Managementul reactiilor adversela pacientii care primesc chmioterapie

Conf Dr Horia Bumbea

Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti

Principalele clase de medicamente antineoplazice

I. Citostatice care actioneaza in principal asupra sintezei de AND : Antimetabolitii

II. Citostatice care actioneaza asupra AND-ului preformat:

II.1 Agenti alchilanti

II.2. Agenti intercalanti

III. Citostatice care actioneaza la nivelul mitozei : Alcalozii toxici ai fusului

IV. Agenti terapeutici utilizati in hormonoterapia cancerului

Pot aparea diverse reactii adverse in functie de chimioterapia folosita.

Simptomele pot fi de la usoare la severe si difera de la un pacient la altul in functie de dozele folosite si
de comorbiditatile fiecaruia.

Efectele adverse pot fi:

- Acute (imediate): apar in timpul sau imediat dupa administrarea tratamentului

- Tardive: dupautilizarea chimioterapicelor, pot persista o perioada de timp de la administrare.

Toxicitatea hematologica

Citopeniile sau Mielosupresia

Sunt date de majoritatea citostaticelor direct proportional cu doza administrata

Severitatea mielosupresiei poate fi cauzata de:
- Agenti alkilanti (Ciclofosfamida, busulfan)
- Antifolati (Metrotexat)
- Antagonisti de pirimidine (5-FU, Cytarabina)
- Antagonisti de purine (6-MP)
- Taxani (Paclitaxel)
- Antracicline (doxorubicin, daunorubicin)

Citopeniile:
Neutropenie si limfopenie – creste riscul de infectii
Trombocitopenia – creste riscul de sangerari active
Anemia (astenie fizica marcata, tulburari cardiologice)

1. Anemia
Scaderea nivelului de eritrocite apare in multiple patologii hematologice (leucemii, limfoame sau mielom
multiplu) si ca effect advers dupa administrarea tratamentului chimioterapic – in special in terapiile
conventionale chimioterapice.
Multi pacienti cu anemie pot sa nu necesite tratament (Hb: 7-8 g/dl), insa exista pacienti care au nevoie
de tratament substitutive cu masa eritrocitara, in special cei cu comorbiditati cardiologice, care pe
fondul anemiei severe pot dezvolta ischemii din cauza scaderii necesarului de oxygen pentru o perfuzie
corecta a miocardului.
Exista alte categorii de pacienti care pot beneficia de tratament cu eritropoietina – ceea ce poate inlocui
sau diminua necesarul transfuzional
In literature apar date precum administrarea de eritropoietica care poate avea efecte adverse privind
diagnosticul neoplaziei si statusul protrombotic pe care il pot dezvolta pacientii tratati astfel.

Eritropoietina – indicatii
Pacientii cu tumori solide, limfoame maligne sau mielom multiplu carora li se administreaza
chimioterapie – pentru reducerea necesarului transfuzional.
In sindromul mielodisplazic cu risc scazut sau intermediary (Hb < 10 g/dl) care au eritropoietina scazuta
sub 200 mU/ml.
Doza initiala = 450 UI/kg o data pe saptamana sau 150 U/kg de 3 ori pe saptamana, cu ajustarea dozelor
in functie de nivelul hemoglobinei (post-chiimioterapie) sau aceeasi doza cu o doza maxima totala de
40000 UI, nu mai putin de 5 zile intre administrari.
Administrarea se opreste cand Hb = 13 g/dl, iar daca cresterea Hb este cu peste 2 g/dl pe lunsa sau
depaseste 12 g/dl in mod sustinut, doza de administrare va fi scazuta cu 25%.

