Universitatea Al. I.

Cuza Iași
Facultatea de Psihologie ID

LOGOPEDIE
Program terapeutic complex pentru corectarea sunetului "b"
- betacismul -

Mihaela CIOBANESCU
An II – grupa 1

2023
 OBIECTIVE EVENIMENTE MATERIAL ACTIVITATEA PROFESORULUI ACTIVITATEA EVALUARE
LE DIDACTIC COPILULUI
ACTIVITĂȚII

1 2 3 4 5 6
I. ETAPA PREGĂTITOARE
-Cunoaște -Diagnos ca -Figurine -Antrenează pe un ton cald copilul în poves rea -Studiază -Stabilirea
rea re complexă -Ilustrații unor întâmplări trăite de el sau descrierea liber conexiunii
copilului -Completar -Cărți cu materialel logoped-
ea șei ac vităților din ziua respec va (de la gradinita, logopat
-Complet imagini e
area
logopedice scoala) -analizeaz
-Alterarea
-Discuții sunetului
anamneze -Se prezintă copilului, îi explică în ce constă a
terapeu ce "b" (betacis
i -Jocuri cu ac vitatea unui cabinet logopedic, îi prezintă logopedul m)
-Familiariz caracter materialele de lucru și îi permite să le pipaie, ca om in
area cu speci c primul
a nga,rasfoiasca, la alegere
mediul mediului de rand, ca
cabinetul corectare -Discută prietenos, pe subiecte înafara ac vității partener
ui cabinetului pentru a crea o legătura familială și de
bazata pe incredere „joaca”
-Îi arată copilului diferite gurine/obiecte 3D, a caror -Povesteșt
denumire incep sau con n litera „b” și ilustrații ce e pe baza
obiectelor
conțin litera "b" și îi cere să le descrie
3D
-Descrie
imagini

II. ETAPA TERAPIEI GENERALE

- -Coordon -Oglinda -Diverse miscari realizate in oglinda (mers, alergare, Execută Mobilitate
Dezvoltar are -Video sarituri) prin imita e sau la comanda; prin generală
ea animat
motrica a -Exempli ca exercițiile și execută împreună cu imitație
mobilității pe
corporale celor 2 youtube acesta, unde este cazul. sau la
maini; -Antrenează la joc și execută coregra i speci ce comanda
maini- muzicii pentru copii (Head, Shoulders,knees and
picioare toes = cap, umeri, genunchi si degete)
-iuteala - Copilul va supus sa execute o serie de ac uni: sa
miscarilor taie cu foarfeca, sa incheie nasturi, sa lege sireturi,
-miscarea miscari de inot, sa toarne apa in pahar, etc.
intregului
corp
-Jocuri de
mișcare
însoțite
de
vorbire
-Examina
rea
miscarilor
mici: de
precizie,
indeman
are
ti
ti
ti
fi
fi
ti
ti
fi
fi
ti
ti
fi
ti
fi
ti
ti
ti
fi
 -Dezvolt -Exerciții Oglinda Pentru examinarea motricita i aparatului fono- Execută Mobilitate
area de Jucarii ar cular: buze, limba, palat moale, obraji, maxilare, prin fono-
ar culator
mobilităț gimnas c Instrum urmarind precizia si coordonarea, copilul va supus imitație
ie
ii ăa ente de sa execute o serie de exerci i:
aparatul aparatulu su at - inchidere si deschidere a gurii
ui i - coborare si ridicare a maxilarelor
ar culat ar culato - scoaterea limbii, miscarea limbii in dreapta-stanga,
or r sus-jos
a) - sa suga obrajii, sa um e obrajii
generale - sa a nga sau sa tuguie buzele, sa vibreze buzele
- sa sforaie, sa abureasca o oglinda, sa caste, sa
inghita, sa tuseasca etc.

b) -Oglind -Demonstrează și execută exerciții de gimnas că -Execută -Mobilitat

speci ce a facială speci ce sunetului "b" corectat: vibrarea prin ea
aparatului
sunetului limbii printre dinţi, apoi în cavitatea bucală, asociată imitație
fonoar cu
"b" cu pronunţarea sunetelor “t”, “b”, “p”, (tr, br, pr). lator
-Când sunetul / b / este pronunțat corect, un mic puf
de aer este eliberat din gură. Ține mâna copilului în
fața buzelor, as el încât să poată simți acest lucru în
mp ce sco sunetul. Apoi încurajează-l să exerseze
sunetul până când simte respirația în fața propriei
guri. Ca sunet vocal, po simți vibrația corzilor
vocale atunci când realizezi sunetul. Puneți-vă
copilul să-și pună mâna pe gât în mp ce scoate
sunetul pentru a simți acest lucru.
Exerciții -Baloan Demonstrează și antrenează copilul la: Execută Corec tud
de e de -Obținerea unei respirații lungi cu ușurință prin inea
respirației,
gimnas c săpun -Obținerea unui ritm respirator uniform prin imitație
inspirat/
ă -Flori echilibrarea inspirației și expirației expirat
respirator de -Exerciții pentru respirație: facem baloane de săpun,
ie papadie su am orile de papadie, su am in pai intr-un pahar
-Lumân cu lichid sau o bila de har e pe un plan drept sau
ări inclinat
-Paie -Exerciții de respirație în fața oglinzii, mărind treptat
-Oglind expirația
ă -Exercițiul "nu lasa pana sa cada"
-Pană
-tromp
eta
-muzicu
ta/nai
ti
ti
ti
ti
ti
fl
fl
fi
ti
ti
ti
ti
ti
fl
ti
fi
tf
fl
ti
ti
ti
fl
ti
ti
fi
ti
 -Educarea -Exerciții -Planșe Everci i de imitare a sunetelor produse de anumite Execută Corec tud
auzului pentru -Ilustraț animale. repetat inea
fonema c percepției
educarea ii Ce sunet scoate oaia? „Bee!” Nu vă e teamă să vă exercițiil
și
auzului -report faceți usor caraghios atunci când exersați sunetul / b e reproduce
- ofon /. Încercați să imitați aceste animale împreună cu rii
Formarea - copilul. Doar asigurați-vă că nu se lasă distras de sunetului
capacități iphone partea distrac vă și sare peste ar culația corectă a
i de sunetului / b /.
diferenție Exerciții de imitare a sunetelor din natură (cum face
re trenul, cum face șarpele, cum bate vântul etc)
fonema Formarea percepției fone ce corecte prin jocuri de
că pul :"unde se aude sunetul?" (care este primul
sunet din cuvânt, cu ce sunet se termină cuvântul)
Antrenarea analizei fone ce prin:
-repetarea unor silabe sau sunete în scopul
diferențierii surde-sonore
-analiza fone că a cuvântului care conține sunetul
de corectat

