodica arbitrajului jocului de baschet
Evoluţia jocului de baschet este stimulată alături de alţi factori şi de Regulamentul

Oficial al jocului elaborat de Federaţia Internaţională de Baschet Amator (FIBA);
în practică, interpretarea corespunzătoare a regulamentului este realizată de către
persoane cu o pregătire complexă şi competentă – arbitri – acestora revenindu-le
sarcina de a stabili de pe o poziţie neutră valorile sportive.
18
Arbitrul – este o persoană cu aptitudini deosebite, care include în personalitatea de

conducător atribuţiile de educator, judecător, psiholog iar pregătirea sa reprezintă
un proces instructiv-educativ, care trebuie abordat cu mult discernământ pedagogic.
Dificultatea şi complexitatea activităţilor de arbitraj precum şi calităţile pe care le
reclamă această activitate, necesită o selecţie prealabilă, care de obicei este făcută
din rândul jucătorilor (sau foştilor jucători) de baschet.
Iată câteva din calităţile care favorizează formarea viitorului arbitru:
 Calităţi volitive: curajul, hotărârea, stăpânirea de sine, iniţiativa.
 Calităţi afective: rezistenţa la emoţii negative, încrederea în propriile
posibilităţi;
 Calităţi morale: responsabilitatea, corectitudinea şi obiectivitatea.
 Calităţi intelectuale: stabilitatea şi deplasarea atenţiei, memoria mişcărilor,
spiritul de observaţie şi rapiditatea gândirii;
 Trăsături ale personalităţii: aptitudini pentru activitatea motrică (fost
jucător), profesor de educaţie fizică, pregătirea profesională ridicată.
 Calităţi motrice: rezistenţa, viteza de deplasare şi de reacţie.
În activitatea practică, aceste calităţi se pot modela şi dezvolta, iar viitorul arbitru
care a întrunit un număr corespunzător al calităţilor enumerate, va trece la învăţarea
propriu-zisă a arbitrajului, care presupune:
 Cunoaşterea tehnicii de execuţie a diferitelor procedee;
 Cunoaşterea jocului din punct de vedere tactic;
 Cunoaşterea regulamentului de joc şi interpretarea lui practică;
 Însuşirea tehnicii şi mecanicii arbitrajului (manual FIBA);
Apoi se trece la introducerea treptată a candidaţilor în practică:
 Vizionări de jocuri cu comentarii asupra acţiunilor jucătorilor şi mai ales
tehnica şi mecanica arbitrajului punându-se în discuţie problemele neclare sau
abateri ce pot avea mai multe variante de interpretare (ex: ocuparea primului
plan, intervenţie la minge în apărare, relaţia atacant – apărător);
 Se trece apoi la practica de cronometror, scorer, arbitru la jocurile de
antrenament ale unor echipe. Această practică va fi supravegheată şi îndrumată
de arbitri experimentaţi, candidaţii fiind dublaţi de pe margine de către aceştia,
dându-li-se lămuriri scurte. Această dublare nu trebuie să deruteze practicantul
şi nici să întrerupă jocul. Greşelile majore de interpretare vor fi reţinute şi vor fi
lămurite la terminarea jocului sau între reprize.
 După acumularea unei experienţe satisfăcătoare se trece la arbitrarea unor
jocuri de categorie inferioară (copii, juniori) de preferinţă cuplând un arbitru
începător cu un arbitru experimentat.
Practica la jocurile de categorie inferioară duce la acumularea unui bagaj de
cunoştinţe necesar pentru obţinerea unei calificări superioare. Studierea
materialelor bibliografice, consultarea colegilor, participarea la şedinţele colegiilor
de arbitri şi la stagiile naţionale vizionarea unor jocuri cu temă şi a unor filme de
specialitate, reprezintă mijloace pentru perfecţionarea manierei de arbitraj.
19
Cătălin CIOCAN
Noţiuni elementare privind atribuţiile arbitrului în cadrul întâlnirii

Înaintea întâlnirii
 Arbitrii trebuie să sosească împreună pe terenul de joc cu cel puţin 20 de
minute înaintea întâlnirii;
 Acest timp minim este necesar pentru a inspecta instalaţiile şi materialele şi
pentru a supraveghea încălzirea echipelor;
 Primul arbitru (acesta este numele primului arbitru scris pe foaia de scor) este
responsabil de a aproba terenul de joc, cronometrul şi tot echipamentul tehnic
cuprinzând foaia de scor oficială şi licenţele jucătorilor.
 Primul arbitru alege mingea de joc, o minge care a fost deja folosită care să fie
într-o bună stare, să sară la o înălţime de 120-140 cm atunci când este aruncată
de la 180 cm.
 Pentru prezentarea jucătorilor şi antrenorilor fiecărei echipe, cât şi a oficialilor
întâlnirii, se acordă 6 minute;
 După terminarea prezentării, primul arbitru semnalează că au mai rămas 3
minute înainte de începerea întâlnirii;
În timpul întâlnirii
 Se plasează pe teren în mod corespunzător pentru a nu fi depăşit de faza de joc
şi stabileşte un contact vizual reciproc permanent pentru a evita deciziile
diferite;
 Ambii arbitri iau decizii cu ocazia greşelilor sau abaterilor, neexistând nici o
diferenţă între primul şi al doilea arbitru, colaborarea şi munca în echipă cu
partenerul fiind esenţială;
Pe perioada timpului de odihnă
 Când scorerul semnalează arbitrilor că un timp de odihnă a fost cerut, arbitrul
de coadă, fiind cel mai aproape de masa oficială, când aude semnalul, fluieră şi
face semnalul convenţional de timp de odihnă şi se aşează pe linia de mijloc, la
6-8 metri de masa oficialilor, urmărind cele două echipe;
 Celălalt arbitru supraveghează de asemenea cele două echipe şi va sta pe locul
de unde va fi repusă mingea, după ce timpul de odihnă s-a terminat;
În timpul pauzei
 În vestiarul arbitrilor nu sunt autorizate să intre alte persoane decât cei doi
arbitri şi observatorul jocului;
 Pe timpul pauzei, numai dacă este solicitat de cei doi arbitri, observatorul face
aprecieri sau comentarii asupra arbitrajului;
La sfârşitul întâlnirii
 Primul arbitru (arbitru principal), după terminarea jocului, va verifica foaia de
arbitraj, imediat la masa oficială, după ce scorerul, cronometrorul şi operatorul
de 30 de secunde au semnat foaia de arbitraj;
 După verificarea foii de arbitraj, aceasta va fi semnată de cei doi arbitri;
Tehnica şi mecanica arbitrajului
 Pot fi studiate şi însuşite teoretic din manualul de arbitraj FIBA, elaborat de
Federaţia Română de Baschet şi apoi aplicate practic, cu scopul ocupării unor
20
poziţii cât mai bune a arbitrilor în teren, pentru a urmări cât mai bine
desfăşurarea jocului şi a putea judeca corect infracţiunile.
 Mecanica arbitrajului este un sistem cunoscut ca o metodă de aplicare în
vederea uşurării sarcinilor oficialilor pe teren şi stă la baza unui arbitraj corect,
al cărui obiectiv principal este obţinerea unui control cât mai corect asupra
jocului.
Recomandări pentru arbitrii începători
 Obişnuiţi-vă să ţineţi fluierul în gură. Aceasta vă va determina să puteţi aprecia
oportun orice abatere şi vă va scuti de orice discuţie cu jucătorii, obligându-vă
să semnalizaţi corespunzător.
 Semnaliza-ţi fără ezitare, cu siguranţă orice abatere sesizată. Pentru aceasta nu
trebuie să vă lăsaţi depăşiţi de faza de joc.
 Utilizaţi deplasările care vă ţin mereu la desfăşurarea jocului.
 Colaboraţi cu partenerul şi nu-l contraziceţi în decizii, deoarece se poate crea o
îndoială în rândul echipelor;
 Nu acordaţi decizii în compensaţie;
 Menţineţi legătura vizuală şi verbală cu masa oficialilor;
 Nu admiteţi concesii în respectarea regulamentului;
 Consultaţi mereu regulamentul şi experienţa altor arbitri;
 Ţinuta vestimentară corespunzătoare şi fluierul sunt două elemente
determinante pentru conducerea exigentă a unei partide.
I.2.4. Modelul jocului de baschet
Esenţa modelării în antrenamentul sportiv se caracterizează în tripleta model –

algoritm – programare după V. N. Platonov.
Modelul în domeniul jocului sportiv, reprezintă reducerea la esenţial a procesului
complex de pregătire a jucătorilor, echipei, care are o finalitate prestabilită în timp
4-3-2 ani) exprimată valoric, în care scop sau disecat jocul competiţional şi
pregătirea în părţile lor componente pentru a fi identificaţi indicatorii indispensabili
obţinerii performanţei(de cât timp este nevoie pentru pregătire, mijloacele cele mai
eficiente, cantitatea de repetare, ce valori să fie realizate prin normele probelor de
control).Modelul îşi întemeiază structura pe numărul acestor indicatori şi
interrelaţia acestora(indicatori cantitativi, calitativi, psihologici, fiziologici,
biochimici).
Performanţa este dependentă de capacitatea totală a jucătorului, de sistemul bio-
psiho-social rezultat al perfecţionării funcţiilor executorii, regulatorii ale
subsistemelor morfologic, fiziologic, informaţional, decizional, psihoreglator. În
jocul de baschet performanţa este determinată de suma personalităţilor celor 5
jucători prezenţi în teren, care participă efectiv la joc. Modelul teoretic al
performanţei în baschet este estimat a fi alcătuit din:
 Tipul somatic.............................................................. 40%;
21
Cătălin CIOCAN
 Capacitatea motrică.....................................................35%;
 Capacitatea psihică .....................................................25%;
Conceptul de model de antrenament este definit de A. Nicu un ansamblu de
indicatori cuantificabili, ale căror date şi raporturi simple permit o caracterizare, o
esenţializare a întregului proces de antrenament, direcţionat în programarea lui
către obţinerea unei performanţe prestabilite (titlu, loc în clasament, puncte,
victorii) la o dată anticipată.
Modelul de joc (legat de modelul tehnico tactic) este reprezentat de un ansamblu de
indicatori diferenţiaţi ca profil ale căror valori condiţionate reciproc esenţializează
structura jocului următor evidenţiindu-i elementele hotărâtoare pentru câştigarea
lui. Modelul de joc competiţional se identifică, cu un model real către care
antrenorul şi jucătorii trebuie să se îndrepte şi să ajungă cu ajutorul modelului de
antrenament.
Conţinutul modelului tehnico-tactic constă din modelul de comportament tehnico-
tactic individual al fiecărui jucător; constă din structuri de joc tehnico tactice
integrate în atac şi în apărare, determinate de adversitatea previzibilă a
adversarului. În determinarea modelelor individuale ale pregătirii şi valorii fiecărui
jucător pe posturi în atac şi în apărare.
Avem de-a face cu două modele care se corelează între ele: modelul jocului
competiţional care determină modelul antrenamentului.
Ambele modele evoluează şi diferă de la o vârstă la alta astfel:
 Se acţionează cu un model de selecţie şi de iniţiere la minibaschet.
 Un model de joc şi de pregătire pentru categoria juniori III.
 Un alt model de joc şi de pregătire categoria cadeţi.
 Alt model de joc şi de pregătire pentru categoria juniori I.
 Desigur alt model de joc şi de pregătire pentru seniori.
Modelele acestea sunt diferenţiate pentru fete şi pentru băieţi datorită
caracteristicilor bio-psiho-motrice diferite.
Parametri modelului de joc în baschet sunt:
 Aruncări la coş din acţiune;
 Aruncări libere;
 Recuperări ofensive.
 Recuperări defensive.
 Total mingi câştigate.
 Total mingi pierdute.
 Număr posesii de minge.
 Număr de atacuri.
 Total puncte marcate.
 Total puncte primite.
22
Acestă unitate de studiu prezintă aspecte ce vizează noțiuni de regulament, o

abordare privind arbitrajul în jocul de baschet și prezintă un model al jocului de
baschet.
1. Care sunt abaterile în jocul de baschet?

2. La ce înălțime de sol este inelul de baschet?
3. Ce dimeniune are terenul de baschet?
4. Ce face un arbitru în perioada timpului de odihnă a unui joc de baschet?
5. Care sunt componentele modelul teoretic al performanţei în baschet?

Care sunt componentele modelul teoretic al performanţei în baschet?
BIBLIOGRAFIE

Pim, Iaşi.
3. CIOCAN C., (2004) Îndrumar metodico-practic, Editura Alma Mater, Bacău,
4. CIOCAN C. (2008) Repere structurale în conceperea echipei reprezentative
de baschet. Editura Pim, Iaşi.
Bacău.
6. COLIBABA-EVULEŢ D. BOTA I., (2007) Praxiologie şi proiectare
curriculară în educaţie fizică, Editura Universitaria, Craiova.
7. FLEANCU J.L., CIORBĂ C. (2001) Baschet - îndrumar metodic, Editura
Cultura, Piteşti.
10. PREDESCU T., GHIŢESCU G, (2001) Baschet. Pregătirea echipelor de
performanţă, Bucureşti, Ed. Semn,
11. SCARLAT E., SCARLAT M. B. (2002) Educaţie fizică şi sport, editura
Didactică şi Pedagogică Bucureşti
23
Cătălin CIOCAN
MODULUL II.METODICA ÎNVĂȚĂRII

ELEMENTELOR ȘI ACȚIUNILOR
TEHNICO – TACTICE DIN JOCUL DE
BASCHET
Scopul modulului:
 Acest modul a fost elaborat în scopul de a prezenta aspectele generale

privind metodica învățării elementelor și acțiunilor tehnice din jocul de baschet,
respectiv prinderea mingii, protecția mingii, pasarea mingii și conducerea mingii,
aruncarea la coș, recuperarea mingii, marcajul, demarcajul, depășirea, pătrunderea,
dă și du-te, blocaj – ieșire din blocaj, încrucișare, apărare om la om, contraatacul,
aatacul în superioritate numerică, apărare în inferioritate numerică.
După ce va studia aceast modul, studenţii vor putea să:

 descrie aspectele generale ale tehnicii de prindere, protecție și pasare a
mingii de baschet, a aruncării la coș, a marcajului și demarcajului, a depășirii
și pătrunderii, a combinațiilor dă și du-te, blocaj –ieșire din blocaj, apărare
om la om și a contraatacului în jocul de baschet.
 compună exerciţii pentru învăţarea prinderii, protecției și pasării mingii,
pentru învățarea aruncării la coș, pentru învățarea marcajului și demarcajului,
pentru învățarea depășirii și pătrunderii, pentru învățarea combinațiilor dă și
du-te, blocaj –ieșire din blocaj, pentru învățarea apărarii om la om și a
contraatacului.
24
Unitatea de studiu II.1. METODICA ÎNVĂȚĂRII PRINDERII MINGII

– PROTECȚIEI MINGII – PASAREA MINGII ȘI A DRIBLINGULUI
(CONDUCEREA MINGII)
II.1.1. Prinderea mingii – protecția mingii – pasarea mingii

Sarcina parţială de joc
Prinderea mingii este acţiunea individuală de atac prin care un jucător se demarcă
pentru a prinde mingea în condiţii optime căutând să valorifice imediat situaţia de
posesor al mingii într-o acţiune viitoare: finalizare, pasare, conducere a mingii.
Protecţia mingii este acţiunea tactică individuală de atac prin care se evită
intervenţia la minge a apărătorului (scoaterea, smulgerea, intrarea în posesia mingii
de către adversar). Această acţiune se realizează pe toată durata atacului.
Pasarea mingii această acţiune succede pe cea de intrare în posesia ei. Pentru a
transmite mingea este necesară alegerea unui primitor, coechipier cel mai bine
demarcat care, la rândul lui, trebuie să anticipeze acţiunea posesorului.
Componente tehnice
Componentele tehnice sunt:
 Prinderea mingii;
 Ţinerea mingii cu protecţie;
 Transmiterea mingii directă sau cu pământul;
 Oprirea;
 Pivotarea;
 Fentele: de aruncare, de pasă, de plecare;
 Acoperirea mingii.
Aptitudini psihomotrice solicitate
 Îndemânare;
 Viteză de reacţie şi de execuţie;
 Forţă în braţe, în palme, în degete.
Calităţi psihologice
 Anticiparea, sesizarea momentului de pasare;
 Judecată rapidă, decizie;
 Creativitate, iniţiativă în a alege coechipierului care va primi mingea;
 Hotărâre.
25
Cătălin CIOCAN
Clasificarea paselor
A) Pasarea mingii cu B) Pasarea mingii cu o C) Pase din săritură:
două mâini de pe loc şi mână de pe loc şi din
din deplasare deplasare
Pase fundamentale: Pase fundamentale: Cu două mâini:
De la piept; De la umăr; De deasupra capului;
De la umăr; Din lateral; De la piept;
De deasupra capului; De jos; Cu pământul;
Cu pământul; Peste umăr;
Din voleibolare;
Pase speciale: Pase speciale: Cu o mână:
Peste umăr; În cârlig; De la umăr;
Din voleibolare; În semicârlig; De deasupra capului;
Pe la spate; Peste umăr; În cârlig şi semicârlig;
Pe la spate; Pe la spate;
Din voleibolare; Din voleibolare;
Cu pământul;
Indicaţii tactice
Pentru jucătorul care intră în posesia mingii
 Să se demarce, să iasă din zona de acţiune a apărătorului direct, pe
direcţia de venire a mingii;
 Să câştige prioritate de plan faţă de apărătorul direct în funcţie de
minge;
 Să determine depăşirea numerică (2 contra 1) pe apărătorul
coechipierului cu minge;
 Să determine astfel culoarul de pasare (formarea triunghiului).
 Să folosească momentul intrării în posesia mingii, ca fază iniţială pentru
o acţiune viitoare (pasă, aruncare la coş, plecare în dribling);
 Să protejeze mingea din momentul intrării în posesia ei.
Pentru jucătorul care pasează mingea
 Protecţia şi ţinerea mingii în afara zonei de acţiune a braţelor
apărătorului direct;
 Să nu trădeze intenţia de transmitere şi mai ales direcţia de pasare;
 Să aleagă coechipierul cel mai demarcat şi mai bine plasat tactic în
teren;
 Să determine culoarul de pasare folosind fentele;
 În traiectoria ei, mingea să nu depăşească două planuri de apărători;
 Să transmită (paseze) mingea pe poziţia viitoare raportată la acţiunea
coechipierului care o va primi.
Structuri de joc
1. Ţinerea mingii – pivotare prin păşire şi prin întoarcere – cu protecţia
mingii.
26
2. Aruncarea mingii în sus – prinderea mingii – pivotare prin păşire cu

protecţia mingii – fentă de plecare – pasă.
3. Prinderea mingii pe loc – pivotare cu întoarcere cu protecţia mingii
fentă de pasă – pasă.
4. Prinderea mingii pe loc – ţinere cu protecţie – fentă de pasă – plecare în
dribling – oprire – fentă de pasă – pasă.
5. Pase în doi din deplasare fără schimb de locuri.
6. Pase în doi din deplasare cu schimb de locuri.
7. Pase în trei din deplasare fără schimb de locuri.
8. Pase în trei din deplasare cu schimb de locuri.
9. Deplasare spre minge – prinderea mingii – oprire – pivotare – mânuirea
mingii cu protecţie – fentă de plecare în dribling – pasă.
10. Deplasare spre minge – prinderea mingii – oprire – pivotare cu protecţie
– pasă.
11. Demarcaj – prinderea mingii – oprire – pivotare cu protecţie – fentă de
pasă – pasă – deplasare – reprimirea mingii – pasă din deplasare.
– fentă – pasă – demarcaj – reprimirea mingii – oprire – ţinere cu
protecţie – fentă de pasă – aruncare la coş de pe loc.
Jocuri pregătitoare
 Lupta cu mingile;
 Concurs de pase pe perechi ( cine pasează mai corect, cine pasează mai
repede );
 Mingea frige;
 Semănatul şi culesul cartofilor (a mingilor);
 Cine ţine mingea mai mult;
 Pasează la numărul strigat;
 Ştafete cu pase;
II.1.2. Dribingul (conducerea mingii)

Reprezintă acţiunea tactică individuală fundamentală de atac prin care un jucător se
deplasează cu mingea în teren . Driblingul poate fi considerat demarcaj cu minge
având multiple scopuri.
Este folosit:
 Treceri de minge rapide din terenul de apărare în terenul de atac;
 Pentru aruncări la coş;
 În organizarea atacului;
 Pentru ieşirea din zone aglomerate;
27
Cătălin CIOCAN
Componente tehnice
 Starturi bruşte;
 Lucrul braţului care conduce mingea;
 Alergările în ritm variat;
 Alergările cu schimbări de direcţie;
 Fentele de corp;
 Schimbările de direcţie din dribling;
 Oprirea din dribling:
 Pirueta;
Aptitudini psiho-motrice solicitate
 Îndemânare, coordonare;
 Viteză de execuţie;
 Viteză de deplasare;
 Forţă în picioare şi braţe;
 Concentrarea atenţiei;
 Judecată rapidă;
 Anticipare;
Indicaţii tactice
 Alegerea locului şi direcţiei de conducerea mingii;
 Câştigarea priorităţii de acţiune, de plan şi de culoar faţă de coechipier,
de coş, de adversar;
 Determinarea culoarului de conducere a mingii;
 Protecţie în conducerea mingii;
 Alegerea finalităţii (pasă sau aruncare la coş) înainte ca adversarul să
acţioneze la oprirea din dribling;
Structuri de joc
1. Deplasare spre minge – prinderea mingii – dribling cu schimbări de
direcţie.
2. Deplasare spre minge – prinderea mingii – dribling cu schimbări de
direcţie – pasă din dribling.
3. Ţinerea mingii cu protecţie – pivotare – fentă de pasă – plecare în
dribling – pasă din dribling.
4. Ţinerea mingii – dribling cu schimbări de direcţie – oprire – pasă.
5. Prinderea mingii pe loc – sprint în dribling - dribling cu piruetă – oprire
– fente – aruncare la coş de pe loc.
6. Deplasare spre minge – prinderea mingii – oprire – fentă de pasă sprint
în dribling – pasă din dribling.
7. Ţinerea mingii – fentă de placare – pasă – deplasare – reprimirea mingii
– dribling cu piruete – oprire – fentă de pasă – aruncare la coş.
28
8. Ţinerea mingii – pasă – demarcaj – reprimirea mingii – oprire – fentă de

pasă – dribling – oprire – aruncare la coş de la semidistanţă –
recuperare.
9. Recuperare defensivă – dribling spre colţul terenului – pasă – sprint –
reprimirea mingii – dribling cu schimbări de direcţie – aruncare la coş
din dribling.
10. Deplasare spre minge – prinderea mingii – oprire – pivotare – fentă –
dribling – oprire – aruncare la coş din săritură – recuperare ofensivă –
dribling spre tuşa laterală a terenului – pasă.
11. Dribling cu schimbări de direcţie – pasă din dribling – demarcaj –
reprimirea mingii – dribling – aruncare la coş din dribling – alergare cu
spatele spre terenul de apărare.
12. Pase în doi din deplasare până la centru terenului – jucătorul cu minge
sprint în dribling – aruncare la coş din dribling – urmărire.
 Cursa pe numere în dribling;
 Cursa vrăbiuţelor;
 De-a prinselea cu ajutor în dribling;
 Mingea pe cărare;
 Leapşa în dribling individual şi pe perechi;
 Ştafete combinate cu dribling – pase; dribling – aruncări la coş; dribling
şerpuit; dribling cu schimbări de direcţie.
Jocuri cu efectiv redus pe teren redus – 1x1, 2x2, 3x3
Joc Teme Punctaj
Atac Aruncare la coş din dribling 3
J1
Apărare Scoaterea mingii din dribling 2
Atac Aruncare la coş din dribling 3
J2
Apărare Recuperarea mingii 2
Atac Aruncare de pe loc 1
Aruncare din dribling 3
J3 Scoaterea mingii din dribling 1
Apărare Capac 2
Atac Se aruncă la coş din depăşire 3
Se aruncă la coş din dribling 2
J4
Apărare Recuperare 1
Capac sau intercepţie 2
Atac Se aruncă la coş din depăşire 3
J5 Aruncare de pe loc 2
Apărare Scoaterea mingii din dribling - recuperare 2
J6 Aruncare la coş de pe loc 1
Atac
Aruncare din depăşire 3
29
Cătălin CIOCAN
Capac 1
Apărare
Scoaterea mingii din dribling 2
Atac Aruncare la coş din blocaj plecare 3
Aruncare de pe loc 1
J7
Apărare Capac 2
Recuperare 3

În acestă unitate de studiu sunt prezentate aspectele generale de învățare
pentru următoarele acțiuni ale jocului de baschet: prinderea mingii, protecția mingii,
pasarea mingii și conducerea mingii.
1. Ce componente tehnice întâlnim la prinderea mingii – protecția mingii –

pasarea mingii?
2. Cum poate fi pasarea mingii cu două mâini de pe loc şi din deplasare?
3. Alcătuiți 3 structuri de exerciții pentru pasarea mingii cu două mâini de pe loc
şi din deplasare.
4. Ce componente tehnice întâlnim la driblingul în baschet?
5. Alcătuiți 3 structuri de exerciții pentru învățarea driblingului.