2. Trombocitopenia
Scaderea numarului de trombocite apare ca efect direct in urma neoplaziilor, o valoare sub 20.000/mmc
este periculoasa (creste riscul de sangerari spontane) si necesita tratament substitutive cu masa
trombocitara (1U CUT sau 4-6 U CTs/zi).
Scaderea numarului de trombocite sub 50.000/mmc insotita de sangerari active are criteriu de
tratament substitutiv cu masa trombocitara.
In ultimii ani, in lume, au inceput sase utilizeze substante pentru stimularea producerii megakariocitelor
in vederea formarii trombocitelor – eltrombopag, avatrombopag.
In cazul scaderii nr de trombocite buc 20.000/mmc, se recomanda administrarea de hemostatice
sistemice (Adrenostazin, Etamsilat), iar in cazul sangerarilor active, pentru oprirea acestora se poate
administra Acid Tranexamic 1 cpr sau 1f /8 ore (!! CI: HEMATURIE).
Se recomanda utilizarea produselor sangvine cu depletie leucocitara pentru prevenirea alloimunizarii la
trombocite, in special la pacientii care vor urma multiple cicluri de chimioterapie sau daca acestia sunt
candidati pentru transplant de celule stem hematopoietice. De asemenea produsele deleucocitate vor
scadea probabilitatea de infectie cu CMV.

3. Neutropenia
Neutropenia severa (neutrofile sub 500/mmc) creste riscul de infectii – aceasta poate fi in contextul
patologiilor hematologice (leucemii acute, limfoame, mielom multiplu) sau post-chimioterapie.
Masurile pentru preventia infectiilor urmaresc in primul rand respectarea normelor de igiena si
dietetice, precum si izolarea pacientilor.
De asemenea, se foloseste profilaxie antiinfectioasa cu antibiotice (Sumetrolim 1 cp/12 ore x 3 zile/sapt
– prevenirea infectiilor pulmonare cu germeni atipici, Pneumocystis jirovecii), antivirale (Aciclovir 400
mg/12 ore, zilnic – preventia reactivarii infectiei cu HSV, VZV si letermovir – preventia reactivarii CMV),
precum si tratament cu antifungic (posaconazol, voriconazol).
Pacientii necesita o atentie deosebita pentru masurarea temperaturii, respectarea masurilor igieno-
dietetice, evitarea aglomeratiilor si a persoanelor bolnave/contagioase.
NEUTROPENIA FEBRILA – urgenta medicala! Se recolteaza hemoculturi in puseu febril, screening
infectios (Rx pulmonar/ CT pulmonar, portaje, exudat nazo-faringian, sumar urina, urocultura, sputa,
etc) corelat cu datele clinice si se intervine prin administrarea antibioterapiei cu spectru larg, ulterior cu
completarea schemei de tratament conform rezultatelor antibiogramei, antifungic, antiviral (exista
protocoale terapeutice pentru profilaxia infectiilor conform ghidurilor nationale si internationale).
Neutropenia – profilaxie
Se administreaza factori de stimulare granulocitara (GM-CSFs: filgrastim, peg-filgrastim), in special dupa
curele de chimioterapie (conform protocoalelor terapeutice) pentru accelerarea cresterii leucocitelor;
NU se administreaza in leucemii acute mieloblastice (doar in cazuri exceptionale).
Doze uzuale: filgrastim 5 mcg/kgc subcutanat la 12/24 ore pana la 14 zile in curele de chimioterapie
agresiva si peg-filgrastim 6 mg subcutanat doza unica, la 24 ore dupa administrarea tratamentului
chimioterapic.

Afectarea cardiologica

Simptomatologie:
- Oboseala, dispnee, palpitatii, angina
- Cardiomegalie (hipertrofie excentrica, dilatare)
- Hiperpulsalitate in regiunea precordiala
- Zgomote III si IV prezente frecvent
- Sufluri cardiace
- Cresterea TA max, scaderea TA min
Modificari EKG
- Ritm sinusal / tahicardic
- Complexe microvoltate, subdenivelari nespecifice ST, negativarea undei T

Ecocardiograma – hiperkinezie ventriculara, absenta dilatarilor cavitare

Anemie -> hipoxie tisulara -> vasodilatatie periferica- > scaderea TA -> activare simpatica -> flux sangvin
renal scazut -> SRA -> retentie lichidiana cu cresterea vol plasmatic -> HVS, remodelare -> IC -> anemie.