Exerciţii de imitare a sunetelor din natură:

- pisica: miau –miau –miau
- oaia: bee –bee –bee –bee
-puiul: piu, piu piu

Pronunțarea unor serii de silabe opuse luate din

cuvinte paronime:
- ba, be, bi, bo, bu, bă, bâ
- da, de, di, du, do, dâ, dă;
- sa, se, su, so, si, sâ, să;
Diferențierea consoanelor surde de cele sonore: Elevul stă
-pa, ba, ap, ab, apa, aba pe bancă
cu spatele
-pe, be, eb, ep, epe, ebe
la
-pi, bi, ip, ib, ipi, ibi logoped,
-ța, za, aț, az, ața, aza la 3-4
-ță, ză, ăț, ăz, ăță, ăză metri, pe
linie
mediană
și apoi în
poziție
dreaptă
sau
stângă; se
vorbește
de cu
voce
șop tă,
crescând
apoi în
intensitat
e
ti
ti
ti
ti
ti
t
ti
ti
ti
ti
ti
fi
 Corec tudinea
Exerciții de diferențiere a consoanelor cu puncte de Diferenți reproducerii
ar culare apropiate prin prezentarea grupurilor de ază sunetului
Corec tudinea
cuvinte asemănătoare ca sonoritate: poziția pronunţiei
Abia – abil de
Abur – abuz ar cular
Baba – babă e
Baubau – bebe
Boaba – boboc
Curba – duba
Grabi – iubi

Corec tudinea
Exerciții de transformarea cuvintelor prin înlocuire Face reproducerii
de sunete sau silabe: analiza sunetului
Corec tudinea
Ba -ba sub pronunţiei
Ba-ie aspect
Ba-lai seman c
Ba-lon
Ba-ton
Ba-gaj
Bal-ta
Material Pronunțarea ritmică: prin denumire de imagini, Corec tudinea
percepţiei şi
e obiecte, ințe sau reproducerii
ilustrate sunetului
acțiuni ale căror denumiri se deosebesc printr-
un singur sunet; prin pronunție ritmică de poezii,
proverbe, poves ri etc.

III. ETAPA TERAPIEI SPECIFICE

Impostar Exerciţii -Oglind -Analiza fone că prin indicarea primului și ul mului -Alcătuie -Dezvolta
ea pentru a sunet dintr-un cuvânt, a poziției fonemului, la ște rea
sunetului pregă re logoped început, mijloc sau la sfârșit; completarea cuvinte auzului
“b” a ică cuvintelor cu prima silabă pronunțată de profesor -Reîntreg fonema
impostări -Caiete sau indicarea unui sunet omis de profesor ește c şi a
i -Cărți cuvinte atenţiei
sunetului -Ilustraț audi ve
„b” ii
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
t
fi
ti
ti
ti
 -Exerciții de pronunțare ritmică pe melodii: -Execută -Realizarea
A,B,C—alfabetul in romana (litera b) pronunției
prin corecte
imitație
- Ghicitori cu litera B
Cine sta mereu pe lac,
Si tot striga: “Oac ! Oac ! Oac !” ?
(BROSCUTA)

Ce-ncapere are cada,

Apa rece, apa calda,
In care, cand ai intrat,
Iesi mai alb si mai curat?
(BAIA)

Ce va trec prin maini,

Fara de-a le stapani,
Se pastreaza-n san si-n banca
Fara ei nu face treaba?
(BANII)

Am o rata
Fara viata
Trece apa cat de mare
Ba te duce si-n spinare
(BARCA)
Inalta, cu lungi picioare,
Pene negre pe-aripi are
Peste broaste e mai mare!
(BARZA)

Cu i lungi cu scaunele
Stau scolarii-n rand pe ele.
(BANCILE)

Doua roate-n lant legate

Duc iute un om in spate.
(BICICLETA)

Am doi fra
Cu sfori lega
Si-n picioare incalta .
(BOCANCII)

Iarna-n frig, vara la soare,

Neschimbat e la culoare.
(BRADUL)

Poarta-n spate o cetate

Si din ea doar capu-l scoate.
(BROASCA TESTOASA)