Alcătuiți 2 jocuri cu temă pentru învățarea driblingului.
BIBLIOGRAFIE

Pim, Iaşi.
3. CIOCAN C., (2004) Îndrumar metodico-practic, Editura Alma Mater,
Bacău,
Bacău.
30

Cultura, Piteşti.
31
Cătălin CIOCAN
Unitatea de studiu II.2. METODICA ÎNVĂȚĂRII ARUNCĂRII LA

COȘ ȘI RECUPERAREA MINGII LA PANOU
II.2.1. Aruncarea la coș

Este componenta tehnico-tactică individuală de atac prin care un jucător încearcă să
înscrie puncte în coşul advers, aceasta fiind scopul final al jocului. Acţiunea se
concretizează prin transmiterea mingii la o ţintă fixă, cu dimensiuni reduse faţă de
cele ale mingii, fapt pentru care elementul precizie constituie factorul determinant.
Aruncarea la coş se poate realiza astfel:
 Execuţii de pe loc;
 Execuţii din săritură;
 Execuţii din dribling;
 Execuţii din deplasare;
Componente tehnice
 Prinderea mingii;
 Protecţia mingii;
 Fentele;
 Oprirea;
 Driblingul;
 Săritura;
 Aruncarea la coş;
 Coordonarea dintre braţ şi picior, în general de aceeaşi parte a braţului
care execută aruncarea.
 Echilibrul mingii pe palmă înaintea impulsului final.
 Alegerea locului de lovire a mingii pe panou – în interiorul
dreptunghiului (partea anterioară a inelului raportată la posesorul
mingii);
 Îndemânare;
 Supleţe;
 Coordonare între braţe şi picioare;
 Viteza de execuţie;
 Forţa în braţe;
 Detenta;
32
II.2.2. Indicaţii tactice

Principalele indicaţii pot fi grupate în trei categorii:
1. Specifice demarcajului fără sau cu minge şi care se aplică în execuţia
aruncării la coş de pe loc;
a. Demarcaj către zone mai puţin apărate;
b. Determinarea distanţei convenţionale faţă de apărătorul direct;
c. Alegerea momentului aruncării:
i. Surpriză pentru apărător în aruncare;
ii. Decizie şi hotărâre în aruncare;
2. Specifice demarcajului fără, minge, cu direcţia de coş – pătrunderea –
şi intrarea în posesia mingii;
a. Anticipare momentului pătrunderii;
b. Alegerea zonei vulnerabile de primire a mingii şi de aruncare la
coş;
c. Determinarea priorităţii de plan şi de culoar în raport de minge şi
de coş;
d. Protecţia mingii la prinderea ei şi în aruncarea la coş;
e. Rapiditate în execuţie;
3. Specifice demarcajului prin dribling mingii, cu direcţie de coş –
depăşire.
a. Anticiparea acţiunii de depăşire;
b. Atragerea apărătorului pentru micşorarea distanţei de marcaj şi
favorizarea câştigării priorităţii de plan folosind fentele;
c. Câştigarea priorităţii de culoar şi plan faţă de adversarul direct în
raport de coş;
d. Protecţia mingii în conducerea ei şi în aruncarea la coş;
e. Spontaneitate, rapiditate în execuţie;
Structurile de joc
Pentru aruncare la coş de pe loc
1. Ţinerea mingii – fentă de păsă - aruncare la coş de pe loc.
2. Deplasare spre minge – prinderea mingii – oprire - aruncare la coş de pe
loc.
3. Ţinerea mingii cu protecţie – fentă de pasă – dribling – oprire –
prinderea mingii - aruncare la coş de pe loc.
4. Dribling cu schimbări de direcţie – oprire – prinderea mingii – pivotare
înainte înapoi – fentă de aruncare la coş – fentă de pasă - aruncare la coş
de pe loc.
5. Ţinerea mingii – fentă de plecare – plecare în dribling – oprire –
prinderea mingii – pivotare cu protecţie – fentă de pasă – aruncare la
coş de pe loc.
6. Ţinerea mingii – pivotare cu protecţie – pasă – demarcaj – reprimirea
mingii – oprire - aruncare la coş de pe loc.
33
Cătălin CIOCAN
7. Deplasare spre minge – oprire – prinderea mingii – ţinere cu protecţie şi

pivotare – fentă de pasă – demarcaj – reprimirea mingii – oprire –
pivotare cu protecţie – fentă de plecare - aruncare la coş de pe loc.
8. Alergare pe contraatac – prinderea mingii – dribling – oprire - aruncare
la coş de pe loc.
9. Recuperare defensivă – pasă la intermediar lateral – sprint pe contraatac
– prinderea mingii – oprire - aruncare la coş de pe loc.
10. Pase în 2 şi 3 jucători cu schimb de locuri – prinderea mingii – oprire -
aruncare la coş de pe loc.
Pentru aruncarea la coş din dribling din deplasare
1. Aruncarea mingii în sus – prinderea mingii – oprire – pivotare cu
protecţie – fentă de pasă – fentă de plecare – dribling – aruncare la coş
din dribling.
2. Deplasare spre minge – prinderea mingii – dribling - aruncare la coş din
dribling.
3. Demarcaj – prinderea mingii – oprire – fentă de aruncare la coş –
dribling - aruncare la coş din dribling.
– fentă dublă de plecare – dribling - aruncare la coş din dribling –
recuperare.
5. Recuperare defensivă – pasă – alergare – prinderea mingii – dribling -
aruncare la coş din dribling.
6. Sprint pe contraatac – prinderea mingii – dribling - aruncare la coş din
dribling.
7. Pase în trei din deplasare cu schimb de locuri - aruncare la coş din
deplasare.
8. Deplasare spre minge – prinderea mingii – oprire – fentă de plecare – pasă –
demarcaj – reprimirea mingii - aruncare la coş din deplasare.
9. Prinderea mingii pe loc – ţinere cu protecţie – pasă – deplasare –
prinderea mingii - aruncare la coş din deplasare.
10. Prinderea mingii la panou ( recuperare defensivă ) – dribling – oprire –
pivotare cu protecţie – pasă – demarcaj – reprimirea mingii - aruncare la
coş din deplasare.
 Cine execută mai corect aruncarea la coş;
 Cine execută mai multe aruncări în 30 de secunde, 40 de secunde, 60 de
secunde;
 Cine marcă mai multe coşuri din 20 aruncări de pe loc sau din dribling;
 Ştafetă baschetbalistului;
 Ştafete cu dribling şi aruncări la coş;
 Cel mai bun din 6 poziţii ( Turul Franţei );
 Vânătorii şi raţele;
34
Joc Teme Punctaj

Atac aruncare la coş de pe loc 2
J1 aruncare la coş din dribling. 1
Apărare capac 1
Atac aruncare la coş din dribling 3
aruncare la coş din săritură 2
J2
intercepţie 1
Apărare
recuperare 2
Atac aruncare la coş din depăşire (din dribling) 2
J3 aruncare la coş din deplasare 3
Apărare
recuperare - aruncare 4
Atac aruncare la coş din deplasare 3
J4 aruncare la coş din recuperare, săritură sau vole 4
Apărare capac, intercepţie 2
Atac aruncare la coş din dribling, oprire, săritură 3
J5
Apărare recuperare la panou 1
J6 aruncare la coş din dă şi du - te 4
Apărare capac 2
aruncare la coş din dribling 2
Atac
recuperare – aterizare - aruncare la coş de pe loc 3
II.2.3. Recuperarea la panou

 Recuperare defensivă
 Recuperare ofensivă
Sarcina parţială de joc coş.
Recuperare reprezintă o acţiune tactică individuală fundamentală care are drept
scop reintrarea în posesia mingii prin luptă la un panou şi aceasta ca urmare a
pierderii acesteia printr-o aruncare la coş nereuşită. Se poate aprecia că, de eficienţa
aruncării la coş şi a recuperării mingii la panou depinde rezultatul meciului.
Componente tehnice
 Săritură cu desprindere pe ambele picioare precedată de păşire sau
deplasare cu 2-3 paşi, sau de pe loc.
 Săritură cu desprindere pe un picior precedată de 2-3 paşi.
 Prinderea mingii cu o mână sau cu 2 mâini.
 Aruncare la coş din vole.
 Aruncare la coş din săritură.
 Oprirea.
35
Cătălin CIOCAN
 Pivotarea.
 Fentele.
 Îndemânare.
 Coordonare;
 Detenta;
 Forţa în braţe.
 Forţa în palme şi degete.
 Viteza de execuţie.
 Viteză de reacţie;
Indicaţii tactice
 Urmărirea traiectoriei mingii spre panou.
 Anticiparea traiectoriei de ricoşare a mingii din panou.
 Concentrarea atenţiei.
 Plasament pentru câştigarea primului plan la panou prin:
o închiderea culoarului de deplasare al adversarului;
o blocaj defensiv pentru câştigarea priorităţii de plan faţă de adversarul direct în raport de
coş.
 În situaţia existenţei favorabile se aruncă din vole ( săritură – aruncare
din vole ) sau din săritură ( săritură – prinderea mingii – aterizare –
desprindere înaltă – aruncare din săritură ).
 Hotărâre şi decizie rapidă în execuţia aruncării la coş.
Structuri de joc
1. Aruncarea mingii în panou – recuperarea ei din săritură – aterizare.
2. Ieşire la minge – prindere – oprire – aruncare la coş – recuperare – pasă.
3. Ieşire la minge – prindere – oprire – pasă – prindere – aruncare la coş –
recuperare – pasă.
4. Aruncare la coş de pe loc ( 2 – 3 metri ) – urmărirea mingii – recuperare
din săritură.
5. Pas adăugat înapoi – joc de picioare şi lucru de braţe – săritură pentru
capac – piruetă spre înapoi – săritură pentru recuperare.
6. Aruncarea mingii în panou – săritură – recuperare – aterizare – pasă –
alergare – prindere – aruncare la coş – recuperare – dribling – pasă.
7. Pe perechi se efectuează 2 – 3 pase – aruncare la coş de pe loc –
amândoi jucătorii luptă pentru recuperarea mingii.
8. Două şiruri la panou, se execută ieşire la minge – prindere – oprire –
aruncare la coş – recuperare – aruncare la coş din vole.
9. Aruncarea mingii în sus – săritură cu desprindere pe un picior sau pe
ambele picioare – recuperarea mingii – aterizare – oprire.
10. Dribling cu schimbări de direcţie – pasă din dribling – deplasare –
prinderea mingii – aruncare la coş din deplasare – recuperare – pasă.
36
11. Recuperare defensivă – pasă – deplasare – prinderea mingii – oprire –

fentă de pasă, de plecare – pasă sprint – reprimirea mingii – aruncare la
coş din deplasare – recuperare ofensivă.
12. Aruncare mingii în panou – săritură – recuperare – aterizare – aruncare
la coş din săritură.
Jocurile pregătitoare
 Cine execută mai corect recuperarea mingii şi aruncare la coş din
săritură sau din vole;
 Cine execută mai multe recuperări în 60 secunde;
 Cine marcă mai multe coşuri din 20 aruncări cu recuperare mingii;
 Ştafete cu dribling – aruncări la coş – recuperarea mingii din panou sau
din coş, din săritură;
 Cel mai bun din 6 poziţii (Turul Franţei);
Joc Teme Punctaj
J1
Apărare recuperarea mingii la panou 3
aruncare la coş de pe loc 1
Atac
J2
recuperarea mingii la aruncare nereuşită 3
Apărare
scoaterea mingii din dribling 2
se aruncă la coş din pătrundere 2
Atac
J3 recuperare ofensivă 3
recuperare defensivă 3
Apărare
capac 2
se aruncă la coş din dă şi du - te 2
Atac
recuperare ofensivă 3
J4
Apărare
urmărire – recuperare 2
se aruncă la coş din blocaj – plecare 2
Atac
J5 recuperare ofensivă 3
Apărare recuperare defensivă 3
aruncare la coş numai din încrucişare dublă 2
Atac
recuperare – aruncare 4
J6 capac 2
Apărare intercepţie 3
J7 aruncare la coş din depăşire 2
Atac
recuperare – aruncare 4
37
Cătălin CIOCAN
Joc Teme Punctaj

recuperare – aruncare la coş din dribling 3
Apărare
recuperare – aruncare la coş de pe loc 3

În această unitate de studiu sunt prezentate aspectele generale de învățare
pentru aruncarea la coș și pentru recuperarea mingii în jocul de baschet.
1. Ce componente tehnice întâlnim la aruncarea mingii la coș?

2. Alcătuiți 3 structuri de exerciții pentru învățarea aruncării la coș de pe loc.
3. Alcătuiți 3 structuri de exerciții pentru învățarea aruncării la coș din
dribling.
4. Alcătuiți 2 jocuri cu temă pentru învățarea aruncării la coș.
5. Ce componente tehnice întâlnim la recuperarea mingi în baschet?
6. Alcătuiți 3 structuri de exerciții pentru învățarea recuperării mingii la
panou.

Alcătuiți 2 jocuri cu temă pentru învățarea recuperării mingii la panou.
BIBLIOGRAFIE

Pim, Iaşi.
Bacău,
Bacău.
38
Cultura, Piteşti.
39
Cătălin CIOCAN
Unitatea de studiu II.3. METODICA ÎNVĂȚĂRII MARCAJULUI ȘI

DEMARCAJULUI DIN JOCUL DE BASCHET
II.3.1. Marcajul (acțiunea tactică de apărare)

Marcajul este acţiunea tactică individuală fundamentală de apărare prin care un
jucător aflat în apărare încearcă, în limitele permise de regulament, să anihileze
acţiunile jucătorului atacant pe care îl supraveghează direct. Plasamentul
jucătorului apărător este între coş şi adversar având ca factor constant apărarea
coşului şi va cuprinde în mod permanent atacantul în zona sa de acţiune.
Marcajul reprezintă suportul tehnico – tactic pentru toate acţiunile individuale de
apărare.
Componente tehnice
 Poziţie fundamentală medie şi joasă;
 Deplasările cu pas adăugat;
 Joc de picioare şi lucru de braţe;
 Alergare cu diferite variante;
 Starturile bruşte;
 Schimbarea de direcţie;
 Frânarea;
 Săriturile (la capac, la recuperare);
 Îndemânare, coordonare, echilibru;
 Viteză de deplasare, de execuţie, de reacţie;
 Detenta;
 Forţa în picioare;
 Rezistenţa specifică;
Indicaţii tactice
 Deplasările se fac pe linii drepte, pe drumul cel mai scurt.
 Asigurarea unui echilibru permanent prin menţinerea contactului
picioarelor cu solul.
 Menţinerea priorităţii de plan şi culoar faţă de adversar raportată la coş
prin menţinerea permanentă a plasamentului între coş şi adversar.
 Cuprinderea atacantului în zona proprie de acţiune şi anticiparea
acţiunilor lui.
 Provocarea şi valorificarea greşelilor tehnico – tactice comise de
jucătorul aflat în zona sa de acţiune.
40
 Atenţie distributivă: minge, adversarul direct şi coş.

 Analiza factorilor favorizanţi pentru intrare în posesia mingii.
Clasificarea marcajului
Marcajul jucătorului fără minge
Clasificare:
 Normal ( pasiv de supraveghere, semiactiv )
 Activ
 Agresiv
Indicaţii tactice de aplicare în joc:
 Supravegherea adversarului direct în raport de distanţa acestuia faţă de
panou şi de coechipierul cu minge.
 Deplasările se fac pe linii drepte ( imaginare ), pe drumul cel mai scurt
în întâmpinarea adversarului pentru a păstra plasamentul între el şi coş.
 Cuprinderea adversarului în zona proprie de acţiune.
 Câştigarea priorităţii de plan şi culoar raportate la coş şi adversarul
direct.
 Menţinerea contactului permanent cu solul, lucru de braţe pentru
închiderea culoarului de venire a mingii.
Marcajul jucătorului cu minge pe loc
Posibilităţi de acţionare:
 Aruncare la coş;
 Pasă;
 Plecare în dribling;
 Marcaj activ.
 Poziţie fundamentală joasă oblică, greutatea corpului pe piciorul din
spate dacă nu a driblat.
 Lucru de braţe pentru închiderea culoarului de pasare.
 Joc de picioare şi lucru de braţe cu simulări de apropiere dacă nu a
driblat.
 Dacă a terminat driblingul se execută joc de picioare şi lucru de braţe
foarte activ, agresiv chiar.
 Lovirea mingii de sus în jos, smulgerea mingii dacă a terminat
driblingul.
 Marcaj cu tendinţă fermă de apărare a coşului.
Marcajul jucătorului care driblează
 Aruncare la coş din dribling;
 Pasă;
 Marcaj activ.
41
Cătălin CIOCAN
 Poziţie fundamentală medie şi joasă, oblică, pentru dirijarea

adversarului cât mai departe de coş prin lucrul de braţe efectuat şi
deplasările picioarelor; dirijarea adversarului spre tuşele laterale ale
terenului.
 Închiderea culoarului de acţiune prin schimbări de direcţie, lucru de
braţe, piruete, frânări bruşte.
 Încercări de oprire a adversarului din dribling.
 Scoaterea mingii din dribling cu lovirea ei din lateral.
 Întrajutorarea şi prinderea adversarului în capcană.
 După terminarea driblingului marcaj agresiv.
Marcajul jucătorului care a efectuat driblingul
 Aruncare la coş;
 Pasă;
Marcajul jucătorului care finalizează de pe loc şi din săritură
 Marcaj activ.
 Apropierea de adversar în raport de intenţia acestuia de a arunca la coş.
 Un braţ închide culoarul de aruncare, celălalt braţ încearcă scoaterea sau
blocarea mingii.
 Desprinderea cu adversarul şi încercare de a interveni în traiectoria
mingii.
 Capacul şi, sau recuperarea.
Marcajul jucătorului care finalizează din dribling sau din deplasare
 Marcaj activ, alergare cu spatele, laterală sau oblică pentru urmărirea
adversarului aplicând indicaţiile de la marcajul jucătorului care
driblează şi de la demarcajul în adâncime – pătrunderea.
 Evitarea contactului personal cu adversarul.
 Apropierea şi retragerea faţă de adversar în raport de acţiunile, de
fentele acestuia, determinându-l să greşească.
 Săritură cu desprindere întârziată, un braţ intervine în partea finală a
aruncării la coş pentru blocarea mingii – capac. Capacul şi sau
recuperarea.
Marcajul jucătorului care intră în posesia mingii
Indicaţii pentru gândirea tactică aplicate în joc:
 Atenţie distributivă spre adversarul direct, minge, cu prioritate jucător
atacant.
 Analiza factorilor favorizanţi pentru intrare în posesia mingii:
o Mingea în circulaţie întâmplătoare sau în combinaţii tactice;
o Lipsa protecţiei mingii în circulaţie;
o Aruncări la coş întâmplătoare;
42
 Valorificare greşelilor tehnico-tactice comise de jucătorul care primeşte

mingea:
o Lipsa demarcajului spre minge;
o Lipsa protecţiei mingii la prindere şi ţinere;
o Întârzierea transmiterii rapide a mingii la coechipierul demarcat;
 Valorificarea greşelilor tehnico-tactice comise de posesorul mingii:
o Graba în execuţiile de transmitere a mingii şi aruncare la coş;
o Pasa telefonată;
o Pasa în traiectorie înaltă;
o Pasa cu traiectorie lungă, peste mai multe planuri de apărători;
o Lipsa protecţiei mingii în dribling;
Structuri de joc
1. Alergare laterală – deplasări cu pas adăugat în diferite direcţii - frânare.
2. Pas adăugat oblic înapoi – piruetă – săritură pentru capac.
3. Alergare laterală dreapta – pas adăugat înapoi – alergare laterală stânga
– pas adăugat înainte – frânare.
4. Alergare înainte – alergare cu spatele – joc de picioare şi lucru de braţe
activ – piruetă – trei sărituri la panou pentru recuperare.
5. Alergare cu spatele – oprire – joc de picioare şi lucru de braţe – pas
adăugat oblic înapoi – frânare – joc de picioare şi lucru de braţe activ –
săritură pentru capac.
6. Alergare cu spatele – frânare – alergare laterală dreapta – oprire – joc de
picioare şi lucru de braţe activ – smulgerea mingii de la atacant.
7. Alergare cu vârful de contraatac – săritură pentru capac – aterizare –
săritură pentru recuperare.
8. Joc de picioare şi lucru de braţe – piruetă spre înapoi – alergare –
9. Alergare cu spatele – pas adăugat oblic înainte stânga – pas adăugat
lateral dreapta cu lucru de braţe – oprire – joc de picioare şi lucru de
braţe activ – păşire pentru intercepţie.
10. Alergare înainte – alergare laterală stânga – alergare înapoi – pas
adăugat înapoi în poziţie fundamentală joasă – scoaterea mingii din
dribling.
capac – piruetă spre înapoi – săritură pentru recuperare – sprint pe
contraatac.
12. Pas adăugat lateral dreapta cu lucru de braţe – pas adăugat înapoi cu
lucru de braţe – frânare.
 Cursa de 1 minut.
 Crabii şi creveţii.
 Leapşa pe perechi.
 Năvodul.
43
Cătălin CIOCAN
 Cine ţine mingea mai mult.

 Leapşa cu 2 mingi.
 Leapşa în dribling.
 Şarpele îşi prinde coada.
Joc Teme Punctaj
Atac se aruncă la coş numai de pe loc 2
J1
Apărare marcaj normal, capacul 3
Atac se aruncă la coş numai din depăşire 2
J2
Apărare marcaj normal, scoaterea mingii din dribling 4
Atac se aruncă la coş de pe loc 2
J3 intercepţia 3
Apărare
capac 2
Atac se aruncă la coş din dribling 1
recuperare pasă 2
J4
Apărare scoaterea mingii din dribling 2
recuperare pasă 3
Atac se aruncă la coş din pătrundere 2
dublare recuperare 2
J5
recuperare 3
aruncare la coş din depăşire 2
Atac
J6
capac 3
Apărare
recuperare 2
aruncare la coş numai din depăşire 1
Atac
recuperarea mingii şi aruncare din săritură 3
J7
Apărare
capac 2
II.3.2. Demarcajul (acțiunea tactică fundamentală de atac)

Demarcajul este acţiunea tactică individuală fundamentală de atac care are ca scop
ieşirea din zona de acţiune a apărătorului. Demarcajul poate fi:
 Demarcaj individual, atunci când atacantul acţionează prin mijloace
tehnico – tactice personale.
 Demarcaj cu ajutorul coechipierului, atunci când atacantul foloseşte
colaborarea coechipierului.
44
Demarcajul reprezintă suportul tehnico – tactic pentru toate acţiunile individuale de

atac (intrare în posesia mingii, protecţia mingii, transmiterea mingii, conducerea
mingii, pătrunderea, depăşirea, recuperarea, şi alte combinaţii tactice).
Componente tehnice
 Starturi bruşte;
 Sprinturi;
 Schimbările de direcţie la plecare şi din deplasare;
 Alergările pe distanţe scurte şi în ritm variat;
 Frânările, piruetele;
 Fentele de pornire, de corp, de picioare.
 Îndemânare;
 Coordonare;
 Îndemânare în regim de viteză;
 Viteză în regim de rezistenţă.
Calităţile psihologice
 Anticiparea acţiunii;
 Gândire rapidă – decizie rapidă;
 Spontaneitate;
 Combativitate;
Indicaţii tactice
 Câştigarea priorităţii de plan faţă de apărătorul direct şi în raport de
minge;
 Prioritatea de acţiune (iniţiativă în acţiune);
 Ieşirea din zona de acţiune a apărătorului direct;
 Ocuparea unui loc favorabil pentru intrarea în posesia mingii;
 Provocarea de greşeli la apărător şi folosirea acestora;
 Evitarea intercepţiei prin protecţia mingii la prindere, ţinere, pasă;
Structuri de joc
1. Pornire bruscă – alergare.
2. Fentă de plecare – pornire bruscă – alergare.
3. Alergare – oprire – piruetă – sprint.
4. Fentă de corp sau de picioare – sprint – alergare cu schimbări de
direcţie.
5. Pornire bruscă – oprire – sprint şi alergare cu schimbări de direcţie.
6. Alergare în ritm variat – fente de corp . frânare – pornire bruscă.
7. Desprindere bruscă – piruetă – alergare – frânare – fentă de plecare spre
stânga – alergare spre dreapta.
8. Start – alergare şerpuită – piruetă – alergare cu spatele.
45
Cătălin CIOCAN
9. Deplasare cu paşi adăugaţi lateral – sprint – schimbări de direcţie –

sprint.
10. Alergare în ritm variat – piruete – alergare cu schimbări de direcţie –
frânare – sprint – sărituri la panou pentru recuperare ofensivă.
11. Alergare normală – pirueta 180 grade – schimbări de direcţie – sprint.
12. Recuperare defensivă – alergare cu schimbări de direcţie – sprint.
 Năvodul.
 Al treilea fuge.
Jocuri cu efectiv redus pe teren redus –2x2, 3x3
Joc Teme Punctaj
Atac aruncare la coş 2
J1
Apărare marcaj normal capacul 1
se aruncă la coş din dribling 1
Atac
intrarea în posesia mingii 2
J2
intercepţie 1
Apărare
câştigarea priorităţii faţă de plan
3
Atac (intrarea în posesia mingii)
J3 protecţia mingii 1
capac 1
Apărare
intercepţie 2
Atac aruncare din săritură 3
J4 capac 2
Apărare
intrarea în posesia mingii 3
Atac
J5 aruncare la coş de pe loc 1
Atac aruncare la coş la alegere 2
J6 recuperarea mingii la aruncare nereuşită 3
Atac
J7
Apărare
46

pentru marcajul și demarcajul în jocul de baschet.
1. Ce componente tehnice întâlnim la marcajul din baschet?

2. Alcătuiți 3 structuri de exerciții pentru învățarea marcajului în baschet.
3. Alcătuiți 2 jocuri cu temă pentru învățarea marcajului.
4. Ce componente tehnice întâlnim la demarcajul din baschet?
5. Alcătuiți 3 structuri de exerciții pentru învățarea demarcajul din baschet.