IC – anemie- factor declansator sau agravant

- Afectare cardiac preexistenta

- Hb < 7 g/dl
- IC cu DC crescut
Tratament
- Corectarea rapida a anemiei – transfuzii MER + furosemid
- EPO
- Tratament specific fiecarei forme de anemie

Boala cardiaca: afectiune preexistenta afectiunii neoplazice sau agravarea acesteia in urma
chimioterapiei
In any patient, heart disease and cancer are likely to overlap

Chemotherapy-Induced Cardiotoxic Drugs

Anthracyclines
- Doxorubicin
- Daunorubicin
- Epirubicin
- Idarubicin
Anthraquinolones
- Mitoxantrone
Alkylating Agents
- Busulfan
- Cisplatin
- Cyclophosphamide
- Ifosfamide
Antimetabolites
- 5 – Fluorouracil
Antimicrotubules
- Paclitaxel
- Vinca alkaloids : - Vincristine, Vinblastine
Tyrosine-Kinase Inhibitors
- Bevacizumab
- Imatinib
- Lapatinib
- Sunitinib
- Sorafenib
- Trastuzumab
Hormone – Modifying Therapy
- Androgen –deprivation
- Aromatase inhibitors
Miscellaneous
- All-trans retinoic Acid
- Arsenic trioxide
- Pentostatin

ANTRACICLINELE
Doxorubicin, Daunorubicin, Epirubicin, Idarubicin
Actiune farmacodinamica: actiune citostatica antineoplazica
!!!CARDIOTOXICITATE prin:
- Sindrom acut prin aritmii si tulburari de conducere
- Insuficienta cardiaca cronica
Modificarile morfopatologice: vacuolizare; edem; necroza a miofibrilelor; apoptoza cardiomiocitelor;
fibroa interstitiala; sectoare de hipertrofie; deformatii de capilare

Cardiotoxicitatea secundara tratamentului – Tipurile I si II

Tipul I – doxorubicina
-dependența de doza cumulativa
- ireversibila (apoptoza celulara)
- modificari morfopatologice (biopsie miocardica)

Tipul II
- Non-dependența de doza
- Reversibila (disfunctie celulara)
- Fara modificari morfopatologice (biopsie miocardica)
- Trastuzumab
Manifestari clinice ale cardiotoxicitatii associate antraciclinelor
Cardiotoxicitate acuta:
- Manifestata in primele ore- saptamani de la administrarea primei doze de antraciclina
- Aparitia tulburarilor de ritm cardiac (supra si sub ventriculare) si de conductibilitate (blocuri)
- Miopericardita cu progresie spre disfunctie severa cardiac in interval de cateva saptamani de la
prima administrare

Cardiotoxicitatea cronica (tipic legata de doza cumulata):

- Pe parcursul tratamentului CT sau la cativa ani de la terminarea tratamentului. Frecvent >1 an
de la tratamentul cu antracicline.
- Leziunea miocardica este persistent si progresiva.
- In final, dezvoltarea cardiomiopatiei antraciclinice (dilatativa, congestiva) si a ICC severa, rebela
la tratament.

Cardiotoxicitatea acuta
- Rar intalnita
- Secundara administrarii unei singure doze (frecvent <24 ore)
- Deseori asimptomatica / rare cazurile cu afectare vitala
- Actiune sinergica a CT, cu diselectrolitemii (hipoxemie)
- Reversibila, tranzitorie
- Modificari EKG: modificari ST-T nespecifice, microvoltaj QRS, tahicardie sinusala, tahiaritmie
supraventriculara, Ex atriale, supraventriculare, prelungire QT, anomaliile unda T, foarte rar
aritmii ventriculare.

Cardiotoxicitatea subacuta:
- Zile /saptamani dupa tratament
- Rar intelnita, frecvent asimptomatica
 - Miopericardita toxica

Cardiotoxicitatea cronica:
- Include disfunctie contractila (cardiomiopate cronica) si IC
- Forma frecvent intalnita de cardiotoxicitate secundara CT
- Cardiomiopate ~~~influentata de doza
- Modificari morfopatologice progressive ~~~ cresterea doelor/aplicatiilor

Factori de risc asociati cardiotoxicitatii secundare antraciclinelor:

- Afectarea cardiaca preexistenta/factori de risc cardiovasculari – neclar daca presupune
susceptibilitate crescuta la cardiotax indusa de antracicline/secundar unei reserve miocardice
reduse. Hipercolesterolemie, DZ,obezitate
- Doza cumulativa – cel mai important factor de risc
- Varsta – varstnici si copii, cardiotax la doze considerabil mai mici comparative cu dozele
cumulative associate adultilor
- Modalitatea de administrare – administrare bolus (risc de cardiotax semnificatvi crescut). Adm
piv (ore): CVC, spitalizare, monitorizare atenta (risc extravazare)
- Chimioterapie combinata – ciclofosfamida, bleomicin, vincristin
- Radioterapia – factor de risc foarte important. Consomitent (ex, tratamentul neo- mamar); LAM
secundar unui neoplasm mamar; LA post – LH radiotratat; regimurile de conditionare pentru
allotransplant CSH (TBR)
- Sex – predispozitie sexul feminine

Profilaxia toxicitatii cardiologice

- Screeningul factorilor de risc
- Limitarea dozei cumulative (550 mg/mp)
- Modificarea schemelor de administrare (spatierea aplicatiilor)
- Folosirea diferitelor forme lipozomale cu cardiotoxicitate redusa
- Agentie terapeutici cu scop de cardioprotectie (dexrazoxane – zinocard)
- Agenti terapeutici pentru profilaxia cardiotoxicitatii

Screening pentru factorii de risc si preventia cardiotoxicitatii

-evaluarea factorilor de risc CV afectarii cardiac preexistenta
-eliminarea factorilor de risc CV
-evaluare ecografica FEVS:
1. <30% - NU antracicline
2. 30-50% - monitorizare atenta
3. >50% - repeat evaluarea la doza cumulative de 250-300 mg/mp si apoi la 450 mg/mp
Scaderea cu 10% a FEVS sau reducerea de la >50% la <50% sau de la 30-50% la 30% - STOP antraciclina
-Limitarea dozei cumulative!!
-Folosirea diferitelor forme lipozomale cu cardiotoxicitate redusa
-Antracicline liposomale:
- daunorubicina liposomala
- doxorubicina liposomala pegylata, eficacitate antineoplazica similara, insa cu cardiotoxicitate redusa
comparative cu daunorubicina liposomala

Alte citostatice cardiotoxice

Ciclofosfamida
- Necroza cardiac secundara acroleinei
- Toxicitatea cardiac ischemica

Factori de risc – protocoale terapeutice cu doze crescute CFS (ex regim de conditionare ALLO CSH)

- Tratament anterior cu antraciclina/RT manta

Toxicitate minima – modificari EKG: anomalii segment ST-T, aritmii supraventriculare

-pericardita

Toxicitate crescuta: - modificari EKG: microvoltaj, IC progresiva, pericardita +/- tamponada

Mitoxantrona

- Doza cumulative maxima 140 mg/mp

- Redusa in conditiile tratamentului anterior cu antracicline.

Comunicarea dintre cardiolog si oncolog este critica pentru pacient si pentru optimizarea ingrijirii
pacientilor. O mare parte dn datele actuale privind toxicitatea deriva din studiile clinice pentru afcetiuni
oncologice care au exclus pacientii cuistoric de boala cardiovasculara sau tulburari metabolice.

Toxicitatea cardiovasculara are potentialul de a fi mai frecventa intr-o populatie “reala”, unde multi
pacienti pot sa aiba chiar si factori de risc cardiovasculari scazuti si subiacenti.

Exista diferente majore in raportarea si clasificarea evenimentelor adverse CV si metabolice in studiile

oncologice comparative cu studiile clinice CV si acestea pot limita detectarea toxicitatii CV si pot reduce
capacitatea de a compara datele de siguranta intre diferite medicamente pentru cancer.