E patrat si afanat
Si ne-ajuta la spalat.
(BURETELE)
ti
ti
ti
fi
ti
ti
 Emiterea - Demonstrează ar cularea sunetului: explică poziţia
sunetului buzelor şi limbii pentru obţinerea pronunţării
„b” prin corecte a sunetului „b”. Modul de formare se
demonstr realizează prin închiderea buzelor şi lipirea lor de
aţie şi dinţi, în aşa fel încât să nu se obţină spaţiu gol între
imitaţie buze şi dantură. Limba este în poziţie de repaus a
sunetului izolat, însă împreună cu o vocală ia poziţia
vocalei ce precede sau succede sunetul „b”. Spre
deosebire de sunetul „p”, buzele nu sunt atât de
strânse, presiunea aerului este mai
slabă, iar coardele vocale vibrează, dând naştere
unui sunet sonor. Învăţarea se face prin controlul
laringelui; copilul poate simţi cu palma laringele
logopedului şi al lui, la vibraţie. Procedee speciale : -
se reiau onomatopeele ( huruitul tractorului) şi
logopedul deschide şi închide în mod mecanic
buzele copilului, cu degetul mare şi arătător ajutând
la pronunţarea sunetului „b”; - prin derivare, se
obţine din sunetul „m”, prin strângerea maxilarelor
cu degetele în mpul emisiei sunetului.

Consolid Emiterea În silabe directe: BA BE BI BO BU BĂ BÎ Repetă Corec tu

area sunetului În di ongi : BIE BEA BIU BOA BIO BUI cu voce dinea
sunetului "b" În combinații consonan ce: AMB UMB BRI ARB IRB tare, pronunți
"b" BLA BLO după ei
Exerciţii în poziţie intervocalică : logoped
- cu vocale similare : ABA EBE IBI OBO UBU
- cu vocala diferite : ABA ABE ABI ABO ABU ABĂ ABÎ
- EBA EBI EBO EBU EBĂ
- IBA IBE IBO IBU IBĂ
- OBA OBE OBI OBU OBĂ
- UBA UBE UBI UBO UBĂ
Pronunția sunetului "b" în cuvinte
- în Fișe de Sunetul „B”, în cuvinte monosilabice şi bisilabice: Repetă Corec tu
poziţie cuvinte BĂ, BAC, BAI, BAL, BAN, BANC, BAR, BAS, BASM, BAT, cu voce dinea
iniţială BAU, BÂZ, BEA, BEAT, BEC tare, pronunți
BABĂ, BAFTĂ, BAGAJ, BAIE, BĂLAI, BĂLAN, BALCON, după ei
BALSAM, BAFTĂ, BAMBUS logoped

Sunetul „B” în poziţie iniţială, cuvinte polisilabice,

precum:
BĂDIȚĂ, BAGHETĂ, BĂIEȚEL, BALADA, BALAUR,
BALENĂ, BANANIER, BENZINĂ
BOLOVAN, BOMBOANĂ, BONETĂ, BOȘOROG,
BUBURUZĂ, BUNICĂ, BUFNIȚĂ

Sunetul „B” în poziţie iniţială, grupuri consonan ce:

BLANĂ, BLÂND, BLĂNIȚĂ, BLAT, BLEG, BLEU, BLID,
BLOC, BLOND, BLUGI, BRAD,
BRAVO, BRETEA, BRICHETĂ, BROASCĂ, BRUSC, BRUT,
BRUTĂRIE
ft
ti
ti
ti
ti
ti
ti
 - în Sunetul "B" în silabe Repetă Corec tu
poziție -intervocalic: ABA EBA IBA OBA UBA ĂBA ÂBA cu voce dinea
mediană -repetate: BABA BEBA BIBA BOBA BUBA BĂBA BÂBA tare, pronunți
BABE BEBE BIBE BOBE BUBE după ei
-în combinații consona ce: IMB BRA BRÎ ĂRB ÎRB logoped
BLA BLU

Sunetul "B" în cuvinte

-cuvinte bisilabice: ABIA ABIL ABUR BABA BAUBAU
COBI CUIBAR DUBĂ IUBI LADĂ
-cuvinte polisilabice: ABATOR ABONAMENT ALFABET
AMABIL ATACABIL AUTOBUZ
-grupuri consona ce: ABSENȚĂ ABȚIPILD ALBASTRU
ALBINĂ ALBUȘ AMBULANȚĂ
- în Sunetul "B" în silabe Repetă Corec tu
poziție -inverse: AB EB IB OB UB ĂB ÂB cu voce dinea
nală -în combinații consonan ce: AMB UMB BRI ARB IRB tare, pronunți
IMB ALB OMB ERB ORB URB după ei
logoped
Sunetul "B" în cuvinte
-mono și bisilabice: BOB CIOB CLUB CUB CUIB GLOB
HRIB ROB ROIB SLAB SNOB TUB ARAB ȘURUB
-grupuri consonan ce: ALB BULB CORB CURB DÂMB
HÂRB ORB PORUMB
Exerciții Fișe -Cuvinte/PAROMINE: Repetă Corec tu
pentru PAC BAC cu voce dinea
diferenție PAI BAI tare, pronunți
rea PAR BAR după ei
sunetului PAS BAS logoped
"b" de PUN BUN
sunetul PAT BAT
"P"
Fișe -cuvinte: Repetă Corec tu
Banana, Panama, bambus, papirus, balenă, paletă, cu voce dinea
bomboana, pompoane tare, pronunți
-propoziții: după ei
Paula a mancat un mar. logoped
Pisica a zgariat papusa.
Piciul este sugubăț.
Papagalul este vorbitor
fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
 Automa Exersarea -propoziții: -Recită Gradul
zarea sunetului Am un bob delicious. -Poveste de
sunetului „b” şte automa
Banana este gustoasă.
“b” în scurte -Convers zare
corectat texte, In colibă este o bilă. ează
poves ri, În cuib este o barză.
în poezii
Porumbelul este alb.
şi
ghicitori În balcon e un balon

-poezii:
„B” vine de la „Bunic”,
Dar apare si-n „iBric”,
„Barca”, „BiBelou”, „graBit”,
„Bunica” sau „BalBait”.
O litera dolofana,
La mancat, e campioana.
Um a ca, rotunjoara,
O gases si in „BomBoana”.