Alcătuiți 2 jocuri cu temă pentru învățarea demarcajul din baschet.
BIBLIOGRAFIE

Pim, Iaşi.
Bacău,
Bacău.
Cultura, Piteşti.
47
Cătălin CIOCAN
Unitatea de studiu II.4. METODICA ÎNVĂȚĂRII ACȚIUNILOR

DEPĂȘIREA ȘI PĂTRUNDEREA
II.4.1. Depășirea – acțiunea tactică individuală de atac

Depăşirea este acţiunea tactică individuală de atac prin care un jucător cu minge se
demarcă, cu direcţie spre coş pentru a finaliza. Jucătorul aflat în posesia mingii prin
mijloace tehnice de înşelare a adversarului direct încearcă să se desprindă de el, să
iasă din zona lui de acţiune, conducând mingea spre o zonă vulnerabilă din
apărarea adversă şi să arunce la coş.
Componente tehnice
 Ţinerea mingii;
 Protecţia mingii;
 Conducerea mingii (driblingul);
 Fentele de plecare, de aruncare, schimbări de direcţie;
 Aruncarea la coş din dribling şi de pe loc, din stop săritură şi de pe loc;
Aptitudini psihomotrice solicitate
 Îndemânare;
 Forţă în picioare;
 Detenta;
Indicaţii tactice
 Anticiparea posibilităţii de acţiune, de efectuare a depăşirii;
 Ieşirea din zona de acţiune a apărătorului direct;
 Determinarea apărătorului să părăsească linia imaginară dintre atacant şi
coş;
 Demarcaj către zona vulnerabilă de finalizare pe drumul cel mai scurt şi
în viteză pentru a finaliza;
 Câştigarea priorităţii de acţiune, a priorităţii de plan şi culoar faţă de
apărătorul direct şi coş;
 Menţinerea demarcajului – închiderea acţiunii apărătorului direct;
 Alegerea locului de finalizare;
Structuri de joc
1. Ţinerea mingii – fentă de pasă – fentă de aruncare la coş – pasă sau
aruncare la coş.
48
2. Ţinerea mingii – fentă de plecare – plecare în partea opusă – dribling cu

schimbări de direcţie – oprire – pasă.
3. Deplasare spre minge – prinderea mingii – oprire – sprint în dribling –
4. Alergare cu schimbări de direcţie – piruetă – prinderea mingii – oprire –
fentă de aruncare, de plecare – plecare în dribling – aruncare la coş din
dribling.
5. Ţinerea mingii cu protecţie – pasarea mingii – alergare cu schimbare de
direcţie – prinderea mingii – oprire – fentă de pasă – dribling – aruncare
la coş din dribling.
6. Ieşire la minge – prinderea mingii – oprire – depăşire în faţa unui
adversar pasiv sau semiactiv pe partea dreaptă – dribling – aruncare la
coş din dribling.
7. Ţinerea mingii cu protecţie – fentă de aruncare – plecare în dribling –
oprire – aruncare la coş din stop – săritură – recuperare.
8. Demarcaj – prinderea mingii – oprire – fentă dreapta ( stânga ) – plecare
în dribling – aruncare la coş din dribling – săritură pentru recuperare.
9. Pase în doi din deplasare pe lungimea terenului cu aruncare din dribling.
10. Ieşire la minge – prindere – oprire – fentă dreapta – plecare în stânga în
dribling şi aruncare din dribling – recuperare.
11. Ieşire la minge – prinderea mingii – oprire – fentă de aruncare – pasă –
demarcaj – prinderea mingii – oprire – fentă stânga plecare în dribling
pe partea dreaptă – aruncare din dribling.
12. Alergare cu schimbări de direcţie – prinderea mingii – oprire . fentă
dublă de plecare – dribling – aruncare la coş din dribling.
 Cine execută mai corect aruncarea la coş din dribling;
 Cine marcă mai multe coşuri din 20 aruncări la coş din dribling;
 Ştafete cu dribling – aruncări la coş – recuperarea mingii – pasă;
Joc Teme Punctaj
Atac se aruncă la coş din depăşire (din dribling) 3
J1
Apărare capac 1
se aruncă la coş din depăşire (din dribling) 3
Atac
J2
capac 1
Apărare
J3 se aruncă la coş din depăşire (din dribling) 3
Atac
recuperare - pasă 2
49
Cătălin CIOCAN
recuperare 2
Atac
recuperare – aterizare – aruncare din săritură 3
J4
Apărare
recuperare 3
Atac
recuperare – aruncare din vole 2
J5
recuperare – aruncare din vole 3
Apărare
Atac se aruncă la coş din depăşire (din dribling) 2
J6 recuperare aruncare de pe loc 1
Apărare
aruncare de pe loc 1
Atac
aruncare din depăşire 3
J7
Apărare
capac 1
II.4.2. Pătrunderea – acțiunea tactică individuală de atac

Pătrunderea este acţiunea tactică individuală de atac efectuată de atacantul fără
minge care caută să-şi depăşească apărătorul direct cu scopul de a primi mingea şi a
înscrie coş. Jucătorul atacant fără minge, prin mijloace tehnice specifice de
demarcaj şi permise de regulament, caută să-şi înşele apărătorul direct, pentru a
obţine prioritate de culoar şi plan pentru a primi mingea, şi a înainta spre coş cu
scop de a arunca la coş.
Dacă nu a primit mingea, în situaţia în care se realizează o combinaţie în apărare
trebuie să continue circulaţia spre partea opusă pentru a elibera culoarul de
pătrundere pentru alt coechipier.
Componente tehnice
 Porniri bruşte;
 Fente;
 Alergări pe distanţe scurte şi în ritm variat;
 Prinderea mingii, protecţia ei, aruncarea la coş din deplasare, din stop –
săritură, din dribling.
 Schimbări de direcţie, fente de pornire, de corp, de picioare, frânările.
 Îndemânare;
 Viteză de reaţie;
50
 Detentă;
Indicaţii tactice
 Determinarea culoarului de pătrundere;
 Câştigarea priorităţii de plan, de culoar şi de acţiune;
 Alegerea locului de finalizare;
 Alegerea procedeului de aruncare la coş;
 Eliberarea culoarului în cazul nereuşitei pătrunderii;
 Dublarea acţiunii de către alt coechipier;
Structuri de joc
1. Fentă de plecare – sprint pe partea opusă.
2. Plecare falsă – schimbare de direcţie cu frânare pe un picior.
3. Fentă dublă de plecare – sprint.
4. Piruetă dreapta – sprint în partea opusă.
5. Alergare cu variaţii de ritm şi sprint.
6. Alergare cu schimbare de direcţie – cu frânare pe un picior sau cu piruetă
prin înapoi.
7. Alergare – prinderea mingii – oprire – fentă de pasă – aruncare la coş de
pe loc.
8. Alergare cu schimbare de ritm – alergare cu schimbare de direcţie – prinderea
mingii – aruncare la coş din deplasare.
9. Alergare cu schimbare de direcţie – prinderea mingii – oprire – fentă de pasă –
1 dribling – aruncare la coş din săritură.
10. Ieşire la minge – prinderea mingii – oprire – fentă stânga – plecare în dribling
spre dreapta – dribling – aruncare la coş din dribling.
11. Ţinerea mingii – fentă de aruncare – fentă de plecare – pasă – sprint –
reprimirea mingii – aruncare la coş din deplasare.
12. Ieşire la minge – prinderea mingii – oprire – fentă de aruncare – pasă –
alergare – reprimirea mingii – aruncare la coş din deplasare – recuperare.
 Cine execută mai corect aruncarea la coş din deplasare;
 Cine marcă mai multe coşuri din 20 aruncări la coş din deplasare;
 Ştafeta baschetbalistului;
 Ştafete cu pase în doi din deplasare şi aruncare din deplasare;
Jocuri cu efectiv redus pe teren redus – 2x2, 3x3
Joc Teme Punctaj
se aruncă la coş din pătrundere
Atac 3
J1 (aruncare din deplasare)
J2 se aruncă la coş din pătrundere 2
Atac
51
Cătălin CIOCAN
Joc Teme Punctaj

Apărare capac 1
Atac
dublare – recuperare 2
J3
intercepţie 1
Apărare
Atac
Apărare capac 2
se aruncă la coş din depăşire
2
(din dribling)
Atac
se aruncă la coş din pătrundere
J5 4
(aruncare din deplasare)
Apărare
aruncare la coş din dribling (depăşire) 3
Atac
aruncare la coş din deplasare (pătrundere) 1
J6
Apărare
intercepţia pasei 1
Atac
recuperare şi din nou aruncare din vole sau din săritură 2
J7
capac 1
Apărare
intercepţie 2

pentru acțiunile tactice individuale depășirea și pătrunderea din jocul de baschet.
1. Ce componente tehnice întâlnim la depășirea în jocul de baschet?

2. Alcătuiți 3 structuri de exerciții pentru învățarea depășirii în baschet.
3. Alcătuiți 2 jocuri cu temă pentru învățarea depășirii.
4. Ce componente tehnice întâlnim la pătrundere în jocul baschet?
5. Alcătuiți 3 structuri de exerciții pentru învățarea pătrunderii în baschet.
52
Alcătuiți 2 cu temă pentru învățarea pătrunderii în baschet.
BIBLIOGRAFIE

Pim, Iaşi.
Bacău,
Bacău.
Cultura, Piteşti.
53
Cătălin CIOCAN
Unitatea de studiu II.5. METODICA ÎNVĂȚĂRII COMBINAȚIILOR

DĂ ȘI DU-TE, BLOCAJ – PLECARE DIN BLOCAJ ȘI ÎNCRUCIȘAREA
II.5.1. Dă și du-te – combinația tactică fundamentală de atac

Sarcina parţială de joc (definiţie)
Dă şi du-te sau pasează şi pătrunde este combinaţia tactică fundamentală de atac
între doi jucători care are ca scop realizarea unei acţiuni de finalizare.
Acţiunea se realizează de către un jucător aflat în posesia mingii, care pasează
coechipierului apropiat şi cel mai demarcat şi pătrunde pe direcţie către coş pentru
a reprimi mingea şi a arunca la coş de regulă din deplasare dar şi din dribling sau
stop – săritură.
Variante
Combinaţia de dă şi du-te se poate utiliza în cadrul unor cupluri de jucători
prestabilite:
 Fundaş – extremă, extremă – fundaş de aceeaşi parte, pe partea stângă şi
pe partea dreaptă a terenului;
 Fundaş – pivot;
 Extremă – pivot;
 Centru – fundaş, fundaş – centru pe partea stângă şi pe partea dreaptă a
terenului.
Componente tehnice
 Porniri bruşte, frânări;
 Prinderea mingii, protecţia ei, ţinerea mingii în forţă în diferite planuri;
 Fentele de plecare, de aruncare la coş, de pasare, schimbările de direcţie;
 Aruncarea la coş din deplasare, din dribling, din stop – săritură.
54

 Îndemânare;
 Detenta;
 Anticiparea, sesizarea momentului de acţionare;
 Creativitate, iniţiativă în a alege coechipierul care va primi mingea;
 Hotărâre în luarea deciziei de acţionare în cadrul combinaţiei.
Indicaţii tactice
Pentru jucătorul pătrunzător (posesor al mingii):
 Anticiparea realizării combinaţiei;
 Alegerea partenerului de colaborare, cel mai apropiat de postul pe care
joacă;
 Determinarea culoarului de transmitere a mingii;
 Câştigarea priorităţii de acţiune, plan şi culoar faţă de adversarul direct
în raport de minge şi coş;
 Demarcaj prin:
o surpriză,
o plecare falsă;
 Determinarea culoarului de reprimire a mingii:
o Intrarea în posesia mingii;
o Finalizarea;
o Urmărirea mingii pentru recuperare;
Pentru jucătorul care angajează:
 Anticiparea acţiunii coechipierului de realizare a combinaţiei;
 Demarcaj şi intrarea în posesia mingii;
 Atragerea apărătorului direct pentru ca acesta să nu închidă culoarul de
pătrundere;
 Transmiterea mingii la pătrunzător la momentul oportun, în general în
prima fază, când pătrunzătorul câştigă prioritate de plan şi culoar;
 Dublarea jucătorului care pătrunde şi finalizează;
 Urmărirea mingii pentru recuperare sau retragere pentru asigurarea
echilibrului defensiv.
Traseul metodologic
Etapa condiţiilor apropiate de joc
Jocuri pregătitoare:
 Lupta cu mingiile;
55
Cătălin CIOCAN
 Concurs de pase pe perechi (cine pasează mai corect, cine pasează mai
repede);
 Cine ţine mingea mai mult;
 Vânătorii şi raţele;
 Ştafete cu dribling – pase – aruncări la coş din deplasare şi din dribling
– recuperarea mingii;
Structuri de joc
2. Aruncarea mingii în sus – prinderea mingii – oprire – pivotare cu
protecţie – fentă de pasă – fentă de plecare – dribling – aruncare la coş
din dribling.
3. Demarcaj – prinderea mingii – oprire – fentă de aruncare la coş – pasă -
deplasare – reprimirea mingii - aruncare la coş din deplasare.
– fentă dublă de plecare – dribling - pasă din dribling – pătrundere –
aruncare la coş din deplasare.
5. Recuperare defensivă – pasă – alergare – prinderea mingii – dribling -
6. Sprint pe contraatac – prinderea mingii – dribling - aruncare la coş din
7. Pase în trei din deplasare cu schimb de locuri şi aruncare la coş din
deplasare.
8. Pase în doi din deplasare fără schimb de locuri şi aruncare la coş din
deplasare.
9. Deplasare spre minge – prinderea mingii – oprire – fentă de plecare –
pasă – demarcaj – reprimirea mingii - aruncare la coş din deplasare.
Etapa condiţiilor de joc
Jocuri cu efectiv redus pe teren redus
Joc Teme Punctaj
se aruncă la coş din pătrundere (aruncare din
Atac 3
J 2x2 deplasare)
Atac
J 2x2 se aruncă la coş din Dă şi du-te 3
Apărare capac 1
J 2x2 Atac se aruncă la coş din Dă şi du-te 3
56
Joc Teme Punctaj

recuperare 1
se aruncă la coş din depăşire
2
Atac (din dribling)
J 3x3 se aruncă la coş din Dă şi du-te 3
Apărare
urmărire – recuperare 2
se aruncă la coş din Dă şi du-te 4
Atac
J 3x3 se aruncă la coş de pe loc 2
Apărare recuperare 2
Jocuri 4x4 şi 5x5 pe tot terenul cu aplicarea combinaţiei de Dă şi du-te.
II.5.2. Blocajul – plecarea din blocaj – combinația tactică fundamentală de

atac
Combinaţia tactică fundamentală de atac de doi jucători, prin care un jucător se
interpune ca obstacol pe viitorul drum de deplasare al apărătorului coechipierului
său, cu scopul de a-i uşura demarcajul spre coş.
Pentru creşterea eficienţei blocajului se
utilizează plecarea din blocaj acţiune ce
are drept scop mărirea suprafeţei de blocaj
prin executarea celei de-a doua acţiuni
(succesive) de blocaj, ca urmare a unei
piruete spre înapoi, efectuate pe piciorul de
partea deplasării apărătorului. Scopul
ieşirii din blocaj este de a dubla acţiunea
ofensivă a jucătorului cu minge.
57
Cătălin CIOCAN
Variante
Blocajul poate fi:
 În funcţie de situaţia atacantului:
o blocaj la jucătorul cu minge;
o blocaj la jucătorul fără minge.
 În funcţie de locul de execuţie a blocajului:
o blocaj posterior;
o blocaj lateral, oblic - înapoi;
o blocaj anterior – paravan (în faţa apărătorului) care se foloseşte
pentru jucătorul cu o bună precizie în aruncarea la coş de la
semidistanţă şi distanţă;
Componente tehnice
 Starturi bruşte, frânări, sărituri.
 Sprinturi scurte, oprirea, pirueta,
 Fentele de pornire, de corp, de picioare.
 Schimbări de direcţie;
 Pasele, aruncările, recuperările.
 Forţă în picioare şi braţe;
 Detenta (pentru aruncarea şi recuperarea mingii la panou);
 Atenţie distributivă;
 Anticipare, concentrare;
 Spontaneitate;
58
Indicaţii tactice
Pentru jucătorul care blochează:
 Anticiparea posibilităţii de a acţiona prin blocaj;
 Alegerea locului de execuţie a blocajului;
 Alegerea momentului oportun pentru transmiterea mingii;
 Punctarea blocajului (blocarea drumului de deplasare al apărătorului);
 Sesizarea direcţiei de ieşire din blocaj a apărătorului;
 Plecarea din blocaj şi întârzierea marcajului jucătorului care se demarcă;
 În caz de schimbare de adversari, menţinerea priorităţii de plan faţă de
apărătorul blocat – demarcaj.
Pentru jucătorul care se demarcă şi primeşte mingea (căruia i se face blocaj):
 Anticiparea locului de execuţie a blocajului;
 Sustragerea atenţiei apărătorului de la execuţia blocajului;
 Plecarea în dribling precedată de fente;
 Deplasarea pe lângă jucătorul care execută blocajul pentru a nu da
posibilitate apărătorului să intervină la minge;
 Anticiparea şi alegerea momentului, precum şi a procedeului de
execuţie a aruncării la coş.
Traseul metodologic
II.5.3. Etapa condiţiilor apropiate de joc
 Leapşa în dribling individual şi pe perechi;
 Şarpele îşi prinde coada;
 Ştafete cu alergări, pase, prinderi de minge, aruncări la coş şi
recuperarea mingii.
Structuri de joc
1. Plecare falsă – schimbare de direcţie cu frânare pe un picior.
2. Fentă dublă de plecare – sprint.
3. Piruetă dreapta – sprint în partea opusă.
4. Alergare cu variaţii de ritm şi sprint.
5. Dribling cu schimbări de direcţie – pasă din dribling – demarcaj –
reprimirea mingii – dribling – aruncare la coş din dribling – alergare cu
spatele spre terenul de apărare.
sprint în dribling – aruncare la coş din dribling – urmărire.
7. Ţinerea mingii – fentă de plecare – plecare în dribling – oprire – prinderea
mingii – pivotare cu protecţie – fentă de pasă – aruncare la coş de pe loc.
8. Ţinerea mingii – pivotare cu protecţie – pasă – demarcaj – reprimirea mingii
– dribling – aruncare la coş din dribling.
59
Cătălin CIOCAN
9. Deplasare spre minge – oprire – prinderea mingii – ţinere cu protecţie şi

pivotare – fentă de pasă – demarcaj – reprimirea mingii – oprire – pivotare
cu protecţie – fentă de plecare - aruncare la coş de pe loc.
10. Pase în trei din deplasare cu schimb de locuri - aruncare la coş din
deplasare.
II.5.4. Etapa condiţiilor de joc
Jocuri cu efectiv redus pe teren redus:
Joc Teme Punctaj
Atac aruncare la coş din depăşire 2
J 2x2
Apărare capac 1
aruncare la coş din pătrundere 2
Atac
J 2x2 aruncare la coş din blocaj-plecare 3
Apărare recuperarea mingii 1
Atac
J 2x2 aruncare la coş din blocaj-plecare 3
se aruncă la coş din dă şi du-te 2
Atac
se aruncă la coş din blocaj-plecare 4
J 3x3
recuperare 1
Apărare
capac 2
se aruncă la coş din blocaj - plecare 3
Atac
J 3x3 aruncare din deplasare 1
Apărare capac 1
Jocuri 4x4 şi 5x5 pe tot terenul cu aplicarea combinaţiei de Blocaj – plecare din
blocaj.
II.5.5. Încrucișarea

Încrucişarea este combinaţia tactică fundamentală de atac care are la bază acţiunea
de colaborare între doi sau trei jucători cu scop de finalizare.
60
Variante
 Încrucişarea simplă cu participarea a doi jucători.
 Încrucişarea dublă cu participarea a trei jucători.
Componente tehnice
 Fentele, oprirea, starturi bruşte;
 Schimbări de direcţie, fente de pornire, de corp, de picioare, frânările.
 Prinderea mingii, protecţia mingii – pasarea mingii;
 Fentele de plecare, de aruncare, de pasare;
 Aruncarea la coş din dribling, de pe loc, din deplasare, din stop -
săritură;
 Forţă în picioare şi braţe
Calităţi psihologice solicitate
 Anticipare;
 Anticipare, concentrare, creativitate;
 Spontaneitate;
Indicaţii tactice
 Urmărirea drumului de deplasare al apărătorului coechipierului care
participă la combinaţie;
 Anticiparea locului de întretăiere a drumurilor jucătorilor care participă
la combinaţie;
61
Cătălin CIOCAN
 Reglarea vitezei de deplasare pentru sincronizarea întâlnirii cu

apărătorul coechipierului;
 Anticiparea momentului de efectuare a blocajului şi realizarea lui.
Traseul metodologic
 Leapşa în dribling;
 Cursa de 1 minut;
 Leapşa pe perechi;
 Ştafete cu dribling – pase – aruncări la coş – recuperarea mingii;
Structuri de joc
1. Ţinerea mingii – fentă de plecare – plecare în dribling – oprire –
pivotare cu protecţie – fentă de pasă – aruncare la coş de pe loc.
2. Pase în 2 jucători din deplasare cu schimb de locuri - aruncare la coş din
deplasare.
3. Pase în 3 jucători din deplasare cu schimb de locuri şi aruncare la coş
din dribling.
4. Prinderea mingii – oprire – pivotare cu protecţie – fentă de pasă – fentă
de plecare – dribling – aruncare la coş din dribling.
recuperare.
7. Prinderea mingii la panou ( recuperare defensivă ) – dribling – oprire –
pivotare cu protecţie – pasă – demarcaj – reprimirea mingii - aruncare la
coş din deplasare.
sprint în dribling – aruncare la coş din dribling – urmărire – recuperare
1x1.
direcţie.
10. Alergare în ritm variat – fente de corp . frânare – pornire bruscă.
12. Alergare în ritm variat – piruetă – schimbări de direcţie – frânare –
sprint – sărituri la panou pentru recuperare ofensivă.
Jocuri cu efectiv redus pe teren redus:
 2x2 pentru încrucişare simplă;
 3x3 pentru încrucişare dublă;
62
Joc Teme Punctaj

J Atac
2x2
aruncare la coş din Dă şi du-te 2
Atac
J aruncare la coş din Încrucişare simplă 3
2x2 intercepţie 1
Apărare
recuperare 2
se aruncă la coş din depăşire 2
Atac
J aruncare la coş din Încrucişare dublă 4
3x3 recuperare - aruncare 2
Apărare
intercepţie 1
aruncare la coş din Încrucişare simplă 2
Atac
J aruncare la coş din Încrucişare dublă 4
3x3 capac 2
Apărare
aruncare la coş din Încrucişare simplă 2
J Atac
aruncare la coş din Încrucişare dublă 4
3x3
Apărare recuperare la panou 2
Jocuri 4x4 şi 5x5 pe tot terenul cu aplicarea combinaţiei de Încrucişare simplă şi
dublă.

pentru combinațiile tactice dă și du-te, blocaj-ieșire din blocaj, încrucișare din jocul de
baschet.
1. Ce componente tehnice întâlnim la combinația dă și du-te din jocul de

baschet?
2. Alcătuiți 3 structuri de exerciții pentru învățarea combinației de dă și du-te.
3. Alcătuiți 2 jocuri cu temă pentru învățarea combinației de dă și du-te.
4. Ce componente tehnice întâlnim la combinația blocaj-ieșire din blocaj din
jocul de baschet?
5. Alcătuiți 3 structuri de exerciții pentru învățarea combinației blocaj-ieșire
din blocaj din baschet.
63
Cătălin CIOCAN
6. Alcătuiți 2 jocuri cu temă pentru învățarea combinației blocaj-ieșire din

blocaj din baschet.
7. Ce componente tehnice întâlnim la încrucișare în jocul baschet?
8. Alcătuiți 3 structuri de exerciții pentru învățarea combinației încrucișare din
baschet..

Alcătuiți 2 jocuri cu temă pentru învățarea combinației încrucișare din baschet.
BIBLIOGRAFIE

Pim, Iaşi.
Bacău,
Bacău.
Cultura, Piteşti.
64
Unitatea de studiu II.6. METODICA ÎNVĂȚĂRII APĂRĂRII OM LA

OM ȘI A CONTRAATACULUI
II.6.1. Apărare om la om în jocul de baschet

Sistem de apărare cu pronunţat caracter individual, în care organizarea activităţii
apărătorilor se face prin stabilirea de responsabilităţi concrete în realizarea
marcajului iniţial repartizat.
Principalele caracteristici ale acestui sistem de apărare sunt:
 Marcajul adversarului direct (normal, diferenţiat, adoptat şi special) este
elementul tactic fundamental al apărării.
 Dispozitivul de apărare este determinat de plasamentul atacanţilor.
 Apărarea coşului este, în principal, în răspunderea individuală, iar
caracterul colectiv, de echipă, al apărării se realizează prin acţiuni de
colaborare (alunecare, flotarea, aglomerarea, schimbarea de adversari).
Apărarea om la om se realizează după
pierderea posesiei mingii, în următoarea
succesiune de faze:
 Retragerea în apărare.
 Ocuparea dispozitivului.
 Organizarea apărării.
 Lupta pentru câştigarea mingii.
 Apărarea jucătorului care aruncă la
coş.
 Urmărirea la panou.
Componente tehnice
 Joc de braţe şi picioare;
 Alergare cu spatele pe 20 m;
 Alergare cu spatele cu schimbări de direcţie;
 Alergare cu ocoliri şi schimbări de direcţie;
 Îmbinări de structuri de exerciţii cu retragere şi joc de picioare şi treceri
din apărare în atac;
 Exerciţiu integrativ:
o Joc de picioare şi lucru de braţe – 10 sec.;
o Trecere rapidă în atac;
o Circulaţie individuală cu elemente de demarcaj – 10 sec.;
65
Cătălin CIOCAN
o Retragere în apărare cu schimbări de direcţie;

o Se reia exerciţiul (joc de picioare şi lucru de braţe);
 Coordonare, echilibru;
 Viteză de deplasare, de execuţie, de reacţie;
 Forţa în picioare;
 Rezistenţa în regim de viteză şi forţă;
 Anticiparea, sesizarea momentului de pasare;
 Anticipare;
Indicaţii tactice
 Atenţia apărătorilor se concretizează în principal asupra adversarilor şi
în secundar, asupra mingii.
 Circulaţia atacanţilor determină circulaţia apărătorilor.
 Repartizarea adversarilor (împerecherea adversarilor) se face după
valoarea jucătorilor (fizic, tehnic, tactic);
 Creşterea eficienţei apărării se realizează prin acţiuni de colaborare –
întrajutorare (alunecare, închiderea pătrunderilor, aglomerare, flotare,
schimbarea adversarilor);
 Coordonarea acţiunilor se realizează prin vorbire în apărare;
 Retragerea se face convergent către panoul de apărare, pe drumul cel
mai scurt.
 Până la organizarea apărării, jucătorii au ca sarcină tactică principală,
apărarea coşului.
Structuri de joc
1. Alergare laterală – deplasări cu pas adăugat în diferite direcţii - frânare.
2. Sprinturi cu faţa, cu spatele, pe lungimea terenului.
3. Pas adăugat oblic înapoi – piruetă – săritură – capac.
6. Alergare cu spatele – oprire – joc de picioare şi lucru de braţe – pas
adăugat oblic înapoi – joc de picioare şi lucru de braţe – săritură pentru
capac.
picioare şi lucru de braţe – pas adăugat înapoi – săritură pentru capac.
66
9. Alergare înainte – alergare laterală stânga – alergare înapoi – alergare

laterală dreapta – pas adăugat înapoi în poziţie fundamentală joasă –
scoaterea mingii din dribling.
contraatac.
11. 1x1 lucru în oglindă.
12. 1x1 pe lungimea terenului, atacantul execută exerciţi de deplasare în
teren specifice, apărătorul la distanţa de 1 metru joc de picioare şi lucru
de braţe foarte activ fără să permită depăşirea.
 Năvodul.
 Şarpele îşi prinde coada.
 Ştafete cu elementele specifice apărării;
Traseul metodologic
Etapa condiţiilor izolate de joc
Se învaţă bazele tacticii retragerii în apărare.
 5 jucători în zona de atac.
 La indicaţia profesorului, pleacă primul apărător aflat în ultimul plan de
apărare, care se plasează la 1,5 – 2 metri de coş.
 Se retrage al doilea jucător. Cei doi se vor plasa pe două planuri şi două
culoare diferite. În funcţie de direcţia atacului, în primul plan se va
plasa apărătorul cel mai apropiat de jucătorul cu minge; celălalt
dublează.
 Se retrage al treilea jucător prin care se va forma nucleul de bază al
apărării. Toţi trei jucători se vor plasa în formă de triunghi cu baza pe
panou.
 Vârful triunghiului va fi orientat întotdeauna către direcţia de atac.
 Se retrage al patrulea jucător. Acesta se pasează în primul plan al
apărării, pe direcţia în care se efectuează atacul.
 În funcţie de locul mingii, se organizează apărarea, circulaţia jucătorilor
se va face corespunzător circulaţiei apărătorilor în zonă.
 Se retrage al cincilea apărător, moment care marchează trecerea la faza
următoare: organizarea apărării om la om, trecerea de la apărarea
coşului la marcaj individual.
67
Cătălin CIOCAN
 Fiecare apărător se va îndrepta către atacantul direct, purtând răspundere

individuală în apărare, marcând un adversar ipotetic.
Integrarea modelului: executarea globală fără adversar.
5 jucători în atac cu minge. Se execută circulaţie de jucători şi de minge. După 5 –6
pase se finalizează. În momentul aruncării la coş, atacanţii trec în situaţie de
apărare şi vor aplica concomitent:
 echilibrul defensiv – retragere.
 extremele – recuperare.
Cel mai apropiat jucător de coşul advers – recuperare.
Pregătirea se face concomitent cu învăţarea atacului, se dau teme echipei din
apărare.
Joc 5x5 cu temă:
Sarcini pentru atac:
 Pregătirea atacului, circulaţie de minge şi de jucători.
 Finalizare (după 5 –6 pase).
 Recuperare şi asigurarea echilibrului defensiv.
 Retragerea în apărare.
 Organizarea apărării.
Sarcini pentru apărare:
 Apărarea jucătorului care aruncă la coş.
 Urmărire la panou.
 Trecere lentă în atac.
 Ocuparea dispozitivului de atac.
 Pregătirea atacului.
 Finalizarea (după 5 – 6 pase).
Exerciţiul se desfăşoară sub permanenta îndrumare a profesorului, cu deplasare
lentă şi controlată. Se opreşte şi prin autocorectare se fac precizări tactice.
Se repetă temele din exerciţiul anterior în cadrul jocului de două reprize de 5
minute cu pauză de 2 minute pentru precizări tactice.
Jocuri cu temă 5x5 pe tot terenul
Joc Teme Punctaj
J 5x5 capac 1
Apărare
J 5x5 aruncare la coş din dribling 4
Atac
68
capac 2
recuperarea mingii 3
Atac
aruncare la coş pe contraatac 3
J 5x5 capac 1
recuperare 1
Atac
J 5x5 recuperare 1
capacul 3
se aruncă la coş din Blocaj - plecare 2
Atac
J 5x5 capac 1
recuperare 3
II.6.2. Contraatacul în jocul de baschet