Alcaloizii de Vinca, cisplatn, bleomicin

Patogeneza: vasospasm (+ idlus de diselectrolitemii ex hipokaliemie – cisplatin afectare renala)

Alkaloizii vinca:

- Hta
- Ischemie miocardica
- Complicatii vasoocluzive
- Aritmii cardiac

Bleomicin – pericardita, ischemie miocardica

Cisplatin:

- Tahicardie supraventriculara
- Bradicardie
- Modificari ST-T
- IMA, cardiomiopatie
- BRS
- Toxicitate vasculara: ex. Fen. Raynaud
Rituximab:

MAnifestari: - hTA secundara infuziei, reversibila, tranzitorie

-aritmii

-IMA, FV, soc cardiogen

-Majoritatea (80%) intalnite la I administrare (expl. Volum tumoral mare – distructie tumorala crescuta –
eliberare de cytokine inflamatorii)

Preventie – in caz de simptomatologie severa – oprirea administrarii

-monitorizare atenta in timpul si dupa piv, mai ales la cei cu afectare cardiac preexistenta

-temporizarea medicatiei antihypertensive in ziua administrarii R

ITK

Imatinib: HTA, ICC, efuziuni pleurale, tahicardie, hTA

Nilotinib: prelungire QT (2,1%), moarte cardiac subita (0,6%); rare: ischemia cardiac, FiA, efuziuni
pleurale, cardiomegalie, bradicardie

Dasatinib: prelungire QT, efuziuni pleurale uneori importante (mechanism ce inhiba expresia genei VEGF
– temporizarea terapiei/reducerea dozelor)

Bosutinib: cresterea nivelului seric de lipase, diaree, hepatotoxicitate

Ponatinib: risc crescut de evenimente ocluzive arteriale

Trioxidul de Arseniu (Trisenox)

- Indicatie terapeutica majora: LAP

- Cardiotoxicitate frecvent acuta (imediat sau dupa administrarea piv)
- Intervalul QT cu risc de aritmii potential fatale (ex. Torsada varfurilor)
- Monitorizarea atenta a electrolitilor K>4 mEq/l, Mg>1,8 mEq/l)
- Eliminarea medicamentelor cu effect secundar, alungirea intervalului QT
- Profilaxie: EKG inaintea fiecare administrari, QT >500ms – STOP! Suplimente K, Mg
- Administrare QT<460 ms
- Sindrom ATRA asociat tratamentului cu ATRA, ATO: hTA, efuziuni pleurale
Efecte digestive

ANOREXIA: cauzata de cele mai multe ori de dificultatea de a se alimenta cand apare GREATA SI
VARSATURI provocate de tratamentul citostatic, precum si de MUCOZITA – dureroasa (leziuni ulceroase
la nivelul cavitatii bucale si a tubului digestive); mucozita este deseori complicate de infectii, in special
fungice (Candida albicans – tratament cu Nistatin, Clotrimazole, Fluconazol) -> dusuri bucale cu
analgezice: lidocaina), ingestia de sucuri, evitarea temperaturilor extreme la alimente; in cazuri extreme
alimentative parenterala

Greata si varsaturile

Exsta factori de risc legati de tratament, cum ar fi utilizarea frecventa a agentilor foarte emetogeni si
prescrierea regimurilor combinate si/sau regimuri chimioteraice (CT) de mai multe zile.

Gradul cel mai mare de emetogenitate il regasim la CT pe baza de platina (cisplatin, oxaliplatin),
combinatia AC/EC.

Ghidurile internationale recomanda pentru profilaxia emezei postchimioterapie inalt emetogena

asocierea de AR 5-HT3* + AR NK-1 + DEX +/- olanzapina

CT orale cu emetogenitate moderata, administrate zilnic, ca de exemplu Bosutinib, Ciclofosfamida,

Imatinib – Ghidurile internationale recomanda pentru profilaxia emezei postchimioterapie moderat
emetogena asocierea de AR 5-HT3** + DEX +/- olanzapina

(AR 5-HT3 – antagonisti ai receptorilor 5-HT; AR NK-1 – antagonisti ai receptorilor NK-1, daca nu este
disponibil pt CT AC,PALO este AR 5-HT preferat; NCCN recomanda administrarea de palonosetron si
granisetron forma injectabila cu administrare prelungita in regimurile MEC cand nu se administreaza AR-
NK1. Netupitant este mentionat ca fiind efficient in scaderea gretei in faza tardiva.)