A doua in alfabet,
Apare si in „BerBec”.
fl
ti
ti
ti
t
t
Universitatea Al. I. Cuza Iași
Facultatea de Psihologie ID

LOGOPEDIE
Portofoliu Examen

Mihaela CIOBANESCU
An II – grupa 1

2023
 FIŞA DE EXAMINARE COMPLEXĂ ŞI EVOLUŢIE LOGOPEDICĂ
Nr. 1

Întocmit de Mihaela Ciobanescu

Data emiterii 26.05.2023

1) Date generale:
Numele şi prenumele: Maximilien Lajus
Data naşterii: 21.06.2016
Locul naşterii: Paris , adresa: 28 rue de la Croix de Pierre, 37540, Saint Cyr sur Loire
Gradinita: Ecole Saint Joseph din Saint Cyr sur Loire,
grupa__Mare____profesor -educator: Yolande DVEAU
2) Date familiale
Numele tatălui__Stephane____vârsta__54___studii__universitare
Locul de muncă___Vastormat Franta___funcţia____ Manager export ____
Numele mamei___Mihaela
Ciobanescu____vârsta__46__studii_postuniversitare - Master___locul
de muncă__Global Mobility Franta….functia….Neuroterapeut____ starea
materială____buna_____. Starea locuinţei___buna/ingrijita____ numărul
fraţilor__4 (3 vitregi, 2 frați după tata și o sora după mama)___ al câtelea copil
este___al patrulea cronologie (primul copil al cuplului)__.
Relaţiile între părinţi_____bune___

Atitudinea familiei faţă de logopat__familia are o atitudine pozitiva, de

încurajare și de sustinere a logopatului.

Tulburările de limbaj existente în famillie ______nu se cunosc______

3) Examen psihofizic
Sarcina___normala, cu declansare la 3 săptămâni înainte de termen (suspiciune de
preeclampsie și bătăile imunii fătului nu erau corespunzătoare)____ naşterea__la 3
săptămâni înainte de termen/naștere normala-provocata_____ greutatea______3.2
kg______alimentaţia____3 luni mixt sân și lapte praf, ulterior lapte praf
Antecedente pre-peri şi
postnatale____________________________________________
____________________________________________________________
Antecedente
colaterale_______________________________________________________
Inteligenţa ________limita superioara_________________________ __
Memoria_____________imagine fotografica foarte
dezvoltata_______________________
Imaginaţia___________inexistenta______________
___________________________________ Atenţia_____
deficitara_____________________________________________________ _
Afectivitatea___________scazuta________________________________ ________
Voinţa___________scazuta.

Lateralitatea___________dreapta dominanta (utilizează și stânga)

Comportamentul copilului - Copilul (6 ani și 11 luni) manifestă iritabilitate și frustrare
extrem de ridicate în cazul unor eșecuri într-o sarcină, fiind predispus la autoizolare
atât în cadrul familiei, cât și în mediul social. Se remarcă comportamente
stereotipale, cum ar fi fluturarea mâinilor (joc cu parul, siretl de la pantalon).
Trăsături de personalitate (pozitive, negative)__curios, amabil,respectuos,
______frustrat, fricos (la medic, …)_____

4) Examen logopedic :
a. Integritatea anatomo-funcţională a aparatului fonoarticulator aparatul
respirator___bine dezvoltat, frecvent respiratie pe gura/ sforaituri noaptea
- particularităţi fonatorii (voce, mutaţie vocală, puritatea vocii) calitate vocii usor
nazala
- aparatul articulator conformatia aparatului fono-articular-normala,
- motricitatea faciala normala
- se va exploata în examen de foniatrie

b.Sistemul labio-comisural aparatul dental

- maxilarele___dentitia in schimbare, probabil un parat corector va fi pus în functiune
____________________________
- limba____motricitatea linguala, fren lingual normal (a fost un pic scurtat în timpul
unei anestezii de extrctii dentare)___
- palatul dur_- valul palatin adancit___
- omuşorul______
-cavitatea nazală________fara sunete_______

c. Funcţia auditivă de ansamblu

- acuitatea auditivă__deficitara/sensibiliatate auditiva accentuata la anumite sunete
(aprope imperceptibile de catre ceilalti)
- controlul auditiv al vorbirii -bun
- autocontrolul auditiv al vorbirii ____normal____

d. Apariţia tulburărilor de limbaj _______dupa varsta de 1 an si 10 luni____

cauze______pierderea achizitiilor/TSA autism
- pronunţarea reflectată a sunetului___nazala
- pronunţarea independentă a sunetului_______independent pronunta corect
_____
- sunete afectate____t final

e. Înţelegerea cuvintelor
- cuvinte denumiri_____cunoaste multe cuvinte (>200), chiar si complexe
- cuvinte însuşiri_______identifica emotiile dintr-o imagine____________________
- cuvinte de relaţie_____lipsesc in propozitii dar stie sensul (pozitii
spatiale)____________
- cuvinte acţiuni________cu continut familiar_______________________________