Acţiune tactică colectivă prin care o echipă, după intrarea în posesia mingii,
execută trecerea rapidă în zona de atac pentru a finaliza, înainte ca adversarul să
realizeze retragerea apărătorilor şi organizarea apărării.
Pentru desfăşurarea eficientă a contraatacului este necesară aplicarea următoarelor
indicaţii tactice:
 Trecerea rapidă din zona de apărare în zona de atac;
 Surprinderea adversarului în situaţia de apărare în retragere
neorganizată;
 Determinarea superiorităţii numerice pe parcursul trecerii rapide în atac
şi mai ales în faza de finalizare.
Fazele desfăşurării contraatacului:
1. Anticiparea intrării în posesia mingii prin:
 Urmărirea traiectoriei mingii;
 Formarea triunghiului de recuperare defensivă;
2. Intrarea în posesia mingii realizată după:
 Coş marcat;
 Recuperare defensivă;
 Intercepţie;
69
Cătălin CIOCAN
 Infracţiuni comise de adversar la repunerea mingii în joc;

3. Trecerea din apărare în atac prin:
 Ocuparea dispozitivului şi preluarea sarcinilor pe post : posesorul
mingii, vârfurile de contraatac, intermediarii (lateral şi pe centru);
 Circulaţia jucătorilor: trecerea rapidă în atac, circulaţie pe un front larg
(2-3 culoare), în adâncime (2-3 planuri) şi determinarea superiorităţii
numerice;
 Circulaţia mingii: direct cu dribling, cu 2 – 4 pase, cu pasă lungă sau cu
pase scurte prin intermediar.
4. Finalizarea: atacul în superioritate numerică: Aruncarea la coş specifică
momentului, dublarea ofensivă sau defensivă a jucătorului care aruncă şi finalizare.
5. Recuperarea ofensivă prin: voleibolarea mingii direct din recuperare;
recuperarea mingii şi reluarea finalizării; dublarea jucătorului care aruncă şi
realizarea celui de al doilea val al contraatacului.
Variante
Contraatac direct cu 1, 2 vârfuri.
Contraatac cu un intermediar pe lateral sau pe centru.
Contraatac cu un intermediar pe lateral şi cu intermediar pe centru (o
pasă, două pase, trei pase).
Componente tehnice
 Startul – alegarea de viteză pe 10 – 15 metri, oprirea, alergarea cu
schimbări de direcţie.
 Pasa cu o mână de la umăr;
 Pasa cu două mâini de la piept;
 Pasa cu pământul;
 Conducerea mingii;
 Aruncarea la coş din dribling, din deplasare şi din săritură;
 Recuperarea;
 Voleibolarea;
70

 Viteză de deplasare şi de reacţie;
 Rezistenţă în regim de viteză;
 Forţă în picioare şi braţe
 Forţă în regim de viteză;
 Detenta;
 Hotărâre.
 Anticiparea, sesizarea momentului de pasare şi de aruncare;
 Spontaneitate;
 Combativitate
Indicaţii tactice
 Declanşarea contraatacului în orice situaţie de intrare în posesia mingii.
 Anticiparea şi sesizarea posibilităţii de intrarea în posesia mingii;
 Acţionarea în desfăşurarea contraatacului pe planuri şi culoare diferite;
 Transmiterea mingii în adâncime, spre vârful de contraatac;
 Folosirea driblingului numai pentru realizarea depăşirii numerice;
 Dublarea jucătorului care finalizează;
 Asigurarea echilibrului defensiv în contraatac;
 Surpriza şi viteza de execuţie a acţiunilor în contraatac.
Traseul metodologic
Structuri de joc
1. Ieşire la minge – prindere – oprire – aruncare la coş – recuperare – pasă.
2. Aruncarea mingii în panou – săritură – prindere – aterizare – pasă –
alergare – prindere – aruncare la coş – recuperare – dribling – pasă.
3. Pase în doi jucători din deplasare cu schimb de locuri.
4. Pase în trei jucători din deplasare cu schimb de locuri.
5. Două şiruri la panou, se execută ieşire la minge – prindere – oprire –
aruncare la coş – recuperare – pasă.
6. Dribling cu schimbări de direcţie – pasă din dribling – deplasare –
reprimirea mingii – aruncare la coş din deplasare – recuperare – pasă.
7. Ieşire la minge – prindere – oprire – pasă – reprimirea mingii – aruncare
la coş – recuperare – pasă.
picioare şi lucru de braţe – pas adăugat înapoi – săritură pentru capac.
71
Cătălin CIOCAN
10. Alergare cu vârful de contraatac – săritură pentru capac – aterizare –

contraatac.
 Ocupă mingea.
 Lupta cu mingile.
Jocuri cu temă
Joc Teme Punctaj
2 vârfuri, 1 intermediar, 1 jucător care lansează contraatacul
coşul marcat din orice altă acţiune sau combinaţie
J 2
Atac sau post
4x4
coşul marcat din contraatac 5
2 vârfuri, 1 intermediar, 1 jucător care lansează contraatacul
J coşul marcat din aruncare de pe loc 2
Atac
4x4 coşul marcat din contraatac 4
Apărare intercepţia 1
coşul marcat din Dă şi du-te 2
J Atac
coşul marcat din contraatac 5
5x5
coşul marcat din săritură 2
Atac coşul marcat din contraatac 4
J
5x5
intercepţie 3
Apărare

pentru apărarea om la om și a contraatacului din jocul de baschet.
72
1. Ce componente tehnice întâlnim la apărarea om la om în jocul de baschet?

2. Alcătuiți 3 structuri de exerciții pentru învățarea apărării om la om în baschet.
3. Alcătuiți 2 jocuri cu temă pentru învățarea apărării om la om în baschet.
4. Ce componente tehnice întâlnim la contraatacul din jocul de baschet?
5. Alcătuiți 3 structuri de exerciții pentru învățarea contraatacului în baschet.

Alcătuiți 2 jocuri cu temă pentru învățarea contraatacului în baschet.
BIBLIOGRAFIE

Pim, Iaşi.
Bacău,
Bacău.
Cultura, Piteşti.
73
Cătălin CIOCAN
Unitatea de studiu II.7. METODICA ÎNVĂȚĂRII ATACULUI ÎN

SUPERIORITATE NUMERICĂ, APĂRĂRII ÎN INFERIORITATE
NUMERICĂ, ATACULUI ÎN SEMICERC
II.7.1. Atacul în superioritate numerică

Acţiunea tactică prin care 2 sau 3 atacanţi determină, prin plasamentul lor o
superioritate numerică raportată la numărul apărătorilor prezenţi la faza de joc
respectivă.
Ideea tactică de bază o constituie atragerea apărătorului pe jucătorul cu minge care,
în calitate de posesor este mai periculos decât partenerul fără minge.
Variante
 Atacul 2 contra 1;
 Atacul 3 contra 1 şi 3 contra 2;
 Atacul 4 contra 3;
Componente tehnice
 Demarcajul;
 Plasamentul;
 Intrarea în posesia mingii şi protecţia ei;
 Transmiterea mingii;
 Conducerea mingii;
 Finalizarea;
 Viteza de reacţie;
74
 Detenta;
 Creativitate, iniţiativă în a determina superioritatea numerică;
Indicaţii tactice
Atacul 2 contra 1
 Indicaţii pentru ambii jucători:
o Atacarea coşului pe ambele laturi (front larg);
o Plasamentul atacanţilor pe culoare şi planuri diferite;
o Cuprinderea apărătorului între cei doi atacanţi;
o Circulaţia atacanţilor pe latura unui triunghi imaginar în timpul
demarcajului;
o Realizarea dublajului ofensiv sau defensiv;
 Indicaţii pentru atacantul cu minge:
o Atacarea coşului cu dribling pe drumul cel mai scurt;
o Aruncarea la coş în cazul în care apărătorul nu vine la marcaj
activ;
o Atragerea apărătorului pentru a înlesni demarcarea
coechipierului;
o Angajarea coechipierului în cazul în care marcajul apărătorului
este asupra sa;
o După pasare, preluarea sarcinilor jucătorului fără minge.
 Indicaţii pentru jucătorul fără minge:
o Plasament în plan şi culoare diferite faţă de jucătorul cu minge;
o Demarcaj cu realizarea dublajului ofensiv sau defensiv
determinând culoarul de pasare şi plasament pentru finalizare;
o Participarea la acţiunea de recuperare;
o După intrarea în posesia mingii, preluarea sarcinilor jucătorului
cu minge.
Atacul 3 contra 1 şi 3 contra 2
Indicaţii pentru cei trei jucători:
 Atacarea coşului pe trei culoare şi trei planuri diferite şi formarea unui
triunghi de atac al coşului cu baza spre panou, doi jucători avansaţi, un
jucător retras;
 Cuprinderea apărătorilor între cei trei atacanţi;
 Atacarea coşului de către jucătorul cu minge, ceilalţi doi atacanţi
dublează defensiv sau ofensiv în funcţie de locul mingii. Este indicat ca
în faza de iniţiere a finalizării, atacarea coşului să se facă prin dribling
de către jucătorul aflat pe culoarul de centru;
75
Cătălin CIOCAN
Traseul metodologic
Structuri de joc
1. Fentă de plecare – pornire bruscă – alergare.
2. Alergare – oprire – piruetă.
direcţie.
4. Deplasare cu paşi adăugaţi lateral – sprint – alergare cu schimbări de
direcţie – sprint.
5. Alergare în ritm variat – piruetă – schimbări de direcţie – frânare –
sprint – sărituri la panou pentru recuperare.
6. Alergare normală – pirueta 180 grade – sprint pe 10 – 15 metri.
7. Recuperare defensivă (imitare) – alergare cu schimbări de direcţie –
sprint pe 10 – 15 metri.
8. Alergare cu schimbare de direcţie – cu frânare pe un picior sau cu
piruetă prin înapoi.
9. Alergare cu schimbare de ritm – prinderea mingii – aruncare la coş din
10. Alergare cu schimbare de direcţie – prinderea mingii – oprire – fentă –
aruncare la coş.
11. Ieşire la minge - prindere – oprire – fentă stânga – plecare în dreapta –
dribling – aruncare la coş din dribling.
12. Ieşire la minge – prindere – oprire – fentă de aruncare – pasă – sprint –
reprimirea mingii – dribling – aruncare la coş din dribling – recuperare.
 Cine marcă mai multe coşuri din 20 aruncări de pe loc;
 Cine marcă mai multe coşuri din 20 aruncări din dribling;
 Cine execută mai multe recuperări ale mingii la panou din săritură
contratimp;
 Ştafete cu dribling şi aruncări la coş – recuperarea mingii din săritură;
Jocuri cu temă pentru atacul în superioritate numerică – 2x1, 3x2
Joc Teme Punctaj
Atac aruncare la coş numai din dribling 3
J
capac 1
2x1 Apărare
recuperare 2
J
2x1
J Atac aruncare de pe loc sau din dribling 2
76
3x2 recuperare ofensivă 3

Atac
J aruncare la coş din dribling 4
3x2 recuperare 2
Apărare
capac 1
se aruncă la coş din blocaj - plecare 2
J Atac
3x2
Apărare capac 1
II.7.2. Apărare în inferioritate numerică

Acţiune tactică prin care un număr redus de apărători încearcă să satisfacă cerinţele
de apărare în faţă unui atac superior numeric.
Variante
 Apărarea 1 contra 2.
 Apărarea 2 contra 3.
 Apărarea 3 contra 4;
Componente tehnice
 Poziţie fundamentală medie şi joasă;
 Deplasările cu pas adăugat;
 Joc de picioare şi lucru de braţe;
 Alergare cu diferite variante;
 Starturile bruşte;
 Schimbarea de direcţie;
 Frânarea;
 Săriturile (la capac, la recuperare);
77
Cătălin CIOCAN
 Viteza de reacţie;
 Detenta;
 Rezistenţa specifică;
 Anticiparea, sesizarea jucătorului periculos pe coş, a momentului
execuţiei aruncării la coş;
Indicaţii tactice
Pentru apărarea 1 contra 2:
 Retragere în apropierea coşului cu plasament specific apărării pe zone;
 Simulări de marcaj om la om, fente pentru întârzierea jocului de
finalizare al atacanţilor;
 Dirijarea atacului advers cât mai departe de coş;
 Determinarea jucătorului care driblează să renunţe la atacarea coşului,
eventual să finalizeze cât mai departe de coş;
 Marcaj decisiv la jucătorul care aruncă la coş.
Pentru apărarea 2 contra 3:
 Tendinţa de retragere cu apărarea coşului cu simulări de marcaj pentru
întârzierea jocului ofensiv al atacanţilor;
 Plasamentul apărătorilor se face pe planuri şi culoare diferite cu sarcini
de apărare 1 contra 2;
 În funcţie de atacantul cu mingea, apărătorii formează două fronturi de
apărare;
 Apărătorul care marchează pe jucătorul cu mingea, marchează activ,
celalalt apărător dublează cu apărarea coşului şi marchează cu sarcini de
apărare 1 contra 2.
Traseul metodologic
Structuri de joc
1. Alergare normală – schimbare de direcţie – sprint.
2. Alergare cu spatele – schimbare de direcţie – deplasare cu paşi adăugaţi
înapoi.
3. Alergare normală – schimbare de direcţie – frânare – retragere cu
spatele cu pas adăugat.
4. Joc de braţe şi picioare – sprint cu schimbare de direcţie - frânare –
retragere în alergare cu spatele.
5. Sprint 2 metri – joc de braţe şi picioare – alergare cu spatele – 3 sărituri
la panou.
78
6. Alergare cu faţa –alergare cu spatele – pas adăugat lateral – pas adăugat

înapoi – săritură pentru capac.
7. Alergare – pas adăugat înainte, înapoi – sărituri – sprint.
8. Joc de picioare şi lucru de braţe – piruetă spre înapoi – alergare –
10. Alergare înainte – alergare laterală stânga – alergare înapoi – alergare
laterală dreapta – pas adăugat înapoi în poziţie fundamentală joasă –
scoaterea mingii din dribling.
contraatac.
 Năvodul.
 Ocupă mingea.
 Lupta cu mingile.
Jocuri cu temă pentru apărarea în inferioritate – 1x2, 2x3
Joc Teme Punctaj
J 1x2 capac 1
Apărare
J 1x2
capac 2
J 2x3
Apărare
recuperare 2
J 2x3 Atac se aruncă la coş din dribling 2
se aruncă la coş din stop-săritură 4
Apărare recuperare 1
79
Cătălin CIOCAN
capac 2
Atac
aruncare la coş din voleibolare 3
J 2x3 capac 1
recuperarea mingii 3
II.7.3. Atacul în semicerc (atacul în potcoavă)

Acţiune tactică colectivă de echipă (sistem de joc în atac) în care jucătorii sunt
aşezaţi în semicerc, la circa 8 metri de coş, pe trei planuri de atac şi pe trei
coloane, împărţind suprafaţa de atac în cinci subzone.
1 2 1 2
3 3 3 3
5 5
Componente tehnice
 Alergare cu sprinturi 20 metri.
 Îmbinări de structuri de trecere în atac şi circulaţie individuală.
 Exerciţiu integrativ:
o trecere rapidă în atac,
o circulaţie individuală cu elemente de demarcaj,
o retragere în apărare cu schimbări de direcţie.
 Îndemânarea;
 Rezistenţa în regim de detentă;
80
 Creativitate, iniţiativă în a alege coechipierului care va primi mingea;
Indicaţii tactice
Baza sistemului de atac
 Dispozitivul de atac:
o Asigură front larg de atac, pe mai multe planuri şi pe mai multe
culoare, cu un echilibru defensiv puternic;
 Aşezare:
o Doi jucători de colţ sau extreme plasaţi lângă linia laterală şi în
plan cu coşul;
o Doi jucători intermediari (interi) plasaţi la circa 2 metri de o
parte şi de alta a liniei de aruncări libere;
o Un jucător centru (conducător de joc);
 Sarcini tactice:
o Jucătorii extremă: finalizare, angajare, recuperare;
o Jucătorii interi: finalizare, angajare, echilibru defensiv;
o Jucător centru: angajare, finalizare, echilibru defensiv.
Circulaţia jucătorilor
 Circulaţia ofensivă:
o Se face în direcţia coşului şi într-un singur sens;
o Se reglementează prin realizarea de pătrunderi succesive (un
jucător intrând în circulaţie ofensivă închide circulaţia pentru
ceilalţi coechipieri până în momentul când acesta iese din
suprafaţa de pedeapsă).
 Circulaţia de compensaţie:
o Se face pe semicerc pentru echilibrarea dispozitivului de atac;
o Se va alege varianta în funcţie de locul mingii.
o Ieşirea pătrunzătorului se face pe partea opusă mingii.
o Reglementarea circulaţiei jucătorilor. Un jucător în pătrundere
închide circulaţia ofensivă pentru ceilalţi coechipieri care vor
efectua circulaţie de compensaţie.
Circulaţia mingii
 Pentru asigurarea protecţiei mingii, pasele nu vor depăşi două planuri de
apărători;
 Se va transmite mingea către colţurile terenului pentru a se asigura
adâncimea atacului;
 Se vor angaja pătrunzătorii în circulaţie, pentru a se asigura atacarea
permanentă a coşului;
 Se va schimba direcţia de circulaţie a mingii de pe o parte pe alta pentru
a se asigura atacarea coşului pe un front larg (ambele părţi ale
panoului).
81
Cătălin CIOCAN
Structuri de joc
1. Aruncarea mingii în sus – prinderea mingii – protecţia mingii – pivotare
prin păşire – fentă de plecare – pasă.
2. Prinderea mingii pe loc – ţinere cu protecţie – fentă de pasă – plecare în
dribling – oprire – fentă de pasă – pasă.
3. Pase în doi din deplasare fără schimb de locuri.
4. Deplasare spre minge – prinderea mingii – oprire – pivotare – mânuirea
mingii cu protecţie – fentă de plecare în dribling – pasă.
5. Demarcaj – prinderea mingii – oprire – pivotare cu protecţie – fentă de
pasă – pasă – deplasare – reprimirea mingii – pasă din deplasare.
6. Prinderea mingii pe loc – dribling cu piruetă – oprire – fente – aruncare
la coş de pe loc.
7. Deplasare spre minge – prinderea mingii – oprire – fentă de pasă sprint
în dribling – pasă din dribling.
8. Ţinerea mingii – fentă de placare – pasă – deplasare – reprimirea mingii
– dribling cu piruete – oprire – fentă de pasă – aruncare la coş.
9. Ţinerea mingii – pasă – demarcaj – reprimirea mingii – oprire – fentă de
pasă – dribling – oprire – aruncare la coş de la semidistanţă –
recuperare.
10. Deplasare spre minge – prinderea mingii – oprire – pivotare – fentă –
dribling – oprire – aruncare la coş din săritură – recuperare ofensivă –
dribling spre tuşa laterală a terenului – pasă.
recuperare.
 Lupta cu mingiile;
 Concurs de pase pe perechi (cine pasează mai corect, cine pasează mai
repede);
 Semănatul şi culesul cartofilor;
 Pasează la numărul strigat;
 Ştafete cu pase şi dribling;
Traseul metodologic
Etapa condiţiilor izolate de joc
Învăţarea şi perfecţionarea bazei sistemului de atac
 Învăţarea dispozitivului de atac:
o 5 jucători în teren ocupă posturile din dispozitivul de atac;
o se prezintă sarcinile pe posturi;
o se schimbă jucătorii între ei pentru ca fiecare să treacă prin
situaţia de jucător de colă, intermediar şi pe linia mediană.
 Învăţarea circulaţiei de jucători:
82
o Se stabilesc câteva principii (indicaţii tactice colective);

o Un jucător în pătrundere închide circulaţia ofensivă pentru
ceilalţi coechipieri;
o Într-o subzonă nu se pot plasa doi sau mai mulţi jucători;
o Jucătorul staţionar, plasat pe semicerc, cedează zona jucătorului
care vine şi de regulă circulă către zona apropiată.
o Din mers: jucătorul 3 pleacă în circulaţie ofensivă şi degajează
zona coşului către extrema 2.
o Se va observa şi corecta:
o Ocuparea dispozitivului de atac.
o Reglementarea circulaţiei ofensive cu circulaţia de compensaţie.
 Învăţarea circulaţiei mingii
o 5 jucători în teren execută pase din aproape în aproape.
o Se vor face fente de pasă cu schimbarea direcţiei de circulaţie a
mingii şi schimbarea direcţiei de atac de pe o parte pe cealaltă a
terenului.
o Se va insista asupra circulaţiei de minge în adâncime (pasarea
mingii la jucătorii de colţ).
 Învăţarea circulaţiei de minge şi de jucători
o Pentru realizarea unei concepţii de joc se va învăţa un sistem
unic de circulaţie care să realizeze coordonarea celor două
circulaţii.
o Din mers, cu temă: pasă, pătrundere, circulaţie de compensaţie,
asigurarea dispozitivului de atac, tema se repetă şi pe măsură ce
elevii îşi însuşesc sarcina respectivă, exerciţiul se va face din
alergare.
Învăţarea trecerii din apărare în atac şi ocuparea dispozitivului de atac
 Atacul în potcoavă se realizează în următoarea succesiune de faze:
o Intrarea în posesia mingii;
o Trecerea din apărare în atac;
o Organizarea atacului: aşezarea în dispozitiv;
o Pregătirea atacului: circulaţia de jucători şi de minge cu acţiuni
de provocare de greşeli la părători;
o Finalizarea atacului;
o Recuperarea;
 5 jucători în apărare: la semnal, trecerea în zona de atac, ocuparea
dispozitivului de atac, circulaţie de jucători.
 Profesorul dă mingea unui jucător. La intrarea în posesia mingii, echipa
execută trecere lentă din apărare în atac.
 Acelaşi exerciţiu la care se adaugă şi circulaţie de minge.
 Profesorul aruncă mingea în panou, apărătorii formează un triunghi de
săritură, după intrarea în posesia mingii, se repetă exerciţiul anterior.
83
Cătălin CIOCAN
 Repetarea integrală a modelului fără adversari: 5 apărători

o Circulaţie în apărare;
o Profesorul creează situaţii diferite de intrare în posesia mingii;
o Recuperare;
o Intercepţie;
o Repuneri în joc din afara terenului;
o Trecere din apărare în atac;
o Ocuparea dispozitivului de atac;
o Pregătirea atacului: circulaţie de minge şi de jucători prin
pătrunderi succesive.
o Recuperarea şi asigurarea echilibrului defensiv.
Învăţarea finalizării atacului şi a acţiunii de recuperare
După 5-6 pase, pătrunde, se angajează jucătorul pătrunzător care aruncă la coş
(jucătorul inter), jucătorii extremă participă la recuperare iar celălalt inter şi cel de
pe linia mediană se deplasează spre înapoi pentru a asigura echilibrul defensiv.
După aruncare, se reia pregătirea atacului, finalizarea, recuperarea şi asigurarea
echilibrului defensiv.
Se introduc apărătorii care vor marca om la om, respectând regulile de marcaj
normal:
 Cu temă:
o cu mâinile la spate, fără să intervină la minge;
o marcaj activ, joc de braţe şi lucru de picioare fără să intre în
posesia mingii;
o cu intervenţie la minge;
 De situaţie:
o joc 5x5 pe jumătate de teren, 5-7 minute fiecare echipă în atac
sau cine intră în posesia mingii, trece în atac.
Se învaţă şi se perfecţionează concomitent cu apărarea om la om, respectiv: după
pierderea posesiei mingii, retragere în apărare, organizarea apărării, lupta pentru
câştigarea mingii, urmărirea la panou.
 5 atacanţi şi 5 apărători:
o după câteva pase, echipa din atac aruncă la coş şi nu
recuperează.
o acţiunile celor două echipe se desfăşoară concomitent;
 Atacul:
o Trecerea în zona de atac;
o Ocuparea dispozitivului de atac;
o Pregătirea atacului;
o Recuperarea, asigurarea echilibrului defensiv şi retragere cu
vârfurile de contraatac.
84
 Apărarea:
o Retragerea în apărare;
o Organizarea apărării;
o Lupta pentru câştigarea mingii;
o Marcajul jucătorului care aruncă la coş;
o Urmărire la panou, formarea triunghiului de săritură, schiţarea
plecării vârfurilor de contraatac.
Acţiunile celor două echipe se desfăşoară în ritm lent, profesorul face precizări şi
corectează permanent; opreşte pe parcurs şi se face autocorectare pentru stimularea
gândirii tactice a jucătorilor, echipa din apărare nu intră în posesia mingii. După
însuşirea corectă a modelului clasic, jucătorii sunt lăsaţi să interpreteze jocul, la
anumite intervale profesorul opreşte jocul, solicită jucătorii să facă precizări
(autocorectare), dă indicaţii de aplicare în joc a elementelor învăţate.
5x5 pe tot terenul cu teme diferite.
Jocuri cu temă 5x5 pe jumătate de teren
Joc Teme Punctaj
Atac aruncare la coş numai după 6 pase 2
J 5x5 capac 1
Apărare
aruncare la coş din pătrundere 4
Atac
J 5x5 aruncare la coş de pe loc 2
Atac
aruncare la coş din dă şi du-te 3
J 5x5
Apărare
recuperare 2
se aruncă la coş din blocaj plecare din blocaj 2
Atac
J 5x5
recuperare 1
Apărare
capac 2
se aruncă la coş numai după ce mingea trece
4
Atac pe la toţi jucătorii
J 5x5 se aruncă la coş din depăşire 2
capac 1
Apărare
85
Cătălin CIOCAN

pentru atacul în superioritate numerică și apărarea în inferioritate numerică.
1. Ce componente tehnice întâlnim la atacul în superioritate numerică în jocul de

baschet?
2. Alcătuiți 3 structuri de exerciții pentru învățarea atacului în superioritate
numerică în baschet.
3. Alcătuiți 2 jocuri cu temă pentru învățarea atacului în superioritate numerică în
baschet.
4. Ce componente tehnice întâlnim la apărarea în inferioritate numerică din jocul de
baschet?
5. Alcătuiți 3 structuri de exerciții pentru învățarea apărării în inferioritate numerică.
6. Alcătuiți 2 jocuri cu temă pentru învățarea apărării în inferioritate numerică.