Clase de medicamente utilizate in profilaxia emezei postchimioterapie

-Antagonisti de receptori de serotonina

.Ondasetron 0,15 mg/kgc sau Granisetron 10 mcg/kgc la 4-8 ore interval intre doze; RA: cefalee, hTA
ortostatica, constipatie, prelungire interval QTC

.Palonosetron 0,25 mg, iv cu 30 min inainte de administrarea CT sau Palonosetron 0,50 mg administrat
oral cu 1 h inainte de administrarea CT

-Antagonisti ai receptorilor NK-1

. NEPA (netupitant +palonosetron) – administrare in ziua 1, Aprepitant – administrat in zilele 1-3 (125
mg – 80 mg – 80 mg) in asociere cu un AR 5-HT3

-Dexametazona – doze recomandate pentru profilaxia emezei postchimioterapie inalt emetogena: ziua 1
-20 mg/zi, odata (2 mg/zi cand se administreaza impreuna cu aprepitant sau netupitant), apoi 8 mg
*2/zi, timp de 3-4 zile (8mg/zi cand se administreaza impreuna cu aprepitant sau netupitant)
-doze rezomandate pentru profilaxia emezei prostchimioterapie moderat emetogena: ziua 1-8 mg/zi,
apoi 8 mg/zi, timp de 2-3 zile (administrate in doza unica sau de 2 ori/zi)

-doze recomandate pentru profilaxia emezei postchimioterapie scazut emetogena: 4-8 mg/zi,
administrare unica.

Altele: proclorperazina, promethazina, metoclopramid, benzodiazepine, dronabinol (THC) – ultimul

nefiind efficient pentru greata indusa de citostatice pe baza de platna, in plus poate prezenta multiple
RA: hTA ortostatica, uscaciunea mucoasei bucale, schimbari de stare, alterarea vederii etc.

Transplantul de cellule stem autolog si alogen este adoptat din cein ce mai mult in gestionarea mai
multor neoplazii hematopoietice. Din pacate, doar o mica parte a pacientilor, aprox 20%, sunt complet
protejati de emeza asociata cu regimurile de conditionare cu doze mari de CT administrate nainte de
transplant.

Exista multiple motive printer care: proiectarea regimurilor de conditionare, respective profilul clinic
neobisnuit al pacientilor supusi transplantului de cellule stem.

Regimurile de conditionare constau in mod obisnuit din agenti individuali, dar din ce in ce mai frecvent,
multipli, administrati la doze foarte mari pe o perioada de 2 pana la 7 zile. Toate medicamentele sunt
extreme de emetogene ca agenti unici la dozele utilizate si utilizarea lor in combinative pe parcursul mai
multor zile creste riscul emetic al unor astfel de regimuri, in special riscul de emeza tarzie.

Factorii de risc ai pacientilor, varsta tanara, restrictii alimentare, izolarea in incaperi cu aer filtrate
(zgomot, mirosuri, temperature, anxietate si alte problem psiho-emotionale) etc, accentueaza si sustin
emeza severa.

DIAREEA

- Simptom comun dupa administrarea citostaticelor, medicamentelor tintite, radioterapiei

(abdominal sau pelviana)
- Tratament: loperamida
- Pacientii imunosupresati, cu profilaxie antibiotic, pot dezvolta deseori infectii cu Cl. Difficile –
multiple scaune apoase, crampe abdominal intense etc.
- Tratamentul consta in administrare de metronidazol iv sau p.o. (500 mg/8 ore) si vancomicina
(250 mg po la fiecare 6 ore) si echilibrare hidroelectrolitica.

CONSTIPATIA

-exacerbata la pacientii care utilizeaza opioide ca antialgice

- lactuloza, citrate de magneziu, laxative pe baza de senna, bisacodyl etc.

-nu se vor utilize supozitoare sau microclisme/clisme la pacientii care prezinta trombocitopenie!!
Sindromul de liza tumorala si sindromul de eliberare de cytokine

- Distrugerea rapida a celulelor tumorale in urma administrarii citostaticelor duce la eliberarea

componentelor intracelulare in circuitul sangvin.

SLT: IRA, hipocalcemie, hieruricemie, hiperfosfatemie, hiperkaliemie

Se va administra profilactic, inainte de initierea tratamentului chimioterapic: hidratare, allopurinol

(200-400 mg/mp pana la maxim 600 mg/mp pe zi) sau rasburicasa pentru protective renala in urma
hiperuricemiei, in functie de incarcatura tumorala

SRC – eliberare de cytokine inclusive IL-6 si IFN-gamma (imunoterapie: anticorpi monoclonali, CAR-
T): febra, astenie, anorexie, dureri musculo-articulare, greata, varsaturi, diaree, rash, cefalee,
tahicardie, tahipnee, hTA,delic etc.