f. Formularea şi înțelegerea propoziţiilor

- cu conţinut familiar/ cereri____propozitii simple_4-5
cuvinte_______________________
- cu conţinut nou_un procent de 30% de intelegere__________________

g. Vocabularul şi structura gramaticală______lipsesc verbele de actiune din

propozitii (cuvinte ce descriu diverse actiuni independente le
cunoaste)____________________ ___pentru o cerere foloseste ori un verbe de
acțiune ori propozitii fara verb_____________
 h. Pronuntarea fonemelor___le pronunta corect_____________________
- citirea pe silabe____in curs de achiziție, are o serie de cuvinte ce le citește
fotografic (în bloc)_______
- lectura_______deficit de atentie 10 min max_________
- lectura_dupa imagini noi___________priveste_pronunta foartestangaci
- dislexia_______________________
- pronuntarea silabelor -da

5 ) Scrierea grafeme_____foarte lent, deficitar, tremurat, reușește

câteva litere, forme geormetrice____

Concluzii diagnostice şi prognostice

Maximilien Lajus prezintă tulburări din spectrul autist și ale vorbirii, fiind diagnosticat
cu întârziere în dezvoltarea limbajului. Întârzierea în dezvoltarea limbajului nu se
limitează doar la deficite în sfera expresivă și foneticofonologică, ci cuprinde și
deficite de natură expresivă și receptivă, care se manifestă chiar în comunicarea
nonverbală (mișcări corporale, gesturi, mimica etc.), perturbând ritmul achizițiilor
lingvistice și comunicative.

Examinarea logopedică relevă faptul că copilul întâmpină dificultăți în utilizarea

structurilor propoziționale cu o lungime de 4-5 unități, având greuțăți în folosirea
formelor de trecut. Evită verbele de acțiune în propoziții sau se limitează la structuri
simple de 2 unități care încep cu un verb. Atentția și memoria pentru vorbirea orală
sunt foarte deficitare. Evită contactul vizual, iar abilitățile de comunicare sunt destul
de reduse.

Auzul fonematic este ușor afectat, deoarece pare să nu distingă și să diferențieze

între un atribut și pluralul unui substantiv - literele dublate de la finalul cuvântului.

Au existat situații în care nu a pronunțat corect litera "t" în finalul cuvintelor.

În general, înțelege cuvinte cu conținut din viața de zi cu zi și propoziții simple.

Evoluţia copilului pe parcursul terapiei logopedice

Se va implementa un program concentrat pe învățarea timpului trecut, în vederea
dezvoltării abilității de a povesti în viitor. De asemenea, se va acorda atenție formelor
de plural ale cuvintelor și diferențierii acestora față de alte structuri.

Este planificat un program de intervenție care include exerciții de comunicare,

exerciții de inspir-respir, exerciții de respirație însoțite de vocalizări, emiteri de
onomatopee și exerciții specifice emiterii sunetului „T”, izolat, în silabe și în cuvinte
simple, cu accent deosebit pe sunetul final.

Datorită colaborării între logoped, cadru didactic, psihoterapeut și părinți, precum și

datorită ambiției și cooperării copilului cu logopedul, progrese remarcabile au fost
înregistrate într-un interval de timp surprinzător, având în vedere gravitatea
deficienței. La vârsta de 5 ani, copilul era capabil să rostească doar cuvinte în formă
de singular, fără a folosi verbe deloc, iar acum, la vârsta de 7 ani, nivelul său de
limbaj se situează la referința de 2,5 ani, reușind să ajungă la nivelul unui copil de 5
ani din punct de vedere al achizițiilor lingvistice.

Pentru corectarea dinților și restaurarea respirației pe nas se va folosi froggy mounth

15 min/zi la TV în poziție verticala. https://www.froggymouth.com/en/
 Studiu de caz

Întârziere în dezvoltarea limbajului

1. Prezentarea cazului:

Maximilien Lajus este un băiat de aproape 7 ani care a început terapia logopedică
la vârsta de 2 ani şi 6 luni. S-a născut la data de 21.06.2016 în orașul Paris. Este
singurul copil la părinți., având o sora și 2 frați vitregi

2. Anamneza:

Sarcina a decurs normal până in luna a 8 a, când mama a fost la un pas e a

face preeclamsie, iar fătul era în pericol (bătăile inimii neregulate). Sarcina a fost
declanșată, 3 săptămâni înainte de termen. Nu au fost întâmpinate complicaţii,
naşterea realizându-se la termen prin naștere normala. Scorul APGAR a fost 10. La
naştere mama avea vârsta de 40 ani, iar tatăl avea vârsta de 39 ani.

În primii ani de viaţă dezvoltarea s-a realizat în parametrii normali, copilul fiind
alăptat în formula mixtă la sân + laptre praf 3 luni., ulterior lapte praf După intrarea în
colectivitate, s-au observat dificultăți de dezvoltare pe toate ariile ale copilului,
diferențe comparative vizibile față de majoritatea copiilor și s-a luat decizia de a
merge la un specialist. Psihologul i-a aplicat teste de evaluare psiho-motrica și s-a
incadrat la tulburari din spectrul autist. Copilul a format grădiniță normala cu insotiror,
timp 18 ore/ săptămână (decis de comisie) și în realitate 12 ore (la scola, decizia
comisiei nu a fost pusă în funcțiune). În Franța, educatorul/ Învățătorul responsabil de
clasa se schimba în fiecare an. La grupa mijlocie, a fost ignorat, educatoarea
spunând ca nu a reușit niciodată sa vorbească cu Max. Evident ca nici nu a încercat.
A fost observată o frustrare din partea copilului şi o interiorizare a acestuia cauzata
de marginalizarea făcută de educatoare. În ce priveşte dezvoltarea limbajului
aceasta s-a realizat foarte încet, copilul incapand sa vorbească pana la varsta de 5
ani in cuvinte singulare doar daca avea o cerere, o nevoie sau la cerere pe receptiv.

