Opera literara, ,,Moara cu noroc’’ este scrisa de Ioan Slavici si publicata in

volumul ,,Novele din popor’’ in anul 1881 si il are ca personaj principal pe Ghita, un personaj
complex ale carui trasaturi sunt bine evidentiate pe parcursul intregii nuvele, atat prin
intermediul caracterizarii in mod direct cat si din portretul moral al personajului.
Statutul social al lui Ghita se schimba pe parcursul nuvelei, abatandu-se de la norma sa
morala de la inceput. Acesta apare in ipostaza de cizmar cinstit, dar sarac, dornic de a se
imbogati. Ca urmare devine hangiu. La inceput este apreciat datoritata onestitatii de care da
dovada, dar este dominat de obsesia banului in urma confruntarii cu Lica Samadaul. Asadar, se
transforma in tipul parvenitului, omul care decade spiritual, nuvela urmarind degradarea morala
in toate etapele. Ultima ipostaza a decaderii il infatiseaza ca sot ucigas al propriei sotii, dominat
de frica, de obsesia pentru bani, fiind exploatat moral de Lica.
Ghita este caracterizat in mod direct de catre narrator cat si prin interactiunea cu celelalte
personaje, care subliniaza trasatura dominanta a personajului – dorinta de inavutire. In mod
indirect, potretul moral al lui Ghita se evidentiaza tot mai bine pe parcursul nuvelei. Portetul fizic
nu este puternic evidentiat, accentual cazand pe cel moral.
Prin caracterizarea in mod direct, trasaturile personajului sunt in primul rand, evidentiate
de narator, prin intermediul celor doua ipostaze ale personajului: cea a taranului muncitor si
iubitor al familiei sale:,,un om harnic si sarguitor, era mereu asezat si pus pe ganduri, se bucura
cand o vedea pe dansa vesela’’ si cea a omului dominat de frica si bani, accentual cazand pe
schimbarile prin care acesta trece din momentul in care acesta “gusta” averea ce il va transforma
in alt om :”acum el se facuse de tot ursuz, se aprindea pentru orice lucru de nimic, nu mai
zambea ca inainte, ci radea cu hohot incat iti venea sa te sperii de el’’ , ,,isi pierdea lesne
cumpatul si lasa urme vinete pe brate’’. De asemenea , cele doua ipostaze ale personajului sunt
evidentiate si prin afirmatiile celorlalte personaje, in special opiniile Anei,care , ca sotie, observa
cel mai bine schimbarile prin care sotul acesteia trece. La inceput, Ana era loiala lui Ghita si avea
incredere in el si in deciziile lui, insa odata cu transformarea acestuia, ea isi schimba atitudinea
fata de situatie, vazandu-si linistea familiei amenintata de Ghita.
Totodata, vorbele exprimate in mod direct de Lica Samadaul ce intentioneaza permanent
sa il atraga pe Ghita de partea banilor, incercand sa ii hraneasca orgoliul prezinta cateva trasaturi
ale cizmarului: ,,Tu esti om Ghita, om cu multa ura in sufletul tau, si esti om cu minte: daca te-as
avea tovaras pe tine as rade si de Dracul”
Caracterizarea in mod indirect este realizata prin faptele personajului, aspiratia si obsesia
la avere, ce se va transforma in patima, conflictul interior si exterior cu celelalte personaje.
Lica si Ghita sunt prezentati in opozitie in ipostazele stapanului si supusului invins de
autoritatea stapanului, neavand posibilitatea de a se impune, fiind amenintat de Lica:,,Ori imi vei
face pe plac, ori imi fac rand de alt om la Moara cu noroc.”
Relatiile lui Ghita cu celelalte personaje din opera variaza in functie de ipostaza morala in
care afla acesta. In prima parte a nuvelei, Ghita se dovedeste a fi un sot credincios, intelegator si
grijuliu, in timp ce spre sfarsitul operei devine ursuz si agresiv. Relatia cu sotia sa se destrama si
se raceste treptat, Ana devenind dezamagita de Ghita. Aceasta incepe sa il aprecieze din ce in ce
mai mult pe Lica inspirandu-i siguranta si protective, drept dovada aceasta i se daruieste lui Lica
la final, inainte de finalul tragic al acesteia.
Relatia dintre Ghita si Lica este reprezentata de un permanent conflict constient sau
inconstient, Ghita dorind initial sa i se impuna Samadaului, cedand intr-un final. Lica il implica
asadar pe Ghita in afacerile lui necurate, fapt ce duce la decaderea morala a lui Ghita si totodata
la conflictul interior al sau si schimbarea totala a caracterului condus de setea banilor.
In concluzie, Ghita, personajul principal al nuvelei realiste,,Moara cu noroc’’ de Ioan
Slavici este conturat in mod realistic tipic nuvelei psihologice, al carui statut social si moral se
schimba pe parcursul operei. Ghita reprezinta la final tipul omului slab , fara autoritate, condus
de propriile vici fiind constient de acest lucru, dar considerand ca poate sa reziste tentatiei.