Alcătuiți 2 jocuri cu temă pentru învățarea apărării în inferioritate numerică.
BIBLIOGRAFIE

Pim, Iaşi.
Bacău,
Bacău.
Cultura, Piteşti.
86

87
Cătălin CIOCAN
MODULUL III.PREDAREA JOCULUI DE

BASCHET ÎN ȘCOALĂ
Scopul modulului:
Acest modul a fost elaborat în scopul prezentării formelor de organizare

şi desfăşurare a lecțiilor de educaţiei fizice şcolare pentru învăţământul primar și
gimnazial privind învățarea jocului de baschet. Sunt prezentate pe larg prevederile
programei şcolare privind competenţele generale şi specifice, privind conţinuturile
în ceea ce priveşte sistemele de acţionare din baschet.
 definească competenţele generale specifice disciplinei baschet;

 descrie competenţele specifice, pe fiecare clasă în parte, specifice
disciplinei baschet.
88
Unitatea de studiu III.1. PREDAREA JOCULUI DE BASCHET LA

CLASELE PRIMARE
III.1.1. Educația fizică în învățământul primar
Obiective – programă
În învăţământul primar – clasele I – IV – educaţia fizică constituie o disciplină de
studiu prevăzută în planul de învăţământ cu un număr de ore pe săptămână, după
cum urmează:
Clasa I 3 ore pe săptămână, iar din 20 ore total reprezintă 15 % pe
săptămână;
Clasa a II-a 2 ore pe săptămână, iar din 21 ore total reprezintă 9,1% pe
săptămână;
Clasa a III-a 2 ore pe săptămână, iar din 22 ore total reprezintă 9% pe
săptămână;
Clasa a IV-a 2 ore pe săptămână, iar din 24 ore total reprezintă 8,3 % pe
săptămână;
Din această prezentare reiese locul educaţiei fizice în învăţământul primar din ţara
noastră care, în general nu este în concordanţă cu necesităţile bio-fiziologice şi de
mişcare ale organismului copiilor în creştere şi cu acumulările cantitative şi
calitative decisive pentru restul vieţii.
Programele elaborate de Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului în 2005 vor
să aducă un suflu nou şi în domeniul educaţiei fizice şcolare din ţara noastră. După
modul ştiinţific, programatic, curricular, în care au fost elaborate, semnalează
intenţia declarată de a stabili învăţământului primar din ţara noastră un rol
important în formarea şi pregătirea tinerelor generaţii.
Prin obiectivele educaţiei fizice fixate în programele analitice pe clase este evidentă
intenţia abordării sistematice a educaţiei fizice din învăţământul preuniversitar în
care învăţământul primar este considerat ca treapta a doua, după cel preşcolar şi în
acelaşi timp ca învăţământ pregătitor şi obligatoriu pentru învăţământul gimnazial
din ţara noastră.
Aşa cum s-a precizat în capitolele anterioare, programele elaborate în anul 2005
pentru clasele III – IV constituie un element curricular necesar modernizării şi
ridicării standardelor pregătirii acestei discipline.
La clasa a III-a capitolul conţinuturi este structurat pe următoarele componente;
 Capacitatea de organizare – cu 5 teme principale, fiecare temă însoţită de
obiective operaţionale, de activităţile practice (exerciţiile) şi extinderile
corespunzătoare;
89
Cătălin CIOCAN
 Dezvoltarea fizică – este sistematizată pe 2 teme, respectiv;

 poziţiile de bază şi derivate;
 mişcări de ducere, îndoire, aplecare, răsucire, rotare, ale segmentelor
corpului, libere şi cu obiect portativ;
Fiecare temă beneficiază la rândul ei de obiective operaţionale, activităţile practice
(exerciţiile) şi extinderile sau indicaţiile respective:
 Deprinderi motrice – capitolul care cuprinde un număr de 10 teme, respectiv:
mersul, alergarea, săritura, aruncarea, prinderea, echilibrul, târârea, căţărarea,
escaladarea şi tracţiunea. Fiecare temă este, la rândul ei, defalcată pe mai multe
subteme specifice, însoţite de obiective operaţionale, activităţi practice, iar
extinderile în mai mică măsură.
 Calităţile motrice – capitol sistematizat pe cele 4 calităţi motrice generale,
respectiv viteza, forţa, îndemânarea şi rezistenţa, fiecare defalcat pe teme
specifice însoţite de obiective operaţionale.
 Deprinderi motrice sportive elementare sistematizate pe sporturile: gimnastică
acrobatică şi ritmică, atletism, jocuri sportive: minibaschet, minifotbal,
minihandbal.
 Probe şi norme de control – capitol în care se precizează faptul că obiectivele
operaţionale corespunzătoare sunt cerinţe minimale pentru nota 5.
Programa clasei a IV-a este structurată pe aceleaşi şase capitole prezentate la clasa
a III-a. La fiecare capitol sunt prezentate temele defalcate pe subteme specifice care
în general sunt o continuare la un nivel superior a temelor din clasa a III-a.
Şi la această clasă fiecare temă şi subtemă este însoţită de obiective operaţionale
specifice, însoţite de activităţile practice (exerciţiile corespunzătoare) şi extensiile
aferente.
Obiectivele educaţiei fizice la clasele a III-a şi a IV-a

Aplicarea acestei noi programe presupune o atitudine corespunzătoare în care
minibaschetul di programa respectivă trebuie să fie subordonat întregului proces de
educaţie fizică şcolară şi în final, subordonat obiectivelor disciplinei, aşa cum sunt
ele formulate pentru fiecare clasă în parte.
Pentru o corectă abordare a problemei predării jocului de baschet în lecţia de
educaţie fizică la clasele a III-a şi a IV-a este necesar să se pornească mai întâi de
obiectivele generale ale lecţiei de educaţie fizică aşa cum acestea sunt formulate în
programă, respectiv:
Obiectivele la clasa a III-a

1. Formarea capacităţii elevilor de a se încadra şi acţiona în formaţii de adunare,
de deplasare şi de lucru la comandă.
2. Favorizarea armonioase şi dezvoltării fizice.
3. Utilizarea deprinderilor motrice formate şi însuşirea de noi variante ale
acestora.
90
4. Creşterea indicilor de manifestare a vitezei, îndemânării, forţei generale şi

rezistenţei.
5. Valorificarea exerciţiilor fizice în formarea personalităţii elevilor.
6. Consolidarea cunoştinţelor privind normele de igienă specifice practicării
exerciţiilor fizice, regulile întrecerilor şi cerinţelor activităţii independente.
7. Formarea deprinderilor de a se integra în regimul cotidian în activităţile de
educaţie fizică, sportive sau turistice.
Obiectivele la clasa a IV-a

1. Perfecţionarea capacităţii elevilor de a se încadra şi a acţiona prompt şi precis
în formaţii de adunare, de deplasare şi de lucru.
2. Formarea obişnuinţei elevilor de a folosi exerciţiile fizice însuşite în scopul
păstrării atitudinii corecte şi dezvoltării armonioase a corpului.
3. Extinderea fondului de deprinderi motrice şi creşterea priceperilor de utilizare a
acestora în acţiuni variante.
4. Creşterea indicilor calităţilor motrice şi a capacităţii de manifestare a acestora
pe parcursul exersării şi în formele de generalizare – aplicare.
5. Cultivarea pasiunii pentru practicarea jocurilor dinamice, probelor şi ramurilor
de sport predate, sub formă de întrecere, în lecţii şi în timpul liber.
6. Consolidarea cunoştinţelor şi deprinderilor de igienă specifică educaţiei fizice
în concordanţă cu condiţiile variate ale mediului înconjurător.
7. Educarea obişnuinţei elevilor de a depune eforturi sistematice, de a acţiona
individual şi în grup cu voinţă şi perseverenţă, în dorinţa de autodepăşire.
Cultivarea spiritului de respect faţă de reguli, parteneri, adversari.
8. Stimularea motivaţiei şi interesului pentru practicarea independentă a
exerciţiilor fizice, a jocurilor, activităţilor sportive şi turistice.
Dacă acestea sunt obiectivele educaţiei fizice la clasele respective, atunci întregul
proces de învăţământ desfăşurat la ore sau în afara acestuia, trebuie să fie
subordonat şi călăuzit permanent de realizarea lor, inclusiv jocul de baschet,
respectiv minibaschet.
Obiectivele specifice minibaschetului la clasele a III-a şi a IV-a

Prezent în noua programă şcolară din 2005 începând cu clasa a III-a şi a IV-a, jocul
de baschet primeşte statutul de mijloc al educaţiei fizice şi la aceste clase.Ca mijloc
al educaţiei fizice la clasele ciclului primar, jocul de baschet se subordonează
integral obiectivelor lecţiilor de educaţie fizică aşa cum acestea sunt formulate în
programă.
La clasa a III-a, jocul de baschet poate concura la realizarea specifică a
următoarelor obiective din programă:
 Obiectivul nr. 1: Favorizarea evoluţiei armonioase şi a dezvoltării fizice.
 Obiectivul nr. 2: Utilizarea deprinderilor motrice formate şi însuşirea de noi
variante ale acestora.
91
Cătălin CIOCAN
 Obiectivul nr. 3: Creşterea indicilor de manifestare a vitezei, îndemânării şi

rezistenţei generale.
 Obiectivul nr. 4: Valorificarea exerciţiilor fizice în formarea personalităţii.
 Obiectivul nr. 5: Consolidarea cunoştinţelor privind normele de igienă
specifică practicării exerciţiilor fizice, regulilor întrecerilor şi cerinţelor
activităţii independente.
 Obiectivul nr. 6: Formarea deprinderilor de a se integra în regimul cotidian,
activităţi de educaţie fizică, sportive şi turistice.
La clasa a IV-a jocul de baschet are implicaţii în realizarea următoarelor obiective
prevăzute în programă:
 Obiectivul nr. 1: Formarea obişnuinţelor de a folosi exerciţiile fizice însuşite
în scop păstrării atitudinii corecte şi a dezvoltării armonioase a corpului.
 Obiectivul nr. 2: Extinderea fondului de deprinderi motrice şi creşterea
priceperilor utilizare a acestora în activităţi variate.
 Obiectivul nr. 3: Creşterea indicilor calităţilor motrice şi a capacităţii de
manifestare acestora pe parcursul exersării şi în forme generalizate.
 Obiectivul nr. 4: Cultivarea pasiunii pentru practicarea jocurilor dinamice,
probelor ramurilor de sport predate sub formă de întrecere în lecţii şi în afara
lor.
 Obiectivul nr. 5: Consolidarea cunoştinţelor şi deprinderilor de igienă
specifice educaţiei fizice în concordanţă cu condiţiile variate de mediu
înconjurător.
 Obiectivul nr. 6: Educarea obişnuinţei elevilor de a depune eforturi
sistematice, de a acţiona individual şi în grup, cu voinţă şi perseverenţă în
dorinţa de autodepăşire. Cultivarea spiritului de respect faţă de reguli, parteneri,
adversari.
 Obiectivul nr. 7: Stimularea motivaţiei şi interesului pentru practicarea
independentă a educaţiei fizice, jocurilor, activităţilor sportive şi turistice.
După cum se poate constata, jocul de baschet, respectiv minibaschet, la clasele a
III-a şi a IV-a poate avea o contribuţie însemnată la realizarea mai multor obiective
ale educaţiei fizice la aceste clase.
Trebuie avut în vedere faptul că jocul de baschet, în condiţiile date, este mijloc al
educaţiei fizice şi ca atare subordonat total scopului, sarcinilor, structurii şi cadrului
organizatoric al lecţiilor respective. În aceste condiţii, prezenţa jocului de baschet
chiar şi prin unele din componentelor sale fundamentale s-ar regăsi permanent în
lecţii alături de celelalte teme cu viteză şi alte componente ale programei şi ale
lecţiei.
Temele din minibaschet sunt introduse în lecţii în paralel şi alături de alte teme din
atletism, din gimnastică sau din capitolul dezvoltarea calităţilor motrice.
Aceasta presupune ca, în lecţiile de educaţie fizică, componentele minibaschetului
să-şi găsească locul în veriga specifică rezervată practicării ramurii de sport
respective. Astfel, dacă o lecţie de educaţie fizică are o durată de 50 minute şi este
92
structurată pe verigi, atunci veriga privind practicarea jocului de mini baschet va

putea fia treia verigă a lecţiei respective şi va dura aproximativ 12-20 minute.
Stimularea motivaţiei şi interesul pentru practicarea independentă a jocurilor şi
activităţilor sportive este de asemenea unul din principalele obiective ale prezenţei
minibaschetului în lecţiei de educaţie fizică la clasele III – IV.
Aceste poziţii şi acest statut al minibaschetului în lecţiile de educaţie fizică la
clasele a III-a şi a IV-a presupune un demers metodic adecvat, capabil să preia
obiectivele programei şi să le realizeze în condiţii cât mai bune, ţinând seama că
practicarea jocului de minibaschet în lecţii dar şi independent presupune şi alte
componente în afara cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor de executare a
componentelor respective care, la rândul lor, trebuiesc programate în instruire:
teme de modul, subteme, obiective operaţionale.
Educaţia fizică la clasele I-IV are un rol însemnat asupra procesului de dezvoltare
şi fortificare fizică a organismului pentru tot restul vieţii, motiv pentru care
cunoaşterea ţi aplicarea programei care stă la baza acestui proces este esenţială,
odată şi cu eşalonarea ei pe parcursul anului şcolar.
Programa şi planul tematic anual la clasa a III-a
Programa de minibaschet la clasa a III-a prevede:
 Conţinuturi minibaschet:
 Pasa şi prinderea mingii cu două mâini;
 Aruncarea la coş cu două mâini de la loc;
 Driblingul şi aruncare la coş din dribling;
 Oprire într-un timp;
 Pivotarea;
 Aşezarea în atac.
 Obiective operaţionale:
 Să paseze şi să prindă mingea de pe loc şi din deplasare, în relaţie cu un
partener;
 Să arunce mingea la coş de pe loc şi din dribling;
 Să folosească în joc bilateral cunoştinţele şi regulile învăţate;
 Activităţi practice:
 Repetarea fiecărei componente individual şi pe perechi;
 Exersarea de acţiuni de joc alcătuite din structuri fundamentale simple;
 Ştafete şi jocuri dinamice cu elemente din baschet;
 Joc bilateral de minibaschet.
Programa şi planul tematic anual la clasa a IV-a
Programa de minibaschet la clasa a IV-a prevede;
 Conţinuturi minibaschet;
 Pasa cu una şi două mâini;
 Aruncarea la coş cu două mâini de la loc;
 Driblingul şi aruncare la coş din dribling;
93
Cătălin CIOCAN
 Pivotarea;
 Aşezarea în atac;
 Marcarea adversarului în apărare;
 Obiective operaţionale:
 Să paseze şi să prindă şi să dribleze mingea în relaţie cu partenerii şi cu
adversarii;
 Să arunce mingea la coş de pe loc şi din dribling;
 Să folosească în joc bilateral cunoştinţele şi regulile învăţate;
 Activităţi practice:
 Exersarea elementelor individual şi pe perechi;
 Repetarea unor acţiuni de joc alcătuite din 2-3 elemente;
 Ştafete şi jocuri pregătitoare;
 Joc bilateral de minibaschet arbitrat;
Conţinuturile şi formele de practicare ale jocului de baschet în lecţiile de educaţie
fizică la clasele a III-a şi a IV-a
Conţinuturi clasa a III-a

Modul nr. 1;
10 lecţii
Tema:  Jocul 3 x 3 cine pasează mingea de mai multe ori.
Obiective  Să ştie să prindă şi să paseze mingea cu două mâini şi cu o
operaţionale mână de pe loc şi din deplasare;
 Să ştie să aplice în jocul 3 x 3 prinderea şi pasarea mingii cu
două mâini şi cu două;
 Să aplice regula paşi;
Lecţia nr. 1  Explicare, demonstrare, repetare pe perechi.
 Joc care pereche face mai multe pase de pe loc în 2 minute,
distanţă3 metri.
Lecţia nr. 2  Explicare, demonstrare, repetare 5 x 2 minute în triunghi.
 Joc care triunghi face mai multe pase de pe loc în 3 minute
– 5 x 3 minute.
Lecţia nr. 3  Joc care pereche face mai multe pase din deplasare pe
distanţa de 10 m dus – întors - 5 repetări.
Lecţia nr. 4  Joc care tripletă face mai multe pase din deplasare pe
distanţa de 10 m dus – întors – 5 repetări.
Lecţia nr. 5  Joc care pereche face mai multe pase cu două mâini de
deasupra capului de pe loc în 2 minute.
Lecţia nr. 6  Joc care pereche face mai multe pase cu două mâini de
deasupra capului din deplasare pe distanţa de 10 metri, dus
– întors – 5 repetări.
Lecţia nr. 7  Joc Măgăruşul cu trei jucători pe margine şi unul la mijloc 5
x 2 minute.
94
Lecţia nr. 8  Joc Măgăruşul cu doi jucători pe margine şi doi la mijloc 4

x 3 minute.
Lecţia nr. 9  Joc Măgăruşul cu patru jucători pe margine şi doi la mijloc
5 x 3 minute.
Lecţia nr. 10  Joc 3 x 3 care echipă pasează de mai multe ori 3 x 4 minute.
Modulul nr. 2;
10 lecţii
Tema  Jocul 3 x 3 cine ţine mingea mai mult cu efectuarea
driblingului înainte de a pasa unui coechipier.
Obiective  Să ştie să efectueze driblingul în joc înainte de a pasa
operaţionale mingea.
 Să cunoască şi să ştie să aplice regula dublu dribling.
Lecţia nr. 1;  Explicare, demonstrare, repetare.
 Dribling dus – întors printre jaloane 3 x 10 metri.
 Ştafete cu dribling.
Lecţia nr.  Explicare, demonstrare, repetare.
2 – 3;  Joc 1 x 1 cine ţine mingea mai mult în dribling 2 x 2
minute.
4 –5  Joc 2 x 2 cine ţine mingea mai mult cu dribling obligatoriu
înainte de pasă – 3 x 2 minute.
6–7–8  Joc 3 x 3 cine ţine mingea mai mult în dribling obligatoriu
înainte de pasă – 3 x 3 minute.
9 - 10  Joc 3 x 3, 4 x 4, leapşa în dribling.
 Joc 4 x 4 cine ţine mingea mai mult în dribling înainte de a
pasa 3 x 3 minute.
Modulul nr. 3;
12 lecţii
Tema  Jocul 3 x 3 la un coş cu aruncare la coş de pe loc.
Obiective  Să ştie să arunce la coş de pe loc după prinderea
operaţionale mingii în prezenţa adversarului.
 Să cunoască şi să aplice regula paşi.
 Să cunoască şi să aplice infracţiunea fault – greşeală
personală.
Lecţia nr. 1  Explicarea, demonstrarea şi repetarea aruncării la coş
de pe loc.
 Joc cine aruncă la coş de ani multe ori şi câte coşuri
marcă într-un minut – 3 x 1 minut
95
Cătălin CIOCAN

de pe loc.
 Joc care pereche aruncă la coş de mai multe ori şi câte
coşuri marcă în două minute - 3 x 2 minute.
Lecţia nr.  Explicarea, demonstrarea şi repetarea aruncării la coş
3–4 de pe loc.
 Joc cine înscrie mai multe coşuri într-un minut 3 x 1
minut.
de pe loc.
 Joc care pereche înscrie mai multe coşuri în două
minute 3x2 minute.
6-7 de pe loc.
 Joc 1 x 1 la un panou cine înscrie mai multe coşuri de
pe loc în două minute – 2x2 minute.
8–9 de pe loc.
 Joc 2 x 2 la un panou, care echipă înscrie mai multe
coşuri de pe loc 2 x 3 minute.
Lecţia nr.  Joc 3 x 3 la un panou, care echipă înscrie mai multe
10 – 11 – 12 coşuri de pe loc 2 x 5 min.
 Tema jocului; se aruncă la coş de pe loc după
prinderea mingii de la un coechipier, din recuperare la
un panou nu este voie să se arunce la coş.
Notă: În fiecare lecţie, elevii care nu intră în execuţia directă a temei repetă
prinderea şi pasarea mingii cu protecţia ei.
Modul nr. 4;
8 lecţii
Tema  Jocul 2x2, care pereche execută mai corect structura;
demarcare – prinderea mingii - oprire – pivotare –
fentă de pasă– aruncare la coş de pe loc.
Obiective  Să ştie să se demarce spre minge, să o prindă, să
operaţionale oprească regulamentar.
 Să ştie să folosească pivotul prin păşire pentru a
proteja mingea.
 Să ştie să păcălească adversarul folosind fentele cu
mingea pentru a arunca nestingherit la coş.
 Să aplice regulile paşi, recuperarea mingii în joc din
afara terenului, greşeală personală.
Lecţia nr.  Demonstrare, aplicare, repetare.
96
1–2  Pe perechi; deplasare spre minge, prinderea mingii,

oprire, pivotare prin păşire înainte, înapoi cu protecţia
mingii – care elev execută mai corect.
3–4  Pe grupe de 3 elevi, 2 x 1 (un apărător) . demarcare
spre minge – prinderea mingii – oprire – pivotare –
fentă de pasă– aruncare la coş de pe loc – 3 x 2 minute
se schimbă la fiecare 2 minute apărătorul.
5–6  Joc 2x2 la un panou; se execută structura cu aplicarea
regulamentului – cine execută mai corect 3x2 minute.
 Joc 2x2 cu execuţia structurii 3 x 2 minute, cine
câştigă 2 reprize din trei.
7–8  Joc 3 x 3 cu execuţia structurii în condiţii de
autonomie – 3x2 minute.
 Joc 4 x 4 cu execuţia structurii în condiţii de
autonomie – 3 x 2 minute.
III.1.2. Conţinuturi clasa a IV-a
Modul nr. 1;
10 lecţii
Tema  Joc 4 x 4 care echipă ţine mingea mai mult – 2 x 5
minute
Obiective  Să cunoască şi să ştie să folosească prinderea –
operaţionale protecţia şi pasarea mingea în prezenţa adversarului.
 Să ştie oprirea într-un timp la prinderea mingii şi
pivotarea cu protecţia mingii.
 Să ştie să aplice în joc regula paşi, fault, minge afară
din joc şi repunerea mingii în joc.
Lecţia nr. 1  Explicare, demonstrare, repetare.
 Joc 2 x 1 – măgăruşul, prinderea mingii, protecţie –
pasă de la piept sau cu pământul – 4 x 2 minute
2–3  Joc 2 x 2 cine ţine mingea mai mult: deplasare spre
minge – prinderea mingii – oprire 1 timp – protecţie
– pasă– 3 x 3 minute.
4–5–6  Joc 3 x 3 cine ţine mingea mai mult deplasare spre
minge – oprire 1 timp – prinderea mingii cu 2 mâini
– pivotare cu protecţie – fentă de pasă – pasă – 2 x4
minute.
97
Cătălin CIOCAN
7-8  Joc 4x4 cine ţine mingea mai mult cu aceeaşi