Începând cu vârsta cu vârsta de 5 ani acesta reuseste sa faca propozitii din

doua cuvinte dar avand o dificultate de discriminare intre pluralul unui substrantiv si
un atribut. De asemenea s-a observat o dificultate de pronuntie a literei T finale.
3. Ancheta socială:

Copilul face parte dintr-o familie cu o situaţie financiară foarte bună. Este singurul
copil al familiei, botezat in religia Creștin-ortodoxă, mama fiind parintii fiind Creștin-
ortodoxă, iar țară catolic. Ambii nepracticanti.

Familia băiatului locuieşte într-un orășel de 15.000 locuitori, într-o casă cu un etaj, ce
dispune de o curte foarte mare, aflându-se la aproximativ 2 km de orașul Tours. Tatăl
lucrează în calitate de Manager de export, iar mama este neuroterapeut.

Copilul este inscris la Școală Catolica Saint Joseph Șanț Cyr sur Loire, 3/ zi (luni,
marți, joi și vineri, în Franța în ciclul primar, miercurea este libera). Ambii parinti sunt
dedicati scopului de reabilitare a copilului, ducandu-l la diverse terapii de dezvoltare
cognitiva, de joc, emotionala, echiterapie.

Acasa, vine o educatoare care lucrează diferite programe, inclusiv pe limbaj.

Copilul beneficiaza de indemnizatie de incadrare in grad grad de handicap cu

insotitor, fiind diagnosticat de psihiatru cu Tulburare din spectru autist si Intarziere
dezvoltare in limbaj.

4. Examenul somatic:

În ce priveşte dezvoltarea somatică nu au fost sesizate deficienţe.

5. Examenul psihopedagogic:

Din punct de vedere al dezvoltării fizice nu s-au constatat nereguli, prezinta un

comportament stereotipal si anume, cand este emotionat sau cand se bucura, flutura
mainile (jucându-se cu parul, cu sireul de la pantaloni, …). O serie de teste
psihometrice sunt în curs de fi realizate. Totodată este înregitrată o pondere scăzută
a nivelului de atenţie şi concentrare.

Copilul nu este capabil să înţeleagă deficienţa de care suferă, acest lucru

provocându-i frustare atunci cand este marginalizat de colegii acestuia sau alti copii.

6. Examenul logopedic:
Examenul logopedic evidentiaza faptul ca copilul are dificultati in a utiliza structuri
propozitionale de o lungime de 4-5 unitati, cu greu reuseste sa foloseasca forme de
trecut. Evita verbele de actiune din propozitii sau utilizeaza doar structure simple din
2 unitati ce incep cu un verb. Atentia si memoria pentru vorbirea orala sunt foarte
deficitare. Evita contactul vizual, iese din sarcina, iar abilitatile comunicationale sunt
destul de reduse. La nivel pasiv este la nivelul vârstei lui, la nivel activ (vorbire) sunt
multe elemente de recuperat.

Auzul fonematic este usor afectat deoarece pare sa nu sesizeze si sa diferentieze

intre un atribut si pluralul unui substantiv, literele dublate de la finalul cuvantului.

Au existat situatii in care nu pronunta T, iar L era I.

In general intelege cuvintele cu un continut din viata de zi cu zi si propozitii simple.

Vocabularul este foarte modest şi nu s-a remarcat existenţa unor cuvinte de

dimensiuni mari. Copilul utilizează în special cuvintele simple, întâlinte în limbajul
cotidian. Exprimarea se realizează pe alocuri incorectă din punct de vedere
gramatical, uneori lipsind si cuvintele de legatura sau nearticularea cuvintelor.
Exprimarea neconforma creaza frustare mai ales atunci când copilul se află în
colectivul de la grădiniţă. Atunci când factorul emoţional intervine, copilul are nevoie
de timp pentru exprimarea unei idei, acesta preferând să folosească gesturi în locul
cuvintelor.

7. Examen neuropsihiatric:

În cazul de faţă, Intarzirea in dezvoltarea limbajului vine pe fondul disfunctiilor

cerebrale si cognitive, ce conduc la tulburari in dezvoltarea limbajului (conform
DSM-5, tulburarile de neurodezvoltare sunt tulburarile care apar in perioada de
dezvoltare si au baza biologica, neuronala) si, tulburarea din spectrul autist (in cazul
acestei tulburari, de foarte multe ori intarzierea in dezvoltarea limbajului poate fi
considerata un semn timpuriu al tulburarii pervazive de dezvoltare).

8. Diagnostic logopedic:
Pe baza evaluărilor complexe şi a evoluţiei copilului s-a stabilit şi confirmat
diagnosticul de Întârziere în dezvoltarea limbajului.

9. Prognostic:

Evoluţia este lentă însă prin efort şi exerciţiu constat copilul va oferi rezultate vizibile.
Copilul trebuie susţinut şi de cei din jurul său prin încurajări repetate.

Evoluţia va fi favorabilă, dată fiind implicarea familiei. Dată fiind severitatea tulburarii
din spectru autist şi rezistenţa la corectare a tulburărilor de limbaj există posibilitatea
ca un anumit decalaj să se menţină în special în privinţa limbajului expresiv.