Oxigenoterapie, fluide, cortizon, tocilizumab, anticorpi monoclonali anti IL-6.

Efecte adverse la nivelul tegumentelor

- Alopecia: temporara, se remite dupa terminarea tratamentului chimioterapic; pe toata

suprafata corpului
- Uscarea tegumentelor mainilor si picioarelor
- Colorarea unghiilor

!evita expunerile la soare, utilizeaza crema cu SPF 50+, folosire haine cu maneci lungi, palarii de
soare pentru expunere cat mai putina

!hidratare zilnica tegumente

Citostatice fotosensibilie: dacarbazina, 5-FU, metotrexat, vinblastin

Extravazarea substantelor administrate (durere, senzatie de arsura sau intepatura in timpul

administrarii; rash cutanat)
Fertilitatea

Femei: - pe langa varsta, antecedente menstruale, nivelul hormonilor si tipul de cancer, fertilitatea
femeilor este dependenta de tipul de tratament si dozele folosite.

- Substante cu risc de infertilitate: busulfan, carboplatin, carmustin, chlorambucil, cisplatin, CFS,

cytarabin, Ara-C, doxorubicin, ifosfamid, lomustin, melphalan, procrabazine, thiotepa,
vinblastine, vincristine.
- Risc mai scazunt de infertilitate: 5-FU, 6-MP, bleomycin, dacarbazin, daunorubicin, epirubicin,
etoposide, fludarabina, MTX, idarubicin, gemcitabina

Barbati: - afectarea productiei de spermatozoizi (scaderea sau chiar oprirea);se poate relua dupa
mai multi ani, dar uneori poate ramane afectata definitive. Riscul poate creste cu cat se folosesc
combinatii terapeutice, precum si la combinatia chimio + radioterapie abdomino-pelviana.

- Substante cu risc crescut: busulfan, carboplatin, carmustin, chlorambucil, CFS, cytarabin, Ara-C,
doxorubicin, ifosfamid, lomustin, melphalan, procarbazine, thiotepa, vinblastine, vincristine.
- Risc mai scazut de infertilitate: 5-FU, 6-MP, bleomycin, dacarbazin, daunorubicin, epirubicin,
etoposide, fludarabina, MTX, mitoxantrone, 6-TG.

Metodele cele mai bune pentru a putea procrea post-chimioterapie raman recoltarea ovocitelor si a
spermatozoizilor si conservarea acestora, inaintea efectuarii oricarui tip de tratament chimioterapic.

Complicatii pe termen lung

- Dezvoltarea unei neoplazii secundare post-administrare tratament citostatic este foarte bine
cunoscuta: sindroame mielodisplazice, leucemii acute.
- Riscul este mai crescut cu cat tratamentul chimioterapic folosit este mai agresiv (doze mai mari,
administrare prelungita sau intensitate crescuta – combinatii multiple pe termen mai scurt).
 - Agenti chimioterapici cu risc crescut de neoplazie secundara:
.agenti alchilanti: chlorambucil, ciclofosfamida, melphalan, lomustin, carmustina, busulfan
.agenti pe baza de platina: cisplatin, carboplatin
.inhibitori de topoizomeraza II: etoposide, teniposide, mitoxantrone

Concluzii

- Efectele adverse si sechelele pe termen lung post-administrare de chimioterapie raman in

continuare o sursa majora de ingrijorare atat pentru clinicieni, cat si pentru pacienti, in ciuda
eficientei si a imbunatatirii supravietuirii oferite de tratamentele modern.
- Desi exista dinc e in ce mai multe substante pentru a contracara efectele secundare induse de
chimioterapie, eficacitatea acestora depinde si de alti factor ice tin de pacient, de cat de repede
se initiaza terapia de support, etc si de aceea reactiile adverse pe termen lung sau posibilitatea
de aparitie a efectelor adverse la aceste medicamente pun pacientul in discomfort.