structurăaplicată2 x 3 minute.
 Joc 4 x 4 la două panouri cu aplicarea structurii;
deplasare spre minge – prinderea mingii – prinderea
mingii – oprire – pivotare cu protecţie – aruncare la
coş de pe loc – 2 x 3 minute.
9 – 10  Joc 4x4 cine ţine mingea mai mult cu aplicare
structurii; deplasare spre minge – prinderea mingii
cu două mâini – oprire 1 timp – pivotare cu protecţie
– fentă de pasă – pasă la coechipierul demarcat – 2 x
3 minute.
 Joc 4x4 la două panouri cu aplicarea structurii;
demarcaj spre minge – prinderea mingii – oprire 1
timp – pivotare cu protecţie – fentă de pasă–
aruncare la coş de pe loc – 2x4 minute.
Notă: Elevii care nu intră în joc la un moment dat, exersează prinderi de minge –
opriri – pivotare cu protecţie – pasarea mingii.
Modul nr. 2;
8 lecţii
Tema  Joc 3 x 3 cine pasează mingea de mai multe ori în
condiţii de autonomie, cu autoorganizare şi
autoarbitrare
Obiective  Să ştie să prindă mingea din deplasare după
operaţionale demarcare;
 Să ştie să paseze mingea, după prinderea ei, unui
coechipier care se demarcă.
 Să ştie să aplice prinderea şi pasarea în jocul 3x3 pe
teren redus odată şi cu aplicarea regulii de paşi în
condiţii de autonomie în lecţie.
 În formaţie de triunghi care se deplasează prinderea
şi pasarea mingii cu 2 mâini.
 Prinderea şi pasarea mingii cu două mâini şi cu o
mână în formaţie de triunghi 3x2 minute.
 Joc care triunghi face mai multe pase.
 Pase în trei din deplasare fără schimb de locuri, pe
distanţa de 10 m dus – întors.
 Joc; care formaţie de trei execută mai corect,
98
respectând regula paşi prinderea şi pasarea mingii

din deplasare.
4–5  Joc Măgăruşul 3x2 jucători, în condiţii de
autonomie, 5 x 2 minute.
Lecţia nr.  Joc 3 x 3 cine ţine mingea mai mult fără dribling, în
6 – 7; condiţii de autonomie 4x3 minute.
Lecţia nr. 8  Joc 3 x 3 cine ţine mingea mai mult, folosindu-se
pasa numai cu două mâini – 2 x 3 minute.
 Joc 3 x 3 cine ţine mingea mai mult, folosindu-se
pasa numai cu o mână– 2 x 3 minute.
Notă: Amândouă variantele se vor desfăşura în condiţii depline de autonomie.
Modul nr. 3;
8 lecţii
Tema  Joc 4 x 4 care echipă ţine mingea mai mult în
condiţii de autonomie – 2 x 5 minute.
Obiective  Să cunoască şi să ştie să folosească prinderea –
operaţionale protecţia şi pasarea mingea în prezenţa adversarului.
 Să ştie oprirea într-un timp la prinderea mingii în
condiţii de adversitate protejând mingea prin
pivotare şi lucrul braţelor.
 Să aplice regulile paşi, dublu dribling, fault,
repunerea mingii în joc în condiţii de autonomie.
 Prinderea şi pasarea mingii.
 Joc Măgăruşul 2x1 cu prindere, oprire, protecţie,
pivotare – pasă, 4 x 2 minute.
2-3  Joc 3 x 3 cine ţine mingea mai mult fără dribling şi
în condiţii autonome 4 x 2 minute şi 4 x 3 minute.
Lecţia nr.  Joc 4 x 4 care echipă ţine mingea mai mult cu
4–5 aplicarea tuturor regulilor de joc aferente execuţiilor
2 x 3 minute.
 Concurs de aruncări cine marcă mai multe coşuri din
20 aruncări de la 2 metri distanţă.
Lecţia nr.  Joc 4 x 4 care echipă ţine mingea mai mult în
6-7-8 condiţii de autonomie – 3 x 3 minute. Se schimbă
echipele după fiecare repriză de 3 minute.
 Concurs de aruncări la coş cine marcă mai multe
coşuri din 20 de aruncări de la 2 metri distanţă.
99
Cătălin CIOCAN
Modul nr. 4;
10 lecţii
Tema  Joc 4 x 4 cu aruncare la coş de pe loc şi din dribling,
coşul marcat din dribling valorează trei puncte
Obiective  Să ştie să folosească în joc aruncarea la coş din
operaţionale dribling.
 Să ştie să se organizeze în atac şi în apărare.
 Să cunoscut şi să aplice regulile paşi, coş valabil,
recuperarea mingii în joc, dublu dribling.
1–2  Joc care pereche înscrie mai multe coşuri din
dribling în timp de 2 minute.
3–4  Joc 1 x 1; ţinerea mingii – fentă– dribling şi aruncare
la coş din dribling, 2 minute;
 Concurs de aruncări la coş de pe loc cine înscrie mai
multe coşuri de pe loc timp de 2 minute; 2 x 2
minute;
5–6  Joc 3 x 3 coşul valabil numai din dribling.
7–8  Joc 4 x 4 cu aruncare la coş de pe loc şi din dribling.
Coşul din dribling valorează trei puncte.
9 -10  Joc 4 x 4 cu aruncare la coş de pe loc sau din
dribling, coşul din dribling valorează trei puncte.
Notă: în lecţiile 9 şi 10 jocul se desfăşoară în condiţii de autonomie.

Proiectarea didactică şi metodica lecţiilor de educaţie fizică cu teme din baschet la
clasele a III-a şi a IV-a
Proiectarea didactică a lecţiilor de educaţie fizică urmăreşte desigur, realizarea
tuturor temelor şi obiectivelor operaţionale ale fiecărei lecţii în concordanţă cu
programa şi planurile anuale şi semestriale. În aceleaşi condiţii intră şi
minibaschetul din verigile 4 şi 5 ale lecţiilor, într-un spaţiu de 20 minute, în funcţie
şi de celelalte teme, timp care să permită trecerea prin conţinuturile lui pentru toţi
copii claselor respective. Este recomandat ca veriga practicării minibaschetului să
fie parcursă separat pe grupe de băieţi pentru a se asigura cele mai bune condiţii de
practicare a jocului pe baza celor programate. Astfel de exerciţii; grupa de fete
lucrează la minibaschet iar grupa de băieţi la atletism sau gimnastică.
De regulă succesiunea metodică folosită pentru parcurgerea conţinuturilor
minibaschetului în lecţiile de educaţie fizică aşezarea elevilor în formaţiile de lucru
(pentru joc dinamic, joc pregătitor, joc cu temă, pentru ştafetă, pe grupe pentru
100
concursuri – cine execută mai corect sau mai repede, pentru jocul de minibaschet la
un panou sau la două panouri laterale) se precizează obiectivele operaţionale care
trebuie realizate, se demonstrează şi se explică (elementele jocului; exemplu:
aruncarea la coş sau pasa, structura de joc, jocul sub o formă sau alta) apoi începe
lucrul efectiv. Partea importantă din traseul metodic folosit este momentul aşezări
elevilor în formaţiile de lucru, urmată de explicarea şi demonstrarea execuţiei.
Aşezarea în formaţiile de lucru trebuie să corespundă cu alegerea şi chiar
definitivarea viitoarelor echipe, însoţite de cerinţele necesare unei asemenea verigi,
precum: stabilirea căpitanilor de echipă,echilibrarea echipelor, stabilirea sarcinilor
de joc pentru fiecare component al echipei, pentru toate momentele jocului inclusiv
pentru condiţiile de practicarea autonomă.
De fapt, practicarea autonomă a formei de joc din fiecare modul este scopul final
urmărit în lecţii odată cu aspectele de tehnică, tactică, sau de reorganizare generală
a jocului în cadrul fiecărei echipe (aşezare pe posturi, pe linii, unghiuri de execuţie)
odată cu precizarea regulilor oficiale sau adaptate privind desfăşurarea jocului în
condiţii de autonomie. Căpitanii de echipă vor fi aleşi dintre copii cu autoritate mai
mare în faţa colegilor, ei având şi misiunea de arbitrare a jocurilor, de conducere a
lor la nivelul colegilor de echipă.
La baza iniţierii elevului în jocul de baschet sau minibaschet se află învăţarea
componentelor tehnico – tactice în condiţii cât mai apropiate de joc şi chiar în
condiţii de joc. O deosebită importanţă în învăţarea minibaschetului la elevii
claselor I – IV o au jocurile dinamice, pregătitoare al căror conţinut este format din
componente individuale sau structuri ale baschetului. Aceeaşi importanţă o au
ştafetele şi diferitele concursuri specifice. Aceste jocuri determină un tempo şi ritm
mai ridicat, mai rapid de execuţie, determină colaborarea între jucători, creează
stări afective similare jocului bilateral de baschet, contribuie la dezvoltarea gândirii
creatoare a elevilor datorită situaţiilor mereu schimbătoare din jocurile practicate.
Subliniem că, jocul de minibaschet ca şi celelalte minijocuri din programa pentru
clasele I – IV, prin structura şi caracterul lor, contribuie la realizarea pregătirii
fizice generale, la formarea şi perfecţionarea de deprinderi şi abilităţi motrice de
bază şi specifice. Deprinderile motrice se aplică în condiţii variate; elevul jucător
este sau nu în posesia mingii, este în deplasare cu mingea sau este pe loc, are sau
nu are adversar în faţă, este mai aproape sau mai departe de coş când se află în
situaţie favorabilă de a arunca la coş, este mai aproape sau mai departe de
coechipierul căruia trebuie să-i paseze, cât de sus trebuie să sară pentru a recupera
mingea la panou.
Această aplicare în condiţii variate este legată şi de dezvoltarea simţului
echilibrului, a orientării în spaţiu, a simţului ritmului (mai ales în conducerea
mingii – driblingul) de dezvoltarea coordonării mişcărilor şi segmentelor corpului.
101
Cătălin CIOCAN

În această unitate de studiu este abordată predarea jocului de baschet la
nivelul claselor primare. Sunt prezentate mijloace și metode de acționare privind
învățarea jocului de baschet la aceste clase.
1. Elaborați un modul de 8 lecții pentru învățarea prinderii şi pasării mingii cu două

mâini şi cu două mâini pentru elevii claselor a IV-a.
BIBLIOGRAFIE

Pim, Iaşi.
Bacău,
Bacău.
Cultura, Piteşti.
102
Unitatea de studiu III.2. PREDAREA JOCULUI DE BASCHET LA

CLASELE GIMNAZIALE
III.2.1. Baschetul în școala generală

III.2.1.1. Clasa a V-a
Obiectiv cadru programa 2005
Asimilarea procedeelor tehnice şi a acţiunilor tactice specifice practicării diferitelor
sporturi de către elevii, în şcoală şi în afara acesteia.
Obiective de referinţă – programa din 2005
 Să aplice procedeele tehnice şi acţiunile tactice însuşite, în structuri simple;
 Să realizeze acţiuni motrice specifice ramurilor de sport şi să se integreze în
activităţile desfăşurate sub formă de întrecere;
Pentru îndeplinirea obiectivului cadru şi a obiectivelor de referinţă din programă,
raportate la jocul nostru sportiv baschet, este necesar ca elevii claselor a V-a să
realizeze următoarele:
 Să înveţe, să exerseze (consolideze) componentele tehnice ale baschetului
programate pentru această vârstă izolat pentru însuşirea mecanismului de bază
şi legate în structuri de joc simple;
 Să ştie să aplice componentele tehnice învăţate precum şi structurile simple, în
jocuri dinamice, ştafete, jocuri pregătitoare;
 Să ştie să execute acţiunile tactice individuale (depăşirea, marcajul, demarcajul,
pătrunderea) în relaţie cu unul sau mai mulţi parteneri în timpul desfăşurării
jocurilor dinamice, jocurilor pregătitoare, a jocurilor cu efectiv redus pe teren
redus, în cadrul cărora să poată îndeplini sarcinile individuale stabilite;
 Să îndeplinească prin rotaţie în cadrul diferitelor forme de joc, atribuţiile de
căpitan de echipă, arbitru, organizator.
Programa din 2005 prevede pentru baschet
Atac:
 Prinderea, ţinerea şi pasarea mingii cu două mâini de la piept de pe loc şi din
deplasare;
 Oprire într-un timp;
 Pivotare prin păşire şi prin întoarcere.
Pe baza acestor componente tehnice se pot realiza structuri de joc mai simple sau
mai complexe conform desfăşurării logice a jocului, structuri care vor constitui
exerciţiile folosite de profesor în modul:
 Dribling mediu;
 Aruncare la coş cu două mâini de la piept de pe loc;
 Aruncare la coş din dribling.
103
Cătălin CIOCAN
Având la bază aceste componente tehnice ale jocului de baschet structuri de joc
folosite în lecţie le găsim la:
 Structuri pentru aruncare la coş de pe loc;
 Structuri pentru aruncare la coş din dribling;
 Structuri pentru conducerea mingii (dribling).
Apărare:
 Poziţia fundamentală în apărare a jucătorului de baschet (înaltă, medie, joasă);
 Deplasările cu paţi adăugaţi (înainte, înapoi, lateral stânga sau dreapta),
alergare cu spatele şi laterală;
 Lucrul de braţe şi jocul de picioare (în cazul apărării active când adversarul cu
minge stă pe loc după ce a terminat driblingul);
 Ca acţiune tactică individuală este prevăzut marcajul normal având la bază
aceleaşi structuri de la punctul anterior;
Atac - acţiuni tactice individuale:
 Demarcajul – structuri fundamentale pentru jocul în atac fără minge;
 Depăşirea – acţiune tactică individuală de atac prin care un atacant aflat în
posesia mingii încearcă să-şi depăşească apărătorul direct, prin mijloace
regulamentare, şi să arunce la coş;
Pentru însuşirea depăşirii găsim structuri în categoria Structuri fundamentale pentru
aruncarea la coş din dribling, apoi se perfecţionează în jocul cu temă1x1, 2x2, la un
panou;
Programa pentru clasa a V-a mai cuprinde;
 Joc 2 x 2 şi 3 x 3 la un panou;
 Joc 5 x 5 al două panouri;
Aplicarea în aceste jocuri structurile de joc învăţate, acţiunile tactice individuale
învăţate cu regulamentul de joc aferent.
Modelul elevului jucător de baschet, absolvent al clasei a V-a
 Să ştie să execute componentele tehnice ale baschetului precum şi acţiunile
tactice în atac şi în apărare;
 Să ştie să execute şi să aplice în condiţii de joc structurile tehnice-tactice
învăţate;
 Să ştie să joace autonom jocul 2 x 2, la un panou;
 Să ştie să joace jocul bilateral 5 x 5 cu aplicarea structurile de joc învăţate,
acţiunile tactice individuale învăţate în atac şi apărare cu regulamentul de joc
aferent în condiţii de autonomie;
III.2.1.2. Clasa a VI-a
Obiective cadru – programa 2005

Asimilarea procedeelor tehnice şi a acţiunilor tactice specifice practicării diferitelor
sporturi de către elevii, în şcoală şi în afara acesteia.
104
Obiective de referinţă – programa din 2005.

 Să exerseze componentele tehnice însuşite în structuri variate, să le aplice în
jocurile pregătitoare, jocurile dinamice, în diferite concursuri şi întreceri
individuale sau pe echipe cu respectarea regulilor aferente;
 Să se integreze în activităţile de practicare a ramurilor de sport, în cazul nostru
baschetul, la nivelul clasei, şcolii şi în timpul liber;
Programa din 2005 prevede pentru baschet:
Atac:
 Componente tehnice:
 Prinderea, ţinerea şi pasarea mingii cu două mâini de la piept de pe loc şi
din deplasare;
 Pivotarea – structuri fundamentale pentru prinderea – ţinerea – protecţia
şie pasarea mingii;
 Dribling cu variaţii de ritm;
 Aruncare la coş cu o mână de sus şi cu două mâini de la piept;
 Aruncare la coş din dribling – structuri fundamentale pentru aruncare la
coş de pe loc, din dribling şi pentru dribling;
 Acţiuni tactice:
 Demarcaj;
 Depăşirea;
 Pătrunderea;
Toate acestea vor fi extrase în structuri de joc aşa cum se întâlnesc în fazele de joc;
 Structuri fundamentale pentru jocul în atac fără minge;
 Structuri fundamentale pentru aruncare la coş din dribling;
 Structuri fundamentale pentru aruncare la coş din deplasare şi din dribling;
Apărare:
 Acţiuni tactice:
 Marcajul normal;
 Marcajul agresiv.
Programa pre4vede de asemenea jocul de baschet cu aplicarea structurilor de joc
învăţate, a acţiunilor tactice individuale de atac şi apărare învăţate cu regulile
oficiale aferente şi anume;
 Joc 2 x 2 la un panou;
 Joc 3 x 3 la un panou;
 Joc 5 x 5 la două panouri.
Modelul elevului – jucător de baschet, absolvent al clasei a VI-a.
 Să ştie să execute componentele tehnice, acţiunile tactice individuale în atac şi
în apărare învăţate;
 Să ştie să aplice în jocul 2x2 şi 3x3 structurile de joc învăţate;
 Să ştie să joace în condiţii de autonomie jocul 2x2, 3x3 la un panou aplicând
acţiunile tactice individuale de atac şi apărare cu regulile lor;
105
Cătălin CIOCAN
 Să ştie să joace 5x5 pe tot terenul aplicând regulile oficiale de joc.
III.2.2. Conținuturile și formele de practicare a jocului de baschet

în lecțiile de educație fizică
III.2.2.1. Clasa a V-a
Metodica iniţierii elevilor de vârsta minibaschetului (clasele III – VI) în jocul de

baschet impune, în primul rând, exerciţiile din şcoala mingii, care au drept scop;
 Obişnuirea cu obiectul de joc;
 Formarea deprinderii de mânuire a mingii de la cele mai simple la cele mai
variate;
 Dezvoltarea calităţilor motrice de bază, cu precădere îndemânarea generală,
coordonarea, îndemânarea specifică, viteza cu toate formele ei de manifestare;
Prezentăm în continuare o sistematizare a acestor exerciţii din şcoala mingii,
schemă din care pot fi extrase exerciţii, jocuri, ştafete cu multiple variante de
execuţie.
Obiecte:
 Număr:
 cu o minge;
 cu două mingi;
 cu mai multe mingi;
 Volum:
 cu minge mare;
 cu minge mică;
 cu minge normală;
 Greutate:
 cu minge uşoară;
 cu minge grea;
 cu minge normală;
 Combinate – variante ca număr, volum şi greutate a mingilor.
Execuţie cu mingea:
 cu două mâini;
 cu o mână;
 cu sprijin pe antebraţ sau trunchi;
 cu picioarele;
 combinate (variante cu braţele şi picioarele) ;
Condiţii de execuţie:
106
 De pe loc:
 transmiterea mingii;
 din elev în elev – variante de execuţie;
 prin aruncare – variante de execuţie.
 Din deplasare:
 transportul mingii;
 din mers (variante de mers, de execuţie, de direcţie);
 din alergare (variante de alergare, de execuţie, de direcţie);
 din alergare sărită;
 deplasare pe sol;
 deplasare pe aparate;
 conducerea mingii (variante de execuţie);
 combinaţii (variante de execuţie).
Formaţii:
 De pe loc:
 Fără căpitan – în cerc, în linie (linii), în şir (şiruri), triunghi, pătrat;
 cu căpitani – în cerc, în linii, în şir.
 Cu circulaţie:
 variante de circulaţie a elevilor;
 cu minge, fără minge, pe direcţia de transmitere a mingii, în alte
direcţii.
 Combinaţii:
 cu aparate;
 cu alte sarcini de pregătire fizică.
Execuţii de pe loc:
Prin această grupă de exerciţii se urmăreşte obişnuirea elevului cu ţinerea,
mânuirea şi transmiterea mingii în diferite condiţii de execuţie, precum şi
dezvoltarea îndemânării specifice.
Formaţii:
 pe două sau mai multe şiruri;
 pe două sau mai multe linii;
Execuţie:
1. Ţinerea şi transmiterea mingii cu două mâini din elev în elev:
 prin lateral;
 stânga;
 dreapta;
 pe sub pod (printre picioare);
 peste pod (peste cap).
Variante: cu mingea şerpuind; prin lateral alternativ dreapta, stânga;
alternativ, printre picioare şi peste cap.
2. Cu trecerea mingii dintr-o mână în cealaltă şi transmiterea ei din elev în elev,
cu braţele întinse;
107
Cătălin CIOCAN
 prin faţă:
 la nivelul umerilor;
 la nivelul bazinului;
 pe sus pe deasupra capului;
 pe la spate;
 cu trecerea mingii, circular, în jurul bazinului;
 cu trecerea mingii, circular pe după un picior;
 cu trecerea mingii, circular, pe după ambele picioare;
 cu trecerea mingii printre picioare în formă de 8: cu intrarea mingii
prin faţă; cu intrarea mingii prin spate;
 cu trecerea mingii pe sub piciorul ridicat de pe sol.
Variante: teme de complexe de lucru cu mingea, individual şi apoi
transmiterea acestuia la următorul elev din formaţii;
3. Prinderea, ţinerea şi transmiterea mingii în aceeaşi mână:
 prin faţă: cu braţul întins la nivelul umărului;
 prin lateral: dreapta, stânga;
 printre picioare;
 pe sub axilă: de partea opusă şi de aceeaşi parte.
Variante: cu prinderea mingii înainte şi transmiterea ei înapoi şi invers.
4. Exerciţii de transmitere a mingii prin aruncare;
Prin această grupă de exerciţii se urmăreşte formarea simţului de apreciere a
distanţei şi traiectoriei mingii, în general a preciziei în transmiterea acesteia.
Variante: pe sub pod, peste pod, la ţintă fixă.
Exerciţii din deplasare
Prin această grupă de exerciţii se urmăreşte perfecţionarea deprinderilor de lucru cu
mingea în condiţii îngreuiate de prezenţa factorilor;
 complex de mişcări
 coordonare de mişcări
 echilibru în condiţii variate
 îndemânare
Transportul mingii:
 cu două mâini;
 cu o mână;
 cu braţele şi picioarele;
1. Transportul mingii prin ţinerea acesteia cu 2 mâini:
 cu ţinerea mingii la piept;
 cu ţinerea mingii sus (deasupra capului)
 cu ţinerea mingii în faţă cu braţele întinse;
 cu ţinerea mingii la spate;
2. Transportul mingii cu ţinerea acesteia cu o mână în echilibru pe palmă:
 cu braţul întins; înainte, lateral, sus, la spate.
Variante: cu două mingi;
108
3. Transportul mingilor prin ţinerea acestora cu braţele şi picioarele;

Mingea va fi ţinută cu o mână sau două în variante de mai sus, iar cu
picioarele între genunchi sau glezne.
Conducerea mingii:
Prin această grupă de exerciţii se urmăreşte dezvoltarea simţului de contro al
mingii în situaţii de contact diferit al acesteia cu solul.
1. Conducerea mingii prin rostogolire;
 cu mâna dreaptă;
 cu mâna stângă;
 alternativ;
Variante: înainte, înapoi, şerpuind;
2. Conducerea mingii prin impulsie;
 simultan cu două mâini;
 cu o mână: cu mâna stângă, cu mâna dreaptă, alternativ;
Variante; înainte, înapoi, şerpuind;
Modul nr. 1
Clasa a V-a
14 lecţii
Tema  Joc 2x2 la un panou cu:
 prindere – protecţie – pasarea mingii;
 aruncarea la cos de pe loc cu o mana si cu doua
mâini;
 apărare; marcaj individual.
Obiective  sa ştie sa prindă mingea, sa se oprească, s-o protejeze, sa
operaţionale pivoteze si sa o paseze la coechipier;
 sa ştie sa arunce la cos de pe loc cu o mana de la umăr si
cu doua mâini de la piept;
 sa ştie sa aplice in jocul 2x2 la un panou prinderea
mingii, oprirea, protecţia ei, pasarea mingii, aruncarea la
cos de pe loc, sa se apere om la om corect;
 sa ştie sa aplice in joc regulile „paşi”, „fault”, sa cunoască
valoarea coşului;
 sa ştie sa se autoarbitreze prin căpitanii de echipa.
Lecţiile 1 – 2  Învăţare; prinderea mingii – oprire – pivotare cu protecţie
– pasarea mingii (explicare, demonstrare);
 Jocuri pregătitoare:
 Care pereche executa mai corect structura învăţată;
 Care pereche executa mai multe pase de pe loc; 1
minut, 2 minute, 3x2 minute, la distanta de 3 –4 m;
 Învăţare: aruncarea la cos de pe loc cu doua mâini de la
piept si cu o mana de la umăr (explicare, demonstrare).
109
Cătălin CIOCAN
Lecţiile 3 – 4  Învăţare structura: prindere – oprire – aruncare la cos de

pe loc (explicare, demonstrare);
 Repetare structura prindere – oprire – protecţie – pasare;
 Joc pregătitor „care pereche arunca mai corect si de mai
multe ori la cos”.
Lecţiile 5 – 6  Învăţare: joc şcoală si cu tema 2x2 la un panou cu
prindere – pasare – aruncare la cos de pe loc numai după
doua pase;
 Repetare structurile:
 Prindere – oprire – protecţie – pasare;
 Prindere – oprire – aruncare la cos de pe loc cu o
mana sau cu doua mâini;
 Explicare, demonstrare joc şcoală si cu tema.
Lecţiile 7 – 8  Repetare structuri pentru prindere – pasare si pentru
aruncare la cos de pe loc;
 Repetare joc şcoală2x2;
 Repetare joc cu tema: aruncare la cos de pe loc după doua
pase.
Lecţiile 9 – 10  Repetare structuri pentru prindere – pasare si pentru
aruncare la cos de pe loc;
 Repetare joc şcoală si cu tema 2x2 la un panou;
 Repetare regulile de joc aplicate in jocul şcoală şi cu
tema.
Lecţiile 11 – 14  Competiţie turneu cu sase echipe:
 Formarea echipelor si denumirea lor;
 Desemnarea căpitanilor de echipa;
 Tragerea la sorti, programarea jocurilor;
 Regulament de joc:
- Se joaca doua reprize x 10 minute;
- Se joaca jocul cu tema învăţat;
- După cos marcat aceeaşi echipa repune mingea in
joc;
- Arbitrează căpitanii de echipa sau echipe care nu
joaca in acel moment;
 Elevii din echipele clasate pe primele trei locuri primesc
nota 10 (zece) in catalog la evaluarea curenta.
110
Modul nr. 2
Clasa a V-a
12 lecţii
Tema Joc autonom 3x3 la doua panouri laterale cu structuri pentru:
 prinderea mingii – protecţie – pasarea mingii de pe loc si din
deplasare;
 aruncarea la cos de pe loc si din dribling;
 dribling si pentru apărare: regulament: „paşi” – „dublu
dribling”, „fault” – „repunerea mingii in joc”, in diferite
variante ale jocului
Obiective  Sa ştie sa aplice in joc prinderea, protecţia si pasarea mingii
operaţionale de pe loc si din deplasare in cadrul echipei de trei jucători;
 Sa cunoască si sa aplice driblingul in diverse structuri,
aruncarea la cos din dribling si de pe loc in structuri;
 Sa participe la jocul 3x3 in condiţii autonome sub conducerea
căpitanilor de echipa;
 Sa ştie sa se autoarbitreze, aplicând corect in joc regulile
oficiale.
Lecţiile 1 – 4  Învăţare:
 Prindere – pasare in trei jucători de pe loc si din
deplasare;
 Structuri pentru dribling si aruncare la cos din dribling si
de pe loc;
 Joc pregătitor 3x3 „cine tine mingea mai mult”;
 Concurs de aruncări la cos pe grupe de 3 (de pe loc si din
dribling).
Lecţiile 5 – 6  Învăţarea jocului şcoală3x3 la doua panouri pe teren redus;
 Repetarea si respectarea regulilor: „paşi” – „dublu dribling”,
„fault”, „repunerea mingii in joc”.
Lecţiile 7 – 8  Repetarea jocului 3x3 pe teren redus in condiţii autonome;
 Joc şcoală;
 Joc cu tema.
Lecţiile 9 – 12  Competiţie turneu (doua reprize a 10 minute) cu echipe de
cate trei jucători, fete si băieţi separat;
 Condiţii de autonomie la arbitraj (căpitanii de echipa sau
echipele care nu joaca);
 Clasamente;
 Evaluare: elevii din echipele de pe primele trei locuri primesc
nota 10 (zece) in catalog.
111
Cătălin CIOCAN
III.2.2.2. Clasa a VI-a
Elevii clasei a VI-a vor beneficia în continuare de influenţele exerciţiilor din