Deoarece capacitatea de imitatie este foarte bine dezvoltata, printr-un plan de

interventie foarte bine documentat si structurat, prin efort şi exerciţiu constant de
catre parinti/educatori/terapeuti/logoped, copilul va oferi rezultate vizibile.

10. Terapie logopedică:

In prima etapa de terapie s-a realizat o stimulare a abilitatilor perceptiv-

auditive ale copilului, precum si a abilitatilor de diferentiere auditive. In aceasta etapa
s-a insistat asupra elaborarii de exercitii si sarcini delimitate pe cele patru etape
specifice in stimularea auditiv-verbala: detectia sunetelor, discriminarea sunetelor,
indentificarea sunetelor si cuvintelor, comprehensiunea cuvintelor, sunetelor si
propozitiilor.

Ulterior, s-au realizat exercitii si sarcini de stimulare a achizitiei de noi unitati

lingvistice, de extindere a volumului vocabularului activ si pasiv. Exemple de sarcini:
denumeste imagini si obiecte; defineste cuvintele date; construieste familii de cuvinte
utilizand prefixe si sufixe; ofera sinonime si antonime; delimiteaza la nivel
propozitional sensurile cuvintelor omonime date etc.

Antrenarea abilitatilor lexicosemantice s-a realizat si prin utilizarea hartilor

semantice. Harta semantica reprezinta o modalitate de reprezentare a unui cuvant
sau concept in relatie cu sau alte cuvinte sau idei.
 Aceasta tehnica a facilitat achizitia de integrare a cuvintelor, ceea ce a
contribuit si la intensificarea abilitatilor de utilizare contextuala a acestora. Prin
intermediul hartilor semantice s-a putut realiza trecerea de la nivelul cuvantului la
nivelul propozitiei si textului, harta semantica putand fi un eficient mijloc de rezumare
a unui text.

S-a propus “Tehnica listei celor 50 de cuvinte - T 50 . T 50 ce a fost utilizata in

contextul intarzierii in dezvoltarea limbajului in prima parte a sedintei terapeutice.
Tehnica a presupus: intocmirea unei liste de cuvinte, reactualizarea cuvintelor de
catre copil dupa modelul terapeutului, modelarea pronuntiei cuvintelor de catre
terapeut, modelarea pronuntiei cuvintelor de catre terapeut, generalizarea utilizarii
cuvintelor de catre parinte in mediul familial, prin abordarea naturala a conversatiei.

In a treia etapa s-au derulat exercitii de antrenare a abilitatilor gramaticale.

Astfel, dupa ce copilul a avut achizitionata schema corporala,acesta a putut

organiza spatiul prin adverbele “sus-jos”. Acestea au fost achizitionate undeva in jur
de trei ani, in mod tipic. La varsta de patru ani, copilul ajunge sa delimiteze spatiul
prin utilizarea structurilor adverbial “in fata-in spate”, pentru ca la cinci ani sa
delimiteze spatiul in functie de lateralitate “stanga-dreapta” . De asemenea, spatiul a
fost organizat si pe baza prepozitiilor. Primele prepozitii achizitionate au fost cele
care exprima proximitatea: “in”, “pe”, “sub”, “langa”. Dupa cucerirea spatiului proximal
s-a realizat cucerirea spatiului distal prin structuri adverbial de tipul “aici-acolo”, cu
gradele ce comparatie aferente. Organizarea spatiului prin achizitionarea
componentelor gramaticale aferente a facilitat asocierea cuvintelor, construirea
primelor sintagme, materializarea primelor relatii gramaticale, ceea ce practic
inseamna organizarea temporala (limbajul inseamna secventialitate, adica timp).

Pe măsură ce copilul a dezvoltat înțelegerea schemei corporale și a

organizatorilor de spațiu, s-au dezvoltat și abilitățile senzorio-perceptive. Obiectele
din jur au început să fie percepute și delimitate pe baza caracteristicilor lor, ceea ce a
permis achiziționarea categoriei gramaticale a adjectivului și a gradelor de
comparație asociate. În același timp, s-au dezvoltat modalitățile de exprimare mai
complexe ale relațiilor copilului cu ceilalți, prin dobândirea categoriei numerale și a
categoriilor pronominale. La aproximativ vârsta de 5 ani, odată cu finalizarea
structurării preachizițiilor limbajului, se dezvoltă și lateralitatea (care reflectă
dominanța activării cerebrale). La majoritatea indivizilor, lateralitatea este
predominant dreapta, ceea ce înseamnă că emisfera cerebrală dominantă este
emisfera stângă, responsabilă de prelucrarea limbajului. Astfel, în jurul vârstei de 5
ani, copilul fixează și spațiul prin delimitarea părții stângi și a părții drepte a corpului,
a caietului etc. Aceasta conduce la o îmbogățire și extindere a vocabularului activ al
copilului, precum și la consolidarea modalităților gramaticale de exprimare a relațiilor.

11. Evoluţia pe parcursul terapiei:

La început copilul a fost oarecum reticient în ceea ce priveşte terapia şi a avut o oare
care reţinere în ca colabora. Astfel, tot în faza incipentă a terapiei am avut parte de
nişte refuzuri şi stagnări ale copilului, însă treptat acesta a conştientizat că suntem
parteneri în lupta împotriva intarzierii in limbaj. După ce copilul s-a familiarizat cu
mediul terapeutic, cu mine şi cu sarcinile pe care le avem de făcut a început să
obţină rezultate vizibile în evoluţia sa.