„şcoala mingii”, care vor fi folosite în lecţiile de educaţie fizică chiar dacă nu au
teme din baschet.
Pentru realizarea diferitelor teme şi a obiectivelor lor operaţionale se vor folosi în
lecţii, ca aparatură ajutătoare, următoarele:
 mingi de baschet;
 mingi de oină şi volei;
 mingi de cauciuc;
 mingi de fotbal;
 mingi medicinale;
 saci cu nisip;
 bănci de gimnastică;
 scări fixe;
 jaloane;
 corzi de sărit;
 lada de gimnastică.
Pregătirea tehnică – repetarea şi consolidarea componentelor tehnice:
 În apărare:
 alergarea înapoi, laterală;
 deplasarea cu paşi adăugaţi;
 frânarea (oprire bruscă);
 schimbarea pe un picior şi pe două picioare (pentru capac şi intercepţii);
 lucrul de braţe şi jocul de picioare.
 În atac jocul fără minge:
 oprirea şi pirueta;
 schimbările de direcţie din alergare fentele de corp, de picioare;
 alergarea înainte (sprinturile), alergare laterală;
 săriturile cu desprindere pe un picior şi pe două picioare (pentru
recuperare).
 Jocul cu minge
 pasele şi prinderile de minge cu 2 mâini şi cu 1 mână de pe loc şi din
deplasare;
 aruncare la coş cu 2 mâini (fetele) şi cu 1 mână (băieţii) de pe loc şi din
dribling;
 driblingul (conducerea mingii) cu variaţia înălţimii, ritmului şi tempoului.
Alternativ cu mâna dreaptă şi cu mâna stângă: cu trecerea mingii prin faţă,
cu trecerea mingii pe la spate, cu piruetă.
Pregătirea tactică – învăţarea, repetarea şi consolidarea acţiunilor tactice
individuale
 În apărare:
112
 marcajul:
- între atacant şi coş;
- între atacantul fără minge şi atacantul cu minge: distanţa de marcaj;
poziţia fundamentală; lucrul de braţe şi jocul de picioare.
 jucătorului care aruncă la coş: de pe loc după ce a terminat driblingul; din
dribling.
 plasamentul şi săritura pentru recuperarea mingii la panou;
 marcaj activ şi agresiv în relaţia 1x1, 2x2, 3x3 la un panou şi la două
panouri laterale;
 schimbarea adversarilor.
 În atac:
 demarcajul pentru intrarea în posesia mingii:
- pentru a juca mingea în continuare prin pasă sau dribling;
- pentru a arunca la coş.
 fentele de pasă, de aruncare la coş, de plecare în dribling;
 depăşirea în relaţia 1x1, 2x2, 3x3, în jocul cu temă cu efectiv redus pe
teren redus;
 pătrunderea:
- colaborarea cu cel mai apropiat coechipier;
- demarcajul pentru asigurarea unui culoar favorabil (liber) pentru a
pătrunde spre coş, pentru a primi mingea şi a arunca la coş.
Modul nr. 1
Clasa a VI-a
12 lecţii
Tema  Joc 2x2 si 3x3 la un panou;
 Joc 3x3 si 4x4 la doua panouri laterale in condiţii de
autonomie.
Obiective  Sa aplice in jocul 2x2 si 3x3 la un panou: structurile
operaţionale fundamentale pentru prindere – protecţie – pasare,
dribling, aruncări la cos din dribling si de pe loc, apărare
om la om;
 Sa aplice in jocul 3x3 si 4x4 la doua panouri: acţiunile
tactice „depăşirea”, „recuperarea la panou”,
„pătrunderea”, „marcajul individual”;
 Sa rezolve funcţiile de căpitan de echipa, de organizator al
competiţiei la nivelul clasei;
 Sa participe in competiţie in echipe de trei si patru jucători
si sa aplice corect regulamentul de joc.
Lecţiile 1 – 2  Repetarea structurilor de joc individual, in relaţia 1x1 si
2x2;
 Joc 2x2 la un panou: cine înscrie rămâne in atac.
113
Cătălin CIOCAN
Lecţiile 3 – 4  Joc 3x3 la un panou cu tema pentru cos înscris din

dribling, recuperarea mingii la panou;
 Joc pregătitor 3x3 „ cine tine mingea mai mult”;
 Joc 3x3 la un panou:
 Aruncări la cos de pe loc si din dribling;
 Depăşirea, pătrunderea, recuperarea in atac si din
apărare.
Lecţiile 5 – 6  Joc pregătitor 4x4 „cine tine mingea mai mult”;
 Joc 4x4 la un panou cu teme:
 Joc fără dribling si aruncare la cos de pe loc;
 Aruncarea la cos numai din depăşire si pătrundere;
 Joc 3x3 la doua panouri laterale in condiţii autonome.
Lecţiile 7 – 11  Competiţie sistem turneu cu echipe de trei jucători:
 Formarea echipelor, desemnarea căpitanilor de
echipa, programarea jocurilor;
 Întocmirea clasamentului, separat fete, băieţi;
 Jocuri 3x3 la doua panouri laterale, autoarbitrare.
Lecţia 12  Evaluare: elevii din echipele clasate pe primele trei locuri
vor primi nota 10 (zece) in catalog.
Modul nr. 2 Clasa a VI-a

10 lecţii
Tema  Competiţie autonoma sistem turneu, tur – retur, cu echipe
4x4 jucători la doua panouri.
Obiective  Să ştie sa acţioneze in echipa de patru jucători, in atac si in
operaţionale apărare, sub conducerea căpitanului de echipa;
 Sa participe intr-o competiţie autonoma condusa si arbitrata
de colegi;
 Sa respecte in meciuri regulile de joc si de competiţie;
 Să ştie sa întocmească clasamentul.
Lecţiile 1 – 2  Joc şcoală4x4 la doua panouri in care se repeta structurile si
acţiunile învăţate in atac şi în apărare;
 Joc bilateral 4x4 – joc pregătitor pentru competiţia propriu-
zisa sub conducerea căpitanilor de echipa si arbitrate de
colegi.
Lecţiile 3 – 6  Competiţie tur: 3 etape – o etapa, doua jocuri fete + doua
jocuri băieţi (doua reprize x zece minute);
 Organizare, arbitrare, evaluare, autonomie.
Lecţiile 7 –  Competiţie retur: 3 etape – autonomie;
10  Organizare, arbitrare, evaluare;
 Elevii din primele trei echipe, fete si băieţi, nota 10(zece) in
catalog.
114
III.2.2.3. Programarea și metodica predării jocului de baschet în lecțiile de

educație fizică la clasele a V-a și a VI-a
Programarea predării jocului de baschet la elevii claselor V-VI
Jocul de baschet cu valenţe formative unanim recunoscute este tot mai prezent în
lecţia de educaţie fizică, disciplină obligatorie pentru toţi elevii din gimnaziu. Este
necesar să precizăm că locul jocului de baschet în lecţia de educaţie fizică la clasele
V-VI, corespunde verigii speciale ale oricărui alt joc sportiv în structura fiecărei
lecţii. De regulă, durata verigii predării jocului de baschet este de 15-20 minute din
totalul celor 45-50 minute ale lecţiei.
Pe baza programei se elaborează planurile tematice anuale şi semestriale din care se
extrag temele pentru fiecare lecţie, inclusiv pentru jocul de baschet. La rândul ei,
tema de lecţie beneficiază de anexele planurilor calendaristice semestriale în care
sunt prevăzute sisteme de activare, exerciţii pentru fiecare componentă tehnică,
pentru acţiune de joc, pentru structuri, pentru jocuri cu efectiv redus pe teren redus
etc.
Programarea predării jocului de baschet cuprinde toate operaţiile pe care trebuie să
întreprindă cadrul didactic înaintea începerii anului şcolar, a semestrului şi a
fiecărei lecţii în parte, operaţiile finalizate în documente de planificare obligatorii,
respectiv: planuri tematice anuale, planuri calendaristice semestriale însoţite de
anexele şi planurile de lecţii sau proiectele didactice pentru fiecare lecţie în parte.
Planul tematic anual beneficiază de mai multe module (sisteme de lecţii) pe
parcursul anului şcolar în funcţie de tradiţia în şcoală privind baschetul şi de baza
materială.
Planurile calendaristice semestriale preiau din planul anual modulele
corespunzătoare. Odată cu programarea lor pe săptămâni şi ore, trebuie să fie
prezentate şi exerciţiile pe sisteme de activare, codificate. Sistemele de activare
sunt aduse în planurile semestriale din anexele acestora unde sunt însoţite de:
dozări, indicaţii metodice, alte extensii etc.
Pe baza acestora se elaborează proiectele didactice pentru fiecare lecţie în parte, în
care jocul de baschet va fi subordonat direct temei cu obiectivele operaţionale
afectate acesteia şi structurii lecţiei respective.
Exerciţiile ce se vor introduce în proiectele didactice vor fi luate din anexele
planurilor calendaristice fiind adaptate fiecărei lecţii în parte în conformitate şi cu
modulul respectiv.
Metodica predării jocului de baschet la elevii din clasele a V-a şi a VI-a

Subliniam anterior că jocul de baschet, constituie un mijloc excelent, chiar
principal, al educaţiei fizice şcolare datorită bagajului motric, cu influenţe
multilaterale, gustate şi apreciate de copii şi adolescenţi. Se apreciază faptul că
jocul de baschet are mare priză la elevii din ciclul gimnazial datorită caracterului
115
Cătălin CIOCAN
său permanent de întrecere, gradului emoţional ridicat, cât şi faptului că se

constituie prin el însuşi un mod util de organizare a petrecerii timpului liber în mod
recreativ, în mod independent, favorizând relaţiile de grup, de prietenie şi
întrajutorare.
Ca mijloc al educaţiei fizice şcolare, subordonat lecţiei de educaţie fizică (cerinţe-
structuri) jocul de baschet trebuie să ţină seama de obiectivele generale şi
intermediare (cadru şi de referinţă) specifice educaţiei fizice în învăţământul
preuniversitar. În funcţie de obiectivele generale, structură şi obiective operaţionale
proprii lecţiei de educaţie fizică, jocul de baschet se diversifică luând forme sau
modele de joc specifice şi odată cu acestea şi concepte metodice proprii fiecărei
situaţii didactice.
După cum se observă fiecare modul de lecţii se constituie într-un sistem de lecţii
subordonate toate aceleaşi teme majore, dar în acelaşi timp şi unui obiectiv
operaţional specific, proprii lecţii respective, pentru a asigura şi partea a doua a
modulului, organizarea competiţie autonome, cu forma de joc învăţată în modul.
După cum se ştie orice modul sau sistem de lecţii cuprinde mai multe categorii de
exerciţii, respectiv:
 structuri de joc;
 jocuri cu efectiv redus pe teren redus;
 competiţii specifice autonome.
Subordonate concret obiectivelor operaţionale dar şi temei lecţiei, fiecare categorie
de exerciţii va beneficia de o metodică proprie specifică, din care nu vor lipsi
măsurile organizatorico-materiale, majoritatea luate chiar înaintea începerii lecţiei
respective. Astfel, structurile de joc presupun mai ales folosirea demonstraţiei,
explicaţiei, dar şi repetării individuale însoţite de corectări din partea cadrului
didactic.
Jocurile cu efectiv redus pe teren redus presupun ca măsuri şi procedee: formarea
echipelor, desemnarea căpitanilor, aşezarea în terenul de joc, demonstrarea şi
explicarea formei de joc, odată cu precizarea regulilor de joc care se aplică etc.
Competiţia presupune un regulament propriu, ca număr de echipe, sistem de
disputare, cine câştigă, cine arbitrează etc.
De subliniat importanţa ce trebuie acordată căpitanilor de echipă ce vor fi trataţi ca
adevăraţi instructori ajutoare ale cadrului didactic respectiv în practicarea
autonomă a jocului în lecţia de educaţie fizică.
Predarea modulară presupune programarea temelor în şiruri de 10-12-14 lecţii
consecutive şi sistematice subordonate unei teme majore şi însoţite de obiectivele
lor operaţionale capabile să asigure rezolvarea integrală a temei respective, inclusiv
controlul şi evaluarea specifică.
În continuare vom face câteva precizări în legătură cu folosirea modulelor în
predarea jocului de baschet în lecţiile de educaţie fizică la elevii claselor III-IV.
Modulul generalizat poate fi comparat având aceeaşi funcţie, cu un modul
operaţionale pentru un sistem de 10-12-14 lecţii de educaţie fizică la una din
clasele III-IV.
116
În fiecare modul tema de rezolvat cu obiectivele sale operaţionale vor fi pregătirea

unei forme de joc, a jocului de baschet care va fi folosit în ultima parte a modulului
în scopul verificării însuşirii jocului de baschet.
În modul vor fi introduse numai acele categorii de mijloace care sunt
indispensabile practicării jocului în cadrul competiţiei din modulul respectiv.
În finalul fiecărui modul elevii vor trebuie să ştie să practice jocul în mod autonom,
în cadrul unei competiţii pentru a-şi exersa şi verifica toate componentele: jucător,
arbitru, organizator.
Predarea jocului de baschet în lecţiile de educaţie fizică cu ajutorul modulelor
asigură realizarea obiectivelor intermediare şi operaţionale, prevăzute în programa
elaborată de M.E.N.
Valorificarea potenţialului ridicat al baschetului în lecţiile de educaţie fizică
presupune cunoaşterea şi manevrarea corespunzătoare a unei categorii de mijloace
specifice acestui joc sportiv precum:
 structura de joc;
 jocul cu efectiv redus, pe teren redus;
 competiţia.
Jocul cu temă cu efectiv redus, pe teren redus deţine pondera cea mai importantă în
modul pentru că este un exerciţiu multifuncţional.
III.2.2.4. Programarea și metodica predării jocului de baschet în lecțiile de

educație fizică la clasele a VII-a și a VIII-a
Predarea jocului de baschet
la clasa a VII-a
Obiectiv cadru – programa M. E. C. T. 2005:
 Asimilarea procedeelor tehnice şi a acţiunilor tactice specifice practicării
diferitelor sporturi de către elevii, în şcoală şi în afara acesteia.
Obiective de referinţă– Programa M. E. C. T. 2005:
 Să integreze procedeele (componentele) tehnice învăţate în acţiuni tactice
simple (individuale sau combinaţii de 2 jucători ex; Dă şi du-te) ;
 Să ştie să lege componentele tehnice în structuri de joc mai complexe;
 Să ştie să execute aceste structuri în condiţii de adversitate (în prezenţa
atacantului sau a apărătorului) ;
 Să cunoască şi să aplice regulamentul oficial al jocului de baschet în aceste
jocuri;
Structurile jocului care trebuie cunoscute de către elevii acestei clase sunt:
 Structurile simple şi complexe privind prinderea – ţinerea – protecţia şi
transmiterea mingii;
 Structuri pentru conducerea mingii;
117
Cătălin CIOCAN
 Structuri pentru aruncarea la coş de pe loc şi din dribling – vor fi învăţate –

consolidate structurile pentru aruncarea la coş din deplasare;
 Structuri pentru jocul în apărare;
 Structuri pentru jocul în atac fără minge;
Acţiunile tactice individuale prevăzute de programă:
 Demarcajul;
 Depăşirea;
 Pătrunderea;
 Marcajul normal şi agresiv cu scoaterea mingii din dribling şi intercepţia;
 Recuperarea la panou;
Pe baza acţiunilor individuale pătrunderea şi depăşirea se vor învăţa şi repeta în
jocurile specifice combinaţia de 2 jucători Dă şi du-te sau Pasează şi pătrunde;
Toate acţiunile tactice individuale şi combinaţiile tactice de 2 jucători vor fi
exersate în jocurile cu temă cu efectiv redus pe teren redus (1x1, 2x2, 3x3);
Structurile de joc vor fi exersate şi în jocurile dinamice, pregătitoare precum şi în
jocurile şcoală.
Modelul elevului absolvent al clasei a VII-a va cuprinde parametri obiectivelor de
referinţă din programa MECT, respectiv să fie capabil să aplice în joc
componentele tehnico-tactice învăţate din cele două situaţii fundamentale de joc;
atacul şi apărarea.
Predarea jocului de baschet
la clasa a VIII-a
Obiectiv cadru – programa M. E. C. T. 2005:
 Asimilarea procedeelor tehnice şi a acţiunilor tactice specifice practicării
diferitelor sporturi de către elevii, în şcoală şi în afara acesteia.
Obiective de referinţă – Programa M. E. C. T. 2005
 Să folosească adecvat componentelor tehnice; (prinderea mingii, pasarea
mingii, aruncarea la coş, driblingul, deplasările) precum şi acţiunile tactice
(componentele tehnice legate în structuri, depăşirea, pătrunderea, marcajul,
demarcajul, recuperarea) în condiţii de întrecere; jocul 1x1, 2x2, 3x3, 4x4, 5x5
cu temă, joc şcoală, joc de competiţie;
 Să aplice cu eficienţă componentele tehnice, structurile fundamentale de joc,
acţiunile tactice individuale, combinaţiile tactice în jocuri cu efectiv redus pe
tern redus;
 Să cunoască regulamentul de joc, să ştie să-l aplice în calitate de jucător şi de
arbitru;
 Să ştie să practice autonom diferitele forme de joc învăţate în lecţiile de
educaţie fizică, să ştie să-l organizeze şi să-l arbitreze;
 Să cunoască din tactica colectivă de echipă:
 atacul poziţional cu aşezare în semicerc cu atribuţiile (sarcinile) fiecărui
jucător pe post (coordonatorul jocului, jucător fundaş, jucător extremă)
precum şi sarcinile apărătorilor împotriva acestui sistem de atac;
118
 contraatacul cu variante; contraatacul cu 1 vârf, contraatac cu un

intermediar şi 2 vârfuri, precum şi apărarea împotriva contraatacului;
 Să ştie să aplice în jocul bilateral 5 x 5 tactica individuală şi tactica colectivă
învăţate atât în atac cât şi în apărare;

În această unitate de studiu este abordată predarea jocului de baschet la
nivelul claselor gimnaziale. Sunt prezentate mijloace și metode de acționare privind
învățarea jocului de baschet la aceste clase.
1. Elaborați un modul de 8 lecții pentru organizarea unei competiţie autonome

sistem turneu, tur – retur, cu echipe 4x4 jucători la doua panouri, la nivelul clasei a
VI-a.
BIBLIOGRAFIE

Pim, Iaşi.
Bacău,
Bacău.
Cultura, Piteşti.
119
Cătălin CIOCAN
MODULUL IV.COMPETIȚIA ÎN JOCUL DE

BASCHET
Scopul modulului:
Acest modul are scopul prezentării unor informații privind organizarea

unei competiții de baschet sistem turneu în lecția de educație fizică
 Organizeze o competiție sistem turneu (pe grupe valorice separat

pentru fete și băieți) de baschet în lecția de esducație fizică
Unitatea de studiu IV.1. ORGANIZAREA UNEI COMPETIȚII DE

BASCHET
IV.1.1. Descrierea și caracterizarea unei competiții de baschet

Competiţia de baschet este o întrecere organizata de un for (instituţie, club, şcoală)
care îşi asumă această misiune cu un scop bine precizat şi la care participa mai
multe echipe, pe baza unui regulament propriu specific, recunoscut şi respectat de
toţi participanţii.
Fiecare competiţie oficiala sau mai puţin oficială sau amicală (de pregătire, de
verificare, aniversară) este organizata pe baza propriului regulament; Elaborat de
organizatorii competiţiei respective, regulamentul trebuie să fie aprobat de forul
superior al organizatorului respectiv.
De regula un regulament al unei competiţii de baschet cuprinde mai multe capitole
necesare pentru buna desfăşurare a jocurilor respective.
În funcţie de dimensiunea, scopul si nivelul competiţiei, regulamentul de
organizare al acesteia ar putea cuprinde mai multe capitole:
1. Denumirea competiţiei;
120
2. Forul organizator - comisia de organizare

3. Scopul competiţiei
4. Participanţi
5. Sistemul de desfăşurare al competiţiei.
6. Datele de disputare a jocurilor
7. Locul de disputare al jocurilor –sala de sport, teren de sport
8. Alcătuirea clasamentelor
9. Stabilirea rezultatelor finale - validarea lor
10. Titluri, premii
11. Arbitri, etc.
În scoală, orice competiţie de baschet va beneficia de regulamentul sau. În cazul în
care competiţia este organizata la nivelul lecţiilor de educaţie fizica sau la nivelul
scolii (între clase) regulamentul va fi elaborat de profesorul de educaţie fizica si
aprobat de conducerea scolii.
Regulamentul trebuie cunoscut de către toţi participanţii la competiţia respectiva.
Competiţie - sistem turneu, pe grupe valorice separat, băieţi si fete
 grupa A - cei mai buni elevi;
 grupa B - cu elevii de mijloc;
 grupa C - cu elevii mai slabi.

În fiecare grupa vor intra 6 elevi care vor juca fiecare cu fiecare, după următorul
sistem de disputare (Berger) pe etape:
Etapa I Etapa II Etapa III Etapa IV Etapa V
1–6 6–4 2-6 6-5 3–6
2–5 5–3 3-1 1-4 4–2
3–4 1–2 4-5 2-3 5–1
Într-o ora se joaca o singura etapa de doua reprize a 8 - 10 min fiecare grupa. În
acest mod competiţia se desfăşoară în cinci lecţii de educaţie fizică. Daca un joc se
termina la egalitate, el continua până ce una din echipe realizează o diferenţă de un
punct.
Rezultatele, după fiecare etapa, vor fi înregistrate în grafice, separat pentru fete A-
B-C si separat pentru băieţi A-B-C.
Clasamentul se face după disputarea jocurilor din etapa a V-a când se calculează
punctajul realizat la fiecare echipa în parte după următoarele reguli:
 joc câştigat = 2 puncte;
 joc pierdut = 1 punct;
 joc pierdut prin neprezentare = 0 puncte.

121
Cătălin CIOCAN
J P Total
NC 1 2 3 4 5 6 Clasament
C P C P puncte
1.
2.
3.
4.
5.
6.
După calculul punctelor, se stabileşte clasamentul în ordinea descrescătoare a
numărului total de puncte. La egalitate de puncte, se ia în considerare victoria
directa, iar daca egalitatea persistă, se face punctaverajul din toate jocurile
disputate în serie. La fiecare ora, o echipa din serie este de serviciu si se îngrijeşte
de fluier, foaie arbitraj;
Stabilirea timpului de începere, de încheiere a primei reprize şi de încheiere a
jocului este urmărit de profesor şi echipă de serviciu şi anunţat de profesor.
În competiţie se urmăreşte:
1. încadrarea jocului învăţat în competiţia oficiala la nivelul clasei;
2. cunoaşterea şi respectarea regulilor, arbitrarea jocurilor;
3. organizarea şi autoconducera în jocurile din competiţie, funcţia de

căpitan.
După definitivarea clasamentului va avea loc festivitatea de încheiere a competiţiei
evidenţiind primele 3 echipe băieţi şi fete care vor fi notaţi cu nota 10 (zece) în
catalog la verificarea algoritmilor respectivi.
Primele 2 etape (jocuri) din competiţie se desfăşoară cu jocul cu tema din algoritm.
Recomandări - extensii
Competiţia se organizează - separat pentru fete si pentru băieţi (acolo unde

colectivele sunt relativ omogene din punct de vedere valoric se pot face competiţii
mixte) - o competiţie de până la 10 echipe la fete si 10 echipe la băieţi (numărul de
echipe se stabileşte exact în funcţie de numărul de elevi si eleve existente în fiecare
clasa), împărţite în doua serii de câte 5 echipe pentru ca în fiecare etapa sa existe
câte doua echipe (câte una în fiecare serie) care sa-si exerseze funcţiile de
organizator si arbitru.
 Competiţia se desfăşoară cu jocul cu tema din modul.
122
 Programarea echipelor la jocuri se face pe baza tabelei Berger

prezentata anterior.
 Echipele care urmau să joace cu numărul 6 stau şi preiau funcţiile de

organizator şi arbitru.
 Repartizare în serie se face în prima ora de competiţie prin tragere la

sorţi.
 După etapa a V - a, echipele clasate pe acelaşi loc în serie vor juca

pentru stabilirea clasamentului final (pentru locurile 1-10).
 În serie, rezultatele vor fi trecute la fiecare grupa în grafice.
 Programarea jocurilor finale se face după următoarele scheme:
Fete (Băieţi) Clasament

Locurile 1 – 2; I A – I B 1...........................................................
Locurile 3 – 4; II A – II B 2...........................................................
Locurile 5 – 6; III A – III B 3...........................................................
Locurile 7 – 8; IV A – IV B 4...........................................................
Locurile 9 – 10; V A - V B 5...........................................................
 Elevii din echipele clasate în finala pe primele trei locuri vor fi notate în
catalog cu nota 10.
Grupa A (B) – fete (băieţi)
J P Total
NC 1 2 3 4 5 6 Clasament
C P C P puncte
1.
2.
3.
4.
5.
6.
2. Competiţie sistem turneu cu 6 echipe la fete si 6 echipe la băieţi.
 Echipele sunt stabiliţi anterior, la exerciţiile învăţate, repetate;
123
Cătălin CIOCAN
 Arbitrarea jocurilor se face în fiecare ora de către elevii din echipa de

serviciu;
 Programarea jocurilor se face după tragerea la sorti, conform tabelei

Berger;
 La fiecare lecţie de educaţie fizica se joaca câte o etapa la fete si una la

băieţi;
 Un joc durează doua reprize egale (8 - 10 minute) la sfârşit fiind

declarata câştigătoare echipa cu cele mai multe puncte câştigate. La
egalitate, jocul se prelungeşte 2 minute până când una dintre echipe
realizează avantaj;
 Clasamentul final se face în ordinea echipelor, pe primul loc fiind

echipa cu cel mai mare număr total de puncte, urmând apoi în ordine
echipele cu număr mai mic de puncte;
 Daca doua sau mai multe echipe se afla la egalitate de puncte,

departajarea se va face, în ordine, pe baza numărului de punte acumulat
în toate jocurile si în ultima instanţă după victoria directa;
 Elevii din echipele clasate pe primele locuri în clasamentele finale - atât

la fete cât si la băieţi - vor fi notaţi cu nota 10 în catalog;
Vor fi apreciaţi si notaţi corespunzător si ceilalţi elevi din celelalte echipe
3. Competiţie sistem turneu cu 5 echipe la fete si 5 echipe la băieţi.
 Echipele si jucătorii din echipe sunt stabiliţi anterior.
 Arbitrarea jocurilor se realizează de cei doi căpitani de echipa;
 Programarea jocurilor se face după tragerea la sorti, conform tabelei

Berger, prezentată anterior.
 Echipele fără adversari (care trebuie sa joace cu numărul 6), din fiecare
ora preiau sarcinile de organizator si arbitru.
 La fiecare lecţie de educaţie fizică se joaca câte o etapa la fete si una la

băieţi.
 Un joc durează două reprize egale (2 x 8 - 10 minute) la sfârşit fiind

declarata câştigătoare echipă cu cele mai multe puncte câştigate. Scorul
se tine în continuare. La egalitate, se prelungeşte jocul cu două minute
până când una dintre echipe realizează avantaj.
124
 În primele trei etape, se joaca cu tema din modul, după care se joaca
liber.
 Rezultatele vor fi înregistrate în grafice;
 Clasamentul final se face în ordinea echipelor, pe primul loc fiind

echipa cu cel mai mare număr total de puncte, urmând apoi în ordine
echipele cu număr mai mic de puncte.
 Daca două sau mai multe echipe se afla la egalitate de puncte,

departajarea se va face, în ordine, pe baza numărului de punte acumulat
în toate jocurile si, în ultima instanţă, după victoria directa.
 Elevii din echipele clasate pe primele locuri în clasamentele finale - atât

la fete cât si la băieţi - vor fi notaţi cu nota 10.
Vor fi apreciaţi şi notaţi corespunzător şi ceilalţi elevi care au îndeplinit funcţia de
organizator şi arbitru (cea mai bună echipa de organizare şi de arbitraj).
Competiţia din fiecare modul este structura cea mai importantă a acestuia, ea având
menirea de a asigura practicarea autonomă a jocului de baschet sau a formei de joc
pregătite anterior. Pentru ca această activitate să-şi atingă scopul, ea trebuie foarte
bine organizată astfel ca în cele 6-8 lecţii toţi elevii clasei să practice singuri jocul
în cadru echipelor stabilite, sub conducerea căpitanului de echipă, să respecte
integral regulamentul stabilit şi deciziilor arbitrilor.
Profesorul va stabili în mod deosebit modul în care îşi face datoria căpitanii de
echipă şi mai ales arbitri organizatori aleşi de regulă din echipa care nu joacă în
etapa respectivă. Va lua măsuri energice şi va fi cât mai obiectiv în deciziile sale.
Eficienţa competiţiei depinde şi de regulamentul acesteia precizând că de fiecare
dată în fiecare modul, se va întocmi şi se va comunica tuturor elevilor clasei
regulamentul competiţiei care se va desfăşura în modulul

Prezenta unitate de studiu prezintă aspecte generale ale competiției în
jocul de baschet și aspecte privind organizarea unei competiții – sistem turneu, pe
grupe valorice separat pentru fete și băieți

Alcătuiți o tabelă Berger pentru o competiție de baschet cu 6 echipe de
băieți și 4 echipe de fete.
125
Cătălin CIOCAN
BIBLIOGRAFIE

Pim, Iaşi.
Bacău,
Bacău.
Cultura, Piteşti.
126
MODULUL V.CONCEPȚIA DE PREGĂTIRE

ȘI DE JOC A ECHIPELOR
REPREZENTATIVE ȘCOLARE
Scopul modulului:
Acest modul are ca scop prezentarea informației privind concepția de
pregătire și de joc a echipelor reprezentative școlare
După ce vor parcurge acet modul studenții vor putea să:
 Alcăuiască și să pregătească o echipă reprezentativă de baschet a
școlii;
127
Cătălin CIOCAN
Unitatea de studiu V.1. CONCEPȚIA DE PREGĂTIRE ȘI DE JOC A

ECHIPELOR REPREZENTATIVE ȘCOLARE
Practicarea dirijata a jocului de baschet necesita o perioada de instruire intre 8 si 10

ani (aproximativ de la 8 la 18 ani), acest fapt presupune stabilirea unei programări
judicioase a mijloacelor si metodelor folosite, in concordanta cu dezvoltarea
biologica, psihologica si motrica, care se realizează pe parcursul ciclului gimnazial
si liceal prin orele de educaţie fizica si a colectivului sportive.
Aceasta pregătire poate fi etapizata respectând particularităţile de vârsta, după cum
urmează:
Etapa 1 categoria minibaschet II,
8-10 ani
(de iniţiere) clasele 3-4
Etape 2 categoria minibaschet I,
11-12 ani
(de învăţare) clasele 5-6
Etapa 3 categoria juniori III,
13-14 ani
(de repetare) clasele 7-8
Etapa 4 categoria juniori II,
15-16 ani
(de consolidare) clasele 9-10
Etapa 5 juniori I,
17-18 ani
(de perfecţionare sau măiestrie) clasele 11-12
Pentru o mai buna înmagazinare a datelor in cadrul celor cinci etape de instruire, ne
vom referi cu prioritate asupra:
 particularităţilor de vârstă;
 ponderii factorilor de antrenament;
 obiectivelor instruirii pe factori de antrenamente;
 volumul de lucru si a normelor de efort.
Etapa I (8-10 ani) si a II-a (11-12 ani)
Particularităţile de vârstă:
 atenţie la coloana vertebrala începe dezvoltarea somatica a marilor grupe
musculare. Posibilitatea de deformare a oaselor.
 Capacitatea mica de efort de intensitate maxima, tensiune arteriala scăzuta.
Eforturile greşite dozate depăşesc posibilităţile organelor interne!
 Predomina procesele de excitaţie asupra celor de inhibaţie ceea ce favorizează
formarea deprinderilor motrice. Atenţie deci la învăţarea corecta a mişcării.
Ponderea factorilor de antrenament:
 Pregătirea fizica ....................................................................40%
 Pregătirea tehnica..................................................................40%
 Pregătirea tactica...................................................................20%
Obiectivele instruirii pe factorii antrenamentului
a. Pregătirea fizica
128
 Utilizarea unui număr mare de mijloace in vederea realizării obiectivelor

pregătirii fizice generale;
 Dezvoltarea cu prioritate a îndemânării (coordonare neuromusculara,
supleţe, mobilitate, ambidextrie, precizia actului motric).
b. Pregătirea tehnica
 Însuşirea corecta a mecanismului de baza al mişcării (elemente si procedee
tehnice fundamentale) precum si executarea lor sub forma de complexe
(structuri);
 Formarea ambidextriei.
c. Pregătirea tactica
 Învăţarea fundamentelor de baza ale acţiunilor tactice individuale si
colective in atac si apărare in limita elementelor tehnice învăţate;
 Formarea plasamentului in teren si îndeplinirea unor sarcini de joc.
Stabilirea normelor de efort
Volumul de lucru 280-320 ore anual din care:
 120-130 ore pentru PFG si PFSp;
 90-110 ore pentru Pth si Pta;
 50 ore pentru competiţii;
 15 ore pentru selecţia si verificare;
 15 ore pentru vizionari jocuri sau înregistrări video.
Intensitatea lecţiilor de antrenament va fi mica si mijlocie. Intervalul optim intre
lecţii va fi de 2 zile dar mai mult de 3 zile. Durata lecţiilor 45-60 minute la
începutul procesului de pregătire si 60-90 minute spre sfârşitul etapei.
Numărul jocurilor si durata lor: echipele vor fi formate din 12 jucători cu un joc la
1-2 săptămâni. Jocul va avea 2 reprize cu o durata de 12 minute repriza si cu o
pauza de10 minute.
Treptat numărul jocurilor poate sa crească. In cadrul Festivalului de minibaschet
cele 2 reprize (a cate 20 minute) , sunt împărţite in două părţi a cate 10 minute, cu
pauza de 1 minut. Terenul se schimba in repriza mare.
Indicaţi metodice
 Exerciţiile folosite vor avea intervale de odihna (revenire active) lungi;
 Principalul mijloc de pregătire îl va constitui folosirea jocurilor pregătitoare si a
jocului bilateral cu reguli reduse;
 Exerciţiile pentru învăţarea elementelor tehnice vor urmări însuşirea corecta a
momentelor esenţiale in efectuarea mişcărilor fără a pierde vremea cu detalii;
 Exerciţiile tactice trebuie sa aibă un caracter concret datorita lipsei de
discernământ a elevilor de aceasta vârsta; se va evita starea de plictiseala si
oboseala a lecţiilor tactice prelungite;
 Atenţie la limbaj! Profesorul trebuie sa aibă rolul unui prieten mai mare care îl
va învăţa pe copii un joc atractiv si frumos. Orice manifestare in forţa va
îndepărta copilul!
 Daca este posibil se vor folosi mingi mai mici (ca cele de polo pe apa) si
panouri cu inele mai joase (2,70 metri);
129
Cătălin CIOCAN
 Jocul de antrenament desfăşurat pe reprize de 5-10 minute trebuie sa înceapă cu

însuşirea unor reguli simple cum ar fi:
 nu alerga cu mingea in mana !
 nu împinge sau lovi adversarul!
 adversarul este oponent de joc si nu este duşman!
 repune mingea de joc din afara terenului!
 pasează cat mai mult pana in preajma coşului!
 Metodele de lucru pentru aceasta vârsta sunt demonstraţia si exersarea.
 Procedeele de lucru sunt:
 structuri de exerciţii cu acţiune cumulativa asupra marilor grupe
musculare;
 însuşirea deprinderilor tehnico-tactice de baza si alternarea cu structuri de
exerciţi ce urmăresc dezvoltarea fizica generala;
 repetarea procedeelor tehnice si aplicarea lor in condiţie variabile de
echilibru, tempo, pozitive pentru dezvoltarea îndemânării;
 folosirea ambidextriei in efectuarea structurilor;
 folosirea unor exerciţii cu caracter analitic pentru creşterea tonusului
muscular si a mobilităţii si supleţei articulare.
Etapa a III-a (13-15 ani) sau juniori III
Particularităţi de vârsta
 creşterea corpului in lungime; dezvoltarea heterocroma si in salturi;
 profilarea masei musculare si mărirea indicilor de forţa;
 procese furtunoase de dezvoltare di începutul maturizării sexuale (mai ales la
fete);intensificarea funcţiilor hormonale;
 consolidarea gândirii abstracte prin posibilitatea crescuta de sinteza si analiza;
caracterul mobil al proceselor psihice.
Ponderea factorilor de antrenament
Pregătire fizica 40% 35%
Pregătire tehnica 35% 35%
Pregătire tactica 30% 30%
Obiectivele instruirii pe factorii antrenamentului
a. Pregătirea fizica
 continuarea Pregătirii Fizice Generale si a Pregătirii Fizice Specifice prin
utilizarea unui larg arsenal de mijloace;
 realizarea PFSp cu atenţie mărita pentru dezvoltarea vitezei sub toate
formele de manifestare precum si a cuplurilor de calităţii motrice
viteza+forţa si viteza+îndemânare.
b. Pregătirea tehnica
 învăţarea tuturor elementelor tehnice si a tuturor procedeelor asociate sub
forma de structuri;
 perfecţionarea principalelor structuri de exerciţii in condiţii apropiate de
joc si in condiţii de joc;
130
 dezvoltarea preciziei in aruncării la cos si in pasarea mingii.

c. Pregătirea tactica
 perfecţionarea acţiunilor tactice individuale in relaţia 1x1;
 cunoaşterea combinaţiilor fundamentale de 2-3 jucători in atac si apărare;
 cunoaşterea unui sistem de joc in atac si apărare.
Volumul de lucru este de 470-490 ore anual din care:
 200 ore de lucru este de, PFM si PFSp;
 210 ore pentru FTh si PTa;
 60 de ore pentru competiţii;
 10 ore pentru selecţie si verificare;
 10 ore pentru lecţii teoretice, control medical.
Intensitatea lecţiilor de antrenament este mijlocie si mare. Lecţiile de 3-4 ori pe
săptămână cu o durata de 90-120 minute. Intensitatea maxima va fi plasată la
sfârşitul lecţiei.
Numărul jocurilor si durata lor: se joaca in fiecare săptămână (joc oficial sau de
verificare) cu 2 reprize a 20 minute cu pauza de 10 minute.
Indicaţii metodice
Vârsta mijlocie reprezintă etapa de desăvârşire a pregătirii efectuate in etapa
precedenta si începutul fundamentării viitoare măiestrii sportive.
Conţinutul procesului de pregătire are următoarele sarcini:
 se continua desăvârşirea dezvoltării fizice si a pregătirii fizice multilaterale;
 se acorda o atenţie deosebita dezvoltării vitezei sub toate aspectele de
manifestare: deplasare, reacţie, execuţie si a cuplurilor de calităţi V+F si V+I;
Învăţarea si perfecţionarea procedeelor tehnice se va realiza prin îngreunarea
condiţiilor de execuţie: asocierea sub forma de structuri cu alte elemente tehnice,
prezenţa adversarului semiactiv si activ, aplicarea lor in condiţii de joc propriu-zis.
Se va pune accent pe dezvoltarea calităţilor motrice specifice sub forma de exerciţii
si structuri pe care se grefează elementul tehnic care necesita in mod preponderent
calitatea respectiva (viteza de execuţie a paselor, săriturile la panou in regim de
rezistenta, viteza de execuţie a finalizării la panou).
Se va acorda o atenţie deosebita educării gândirii tactice, plasament in atac si in
apărare, marcajul diferenţiat, relaţia 1x1 pe posturi.
Se va începe selecţia pentru specializarea pe posturi.
Metodele de lucru utilizate sunt: demonstraţia, explicaţia, exersarea.
Procedeele metodice de lucru sunt:
 exersarea priceperilor si deprinderilor motrice specifice in alternanta cu
exerciţiile efectuate in scopul precizării detaliilor de execuţie;
 pentru dezvoltarea vitezei – creşterea tempoului de execuţie cu alternarea
execuţiilor lente cu cele de viteza mare;
 pentru dezvoltarea forţei body-building; exerciţii cu învingerea greutăţii
proprii;
131
Cătălin CIOCAN
 pentru dezvoltarea rezistentei: metoda repetării unor eforturi prelungite (aerobe)

cu intensitate moderata (medie) si tempo uniform. Pe acest fond se va interveni
cu „injecţii” de circuite si intervale care solicita efortul specific anaerob.
Dozarea se poate individualiza.
Pentru dezvoltarea îndemânării se va insista asupra sporirii complexităţii de
efectuare a structurilor si a creşterii vitezei de execuţie. Nu se va neglija
ambidextria!
Caracterul de întrecere si joc va rămâne pregnant in lecţiile dar se va mari numărul
de repetări a exerciţiilor analitice.
Etapa a IV-a (16-17 ani) si a V-a (18-19 ani) sau etapa juniorilor II (cadeţi) si a
juniorilor I
Particularităţile de vârsta
 remarcarea deplina a aptitudinilor motrice pentru activitatea de performanta si
diferenţierea lor pe posturi de joc;
 încheierea proceselor de maturizare sexuala;
 capacitatea crescuta de analiza critică, perceptivitate asociata precum si o buna
memorie si atenţie distributiva.
Ponderea factorilor de antrenament si obiectivele instruirii
 Pregătirea fizica (30%)
 Atenţie deosebita pentru pregătirea fizica generala si multilaterala
 Dezvoltarea forţei si rezistentei precum si a F+V si V+R;
 Dezvoltarea calităţilor motrice specifice in concordanta cu execuţia
corecta a deprinderilor motrice specifice
 Pregătirea tehnica (40%)
 Perfecţionarea elementelor tehnice învăţate si consolidarea lor pe postul
din echipa;
 Creşterea vitezei de execuţie in condiţii îngreunate de joc si stres;
 Creşterea îndemânării in execuţiile de mare fineţe in condiţii de factori
perturbatori.
 Pregătirea tactica (30%)
 Perfecţionarea tacticii individuale in apărare si atac in funcţie de postul din
echipa;
 Perfecţionarea principalelor combinaţii de 2-3 jucători in funcţie de
specializare pe postul si sistemele folosite;
 Cunoaşterea si aplicarea in joc cu eficacitate a tacticii colective de echipa
pentru atac si apărare.
Volumul de lucru: 650-850 ore anual din care:
Pentru PFG+PFSn 210 ore 240 ore
Pentru PTh+Pta 310 ore 460 ore
Pentru competiţii 70 ore 80 ore
Pentru selecţie si verificare 10 ore 10 ore
132
Pentru teorie si diverse 50 ore 60 ore

Intensitatea lecţiilor de antrenament va fi mijlocie si mare cu un număr de 4-6
antrenament pe saptamana cu durata de 90-120 minute. In tabere sau in
cantonamente este indicat regimul de doua antrenamente pe zi cu durata de 90-120
minute.
In lecţiile de antrenament lungi (120 minute) se va lucra pentru tactica de echipa,
aruncări la cos înregistrate de pe posturi, jocuri şcoală.
Pentru cadeţi este contraindicata programarea jocurilor la un interval mai mic de 3
zile. In cazul turneelor cu 3-4 jocuri consecutive se va urmări cu foarte mare atenţie
refacerea după efort.
Indicaţii metodice
Conţinutul şi desfăşurarea activităţilor cu grupele de cadeţi şi juniori I se apropie
din ce in ce mai mult de specificul activităţii cu seniorii.
Trebuie sa respectam cu stricteţe particularităţilor de vârsta ale acestor perioade:
fetele încep sa-si oprească creşterea în înălţime câştigând in greutate. Apare
maturizarea sexuale si cea psihica mai repede decât la băieţi. Băieţii încep sa
depăşească fetele în ceea ce priveşte dezvoltarea fizica: înălţime, greutate, masa
musculara. La 19 ani atât la fete cat si la băieţi capacitatea aparatului locomotor se
apropie de cea a adulţilor.
Din punct de vedere psihic, stabilizarea si cristalizarea personalităţii se face in
valuri: supraestimarea posibilităţilor proprii (teribilismul), instabilitatea hotărârilor,
aspiraţia de întrecere, cristalizarea trăsăturilor de caracter.
Pentru pregătirea fizica profesorul îşi va orienta activitatea metodica spre
dezvoltarea calităţilor motrice generale si specifice. Se introduce cu prudenta (15-
16 ani) antrenamentul de forţa cu ridicarea de greutăţi si se extinde la 18-19 ani cu
antrenament periodice (un antrenament sau doua pe săptămână) cu încărcătura
mare. Se insista asupra dezvoltării cuplului F+V.
Pentru dezvoltarea rezistentei, exerciţiile capătă un caracter specific fiind cunoscut
specificul de efort mixt (aerob si anaerob) al jocului. Atenţie mare la intervale de
odihna pentru revenire! Se va controla in permanenta frecventa cardiaca si
respiratorie.
Pregătirea tehnica ocupa un rol important in volumul antrenamentelor in aceasta
perioada. Axata pe structuri tehnico-tactice individuale, va avea prioritate in
specializarea pe posturi si in relaţia 1x1.
Se va insista asupra următoarelor aspecte:
 Posibilităţilor de legare a elementelor tehnice;
 Utilizarea acestor elemente tehnice în regim de viteza şi forţa în prezenţa
adversarului;
 Îmbunătăţirea calităţii execuţiei, apariţia stilului personal de joc.
Pregătirea tactică va urmări rezolvarea unor situaţii din ce in ce mai complexe de
joc; plecând de la relaţia 1x1 (atac şi apărare) trecând prin combinaţiilor de 2-3
jucători (atac şi apărare) se va ajunge la tactica colectiv de echipa cu însuşirea unor
sisteme de joc pentru atac si apărare.
133
Cătălin CIOCAN
Procedeele metodice de lucru sunt:

 Exersarea unor structuri de exerciţii specifice cu caracter analitic in scopul
tonificării unor grupuri si lanţuri musculare si a stabilităţii articulaţiilor care
participa in joc;
 Folosirea circuitelor si circuitelor cu intervale pentru dezvoltarea forţei si a
cuplurilor F+V si V+R;
 Alternarea execuţiilor lente cu cele efectuate in mare viteza cu desfăşurarea pe
tot terenul pentru formarea simţului tactic de variaţie de ritm (individual si
colectiv);
Se va insista pe dezvoltarea îndemânării prin repetări de structuri tehnico-tactice in
condiţii din ce in ce mai complexe
În această unitate de studiu sunt prezentate informații privind pregătirea

unei echipe reprezentaive de baschet a școlii.
Care sunt particularitățile de vârstă la Etapa I (8-10 ani) si a II-a (11-12 ani)?
BIBLIOGRAFIE

Pim, Iaşi.
Bacău,
Bacău.
Cultura, Piteşti.
Universitare Dunărea de Jos, Galați.
134

MPBG Ciocan Catalin

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MPBG Ciocan Catalin

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Metodica predării baschetului în gimnaziu

  Ministerul Educaţiei Naţionale 

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII,

METODICA PREDĂRII BASCHETULUI

Curs pentru studenţii anului III

1. Formarea specialiştilor din domeniul educaţiei fizice şi sportului şi abilitarea

COMPETENŢE ASIGURATE PRIN PARCURGEREA

FOND DE TIMP ALOCAT, FORME DE ACTIVITATE,

Forma de activitate Număr ore Număr credite

STABILIREA NOTEI FINALE

Activitati aplicative atestate /laborator/lucrări practice/proiect etc 3.(30 %)

TIMP MEDIU NECESAR PENTRU ASIMILAREA

INSTRUCŢIUNI PENTRU PARCURGEREA RESURSEI DE

MODULUL I. INTRODUCERE ................................................................. 10

Unitatea de studiu I.1. ROLUL EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL

Unitatea de studiu I.2. NOȚIUNI DE REGULAMENT, METODICA ARBITRAJULUI ÎN

Noţiuni elementare privind atribuţiile arbitrului în cadrul întâlnirii.......................................20

MODULUL II. METODICA ÎNVĂȚĂRII ELEMENTELOR ȘI

Unitatea de studiu II.1. METODICA ÎNVĂȚĂRII PRINDERII MINGII – PROTECȚIEI

Rezumatul unităţii de studiu.......................................................................................... 38

Unitatea de studiu II.3. METODICA ÎNVĂȚĂRII MARCAJULUI ȘI DEMARCAJULUI

Unitatea de studiu II.4. METODICA ÎNVĂȚĂRII ACȚIUNILOR DEPĂȘIREA ȘI

Tema de control nr. 7.......................................................................................................86

MODULUL III. PREDAREA JOCULUI DE BASCHET ÎN ȘCOALĂ......... 88

MODULUL IV. COMPETIȚIA ÎN JOCUL DE BASCHET......................... 120

MODULUL V. CONCEPȚIA DE PREGĂTIRE ȘI DE JOC A ECHIPELOR

Acest modul a fost elaborat în scopul iniţierii studenţilor în ceea ce

După ce vor studia aceast modul, studenţii vor putea să:

Unitatea de studiu I.1. ROLUL EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI

I.1.1. Rolul educaţiei fizice şi sportului în învăţământul

I.1.2. Caracteristicile baschetului

Ca atare, teoria jocului de baschet, reprezentând generalizarea activităţilor practice,

I.1.3. Curricula jocului de baschet în învățământul primar și

Datorita valenţelor sale, baschetul este apreciat ca un mijloc necesar si eficient al

diversifica în obiective operaţionale proprii, obiective care urmează să fie realizate

Rezumatul unităţii de studiu

sunt prezentate caracteristicile acestuia, iar pentru a sublinia influențarea

Test de autoevaluare a cunoştinţelor

1. Care sunt obiectivele generale ale educaţiei fizice şi sportului?

Tema de control nr. 1

1. CIOCAN C, CIOCAN D (2007) Baschet – caiet de lucrări practice, Editura

Unitatea de studiu I.2. NOȚIUNI DE REGULAMENT, METODICA

I.2.1. Reguli de bază în practicarea jocului de baschet

În caz de egalitate jocul va continua cu 2 prelungiri de 5 minute sau cu atâtea

I.2.2. Terenul de joc. Linii și dimeniuni ale terenului de baschet

Jocul se desfăşoară în sală sau în aer liber, pe un teren dreptunghiular având

Culoarele de aruncări libere: cuprind zonele de restricţie plus un semicerc cu raza

I.2.3. Metodica arbitrajului jocului de baschet

Evoluţia jocului de baschet este stimulată alături de alţi factori şi de Regulamentul

Arbitrul – este o persoană cu aptitudini deosebite, care include în personalitatea de

Noţiuni elementare privind atribuţiile arbitrului în cadrul întâlnirii

I.2.4. Modelul jocului de baschet

Esenţa modelării în antrenamentul sportiv se caracterizează în tripleta model –

Rezumatul unităţii de studiu

Acestă unitate de studiu prezintă aspecte ce vizează noțiuni de regulament, o

Test de autoevaluare a cunoştinţelor

1. Care sunt abaterile în jocul de baschet?

Tema de control nr. 2

1. CIOCAN C, CIOCAN D (2007) Baschet – caiet de lucrări practice, Editura

MODULUL II.METODICA ÎNVĂȚĂRII

 Acest modul a fost elaborat în scopul de a prezenta aspectele generale

După ce va studia aceast modul, studenţii vor putea să:

Unitatea de studiu II.1. METODICA ÎNVĂȚĂRII PRINDERII MINGII

II.1.1. Prinderea mingii – protecția mingii – pasarea mingii