Am început prin coordonarea mişcărilor corpului şi s-a pus accent pe ritmul acestor
mişcării. Copilul a fost familiarizat cu exerciţiile de respiraţie, care ulterior au fost
combinate cu exerciţii de gimnastică. În acelaşi timp s-a pus accent şi pe dezvoltarea
memoriei şi a atenţiei.

În momentul în care am ajuns la vorbirea independentă şi reflectată copilul a fost

timorat, oferind răspunsuri scurte.Aceste exerciţii s-au realizat iniţial cu voce sonoră,
după care am minimalizat volumul vocii.

S-a insistat şi asupra întrebărilor scurte prin care copilul era motivat să gândească şi
să mediteze asupra răspunsului.

Pentru ca efort depus de copil să fie constat şi să existe o evoluţie vizibilă într-un
timp cât mai eficient au fost îndrumaţi şi părinţi să realizezee împreună cu copilul un
set de exerciţii simple de gimnastică, respiraţie şi vorbire. Cu timul s-a observat rolul
exerciţiilot făcute acasă întrucât atunci când copilul venea la terapie puteam trece la
sarcini mai complexe.

Pe partea de scriere copilul încă întâmpină o serie de greşeli de ordin gramatical.

Acestea vor fi remediate pe parcursul şedinţelor de terapie viitoare. Până în
momentul actul accentul s-a pus în mod deosebit pe respiraţie şi pe vorbire, acestea
fiind trăsăturile vizibile care au un impact asupra celor din jur. Astfel copiii din cadrul
grădiniţei observând evoluţia vizibilă la nivelul vorbirii vor avea o altfel de deschidere
faţă de copil.

Pentru a trece la povestire copilul a trebuit mai intai sa invete verbe la trecut:

Trecutul apropriat

Ex: Copilul tocmai a terminat de vizionat muzica la TV sau a baut apa dintr-un pahar
si l-a asezat pe masa. Intreb imediat dupa evenimentul realizat : “ Ce ai facut?” si el
ar trebui sa raspunda: “ Am urmatit muzica la TV!”, “ Am baut apa!”

Trecutul apropriat dar cu schimbarea locatiei

Ex: Copilul se duce la bucatarie si isi ia o înghețată din congelator. Intreb imediat ce
revine in camera: “ Ce ai facut la bucatarie?” si el ar trebui invatat sa spuna: “ Am luat
înghețată!”

Se creste timpul intre intre momentul desfasurarii actiunii in alta locatie si prezent (in
camera).

Ex: Tot cu bucataria dar il intreb ce a facut la bucatarie dupa cateva momente de la
revenirea in camera langa mine.

Ex: Mergem dimineata la grădiniță. Cand ajung acasa il intreb: “ Ce ai facut la scoala/
Yolande/Gaelle/ copiii?” ---asta e ultima etapa in care va fi capabil sa iti spuna ce a
activități a făcut cu educatoare/ inototoarea/ copiii la gradinita (ex).

Preconditii pentru a putea vorbi in propozitii fara sa evite verbele

- Inainte de invatarea trecutului a trebuit sa invete sa raspunda la intrebarea: “

Ce faci?”

- Nu acceptam raspunsuri de genul: “Bine!” ci : “Beau apa”, “EU beau apa!”.

- Apoi mergeam la propozitii mai extinse dar legate de COPIL.

Puteam folosi un album cu poze cu el pe care el sa mentioneze actiunile lui din foto.
Ex: S-a vazut pe el in foto ca mananca ciocolata si a trebuie sa vorbeasca despre
actiunea lui: “ Mananc ciocolata!”
12. Concluzii finale:

Vorbirea înregistrată prezintă un nivel de inteligibilitate acceptabil, în timp ce vorbirea

spontană încă prezintă deficiențe semnificative.

Având în vedere faptul că testele ce sunt în derulare este de așteptat ca acesta să

înregistreze progrese în concordanță cu potențialul său și, în timp, să atingă un nivel
de independență și acceptare socială. Este esențial să continuăm implementarea
unui plan individualizat de intervenție logopedică.

Copilul a înregistrat o evoluție mai rapidă odată ce terapia comportamentală a fost

introdusă în program, însă este necesară o practică intensivă continuă. Încurajarea
joacă un rol important în stimularea dezvoltării încrederii de sine, ceea ce, la rândul
său, va conduce la un efort sporit din partea copilului și dorința de a obține rezultate
tangibile.

Bibliografie:
1. Bodea-Hategan C., (2016), Logopedia. Terapia tulburarilor de limbaj. Structuri
deschise, Editura "TREI", Bucuresti
2. Olarescu V., (2000), Scrierea si citirea: Interventie logopedica preventiva si
formativ-dezvoltativa, Tipogr. Pulsul-Vietii, Chisinau
3. Tobolcea I.,(2021) Suport de curs-Logopedie, Editura Universității "Alexandru Ioan
Cuza", Iași
4. Tobolcea I., Soponaru C., (2013), Logopedie-Strategii terapeutice în corectarea
tulburărilor de limbaj, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași
5. Stoian M., (2019), "Intervenția logopedică în tulburările de limbaj ale copiilor",
Editura Universității din București.
6. Chiriac V., (2014), "Abordări moderne în logopedie", Editura Risoprint, Cluj-
Napoca.
7. Albu M., (2017), "Tulburările de limbaj la copii. Abordări interdisciplinare", Editura
Universității Transilvania din Brașov.
8. Macavei L., (2020), "Intervenția logopedică în tulburările de limbaj. Strategii
practice", Editura Polirom, Iași.